1. MOTTO:
„Analistul are trei deziderate: să cunoască totul, să fie
Analistul
crezut şi să exercite o influenţă pozitivă asupra sistemului
culegerii şi valorificării informaţiilor.”
informaţiilor
(Sherman Kent)

2. DEFINIŢII ŞI CONCEPŢII
DEFINIŢII ŞI CONCEPŢII
ANALIZA
STRATEGICĂ
analiză pluridisciplinară care abordează fenomenele din multiple perspective - politică, militară,
economică, socială, a organizării instituţionale şi comportamentului birocratic, al infrastructurii,
al culturii şi specificităţii unor societăţi sau grupuri umane – în scopul fundamentării unor
decizii majore cu caracter predictiv / anticipativ
Sherman Kent
“Strategic Intelligence for American Foreign Policy”
(1949)
Don McDowell
Strategic intelligence: A Handbook for Practitioniers,
Managers, and Users,
The Scarecrow Press INC., 2009
Bruce Berkowitz şi Allan Goodman
Best Truth – Intelligence in the Information Age,
Yale University Press, 2000
Richard Russell
Sharpening Strategic Intelligence – Why the CIA Gets
it Wrong and What Needs to be Done to Get it Right,
Cambridge University Press
cunoaşterea pe care decidenţii politici şi militari trebuie să o
posede pentru a asigura bunăstarea naţională
intelligence-ul strategic implică o abordare a problemelor de nivel macro cu
ajutorul gândirii creative, acordând o atenţie constantă implicaţiilor inevitabile
generate de presupoziţiile analitice în plan operaţional şi tactic, precum
planificarea unor acţiuni sau edificarea unui mecanism de răspuns la efectele
unor ameninţări sau factori de risc
intelligence-ul strategic este destinat să ofere oficialilor imaginea de ansamblu a
mediului de securitate şi proiecţii pe termen lung în scopul planificării măsurilor
destinate contracarării ameninţărilor la adresa securităţii naţionale
analiza strategică reprezintă sinteza informaţiilor obţinute din surse
secrete şi/sau deschise cu relevanţă pentru decizionalii în stat cu
atribuţii în stabilirea şi implementarea obiectivelor naţionale majore

3. DEFINIŢII ŞI CONCEPŢII
DEFINIŢII ŞI CONCEPŢII
AVERTIZARE
STRATEGICĂ
se referă la o ameninţare în general (conflict militar, schimbarea unui regim politic etc.) şi
oferă posibilitatea de a preveni apariţia unei crize prin identificarea subiecţilor acţiunii
(cine? ce?), a modalităţilor de acţiune ale acestora (cum?), a coordonatelor spaţiotemporale (când?, unde?), precum şi a mobilului (de ce?)
Jack Davis
avertizarea strategică poate fi definită drept percepţie analitică oferită la
timp şi semnalată oportun factorilor de decizie cu privire la schimbări
importante în nivelul sau caracterul unei ameninţări la adresa securităţii
naţionale, scopul fiind de a preveni surpriza strategică
Cynthia Grabo
avertizarea este ceva imprevizibil, o abstracţie, o teorie, o deducţie, o
percepţie, o credinţă. Este produsul unui raţionament sau logici, o
ipoteză a cărei validitate nu poate fi confirmată sau infirmată decât în
momentul derulării evenimentului prognozat
Strategic Warning
Sherman Kent Center for Intelligence Analysis,
Ocasional, Papers, Vol.1, No.1/2002
Anticipating Surprise: Analysis for Strategic Warning,
Joint Military Intelligence College, Washington, 2002

