SlideShare a Scribd company logo
1 of 6
Download to read offline
GUVERNUL ROMÂNIEI

                                      HOTĂRÂRE
               privind organizarea reţelei naţionale de trasee cicloturistice


      În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată,

      Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

      Art.1 Se organizează Reţeaua Naţională de Trasee Cicloturistice din România
denumită în continuare RNTCR, formată din totalitatea căilor terestre de comunicaţie
din România marcate pentru circulaţia cu bicicleta în scop turistic, denumite în
continuare "ciclotrasee".

      Art.2 Ciclotraseele se clasifică astfel:
(1) după criteriul extensiei geografice, în trei ranguri: naţionale, regionale şi locale;
(2) după criteriul tipului de cale de comunicaţie utilizată, în două tipuri: de şosea şi de
munte;
(3) după criteriul nivelului de dificultate, în patru grade: lejer, mediu, dificil şi expert.

       Art.3 (1) Ciclotraseele se desfăşoară pe căi de comunicaţie existente, accesibile
cu bicicleta, cu caracter cât mai pitoresc din punct de vedere peisagistic şi trafic
motorizat cât mai redus, alese în funcţie de rangul, tipul şi gradul traseului.
       (2) Suprafaţă de rulaj a căilor de comunicaţie utilizate ca ciclotrasee este asfaltată
sau echivalentă celei asfaltate pentru cele de şosea şi pe cât posibil nemodernizată
pentru cele de munte, de rugozitate cât mai redusă în toate cazurile, cu excepţia
ciclotraseelor de munte de grad expert.
       (3) Panta medie şi maximă şi diferenţa de nivel totală şi pentru fiecare urcuş a
ciclotraseelor sunt în concordanţă cu:
       a) gradul - crescând de la lejer spre expert;
       b) tipul - pe cât posibil mai reduse la cele de şosea decât la cele de munte;
       c) rangul - mai reduse la cele naţionale şi regionale, posibil şi ridicate la cele
locale.
       (4) Ciclotraseele de munte de rang naţional şi regional sunt accesibile şi
bicicletelor de munte încărcate cu bagaje, pe timp umed.
       (5) Căile de comunicaţie utilizate ca ciclotraseu au lăţimi şi raze de curbură
adecvate circulaţiei cicloturistice în dublu sens, în condiţii de siguranţă şi confort, ţinând
cont şi de necesităţile de depăşire şi de eventuala prezenţă pe / la biciclete a bagajelor şi
remorcilor de până la 1 m lăţime.

       Art. 4 (1) Ciclotraseele de şosea străbat preponderent regiunile turistice
consacrate şi alte zone ale ţării care prin obiectivele turistice naturale, culturale, istorice,
prin peisaj etc. sunt interesante din punct de vedere turistic şi conectează aceste zone
între ele şi respectiv cu marile oraşe şi nodurile de comunicaţii.
2

       (2) Ciclotraseele de munte străbat preponderent zonele montane ale ţării precum
şi zone care prin natura reliefului sunt peisagistic sau ca şi căi de comunicaţie
asimilabile sau apropiate de zonele montane, cu accent pe zonele turistice consacrate
sau cu potenţial turistic şi care prin relief şi reţea de căi de comunicaţie existente se
pretează adecvat la ciclism montan, şi conectează aceste zone între ele şi respectiv cu
alte căi sau noduri de comunicaţii..
       (3) Se pot asimila ciclotraseelor de munte trasee pe drumuri de pământ de-a
lungul râurilor sau pe digurile acestora în regiuni de şes sau prin păduri periurbane.

       Art. 5 (1) Pe porţiuni intravilane din localităţi urbane sau rurale de interes
cicloturistic, itinerarul ciclotraseelor se alege astfel încât să străbată pe cât posibil: zona
centrală; zone comerciale, administrative şi de servicii; perimetre de interes turistic
direct sau indirect; zone verzi sau zone rezidenţiale liniştite.
(2) Itinerarul intravilan al unui ciclotraseu se alege fără sinuozităţi mari, uşor de urmărit
şi desfăşurat pe căi de comunicaţie cât mai adecvate mersului cu bicicleta, cu condiţia
realizării cerinţelor prevăzute la pct. (1).

       Art. 6 (1) Configuraţia ciclotraseelor respectă principiul continuităţii şi
directitudinii.
       (2) Lungimea ciclotraseelor se alege astfel încât durata normală de parcurgere să
fie: 5-12 zile în cazul celor de rang naţional; 2-5 zile în cazul celor de rang regional;
maxim o zi în cazul celor de rang local.
       (3) Forma ciclotraseelor poate fi de două stiluri: liniar sau circuit.
       (4) Ciclotraseele naţionale sunt de tip liniar, iar cele regionale şi locale de tip
circuit.
       (5) Fiecărui ciclotraseu i se atribuie convenţional un sens. Marcarea şi
parcurgerea se face atât în sens cât şi în contrasens, cu excepţia unor ciclotrasee de
munte locale de grad "expert" care pot fi cu sens unic ca mod de marcare şi ca
admisibilitate la parcurgere.

