• Share
  • Email
  • Embed
  • Like
  • Save
  • Private Content
Pac2012 centrul europe direct maramures
 

Pac2012 centrul europe direct maramures

on

  • 369 views

 

Statistics

Views

Total Views
369
Views on SlideShare
297
Embed Views
72

Actions

Likes
0
Downloads
1
Comments
0

1 Embed 72

http://europedirect.cdimm.org 72

Accessibility

Categories

Upload Details

Uploaded via as Adobe PDF

Usage Rights

© All Rights Reserved

Report content

Flagged as inappropriate Flag as inappropriate
Flag as inappropriate

Select your reason for flagging this presentation as inappropriate.

Cancel
  • Full Name Full Name Comment goes here.
    Are you sure you want to
    Your message goes here
    Processing…
Post Comment
Edit your comment

    Pac2012 centrul europe direct maramures Pac2012 centrul europe direct maramures Document Transcript

    • Centrul Europe Direct MaramureşMaramureş POLITICA AGRICOLĂ COMUNĂ Competitivitate și eficiență în agricultură 2012
    • Maramureş Proiect implementat de Fundaţia CDIMM Maramureş
    • CENTRUL EUROPE DIRECT MARAMUREŞ Politica Agricolă Comună - Competitivitate şi eficiență în agricultură Agricultura europeană la bilanț - 50 de ani de POLITICĂ AGRICOLĂ COMUNĂ (PAC) Politica agricolă a Uni- Politica agricolă co-unii Europene, cunos- mună a cunoscut schim-cută şi sub numele de bări considerabile în ceiPOLITICA AGRICOLĂ 50 de ani parcurși de laCOMUNĂ (PAC), are crearea sa. S-a trecut descopul de a menţine un la sprijinirea produselor,echilibru între producţia la sprijinirea producăto-alimentară europeană şi rilor.dezvoltarea economică Astăzi, politica UE îşiviabilă a comunităţilor propune să le ofere tutu-rurale, pe de o parte şi ror producătorilor de ali-măsurile de protecţie a mente (de la agricultorimediului care vizează şi crescători de anima-combaterea schimbărilor climatice, le, până la producători de produsegospodărirea apelor, bioenergia şi lactate, fructe, legume sau vin) po-diversitatea, pe de altă parte. sibilitatea de: PAC a fost creată astfel încât - a produce cantităţi suficienteoamenii să se poată bucura de ali- de hrană sigură şi de calitate pen-mente bune la preţuri accesibile, tru consumatorii europeni;iar agricultorii să își poată câștiga - a aduce o contribuţie substan-o existenţă echitabilă. ţială la diversificarea activităţilor economice; Anul 2012 marchează cea de a - a respecta standarde foarte50-a aniversare a punerii în aplicare înalte în materie de protecţie a me-a politicii agricole comune (PAC). diului şi bunăstare a animalelor. http://europedirect.cdimm.org/
    • CENTRUL EUROPE DIRECT MARAMUREŞ Politica Agricolă Comună - Competitivitate şi eficiență în agricultură Etapele celor 50 de ani de Politica Agricolă Comună1957 Tratatul de la Roma creează Comunitatea Economică Europeană (un precursor al UE din prezent) între șase ţări din Europa de Vest. PAC este prevăzută ca o politică comună, cu obiectivele de a oferi alimente accesibile pentru cetăţenii UE și un nivel de trai adecvat pentru agricultori.1962 Politica agricolă comună (PAC) a prins viaţă! Esenţa politicii o constituie preţurile bune pentru agricultori. De la un an la altul, agricultorii produc mai multe alimente. Magazinele sunt pline de alimente la preţuri accesibile. Primul obiectiv – securitatea alimentară – a fost îndeplinit.Anii ’70-’80 Gestionarea ofertei. Fermele sunt atât de productive încât produc mai multe alimente decât este necesar. Surplusurile sunt stocate și duc la formarea unor „munţi de alimente”. Sunt puse în aplicare măsuri specifice pentru alinierea producţiei cu nevoile pieţei.1992 PAC trece de la sprijinirea pieţei la sprijinirea producătorilor. Se reduce sprijinirea preţurilor și se înlocuiește cu plata de aju- toare directe acordate agricultorilor. Aceștia sunt încurajaţi să fie mai prietenoși cu mediul înconjurător. Reforma coincide cu Summitul Pământului de la Rio de Janeiro din 1992, care lansează principiul dezvoltării durabile.Jumătatea anilor ’90 PAC se concentrează mai mult pe calitatea produselor ali- mentare. Politica introduce măsuri noi pentru susţinerea inves- tiţiilor agricole, a formării, a îmbunătăţirii procesării și a punerii pe piaţă. Se iau măsuri pentru protejarea produselor alimentare tradiţionale și regionale. Se pune în aplicare prima legislaţie eu- ropeană privind agricultura ecologică. http://europedirect.cdimm.org/ 2