4. TACTIC versus STRATEGIC în analiza de intelligence
TACTIC versus STRATEGIC în analiza de intelligence

5. ROLUL ANALIZEI STRATEGICE
ROLUL ANALIZEI STRATEGICE
Brent Scowcroft,
consilier pe probleme de
securitate al fostului preşedinte
George Bush
pentru a fi utilă, o analiză strategică trebuie să ofere
beneficiarului o imagine generală asupra factorilor care
determină evoluţia în problema vizată, tendinţelor de evoluţie
şi posibilităţilor / variantelor pe care le poate lua în
considerare în procesul de adoptare a deciziilor
de a reduce efectul de
surpriză (eliminarea stării
de incertitudine) prin
anticiparea modului în care
va evolua mediul de
securitate
– incertitudinea inerentă: determinată de posibilitatea apariţiei unor
fenomene non-determinate (aleatorii);
– incertitudinea epistemică: existenţa unor „goluri de cunoaştere” asupra
ţintei vizate;
– incertitudinea indusă prin operaţiuni de manipulare şi dezinformare
iniţiate de alte state / servicii de informaţii străine.
de a sprijini fundamentarea
unor decizii, politici şi
strategii preventive sau de
acţiune post-factum
– o prognoză asupra viitoarelor relaţii cauză-efect;
– scenarii privind tendinţele de manifestare din mediul de securitate, ţinând
cont atât de acţiunea indicatorilor identificaţi ca având o influenţă certă
asupra „ţintei”, dar şi de unele variabile care ar putea potenţa o evoluţie
sau alta;

6. ETAPE ÎN ELABORAREA ANALIZELOR STRATEGICE
ETAPE ÎN ELABORAREA ANALIZELOR STRATEGICE
“retrodicţie” - reanalizarea evenimentelor prin prisma noilor
informaţii sau a noilor instrumente de lucru (ajută analistul în
reconfigurarea „hărţii mentale” şi formularea unor noi predicţii)

7. TEORIA JOHN BOYD
TEORIA JOHN BOYD
Observaţie
Orientare
Evenimente
non-lineare
Acţiune
Decizii
(Ipoteze)
Acţiune
(Testare)
Influenţe
culturale
Observaţii
Moştenire
genetică
Analize &
Sinteze
Informaţii
noi
Informaţii
din surse
secrete şi
deschise
Decizie
Interacţiunile
din mediul
de securitate
Istoric /
experienţe
Feedback
Feedback
Interacţiunile
din mediul
de securitate

8. LIMITELE ANALIZEI STRATEGICE
LIMITELE ANALIZEI STRATEGICE
Mark Lowenthal
un eşec de intelligence este generat de inabilitatea uneia sau
mai multor părţi ale ciclului informativ – colectare, evaluare şi
analiză, producţie, diseminare – de a oferi informaţii certe în
timp util într-o problemă de securitate naţională
Abram Shulsky şi Garry Schmitt
un eşec în activitatea de informaţii constă, în esenţă, în înţelegerea
incorectă a unei situaţii, fapt ce determină un guvern (sau forţele sale
militare) să întreprindă acţiuni inadecvate sau contraproductive din
perspectiva propriilor sale interese
“The Burdensome Concept of Failure”
în Intelligence: Policy and Process, ed. Alfred C.Maurer,
ş.a., Westview Press, 1985
Războiul tăcut. Introducere în universul informaţiilor
secrete,
Ed.Polirom, Iaşi, 2008
Richard K. Betts,
“Analysis, War, and Decision: Why Intelligence
Failures Are Inevitable”
în World Politics 31, nr.1/1978
eşecurile în domeniul intelligence nu sunt numai inevitabile, ci
şi naturale, pe de o parte întrucât activitatea de informaţii se
află în mod inerent în dificultate nu ca urmare a absenţei
informaţiilor, ci mai degrabă a ambiguităţii acestora iar, pe de
altă parte, factorii de decizie nu iau în considerare avertizările
venite dinspre serviciile de intelligence

9. TIPOLOGIA EŞECURILOR ÎN ANALIZA STRATEGICĂ
TIPOLOGIA EŞECURILOR ÎN ANALIZA STRATEGICĂ
acţiuni deliberate ale unei părţi (spionaj sau dezinformare) de a induce o percepţie eronată
în rândurile adversarului cu privire la propriile intenţii şi / sau capabilităţi
apariţia unor „fenomene divergente” care nu sunt supuse legii cauzalităţii - „normal
accidents” / black swan
reticenţa factorilor de decizie în a accepta noul aport informativ, venit dinspre serviciile de
informaţii
indisponibilitatea informaţiilor la locul şi în momentul în care sunt necesare
subordonarea activităţii de informaţii factorului politic – problemă ce ţine de
managementul activităţii de informaţii şi, mai puţin, de procesul de analiză propriu-zis
“IMAGINEA DIN OGLINDĂ”
ERORI
ANALITICE
“ZGOMOTUL DE FOND”
“INERŢIA MENTALĂ”