       Art. 7 (1) Fiecărui ciclotraseu i se atribuie convenţional un punct de start şi unul
de final (care coincid în cazul ciclotraseelor în circuit), eventual suplimentar şi un punct
secundar de start şi final.
       (2) Punctele de start şi de final ale unui ciclotraseu sunt accesibile cu mijloace de
transport public.
       (3) Toate ciclotraseele din România sunt conectate cu altele şi organizate sub
formă de reţea ierarhizată, cu subreţele corespunzătoare tipului şi rangului ciclotraseelor
şi cu grefarea fiecărui ciclotraseu local sau regional pe unul de regulă de rang imediat
superior de acelaşi tip, care va cuprinde astfel şi punctele de start şi final ale
ciclotraseului grefat şi eventual porţiuni din acesta.
       (4) Ciclotraseele de şosea de rang naţional se intersectează multiplu între ele şi se
conectează cu ciclotraseele din ţările din ţările vecine şi intră în compunerea unor
ciclotrasee internaţionale inclusiv a magistralelor cicloturistice transeuropene din
reţeaua EuroVelo şi formează o subreţea care constituie structura de bază a RNTCR, pe
care se grefează celelalte ciclotrasee.
3

       (5) Punctele de start şi de final ale ciclotraseelor de şosea de rang naţional sunt
amplasate în puncte de trecere a frontierei de stat deschise traficului rutier sau pietonal
internaţional de persoane.
       (6) RNTCR se integrează cu celelalte reţele de transport din România - pietonală,
rutieră, feroviară, navală, aeriană, asigurând intermodalitatea, şi intră în componenţa
sistemului naţional de transport.

       Art.8 (1) Numărul de ciclotrasee, tipul şi gradul lor, densitatea şi repartiţia lor în
teritoriu se adecvează necesităţilor şi resurselor disponibile, încadrându-se pentru
fiecare zonă a ţării între un minim şi un maxim pentru fiecare tip şi grad de traseu,
ţinând cont şi de caracteristicile zonei, atractivitatea turistică şi numărul şi tipul
potenţialilor utilizatori pe plan local, cerinţelor de protecţie a naturii şi alţi factori.
       (2) Pentru identificare, administrare şi promovare, fiecărui ciclotraseu i se
atribuie temă, denumire, siglă şi indicativ.
       (3) Pentru marcare, descriere şi administrare, fiecare ciclotraseu se împarte
convenţional, după caz, pe până la trei nivele succesive de subdiviziuni: etape, secţiuni
şi segmente.

       Art.9 (1) Realizarea de ciclotrasee noi sau modificarea semnificativă sau
desfiinţarea celor existente, atât ca itinerar cât şi ca mod de marcare şi amenajare, se
autorizează de către comisiile judeţene de trasee cicloturistice, organizate în cadrul
consiliilor judeţene.
       (2) Modificările ciclotraseelor precum şi lucrările de refacere şi întreţinere ale
ciclotraseelor, se aprobă de către comisia judeţeană de trasee cicloturistice marcate.
       (3) Ciclotraseele se consideră autorizate dacă au fost aprobate conform
prevederilor alin. (1) şi dacă lucrările de marcare / amenajare au fost finalizate şi
recepţionate.
       (4) Recepţia se face cu avizul comisiei / comisiilor judeţene de trasee
cicloturistice, dat pe baza raportului de evaluare întocmit de persoanele desemnate sau
agreate de comisie.
       (5) Omologarea poate fi suspendată de către comisia judeţeană de trasee
cicloturistice dacă este afectată negativ într-un mod, pe o porţiune şi perioadă
semnificativă calitatea marcării / amenajării sau posibilitatea utilizării adecvate de către
cicloturişti a ciclotraseului în cauză. În caz de persistenţă a problemelor ce determină
suspendarea omologării, aceasta poate fi retrasă de către comisiile judeţene de trasee
cicloturistice.
       (6) Evidenţa traseelor cicloturistice se ţine în teritoriu de către consiliile judeţene.
       Art.10 (1) Ciclotraseele sunt, din momentul omologării, căi de comunicaţie de
interes public deschise accesului public pentru biciclişti, indiferent de proprietarul şi
administratorul căii de comunicaţie utilizate ca ciclotraseu.
       (2) Restricţionarea accesului bicicliştilor pe un ciclotraseu poate fi dispusă numai
temporar şi motivat de către organele de ordine publică sau cele asimilate lor, precum şi
de către proprietarul sau administratorul căii de comunicaţie, pentru lucrări de reparaţii,
calamităţi, evenimente deosebite sau alte cauze ce fac imposibilă sau inacceptabilă
4

circulaţia cicloturistică. În toate cazurile de restricţii acestea se vor anunţa din timp şi se
vor prevedea alternative.
        (3) Traseele cicloturistice se evidenţiază corespunzător în documentaţiile de
urbanism şi amenajarea teritoriului, în cadastrul turistic, în cadastrul căilor de
comunicaţie, în inventarele de resurse turistice şi în alte documentaţii, conform
legislaţiei în vigoare.
        (4) Marcajele cicloturistice - semne, indicatoare, panouri cu accesoriile acestora -
şi celelalte elemente specifice de amenajare cum sunt semnele speciale de circulaţie şi
informative pentru biciclişti sunt proprietate publică şi au regimul de protecţie şi
administrare specific acesteia.
        (5) Proiectarea, marcarea, monitorizarea şi întreţinerea ciclotraseelor se face din
fondurile alocate în acest sens din bugetul consiliilor judeţene şi, în completare, din alte
fonduri publice sau private, interne sau externe, prin grija autorităţilor publice centrale
şi locale, a organizaţiilor neguvernamentale de profil, a agenţilor economici din turism
şi a altor factori interesaţi.
        (6) Utilizarea ciclotraseelor este liberă şi nu poate fi supusă plăţii de taxe de acces
sau tranzit.