    • CENTRUL EUROPE DIRECT MARAMUREŞ Politica Agricolă Comună - Competitivitate şi eficiență în agricultură2000 PAC se concentrează pe dezvoltarea rurală. PAC se concentrează mai mult pe dezvoltarea economică, socia- lă și culturală a Europei rurale. În același timp, reformele începu- te în anii ‘90 sunt continuate în vederea unei mai bune orientări a agricultorilor către piaţă.2003 Reforma PAC rupe legătura dintre subvenţii și producţie. Agricultorii sunt orientaţi mai mult către piaţă și, având în ve- dere constrângerile specifice privind agricultura europeană, ei primesc un sprijin pentru venit. În schimb, ei trebuie să respecte standarde stricte cu privire la siguranţa alimentară, la mediul înconjurător și la bunăstarea animalelor.Jumătatea anilor 2000 PAC se deschide lumii. La nivel global, UE devine cel mai mare importator de produse agricole din ţările în curs de dezvoltare, importând mai mult decât SUA, Japonia, Australia și Canada la un loc. Conform acor- dului „totul în afară de arme”, UE a acordat acces liber la piaţă tuturor ţărilor cel mai puţin dezvoltate. Nicio altă ţară dezvoltată nu oferă o astfel de deschidere, un angajament și un acces real la piaţă agricultorilor din ţările în curs de dezvoltare.2007 Populaţia agricolă a UE se dublează, ca urmare a aderării, în 2004 și 2007, a 12 noi ţări. La optsprezece ani de la căderea Zidului Berlinului, Uniunea Eu- ropeană numără 27 de state membre și peste 500 de milioane de cetăţeni. Peisajul agricol și rural al UE se schimbă și el.2011 O nouă reformă a PAC. Reforma vizează consolidarea com- petitivităţii economice și ecologice a sectorului agricol pentru a pro- mova inovaţia, a combate schim- bările climatice și a sprijini ocupa- rea forţei de muncă și creșterea economică în zona rurală. http://europedirect.cdimm.org/3
    • CENTRUL EUROPE DIRECT MARAMUREŞ Politica Agricolă Comună - Competitivitate şi eficiență în agricultură Efectele și beneficiile PAC Zonele rurale ale Uni- ce priveşte disponibili-unii Europene (terenuri tatea, preţul, calitateaagricole şi păduri) repre- şi siguranţa produselorzintă peste 80% din teri- alimentare, să contribuietoriul UE şi aici locuieşte la protejarea mediului şiaproximativ jumătate din la garantarea bunăstăriipopulaţia sa (comunita- animalelor.tea agricolă şi restul lo-cuitorilor). Comunităţile şi zone- le rurale trebuie păstrate drept componente esen- ţiale ale patrimoniului şi peisajului european, iar cetăţenii europeni trebuie să con- tinue să beneficieze nu numai de produse alimentare sigure şi la preţuri convenabile, ci şi de spaţiul rural pitoresc. În cele 27 de ţări ale UE există De ce este necesară o politicăaproximativ 13,7 milioane de agri- agricolă „comună” la nivelul UE?cultori cu normă întreagă. - PAC asigură o concurenţă loială şi standarde comune de calitate şi Prin PAC, UE sprijină o agricul- siguranţă pentru produsele noas-tură durabilă, productivă şi com- tre alimentare.petitivă, chiar şi în regiunile încare condiţiile sunt nefavorabile. - PAC contribuie la funcţionarea pie- ţei unice. Agricultorii trebuie să aibă Marea diversitate de produse pedreptul la un standard de viaţă care astăzi le avem la masă nu ar fiechitabil şi să fie competitivi, să fost posibilă fără piaţa unică, la re-fie în măsură să răspundă con- alizarea căreia au contribuit politicisumatorilor şi cetăţenilor în ceea diverse, printre care și PAC. http://europedirect.cdimm.org/ 4
