3. • Am ales sa lucrez la aceasta tema,deoarece aceasta amenajare
reprezinta o exploatare strict energetica,al carei scop este
acela de alimentare cu energie electrica a localitatilor din
imprejurimi,dar si de regularizare a cursului raului . De
asemenea,pe cursul râului Raul Mare a fost construită o salbă
de 10 hidrocentrale.
• Pe langa utilizarea energetica,acumularea Gura Apelor
contribuie la atenuarea viiturilor pe Raul Mare,aspect de
neglijat dat find viitura deosebit de puternica din iulie 1999
cand in lac s-au acumulat 30 milioane m³ ,care altfel ar fi
“maturat” toate localitatile situate in zona riverana pana la
Mures.
ABSTRACT
4.
5. •GENERALITATI
• 1.BARAJUL GURA APELOR ,CHE RETEZAT SI CHE CLOPOTIVA
• 1.1.Barajul Gura Apelor
• -Barajul de la Gura Apei are o inaltime de 168 m ,o latime la baza de
556 m,iar la coronament de 12 m.
• -Este construit în munte, pe Râul Mare, la aproximativ 40 de km de
Hațeg, fiind cel mai mare baraj de anrocamente din Europa.Este un
baraj de materiale locale-anrocamente cu nucleu central de material
argilos si zone de filtre in amonte si aval de nucleu.
• -Rocile din albie si din versantul drept sunt aproape impermeabile.In
versantul stang s-a constatat o permiabilitate exagerata care a
conditionat exploatarea lacului cu restrictii de cota la
acumulare,studii si cercetari pentru impermiabilizare si un intens
program de injectii.
6. 1.2.Centrala Retezat
-Este a doua centrala de varf de pe
raurile interioare din tara,dupa cea
de la Ciunget pe Lotru;
-Este realizata in subteran la cca 30 m
sub talvegul Raului Mare,avand acces
printr-o galerie auto in panta de cca
800 m lungime;
1.3.Che Clopotiva
-Este o centrala de suprafata,pe canal
de derivatie(1450 m)fara regim de
functionare pentru atenuare sau
regularizare;
7. -La capatul canalului este camera de incarcare,doua conducte fortate si
centrala echipata cu doua turbine Kaplan
-Canalele de aductiune,de fuga si digurile din toate amenajarile de pe Raul
Mare aval,sunt etansate sau protejate cu perete din beton de 15-20 cm
grosime.
2.BARAJUL SI CHE OSTROVUL MIC.CHE OSTROVUL MARE.CHE CIRNESTI I SI
II
2.1.Barajul Ostrovul Mic
-Este un baraj de tip deversor cu creasta,cu 4 goliri de fund echipate cu
stavile segment inecate si cu 2 descarcatoare de ape mari(10,00 X 2,5 m)la
partea superioara,echipate cu clapete;
-Debitul de calcul a fost de 660 m³/s,iar cel de verificare de 1390 m³/s;
-Toate amenajarile cu lac de acumulare de pe Raul Mare aval sunt de clasa a
II –a.
8. 2.3.CHE Ostrovul Mare
-A doua centrala pe canal de derivatie,care este in continuarea canalului de fuga de la
amenajarea Ostrovul Mic;
-Intr-un plot deversor de pe malul drept al canalului de aductiune s-a prevazut un
evacuator lateral cu prag de deversare de 11,00 m si care poate descarca o lama de
apa de 1,50 m catre albia naturala a Raului Mare;
-Centrala este un model tipizat pentru intreaga amenajare,echipata cu 2 turbine Kaplan
de 7,95 MW fiecare la un debit de 45 m³/s.
-Toate centralele de pe canal de derivatie din amenajarea Raului Mare sund de clasa a
III-a.
2.4.CHE Carnesti I
-Are canalul de aductiune de 503 m si o zona de racord intre canalul de fuga de la CHE
Ostrovul Mare,respectiv de la latimea radierului de 20,50 m la 6.00 m si trecerea
progresiva de la canal in umplutura protejat cu dale de beton
9. Canalul de fuga are 831 m,o latime la radier de 20 m si este protejat cu dale de
beton nearmat.
2.5.CHE Carnesti II
-Este tot o centrala pe derivatie din amonte,cu deosebirea ca blocul camerei
vanelor este adiacent centralei,priza descarcandu-se direct in camera spirala a
turbinelor fara conducta fortata;
-Lungimea canalului de aductiune este de 406 m,cu un evacuator cu prag de 10 m
si lama deversanta de maxim 1.20 m,lungimea bazinului de linistire este de 40
m,iar lungimea canalului de fuga de 354 m cu debusare in lacul Paclisa.
3.BARAJUL SI CHE PACLISA
--A doua acumulare din cadrul amenajarii in aval
a Raului Mare cu un volum iniial de 8,6
milioane ³,redus in timp la 6.96 milioane m³,din
care util energetic 0.85 milioane m³.
10. -Este realizata la adapostul a 2350 m de diguri,a unei central baraj si
a unui stavilar cu aceleasi dimensiuni ca cel de la Ostrovul Mic.
-Canalul de fuga al centralei are o lungime de 500 m in sapatura.
11. 4.CHE SI BARAJUL HATEG
-Lacul Hateg are o suprafata de 118 ha
si este delimitat de un dig complet la
malul stang si de un dig de protectie si
un versant la malul drept.
-Lungimea totala a digurilor este de
4880 m ,avand inaltimea maxima de 8
m.Sunt constituite din balast din
amplasamentul acumularii,etansate cu
pereti de beton in adancime si pereu
pe taluzul amonte.
-Lacul are un volum de 11.58 milioane
m³. Albia naturala,aval de nod este
regularizata,calibrate si indiguita
pentru protectia zonei industriale a
orasului si a soselei spre Petrosani.
12. CONCLUZII
Pe langa exploatarea energetica a acestei amenajari,s-a mai luat in
considerare si montarea unor conducte pentru irigarea terenurilor
agricole din zona,lucru important in cazul perioadelor mari de
seceta.