       Art.11 (1) Traseele cicloturistice se marchează în teren prin amplasarea de-a
lungul căilor de comunicaţie pe care trece ciclotraseul, la anumite intervale şi la
ramificaţii şi intersecţii a unei succesiuni de elemente grafice numite "marcaje
cicloturistice".
       (2) Marcajele cicloturistice, în funcţie de complexitate şi condiţiile tehnice, se
aplică prin vopsire directă pe substrat sau prin intermediul unor indicatoare şi panouri
de marcaj cicloturistic.
       (3) Marcajele cicloturistice au design standardizat specific şi sunt compuse din
elemente grafice de bază, numite "semne de marcaj cicloturistic" la care se pot adăuga
suplimentar alte elemente de text şi grafică, formând cinci tipuri de combinaţii de
complexitate crescândă, numite ordine de marcaje cicloturistice.
       (4) Semnele de marcaj cicloturistic sunt pictograma "cicloturism" în varianta de
şosea şi de munte, ca semne comune, şi simbolul "C" ca semn de individualizare.
Elementele suplimentare ce pot figura pe marcajele cicloturistice sunt: indicativ traseu;
siglă traseu; coordonatele GPS ale locaţiei; destinaţie (principală, proximală, altele) cu
distanţele până la acestea; denumirea traseului; siglă finanţator; schiţa zonei; alte
elemente.
       (5) Marcajele cicloturistice au ca şi culori de bază verde închis pe fond alb.
       (6) Pentru diferenţierea vizuală facilă a ciclotraseelor, simbolul C din cadrul
marcajelor se colorează diferit, în roşu pentru ciclotrasee naţionale, galben sau albastru
pentru ciclotrasee regionale şi bicolor (combinaţii de roşu, galben sau albastru) pentru
ciclotrasee locale.
       (7) Pentru identificare vizuală facilă a gradului de dificultate a ciclotraseelor,
indicativul acestora se înscrie pe indicatoare şi panouri în codul de culoare
corespunzător gradului: albastru pentru lejer; roşu pentru mediu; negru pentru dificil;
galben / negru pentru expert.
5

       (8) Distanţele pe indicatoarele cicloturistice se indică până la o destinaţie
principală şi una proximală. Indicaţia se dă în kilometri, rotunjit la kilometru la
distanţele peste 10 km şi rotunjit la hectometru la distanţele sub 10 km.
       (9) Din punct de vedere al materialelor şi tehnologiilor folosite, semnele de
marcaj vopsite se realizează şi întreţin conform normelor pentru marcajele de turism
pedestru montan iar indicatoarele şi panourile se realizează şi întreţin conform normelor
pentru indicatoarele rutiere.

       Art.12(1)Constituie contravenţii următoarele fapte:
       a) Executarea de lucrări de marcare şi întreţinere a marcajelor de trasee
cicloturistice fără autorizaţie sau cu nerespectarea autorizaţiei şi a normelor specifice de
proiectare şi executare de lucrări de marcaje cicloturistice şi celorlalte reglementări
legale în vigoare;
       b) Înscrierea ca ciclotrasee în evidenţele cadastrale, documentaţiile de urbanism şi
de amenajarea teritoriului, registrele de resurse şi trasee cicloturistice şi alte documente
şi evidenţe oficiale a traseelor cicloturistice nemarcate sau marcate dar neomologate,
precum şi promovarea acestora ca ciclotrasee prin menţionare în ghiduri turistice şi hărţi
sau prin alte mijloace;
       c) Emiterea de avize şi aprobări pentru proiecte şi lucrări de marcare şi întreţinere
de amenajări specifice la ciclotrasee fără respectarea cerinţelor legale privind
caracteristicile căilor de comunicaţie utilizate ca ciclotrasee, modul de marcare a
ciclotraseelor şi condiţiile şi procedurile de avizare şi aprobare a documentaţiilor şi
lucrărilor în domeniu.
       d) Finanţarea de către autorităţile publice a lucrărilor de marcare pentru
ciclotrasee neautorizate sau a lucrărilor de întreţinere a marcajelor pentru ciclotrasee
neomologate.
       e) Neorganizarea de către consiliile judeţene a comisiilor judeţene de trasee
cicloturistice;
       f) Neasigurarea de către consiliile judeţene a funcţionării comisiilor judeţene de
trasee cicloturistice, a evidenţei la nivel judeţean a ciclotraseelor;
       g) Neefectuarea lucrărilor necesare de monitorizare, amenajare şi întreţinere a
ciclotraseelor omologate;
       h) Împiedicarea sau tulburarea, fără drept, a accesului şi circulaţiei cicloturiştilor
pe ciclotrasee omologate;
       i) Împiedicarea sau tulburarea, fără drept, a activităţilor de marcare, întreţinere şi
monitorizare a stării marcajelor şi altor amenajări pe ciclotrasee;
       (2) Contravenţiile prevăzute la alin. (1) se sancţionează cu amendă de la 1000 –
5000 lei.
       (3) Constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor se realizează de
reprezentanţi cu atribuţii de control din cadrul consiliilor judeţene şi de către ofiţeri şi
subofiţeri din cadrul Poliţiei Române.
       (4) Contravenţiilor prevăzute la alin. (1) le sunt aplicabile dispoziţiile Ordonanţa
Guvernului nr.2 / 2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, aprobată cu modificări
şi completări prin Legea 180 / 2002, cu modificările ulterioare.
6

       (6) Mutarea, schimbarea orientării, ştergerea sau suprascrierea, mascarea sau
modificarea în alt mod, fără drept, a semnelor şi indicatoarelor şi panourilor de marcaj
cicloturistic, se sancţionează conform Legii 61/1991 privind sanctionarea faptelor de
încălcare a unor norme de convieţuire socială, a ordinii şi liniştii publice, republicată, cu
modificările ulterioare.