    • CENTRUL EUROPE DIRECT MARAMUREŞ Politica Agricolă Comună - Competitivitate şi eficiență în agricultură- Fără PAC, fiecare stat membru ar Cum sunt cheltuiţi banii?continua şi astăzi să îşi subvenţio- Agricultura este singurul sectorneze agricultorii. finanţat în mod integral din bugetul UE. În prezent, costul global al PACDe ce au nevoie agricultorii de se ridică la aproximativ 53 de mili-ajutoare de stat? Veniturile lor arde de euro pe an, reprezentândnu sunt deja suficient de ridi- aproape 40% din bugetul total alcate? UE. Însă, bugetul PAC se reduce în Contrar opinei din unele ţări, mod constant: în timp ce în 1984agricultura nu este o sursă de acesta reprezenta 71% din buge-câştig atât de rentabilă. În com- tul general al Uniunii Europene, înparaţie cu alte profesii, agricultorii 2013 va reprezenta doar 39%.muncesc adesea din greu şi câşti-gă mai puţin. Cheltuielile se axează pe plă- Investiţiile necesare în sectorul ţile directe către agricultorii carelor de activitate sunt costisitoare, respectă standardele ridicate aleiar profiturile vin abia după luni de Uniunii Europene privind protecţiazile, poate chiar după mai mulţi ani. mediului, sănătatea animalelor şi calitatea şi siguranţa alimentelor. Agricultorii din Uniunea Eu-ropeană beneficiază de ajutoare Aproximativ 20% din bugetulpentru a furniza bunuri de utilita- PAC este alocat dezvoltării rurale,te publică care nu pot fi garantate pentru a-i ajuta pe agricultori să îşiîn mod direct de piaţă – protecţia modernizeze fermele, să devină maimediului, bunăstarea animalelor, competitivi şi să protejeze în acelaşiproduse alimentare de calitate şi timp mediul şi comunităţile rurale.sigure. În aceste domenii, Uniunea Eu- Prin sprijinul pe care UE îl acor-ropeană dispune de une- dă agricultorilor, întreagale dintre cele mai ridica- societate europeană estete standarde din lume. avantajată - produse ali-Prin urmare, costurile de mentare sigure, la preţuriproducţie în Europa sunt convenabile. 15% dinmai ridicate în compa- bugetul unei familii mediiraţie cu ţările unde ast- din UE este utilizat pentrufel de standarde nu sunt a cumpăra alimente (ju-obligatorii. mătate faţă de 1960). http://europedirect.cdimm.org/5
    • CENTRUL EUROPE DIRECT MARAMUREŞ Politica Agricolă Comună - Competitivitate şi eficiență în agricultură Care sunt rezultatele ulti-melor reforme? În prezent, agricultorii pot de-veni adevăraţi antreprenori, sepot adapta la cererea pieţei şi aconsumatorilor, pot căuta noi pieţerentabile şi pot exploata noi opor-tunităţi. Nu mai există presiunea de aproduce pentru „a primi subven-ţii”, chiar şi alimente care nu au Acesta este motivul pentru carecerere pe piaţă. PAC a fost revizuită şi anume pen- tru ca agriculturii să poată primi Agricultorii primesc un ajutor la sprijin financiar doar cu condiţia săvenit, cu condiţia să îşi îngrijească respecte cerinţele de mediu stric-terenurile şi să respecte standar- te impuse de Uniunea Europeană:dele privind mediul, bunăstarea http://ec.europa.eu/agriculture/animalelor şi siguranţa alimente- faq/envir/index_ro.htmlor. Dacă nu respectă aceste stan- De asemenea, statele membre tre-darde, plata ajutoarelor este sus- buie să cheltuiască cel puţin 25% dinpendată. bugetul alocat dezvoltării rurale pen- tru măsuri destinate să protejeze şi să Prin politica de dezvoltare ru- amelioreze mediul şi spaţiul rural.rală, agricultorii sunt sprijiniți săîşi modernizeze exploataţiile şi să Cum contribuie PAC la pro-respecte mediul, ceea ce favori- tecţia mediului?zează dinamismul zonelor rurale. PAC sistează plăţile către agri- cultorii care nu respectă prevederile Ce impact are agricultura de bază privind protecţia mediului.asupra mediului? De asemenea, UE Agricultura poa- sporeşte constant fi-te contribui la cre- nanţarea acordatăarea şi păstrarea măsurilor menite săunui mediu durabil, încurajeze agriculturaînsă, totodată, poa- extensivă şi agricul-te provoca şi efecte tura biologică, să pro-nefaste. tejeze peisajele şi habitatul şi să men- http://europedirect.cdimm.org/ 6
