1. Figurile de stil pot actiona la nivelul
format al frazei sau cel notional. In
functie de nivelul la care se situeaza
abaterea pe care o presupun,figurile
se pot grupa in:figuri de
sunet(aliteratia,asunanta,rima);figuri
sintactice sau de
constructie(paralelism,enumeratia,repetitia,chiasm
etc);figuri semantice (
metafora,metonimia,sinecdoca,personificarea
etc.);figuri logice sau de gandire (
antiteza,antifraza,hiperbola,paradoxul,alegoria
etc.).
2. ALEGORIA
Este o insiruire de simboluri,sensul literar
substituindu-se altuia,ascuns.Ea reprezinta
invocarea unei imagini prin intermediul altei
imagini.Este exprimarea concreta a unei
abstractii.Un exemplu celebru de alegorie este
cel din balada Miorita in care ideea mortii este
exprimata printr-o inlantuire de metafore ce
alcatuiesc o alegorie.
4. ANACOLUTUL
Este o abatere de la exprimarea uzuala
corecta,constand intr-o ruptura sau
discontinuitate sintactica. In limba literara este
considerat o greseala. Este folosit pentru
reproducerea stilului oral.
5. ANAFORA
Este repetarea unui cuvant sau mai multor
cuvinte la inceputul unor versuri succesive sau
al unor fragmente succesive dintr-un text.
7. CHIASM
Este o figura de stil ce consta in alaturarea
a doi termeni,al doilea fiind inversul celui
dintai. Este o figura sintactica in forma de
X,presupunand o simetrie in cruce (abb`a`).
8. COMPARATIA
Figura ce consta in alaturarea a doi
termeni,cu scopul de a reda trasaturi
asemanatoare. In structura ei intra
adverbele : ca,precum,cum.
9. ELIPSA
Este o scurtare a exprimarii prin omiterea
unui cuvant sau unei propozitii,fara ca
sensul sa se modifice.
10. ENUMERATIA
Presupune o coordonare a mai multor
termeni intr-un enunt. Este o insiruire de
termeni cu aceeasi functie sintactica , intre
care se stabilesc relatii de coordonare, cel
maiu adesea juxtapunere.
11. EPIFORA
Consta in repetarea simetrica a unui cuvant
sau a mai multora la sfarsitul unor versuri
succesive sau al unor fragmente succesive
dintr-un text. Este opusul anaforei.
12. EPITETUL
Face parte din categoria tropilor. Epitetul
reprezinta orice fel de determinare
adjectivala, substantivala sau adverbiala
care poate crea expresivitate.
15. INVERSIUNEA
Consta in inversarea topicii obisnuite a
unor elemente in propozitie sau in fraza.
Inversiunea se poate realiza fie prin
antepunerea unui element, fie prin
postpunere.
16. METAFORA
Face parte din categoria tropilor si consta
in trecerea de la semnificatia obisnuita a
unui termen(cuvant,expresie) la o alta
semnificatie. Transferul semantic se
realizeaza prin asemanare sau analogie.
Insa metafora nu trebuie confundata cu o
comparatie pentru ca ea nu rezulta
niciodata dintr-o unificare totala de sens.
17. METONIMIA
Presupune inlocuirea unui termen cu altul,
pe baza unui raport de continuitate.
Termenii unei metonimii exprima cauza
prin efect, efectul prin cauza, abstractul prin
concret, singularul in locul pluralului,
autorul in locul operei etc.
18. OXIMORON
Consta in asocierea a doi termeni
contradictorii, cu scopul de a obtine efecte
expresive. El se confunda adesea cu
paradoxul.
22. REPETITIE
Consta in repetarea unor secvente
lingvistice (sunete, cuvinte, sintagme, fraze
etc) in intentii expresive. Repetitia poate lua
forme diverse : aliteratie, asonanta, epifora
etc.
23. SIMBOL
Este un trop prin care un obiect concret
inlocuieste un termen abstract, cu conditia
ca intre cele doua sa existe o relatie
semantica.
Simbolul nu trebuie confundat cu metafora.
El nu explica, dimpotriva oculteaza.
Metafora pune in valoare obiectul, iar
simbolul functioneaza ca obiectul caruia i se
substituie.
24. SINECDOCA
Face parte din categoria tropilor si
presupune substituirea unui nume cu altul
pe baza unei relatii de genul parte pentru
intreg, intregul pentru parte, pluralul in
locul singularului si invers. Diferenta dintre
sinecdoca si metonimie este ca, incazul celei
dintai, relatia dintre obiectele desemnate
este una cantitativa.
25. SINTEZIE
Este o figura de stil ce consta oin asocierea
imaginilor vizuale cu cele olfactive, tactile,
auditive, gustative. Este o sinonima cu
termenul de corespondente. A fost
introdusa in literatura de scriitorul francez
Charles Baudelaire.