       Art.13 (1) Prezenta hotărâre intră în vigoare în termen de 60 de zile de la data
publicării ei în Monitorul Oficial al României, partea I.
       (2) În termen de 30 de zile de la data publicării prezentei hotărâri în Monitorul
Oficial al României, Ministerul pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii, Comerţ, Turism şi
Profesii Liberale, la propunerea consiliilor judeţene , va emite norme de aplicare a
prezentei hotărâri care vor fi publicate în Monitorul Oficial al României, partea I..
       (3) În termen de 60 de zile de la data publicării prezentei hotărâri în Monitorul
Oficial al României,consiliile judeţene vor înfiinţa comisii judeţene de trasee
cicloturistice.
       (4) În termen de 90 de zile de la data publicării prezentei hotărâri în Monitorul
Oficial al României, se vor constitui registrele judeţene ale traseelor cicloturistice la
nivelul consiliilor judeţene.

                                 PRIM-MINISTRU,
                            CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU

More Related Content

Viewers also liked

Linguagem, lógica e a natureza da matemática
Linguagem, lógica e a natureza da matemáticaLinguagem, lógica e a natureza da matemática
Linguagem, lógica e a natureza da matemáticaRuy De Queiroz
 
Reviewing Frege's techniques for formalising functions as rules
Reviewing Frege's techniques for formalising functions as rulesReviewing Frege's techniques for formalising functions as rules
Reviewing Frege's techniques for formalising functions as rulesRuy De Queiroz
 
Planning the Cycling City Amsteram 2015 - Group 2 City Hall presentation
Planning the Cycling City Amsteram 2015 - Group 2 City Hall presentationPlanning the Cycling City Amsteram 2015 - Group 2 City Hall presentation
Planning the Cycling City Amsteram 2015 - Group 2 City Hall presentationCosmin Popan
 
Propositional Equality, Identity Types and Computational Paths
Propositional Equality, Identity Types and Computational PathsPropositional Equality, Identity Types and Computational Paths
Propositional Equality, Identity Types and Computational PathsRuy De Queiroz
 
Propositional Equality and Identity Types
Propositional Equality and Identity TypesPropositional Equality and Identity Types
Propositional Equality and Identity TypesRuy De Queiroz
 
The Sensescapes of Cycling
The Sensescapes of CyclingThe Sensescapes of Cycling
The Sensescapes of CyclingCosmin Popan
 
Propositional Equality, Identity Types and Homotopies
Propositional Equality, Identity Types and HomotopiesPropositional Equality, Identity Types and Homotopies
Propositional Equality, Identity Types and HomotopiesRuy De Queiroz
 

Viewers also liked (7)

Linguagem, lógica e a natureza da matemática
Linguagem, lógica e a natureza da matemáticaLinguagem, lógica e a natureza da matemática
Linguagem, lógica e a natureza da matemática
 
Reviewing Frege's techniques for formalising functions as rules
Reviewing Frege's techniques for formalising functions as rulesReviewing Frege's techniques for formalising functions as rules
Reviewing Frege's techniques for formalising functions as rules
 
Planning the Cycling City Amsteram 2015 - Group 2 City Hall presentation
Planning the Cycling City Amsteram 2015 - Group 2 City Hall presentationPlanning the Cycling City Amsteram 2015 - Group 2 City Hall presentation
Planning the Cycling City Amsteram 2015 - Group 2 City Hall presentation
 
Propositional Equality, Identity Types and Computational Paths
Propositional Equality, Identity Types and Computational PathsPropositional Equality, Identity Types and Computational Paths
Propositional Equality, Identity Types and Computational Paths
 
Propositional Equality and Identity Types
Propositional Equality and Identity TypesPropositional Equality and Identity Types
Propositional Equality and Identity Types
 
The Sensescapes of Cycling
The Sensescapes of CyclingThe Sensescapes of Cycling
The Sensescapes of Cycling
 
Propositional Equality, Identity Types and Homotopies
Propositional Equality, Identity Types and HomotopiesPropositional Equality, Identity Types and Homotopies
Propositional Equality, Identity Types and Homotopies
 

More from Cosmin Popan

Cards against gamification
Cards against gamificationCards against gamification
Cards against gamificationCosmin Popan
 
Embodied Precariat And Digital Control In The ‘Gig Economy’. The Mobile Labou...
Embodied Precariat And Digital Control In The ‘Gig Economy’. The Mobile Labou...Embodied Precariat And Digital Control In The ‘Gig Economy’. The Mobile Labou...
Embodied Precariat And Digital Control In The ‘Gig Economy’. The Mobile Labou...Cosmin Popan
 
Ciclo-utopii. Imaginarea unei biciclete lente
Ciclo-utopii. Imaginarea unei biciclete lenteCiclo-utopii. Imaginarea unei biciclete lente
Ciclo-utopii. Imaginarea unei biciclete lenteCosmin Popan
 
Slowing down by bicycle
Slowing down by bicycleSlowing down by bicycle
Slowing down by bicycleCosmin Popan
 
Utopias of fast and slow cycling
Utopias of fast and slow cyclingUtopias of fast and slow cycling
Utopias of fast and slow cyclingCosmin Popan
 