    • CENTRUL EUROPE DIRECT MARAMUREŞ Politica Agricolă Comună - Competitivitate şi eficiență în agriculturăţină biodiversitatea - toate acestea feritoare la igienă, norme privindavând ca scop protecţia mediului. sănătatea plantelor şi a animale- lor, controlul reziduurilor de pesti- Ce măsuri ia UE în privinţa agri- cide şi al aditivilor alimentari etc.culturii biologice? http://ec.europa.eu/ UE le garantează food/index_en.htmconsumatorilor au-tenticitatea şi calita- Cum sunt tratatetea produselor pro- animalele?venite din agricultura Atunci când elabo-biologică, prin aplica- rează şi pun în aplicarerea de norme stricte legislaţia şi politicile,privind etichetarea şi instituţiile UE şi stateletrasabilitatea. membre trebuie să ia Pentru a putea folo- în considerare sănăta-si sigla ecologică a UE, producătorii şi tea şi bunăstarea animalelor.agricultorii care folosesc metode ecolo- PAC prevede că agricultorii tre-gice trebuie să treacă printr-un proces buie să respecte normele existentede certificare strict: http://ec.europa. în acest domeniu şi îi încurajeazăeu/agriculture/organic/home_ro să ia măsuri suplimentare pentru a ameliora bunăstarea animalelor. Cum garantează UE calita- http://ec.europa.eu/food/animal/tea alimentelor? welfare/index_en.htm Calitatea produselor alimentareeste garantată prin reglementări PAC încurajează agriculturaprivind etichetarea, comercializa- intensivă?rea şi calitatea, care prevăd nor- Prin PAC, nu se dorește aplicareame referitoare la protecţia indica- sistemului de agricultură industria-ţiilor geografice, obligativitatea de lizată în Europa. Modelul PAC pre-a menţiona pe etichetă informaţii- vede exploataţii agricole de mici şile nutriţionale, logourile de calita- mari dimensiuni, deopotrivă.te şi bunăstarea animalelor. Fără PAC, mulţi dintre agricul- Începând din anii 1990, când o torii europeni ar fi nevoiţi să-şi in-serie de alimente au provocat pa- tensifice producţia pentru a puteanică în rândul populaţiei, Uniunea supravieţui. În noua sa structură,Europeană a îmbunătăţit semnifi- PAC nu încurajează agricultorii săcativ siguranţa produselor alimen- producă mai mult, ci să producă întare, introducând noi măsuri re- mod durabil şi ecologic. http://europedirect.cdimm.org/7
    • CENTRUL EUROPE DIRECT MARAMUREŞ Politica Agricolă Comună - Competitivitate şi eficiență în agricultură Aplicarea Politicii Agricole Comune în România - finanțări pentru agricultură Odată cu aderarea la Fondul European AgricolUniunea Europeană în anul pentru Dezvoltare Rurală2007, România urmează, în este accesat în țara noas-ceea ce priveşte agricultura tră începând din 2008, prinşi dezvoltarea rurală, prin- Programul Naţional de Dez-cipiile Politicii Agricole Co- voltare Rurală (PNDR).mune (PAC). PAC este aplicată și în Ro- Programul Naţional demânia printr-un un set de re- Dezvoltare Rurală 2007-guli şi măsuri care vizează în 2013 (PNDR) este progra-principal creşterea producti- mul prin care se acordăvităţii, garantarea unui nivel fonduri europene neram-de viaţă echitabil populaţiei bursabile pentru investiţiidin agricultură, stabilizarea private şi publice care aupieţelor, garantarea secu- scopul de a asigura dezvol-rităţii aprovizionărilor, asi- tarea satelor din România.gurarea consumatorului cuprovizii la preţuri raţionale. Banii disponibili, respec- tiv fondurile nerambursabile, pen- Potrivit Reglementării Consiliu- tru realizarea acestui programlui Europei nr. 1290/2005 privind sunt de aproximativ 10 miliardefinanţarea politicii agricole comu- de euro, pe care îi puteți solicitane, s-au creat două fonduri euro- pentru proiecte de investiții, pânăpene pentru agricultură: în 2013. Dintre aceștia, aproxi- - FEGA - Fondul European de mativ 8 miliarde euro sunt baniGarantare Agricolă - pentru finan- alocați României de Uniunea Euro-ţarea măsurilor de piață. peană, restul provenind de la bu- - FEADR - Fondul European getul național.Agricol pentru Dezvoltare Rurală -pentru finanţarea programelor de PNDR este destinat dezvoltăriidezvoltare rurală. zonelor rurale din România prin http://europedirect.cdimm.org/ 8
    • CENTRUL EUROPE DIRECT MARAMUREŞ Politica Agricolă Comună - Competitivitate şi eficiență în agriculturăcrearea condițiilor moderne de trai Fiecare axă este împărțită înîn societățile rurale și prin iden- Măsuri de investiții, în funcțietificarea unor oportunități reale de categoriile de investiții accep-pentru toți cei care vor să rămână tate pentru finanțare prin PNDR.în spațiul rural. Un alt obiectiv al Astfel, dacă prin cele 4 axe sePNDR este păstrarea diversității la stabilește un cadru general, spe-sate ca un patrimoniu socio-cultu- cificitatea investițiilor eligibile esteral integrat european. stabilită prin Măsurile de investiții încadrate în fiecare Axă în parte. Pentru realizarea acestor obiec-tive au fost stabilite priorități de Axa I - Creşterea competiti-finanțare prin PNDR denumite ge- vităţii sectorului agricol şi silvicneric axe. Aceste priorități sunt: urmăreşte restructurarea şi dez-• Creşterea competitivităţii pro- voltarea producţiei agricole şi silvi-duselor agricole şi silvice - Axa I ce, dar şi a industriilor prelucrătoa- re aferente, pentru a le face mai• Îmbunătăţirea mediului şi a competitive şi pentru a contribuispațiului rural - Axa II la creşterea economică şi conver-• Îmbunătăţirea calităţii vieţii genţa veniturilor din spaţiul ruralîn mediul rural şi diversificarea (acolo unde este posibil), în paraleleconomiei rurale - Axa III cu asigurarea condiţiilor de trai şi• Leader - Axa IV protecţia mediului din aceste zone. Măsuri de investiții - Axa I: • Formare profesională, infor- mare şi difuzare de cunoş- tinţe (Măsura 111) • Instalarea tinerilor fermieri (Măsura 112) Autoritatea de Management a • Modernizarea exploataţiilorPNDR este Agenția de Plăți pen- agricole (Măsura 121)tru Dezvoltare Rurală și Pescuit: • Îmbunătăţirea valorii econo-http://www.apdrp.ro/ - mai puțin mice a pădurii (Măsura 122)Axa II, care este gestionată de • Creşterea valorii adăugate aAgenţia de Plăţi şi Intervenţie produselor agricole şi fores-pentru Agricultură (APIA). tiere (Măsura 123) http://europedirect.cdimm.org/9
    • CENTRUL EUROPE DIRECT MARAMUREŞ Politica Agricolă Comună - Competitivitate şi eficiență în agricultură• Îmbunătăţirea şi dezvoltarea Măsuri de investiții - Axa II: infrastructurii legate de dez- • Sprijin pentru Zona Monta- voltarea şi adaptarea agri- nă Defavorizată (Măsura 211) culturii şi silviculturii (Măsura • Sprijin pentru zone defavo- 125) rizate – altele decât zona mon-• Sprijinirea fermelor agricole de tană (Măsura 212) semisubzistenţă (Măsura 141) • Plăţi de Agro-mediu (Măsura• Înfiinţarea grupurilor de pro- 214) ducători (Măsura 142) • Plăţi privind bunăstarea ani-• Furnizarea de servicii de con- malelor (Măsura 215) siliere şi consultanţă pentru • Prima împădurire a terenu- agricultori (Măsura 143) rilor agricole (Măsura 221) Axa II - Îmbunătăţirea me- • Prima împădurire a terenuri-diului şi a zonelor rurale - pune lor non–agricole (Măsura 223)accent pe menţinerea şi îmbună- • Plăţi Natura 2000 pe terentăţirea calităţii mediului din zonele forestier (Măsura 224)rurale ale României prin promova-rea unui management durabil atât Nu au fost uitate mult aştepta-pe suprafeţele agricole, cât şi pe tele investiţii în dezvoltarea infras-cele forestiere. tructurii şi serviciilor rurale, o mai mare importanţă acordându- Obiectivele privind se multifuncţionalităţii econo-menţinerea biodiver- mice a zonelor rurale, dar şisităţii şi conservarea conservării şi punerii în valoa-naturii se materiali- re a patrimoniului cultural şizează prin sprijinirea arhitectural.conservării şi dezvol-tării pădurii, asigura- Axa III - Îmbunătăţi-rea unei ocupări echi- rea calităţii vieţii în zone-librate a teritoriului şi le rurale şi diversificareadezvoltarea practici- economiei rurale - vizeazălor de management gestionarea şi facilitarea tran-durabil al terenurilor ziţiei forţei de muncă din sec-agricole şi forestiere. torul agricol către alte sectoa- re care să le asigure un nivel http://europedirect.cdimm.org/ 10