Presentation: Representing cycling sensescapes and sociabilities with mobile ...
Presentation: Representing cycling sensescapes and sociabilities with mobile ...Presentation: Representing cycling sensescapes and sociabilities with mobile ...
Presentation: Representing cycling sensescapes and sociabilities with mobile ...Cosmin Popan
 
Presentation - Velo City Viena 2013
Presentation - Velo City Viena 2013 Presentation - Velo City Viena 2013
Presentation - Velo City Viena 2013 Cosmin Popan
 
Prezentare kjetil olsen vicepresedinte elance europa
Prezentare kjetil olsen vicepresedinte elance europaPrezentare kjetil olsen vicepresedinte elance europa
Prezentare kjetil olsen vicepresedinte elance europaCosmin Popan
 
SACR 2012: Promovarea bicicletei, între legalitate și ilegalitate. Infrastruc...
SACR 2012: Promovarea bicicletei, între legalitate și ilegalitate. Infrastruc...SACR 2012: Promovarea bicicletei, între legalitate și ilegalitate. Infrastruc...
SACR 2012: Promovarea bicicletei, între legalitate și ilegalitate. Infrastruc...Cosmin Popan
 
Promovarea bicicletei, între legalitate și ilegalitate. Infrastructuri velo î...
Promovarea bicicletei, între legalitate și ilegalitate. Infrastructuri velo î...Promovarea bicicletei, între legalitate și ilegalitate. Infrastructuri velo î...
Promovarea bicicletei, între legalitate și ilegalitate. Infrastructuri velo î...Cosmin Popan
 
Despre biciclete - Studiu de piață (2012)
Despre biciclete - Studiu de piață (2012)Despre biciclete - Studiu de piață (2012)
Despre biciclete - Studiu de piață (2012)Cosmin Popan
 
Intre semineu si pomana porcului
Intre semineu si pomana porculuiIntre semineu si pomana porcului
Intre semineu si pomana porculuiCosmin Popan
 
Taipei Cycle Show Presentation
Taipei Cycle Show PresentationTaipei Cycle Show Presentation
Taipei Cycle Show PresentationCosmin Popan
 

More from Cosmin Popan (13)

Cards against gamification
Cards against gamificationCards against gamification
Cards against gamification
 
Embodied Precariat And Digital Control In The ‘Gig Economy’. The Mobile Labou...
Embodied Precariat And Digital Control In The ‘Gig Economy’. The Mobile Labou...Embodied Precariat And Digital Control In The ‘Gig Economy’. The Mobile Labou...
Embodied Precariat And Digital Control In The ‘Gig Economy’. The Mobile Labou...
 
Ciclo-utopii. Imaginarea unei biciclete lente
Ciclo-utopii. Imaginarea unei biciclete lenteCiclo-utopii. Imaginarea unei biciclete lente
Ciclo-utopii. Imaginarea unei biciclete lente
 
Slowing down by bicycle
Slowing down by bicycleSlowing down by bicycle
Slowing down by bicycle
 
Utopias of fast and slow cycling
Utopias of fast and slow cyclingUtopias of fast and slow cycling
Utopias of fast and slow cycling
 
Presentation: Representing cycling sensescapes and sociabilities with mobile ...
Presentation: Representing cycling sensescapes and sociabilities with mobile ...Presentation: Representing cycling sensescapes and sociabilities with mobile ...
Presentation: Representing cycling sensescapes and sociabilities with mobile ...
 
Presentation - Velo City Viena 2013
Presentation - Velo City Viena 2013 Presentation - Velo City Viena 2013
Presentation - Velo City Viena 2013
 
Prezentare kjetil olsen vicepresedinte elance europa
Prezentare kjetil olsen vicepresedinte elance europaPrezentare kjetil olsen vicepresedinte elance europa
Prezentare kjetil olsen vicepresedinte elance europa
 
SACR 2012: Promovarea bicicletei, între legalitate și ilegalitate. Infrastruc...
SACR 2012: Promovarea bicicletei, între legalitate și ilegalitate. Infrastruc...SACR 2012: Promovarea bicicletei, între legalitate și ilegalitate. Infrastruc...
SACR 2012: Promovarea bicicletei, între legalitate și ilegalitate. Infrastruc...
 
Promovarea bicicletei, între legalitate și ilegalitate. Infrastructuri velo î...
Promovarea bicicletei, între legalitate și ilegalitate. Infrastructuri velo î...Promovarea bicicletei, între legalitate și ilegalitate. Infrastructuri velo î...
Promovarea bicicletei, între legalitate și ilegalitate. Infrastructuri velo î...
 
Despre biciclete - Studiu de piață (2012)
Despre biciclete - Studiu de piață (2012)Despre biciclete - Studiu de piață (2012)
Despre biciclete - Studiu de piață (2012)
 
Intre semineu si pomana porcului
Intre semineu si pomana porculuiIntre semineu si pomana porcului
Intre semineu si pomana porcului
 
Taipei Cycle Show Presentation
Taipei Cycle Show PresentationTaipei Cycle Show Presentation
Taipei Cycle Show Presentation
 

Hotarare Privind Organizarea Retelei Nationale De Trasee Cicloturistice

  • 1. GUVERNUL ROMÂNIEI HOTĂRÂRE privind organizarea reţelei naţionale de trasee cicloturistice În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, Guvernul României adoptă prezenta hotărâre. Art.1 Se organizează Reţeaua Naţională de Trasee Cicloturistice din România denumită în continuare RNTCR, formată din totalitatea căilor terestre de comunicaţie din România marcate pentru circulaţia cu bicicleta în scop turistic, denumite în continuare "ciclotrasee". Art.2 Ciclotraseele se clasifică astfel: (1) după criteriul extensiei geografice, în trei ranguri: naţionale, regionale şi locale; (2) după criteriul tipului de cale de comunicaţie utilizată, în două tipuri: de şosea şi de munte; (3) după criteriul nivelului de dificultate, în patru grade: lejer, mediu, dificil şi expert. Art.3 (1) Ciclotraseele se desfăşoară pe căi de comunicaţie existente, accesibile cu bicicleta, cu caracter cât mai pitoresc din punct de vedere peisagistic şi trafic motorizat cât mai redus, alese în funcţie de rangul, tipul şi gradul traseului. (2) Suprafaţă de rulaj a căilor de comunicaţie utilizate ca ciclotrasee este asfaltată sau echivalentă celei asfaltate pentru cele de şosea şi pe cât posibil nemodernizată pentru cele de munte, de rugozitate cât mai redusă în toate cazurile, cu excepţia ciclotraseelor de munte de grad expert. (3) Panta medie şi maximă şi diferenţa de nivel totală şi pentru fiecare urcuş a ciclotraseelor sunt în concordanţă cu: a) gradul - crescând de la lejer spre expert; b) tipul - pe cât posibil mai reduse la cele de şosea decât la cele de munte; c) rangul - mai reduse la cele naţionale şi regionale, posibil şi ridicate la cele locale. (4) Ciclotraseele de munte de rang naţional şi regional sunt accesibile şi bicicletelor de munte încărcate cu bagaje, pe timp umed. (5) Căile de comunicaţie utilizate ca ciclotraseu au lăţimi şi raze de curbură adecvate circulaţiei cicloturistice în dublu sens, în condiţii de siguranţă şi confort, ţinând cont şi de necesităţile de depăşire şi de eventuala prezenţă pe / la biciclete a bagajelor şi remorcilor de până la 1 m lăţime. Art. 4 (1) Ciclotraseele de şosea străbat preponderent regiunile turistice consacrate şi alte zone ale ţării care prin obiectivele turistice naturale, culturale, istorice, prin peisaj etc. sunt interesante din punct de vedere turistic şi conectează aceste zone între ele şi respectiv cu marile oraşe şi nodurile de comunicaţii.
  • 2. 2 (2) Ciclotraseele de munte străbat preponderent zonele montane ale ţării precum şi zone care prin natura reliefului sunt peisagistic sau ca şi căi de comunicaţie asimilabile sau apropiate de zonele montane, cu accent pe zonele turistice consacrate sau cu potenţial turistic şi care prin relief şi reţea de căi de comunicaţie existente se pretează adecvat la ciclism montan, şi conectează aceste zone între ele şi respectiv cu alte căi sau noduri de comunicaţii.. (3) Se pot asimila ciclotraseelor de munte trasee pe drumuri de pământ de-a lungul râurilor sau pe digurile acestora în regiuni de şes sau prin păduri periurbane. Art. 5 (1) Pe porţiuni intravilane din localităţi urbane sau rurale de interes cicloturistic, itinerarul ciclotraseelor se alege astfel încât să străbată pe cât posibil: zona centrală; zone comerciale, administrative şi de servicii; perimetre de interes turistic direct sau indirect; zone verzi sau zone rezidenţiale liniştite. (2) Itinerarul intravilan al unui ciclotraseu se alege fără sinuozităţi mari, uşor de urmărit şi desfăşurat pe căi de comunicaţie cât mai adecvate mersului cu bicicleta, cu condiţia realizării cerinţelor prevăzute la pct. (1). Art. 6 (1) Configuraţia ciclotraseelor respectă principiul continuităţii şi directitudinii. (2) Lungimea ciclotraseelor se alege astfel încât durata normală de parcurgere să fie: 5-12 zile în cazul celor de rang naţional; 2-5 zile în cazul celor de rang regional; maxim o zi în cazul celor de rang local. (3) Forma ciclotraseelor poate fi de două stiluri: liniar sau circuit. (4) Ciclotraseele naţionale sunt de tip liniar, iar cele regionale şi locale de tip circuit. (5) Fiecărui ciclotraseu i se atribuie convenţional un sens. Marcarea şi parcurgerea se face atât în sens cât şi în contrasens, cu excepţia unor ciclotrasee de munte locale de grad "expert" care pot fi cu sens unic ca mod de marcare şi ca admisibilitate la parcurgere. Art. 7 (1) Fiecărui ciclotraseu i se atribuie convenţional un punct de start şi unul de final (care coincid în cazul ciclotraseelor în circuit), eventual suplimentar şi un punct secundar de start şi final. (2) Punctele de start şi de final ale unui ciclotraseu sunt accesibile cu mijloace de transport public. (3) Toate ciclotraseele din România sunt conectate cu altele şi organizate sub formă de reţea ierarhizată, cu subreţele corespunzătoare tipului şi rangului ciclotraseelor şi cu grefarea fiecărui ciclotraseu local sau regional pe unul de regulă de rang imediat superior de acelaşi tip, care va cuprinde astfel şi punctele de start şi final ale ciclotraseului grefat şi eventual porţiuni din acesta. (4) Ciclotraseele de şosea de rang naţional se intersectează multiplu între ele şi se conectează cu ciclotraseele din ţările din ţările vecine şi intră în compunerea unor ciclotrasee internaţionale inclusiv a magistralelor cicloturistice transeuropene din reţeaua EuroVelo şi formează o subreţea care constituie structura de bază a RNTCR, pe care se grefează celelalte ciclotrasee.