    • CENTRUL EUROPE DIRECT MARAMUREŞ Politica Agricolă Comună - Competitivitate şi eficiență în agriculturăde trai corespunzător din punct de Finanțări prin Fondul Euro-vedere social şi economic. pean de Garantare Agricolă Măsuri de investiții - Axa III: Pe lângă Fondul European Agricol• Sprijin pentru crearea şi pentru Dezvoltare Rurală (FEADR), dezvoltarea de micro-între- agricultura statelor membre UE este prinderi (Măsura 312) finanțată și prin Fondul European de Dezvoltare Agricolă (FEGA), sub for-• Încurajarea activităţilor tu- ma unor plăți directe. ristice (Măsura 313) Plățile directe sunt acordate• Renovarea, dezvoltarea sa- agricultorilor români prin Agenţia telor, îmbunătăţirea servi- de Plăţi şi Intervenţie pentru ciilor de bază pentru eco- Agricultură (APIA): nomia şi populaţia rurală şi http://www.apia.org.ro punerea în valoare a moşte- nirii rurale (Măsura 322) • Plăți directe pe suprafață Plăţile directe pe suprafață re- O a patra direcţie Axa IV – LEA- prezintă sprijinul pe care UniuneaDER – are în vedere implementarea Europeană îl asigură agricultorilorunor strategii locale de dezvoltare din România în condiţiile în carepentru îmbunătăţirea guvernării aceştia sunt eligibili şi înaintează oadministrative la nivel rural. cerere de plată pe suprafaţă. Măsuri de investiții - Axa IV:• Competitivitate (Măsura 411)• Mediu (Măsura 412)• Calitatea vieţii/ diversificare (Măsura 413)• Implementarea proiectelor de cooperare (Măsura 421)• Construcţie de parteneriate public private (Măsura 431-1)• Funcţionarea Grupurilor de Condiţiile de eligibilitate pe Acţiune, dobândirea de com- care trebuie să le îndeplinească un petenţe şi animarea teritoriului fermier pentru a beneficia de spri- (Măsura 431-2). jinul direct pe suprafaţă sunt: http://europedirect.cdimm.org/11
    • CENTRUL EUROPE DIRECT MARAMUREŞ Politica Agricolă Comună - Competitivitate şi eficiență în agricultură - utilizarea unei suprafeţe de prin FEGA, pentru sectorul zooteh-teren agricol mai mare sau egală nic și pentru agricultura ecologică:cu 1 ha, formată din parcele mai - Schema de ajutor specific acor-mari de 0,3 ha; dat producătorilor de lapte și de car- - menţinerea terenului respectiv ne de vită din zonele defavorizate;în bune condiții agricole şi de mediu. - Ajutor specific pentru îmbu- nătăţirea calităţii produselor agri-• Plăţi directe complementare cole din sectorul de agricultură Agenţia de Plăţi şi Interven- ecologică.ţie pentru Agricultură (APIA) esteresponsabilă și cu gestionarea Mai multe informații:unor scheme de plată finanțate tot http://www.apia.org.ro http://europedirect.cdimm.org/ 12
    • Surse de informare utilizate pentru realizarea materialului: http://ec.europa.eu/agriculture/50-years-of-cap/ http://ec.europa.eu/agriculture/index_ro.htm http://www.pndr.ro/ http://www.apia.org.roAcest document a fost realizat Responsabilitatea privind conţinutulcu sprijin financiar din partea acestui document este a Uniunii Europene. Fundaţiei CDIMM Maramureş şi nu reprezintă în niciun fel poziţia oficială a Uniunii Europene. Proiect co-finanţat de Uniunea Europeană
    • Centrul Europe Direct Maramureş Structura gazdă: Fundaţia CDIMM Maramureş Broşură editată de: Centrul Europe Direct Maramureş Data tipăririi: August 2012 Coordonator proiect: Margareta CĂPÎLNEAN Adresa: Bd. Traian 9/16, 430211 Baia Mare Tel/Fax: +(40)-262-224.870, 221.380, 222.409 E-mail: europedirect@cdimm.org Web: http://europedirect.cdimm.org/Maramureş