  • 3. 3 (5) Punctele de start şi de final ale ciclotraseelor de şosea de rang naţional sunt amplasate în puncte de trecere a frontierei de stat deschise traficului rutier sau pietonal internaţional de persoane. (6) RNTCR se integrează cu celelalte reţele de transport din România - pietonală, rutieră, feroviară, navală, aeriană, asigurând intermodalitatea, şi intră în componenţa sistemului naţional de transport. Art.8 (1) Numărul de ciclotrasee, tipul şi gradul lor, densitatea şi repartiţia lor în teritoriu se adecvează necesităţilor şi resurselor disponibile, încadrându-se pentru fiecare zonă a ţării între un minim şi un maxim pentru fiecare tip şi grad de traseu, ţinând cont şi de caracteristicile zonei, atractivitatea turistică şi numărul şi tipul potenţialilor utilizatori pe plan local, cerinţelor de protecţie a naturii şi alţi factori. (2) Pentru identificare, administrare şi promovare, fiecărui ciclotraseu i se atribuie temă, denumire, siglă şi indicativ. (3) Pentru marcare, descriere şi administrare, fiecare ciclotraseu se împarte convenţional, după caz, pe până la trei nivele succesive de subdiviziuni: etape, secţiuni şi segmente. Art.9 (1) Realizarea de ciclotrasee noi sau modificarea semnificativă sau desfiinţarea celor existente, atât ca itinerar cât şi ca mod de marcare şi amenajare, se autorizează de către comisiile judeţene de trasee cicloturistice, organizate în cadrul consiliilor judeţene. (2) Modificările ciclotraseelor precum şi lucrările de refacere şi întreţinere ale ciclotraseelor, se aprobă de către comisia judeţeană de trasee cicloturistice marcate. (3) Ciclotraseele se consideră autorizate dacă au fost aprobate conform prevederilor alin. (1) şi dacă lucrările de marcare / amenajare au fost finalizate şi recepţionate. (4) Recepţia se face cu avizul comisiei / comisiilor judeţene de trasee cicloturistice, dat pe baza raportului de evaluare întocmit de persoanele desemnate sau agreate de comisie. (5) Omologarea poate fi suspendată de către comisia judeţeană de trasee cicloturistice dacă este afectată negativ într-un mod, pe o porţiune şi perioadă semnificativă calitatea marcării / amenajării sau posibilitatea utilizării adecvate de către cicloturişti a ciclotraseului în cauză. În caz de persistenţă a problemelor ce determină suspendarea omologării, aceasta poate fi retrasă de către comisiile judeţene de trasee cicloturistice. (6) Evidenţa traseelor cicloturistice se ţine în teritoriu de către consiliile judeţene. Art.10 (1) Ciclotraseele sunt, din momentul omologării, căi de comunicaţie de interes public deschise accesului public pentru biciclişti, indiferent de proprietarul şi administratorul căii de comunicaţie utilizate ca ciclotraseu. (2) Restricţionarea accesului bicicliştilor pe un ciclotraseu poate fi dispusă numai temporar şi motivat de către organele de ordine publică sau cele asimilate lor, precum şi de către proprietarul sau administratorul căii de comunicaţie, pentru lucrări de reparaţii, calamităţi, evenimente deosebite sau alte cauze ce fac imposibilă sau inacceptabilă
  • 4. 4 circulaţia cicloturistică. În toate cazurile de restricţii acestea se vor anunţa din timp şi se vor prevedea alternative. (3) Traseele cicloturistice se evidenţiază corespunzător în documentaţiile de urbanism şi amenajarea teritoriului, în cadastrul turistic, în cadastrul căilor de comunicaţie, în inventarele de resurse turistice şi în alte documentaţii, conform legislaţiei în vigoare. (4) Marcajele cicloturistice - semne, indicatoare, panouri cu accesoriile acestora - şi celelalte elemente specifice de amenajare cum sunt semnele speciale de circulaţie şi informative pentru biciclişti sunt proprietate publică şi au regimul de protecţie şi administrare specific acesteia. (5) Proiectarea, marcarea, monitorizarea şi întreţinerea ciclotraseelor se face din fondurile alocate în acest sens din bugetul consiliilor judeţene şi, în completare, din alte fonduri publice sau private, interne sau externe, prin grija autorităţilor publice centrale şi locale, a organizaţiilor neguvernamentale de profil, a agenţilor economici din turism şi a altor factori interesaţi. (6) Utilizarea ciclotraseelor este liberă şi nu poate fi supusă plăţii de taxe de acces sau tranzit. Art.11 (1) Traseele cicloturistice se marchează în teren prin amplasarea de-a lungul căilor de comunicaţie pe care trece ciclotraseul, la anumite intervale şi la ramificaţii şi intersecţii a unei succesiuni de elemente grafice numite "marcaje cicloturistice". (2) Marcajele cicloturistice, în funcţie de complexitate şi condiţiile tehnice, se aplică prin vopsire directă pe substrat sau prin intermediul unor indicatoare şi panouri de marcaj cicloturistic. (3) Marcajele cicloturistice au design standardizat specific şi sunt compuse din elemente grafice de bază, numite "semne de marcaj cicloturistic" la care se pot adăuga suplimentar alte elemente de text şi grafică, formând cinci tipuri de combinaţii de complexitate crescândă, numite ordine de marcaje cicloturistice. (4) Semnele de marcaj cicloturistic sunt pictograma "cicloturism" în varianta de şosea şi de munte, ca semne comune, şi simbolul "C" ca semn de individualizare. Elementele suplimentare ce pot figura pe marcajele cicloturistice sunt: indicativ traseu; siglă traseu; coordonatele GPS ale locaţiei; destinaţie (principală, proximală, altele) cu distanţele până la acestea; denumirea traseului; siglă finanţator; schiţa zonei; alte elemente. (5) Marcajele cicloturistice au ca şi culori de bază verde închis pe fond alb. (6) Pentru diferenţierea vizuală facilă a ciclotraseelor, simbolul C din cadrul marcajelor se colorează diferit, în roşu pentru ciclotrasee naţionale, galben sau albastru pentru ciclotrasee regionale şi bicolor (combinaţii de roşu, galben sau albastru) pentru ciclotrasee locale. (7) Pentru identificare vizuală facilă a gradului de dificultate a ciclotraseelor, indicativul acestora se înscrie pe indicatoare şi panouri în codul de culoare corespunzător gradului: albastru pentru lejer; roşu pentru mediu; negru pentru dificil; galben / negru pentru expert.
  • 5. 5 (8) Distanţele pe indicatoarele cicloturistice se indică până la o destinaţie principală şi una proximală. Indicaţia se dă în kilometri, rotunjit la kilometru la distanţele peste 10 km şi rotunjit la hectometru la distanţele sub 10 km. (9) Din punct de vedere al materialelor şi tehnologiilor folosite, semnele de marcaj vopsite se realizează şi întreţin conform normelor pentru marcajele de turism pedestru montan iar indicatoarele şi panourile se realizează şi întreţin conform normelor pentru indicatoarele rutiere. Art.12(1)Constituie contravenţii următoarele fapte: a) Executarea de lucrări de marcare şi întreţinere a marcajelor de trasee cicloturistice fără autorizaţie sau cu nerespectarea autorizaţiei şi a normelor specifice de proiectare şi executare de lucrări de marcaje cicloturistice şi celorlalte reglementări legale în vigoare; b) Înscrierea ca ciclotrasee în evidenţele cadastrale, documentaţiile de urbanism şi de amenajarea teritoriului, registrele de resurse şi trasee cicloturistice şi alte documente şi evidenţe oficiale a traseelor cicloturistice nemarcate sau marcate dar neomologate, precum şi promovarea acestora ca ciclotrasee prin menţionare în ghiduri turistice şi hărţi sau prin alte mijloace; c) Emiterea de avize şi aprobări pentru proiecte şi lucrări de marcare şi întreţinere de amenajări specifice la ciclotrasee fără respectarea cerinţelor legale privind caracteristicile căilor de comunicaţie utilizate ca ciclotrasee, modul de marcare a ciclotraseelor şi condiţiile şi procedurile de avizare şi aprobare a documentaţiilor şi lucrărilor în domeniu. d) Finanţarea de către autorităţile publice a lucrărilor de marcare pentru ciclotrasee neautorizate sau a lucrărilor de întreţinere a marcajelor pentru ciclotrasee neomologate. e) Neorganizarea de către consiliile judeţene a comisiilor judeţene de trasee cicloturistice; f) Neasigurarea de către consiliile judeţene a funcţionării comisiilor judeţene de trasee cicloturistice, a evidenţei la nivel judeţean a ciclotraseelor; g) Neefectuarea lucrărilor necesare de monitorizare, amenajare şi întreţinere a ciclotraseelor omologate; h) Împiedicarea sau tulburarea, fără drept, a accesului şi circulaţiei cicloturiştilor pe ciclotrasee omologate; i) Împiedicarea sau tulburarea, fără drept, a activităţilor de marcare, întreţinere şi monitorizare a stării marcajelor şi altor amenajări pe ciclotrasee; (2) Contravenţiile prevăzute la alin. (1) se sancţionează cu amendă de la 1000 – 5000 lei. (3) Constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor se realizează de reprezentanţi cu atribuţii de control din cadrul consiliilor judeţene şi de către ofiţeri şi subofiţeri din cadrul Poliţiei Române. (4) Contravenţiilor prevăzute la alin. (1) le sunt aplicabile dispoziţiile Ordonanţa Guvernului nr.2 / 2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea 180 / 2002, cu modificările ulterioare.
  • 6. 6 (6) Mutarea, schimbarea orientării, ştergerea sau suprascrierea, mascarea sau modificarea în alt mod, fără drept, a semnelor şi indicatoarelor şi panourilor de marcaj cicloturistic, se sancţionează conform Legii 61/1991 privind sanctionarea faptelor de încălcare a unor norme de convieţuire socială, a ordinii şi liniştii publice, republicată, cu modificările ulterioare. Art.13 (1) Prezenta hotărâre intră în vigoare în termen de 60 de zile de la data publicării ei în Monitorul Oficial al României, partea I. (2) În termen de 30 de zile de la data publicării prezentei hotărâri în Monitorul Oficial al României, Ministerul pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii, Comerţ, Turism şi Profesii Liberale, la propunerea consiliilor judeţene , va emite norme de aplicare a prezentei hotărâri care vor fi publicate în Monitorul Oficial al României, partea I.. (3) În termen de 60 de zile de la data publicării prezentei hotărâri în Monitorul Oficial al României,consiliile judeţene vor înfiinţa comisii judeţene de trasee cicloturistice. (4) În termen de 90 de zile de la data publicării prezentei hotărâri în Monitorul Oficial al României, se vor constitui registrele judeţene ale traseelor cicloturistice la nivelul consiliilor judeţene. PRIM-MINISTRU, CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU