Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.          Activele circulan...
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.        Producţia de energi...
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.        Asocierea: S.C. Hid...
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.       1.2. Organizarea    ...
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.   S.A. în raportul cu terţ...
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.         Furnizorii de mate...
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.prevăzute cu lacuri de acum...
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.       - Dispeceratul de Hi...
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.Fig.1.1 Amplasamentul geogr...
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.       ANALIZA ACTIVITĂŢII ...
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.         2.2 Analiza factor...
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.       Datorită faptului că...
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.        ΔWz = Nsal2002 * Z2...
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.                           ...
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.  valorii adăugate  Indicat...
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.       Creşterea valorii ad...
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.          Pentru perioada 2...
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.      2000                 ...
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.        Ca o imagine compar...
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.     Analiza             ex...
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.     99/98     106,38      ...
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.%. Dacă împarţim relaţia la...
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.            Pentru anii 199...
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.     2002             14793...
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.         Tabel 2.13 Analiza...
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.    circul    ante    ANI  ...
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.        CF = TN1 – TN0     ...
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.        Lichiditatea = acti...
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.       CAPITOLUL 3       An...
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.conformitate. Sistemul de c...
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.        După autorizarea po...
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.                           ...
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.2.     Arborele de luare a ...
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.       nu ştiu       Care d...
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.       chestionarul       d...
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.tehnicile de management făr...
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.                Combinarea ...
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.        Aprobarea sau modif...
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.       Aprobă reducerea dur...
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.       “Oamenii reprezintă ...
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.                           ...
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.         Tabel 3.4 Decizii ...
Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.        Necesitatea introdu...
Diploma   www.tocilar.ro
Diploma   www.tocilar.ro
Diploma   www.tocilar.ro
Diploma   www.tocilar.ro
Diploma   www.tocilar.ro
Diploma   www.tocilar.ro
Diploma   www.tocilar.ro
Diploma   www.tocilar.ro
Diploma   www.tocilar.ro
Diploma   www.tocilar.ro
Diploma   www.tocilar.ro
Diploma   www.tocilar.ro
Diploma   www.tocilar.ro
Diploma   www.tocilar.ro
Diploma   www.tocilar.ro
Diploma   www.tocilar.ro
Diploma   www.tocilar.ro
Diploma   www.tocilar.ro
Diploma   www.tocilar.ro
Diploma   www.tocilar.ro
Diploma   www.tocilar.ro
Diploma   www.tocilar.ro
Diploma   www.tocilar.ro
Diploma   www.tocilar.ro
Diploma   www.tocilar.ro
Diploma   www.tocilar.ro
Diploma   www.tocilar.ro
Diploma   www.tocilar.ro
Diploma   www.tocilar.ro
Upcoming SlideShare
Loading in …5
×

Diploma www.tocilar.ro

2,491 views
2,421 views

Published on

0 Comments
0 Likes
Statistics
Notes
  • Be the first to comment

  • Be the first to like this

No Downloads
Views
Total views
2,491
On SlideShare
0
From Embeds
0
Number of Embeds
0
Actions
Shares
0
Downloads
46
Comments
0
Likes
0
Embeds 0
No embeds

No notes for slide

Diploma www.tocilar.ro

  1. 1. Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori. Activele circulante si analiza indicatorilor de eficienta ai acestora INTRODUCERE Perioada actuală pe care o parcurge omenirea este una a adaptărilor la condiţiilemereu schimbătoare ale vieţii sociale, politice si economice. În acest context, România se aflăşi ea la momentul de cotitură, cel al integrării în Organizaţia Nord Atlantică şi în UniuneaEuropeană. Aceste deziderate implică mari eforturi în armonizarea mecanismelor interne cucele ale acestor organizaţii, dar şi participarea activă la diviziunea internaţională a muncii încondiţiile tendinţei de globalizare a economiei. Eforturilor la nivel macro le corespund fără îndoială eforturi la nivel microeconomic,respectiv eforturile întreprinderilor mai mari sau mai mici de a se adapta la cerinţeleeconomiei concurenţiale. Nici o întreprindere nu ar reuşi să facă faţă legilor libereiconcurenţe fără o politică managerială clară, fără strategii stabilite pe baza unor analizesectoriale lucide ale mediului economic extern, dar şi al celui organizaţional intern. Prezenta lucrare realizează o analiză obiectivă a unei unitati economice ce a parcurs şiînca parcurge modificări organizatorice şi de structură în încercarea de a se adapta nu numaieconomiei de piaţă, dar mai ales unui segment foarte dinamic şi capricios al acestuia si anumepiaţa energiei electrice. Scopul urmărit este ca pe baza analizei economice, a sistemului demanagement si a mediului extern să se ajungă la perfecţionarea situaţiei existente astfel încâtstructura economica să reprezinte un model reprezentativ pentru ceea ce înseamna competitivşi fiabil în economia de piaţă. CAPITOLUL 1 PREZENTAREA S.C. HIDROELECTRICA S.A. 1.1 Profil activitate Date generale Pagina 1 din 72
  2. 2. Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori. Producţia de energie are trei mari surse: energia hidroelectrica, energia termoelectrica(pe bază de carbune, pe bază de hidrocarburi sau pe gaze naturale) şi energia nucleară. Pelangă acestea mai există şi alte surse neconvenţionale de energie precum energia eoliană,energia solară sau energia marină. Puterea energetică instalată în Romania este de 20500MW. Din aceasta aproximativ o treime este produsă în hidrocentrale pe baza potenţialuluihidroenergetic al apelor în cadrul Hidroelectrica, ca fiind cea mai ieftină sursă de energie. Statutul juridic Înfiinţată la 31 iulie 2000 prin HG. nr. 627 din 13.07.2000 privind reorganizareaCompaniei Naţionale de Electricitate S.A., publicată în Monitorul Oficial nr. 357 din31.07.2000 S.C. Hidroelectrica S.A. este persoană juridică română având drept principalobiect de activitate producerea energiei hidroelectrice şi furnizarea acesteia pe bază delicenţe, în conformitate cu legile în vigoare. Parcursul Hidroelectrica după 1990 a urmat etapele: RENEL - DGPEET (Regia Naţională de Electricitate – Direcţia Generală de Producţiea Energiei Electrice si Termice) CONEL – cuprindea Hidroelectrica, Electrica, Transelectrica, Termoelectrica şiNuclearoelectrica Hidroelectrica SA. Apartenenţa sectorială Societatea Hidroelectrica S.A. este principalul producător de energie electrică,utilizând forţa motrică a apelor (debitul şi căderea), în cadrul acestui segment de piaţădeţinând monopol, neavând concurenţi în satisfacerea ofertei. Piaţa energiei electrice este reglementată de Agenţia Naţionala de Reglementare aEnergiei Electrice (ANREE) care stabileşte regulile şi urmăreşte respectarea lor în cadrulpieţei de energie, având rolul de arbitru imparţial. ANRE eliberează deasemenea, pe bazaunor criterii clar stabilite, licenţe producătorilor reglementaţi. Activitatea S.C. Hidroelectrica S.A. Finanţarea: S.C. Hidroelectrica S.A. îşi finaţează activitatea utilizând surse constituiteconform legii, credite bancare, surse interne şi surse externe. Exerciţiul financiar: Începe la 1 ianuarie şi se termină la 31 decembrie a fiecarui an. Evidenţa contabilă : S.C. Hidroelectrica S.A. ţine evidenţa contabilă în lei şiîntocmeşte anual bilanţul contabil şi contul de profit şi pierderi care sunt publicate înMonitorul Oficial, partea a IVa. Pagina 2 din 72
  3. 3. Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori. Asocierea: S.C. Hidroelectrica S.A. poate constitui singură sau cu alte persoane fizicesau juridice, române sau străine, alte societăţi comerciale sau alte persoane juridice; deasemenea poate încheia contracte cu alte persoane fizice sau juridice, fără constituirea de noipersoane juridice. Descrierea procesului de producţie Răspandite pe o arie geografică ce cuprinde practic întreg teritoriul ţării, centralelehidroelectrice aparţinând de S.C.”Hidroelectrica” S.A .asigură : producerea de energie electrică din resurse hidroenergetice prin exploatarea în condiţiide siguranţă şi eficienţă a portofoliului de centrale hidroelectrice în exploatare aflate înpatrimoniu; furnizarea de servicii tehnologice de sistem necesare garantării siguranţei funcţionăriiSISTEMULUI ENERGETIC NATIONAL (reglaj frecvenţă - putere, rezerva turnantă siterţiară rapidă, precum şi reglajul de tensiune); furnizarea de servicii de gospodărire a apelor de interes naţional şi local (protecţieîmpotriva inundaţiilor, surse pentru alimentare cu apă, servicii de gospodărire a apelor). HIDROELECTRICA S.A. are în administrare 126 centrale hidroelectrice şi 4 staţii depompare energetice însumând o putere instalată de 5905 MW (din care 71 MW in staţii depompare energetice) cu o producţie de energie în an hidrologic mediu de 16070 GWh. Energia electrică produsă este debitată în sistemul energetic naţional prin staţii detransformare la o tensiune de 220 respectiv 110 kV. Hidroelectrica dispune de 12 de sucursale hidroelectrice organizate pe criteriiteritoriale. S.C. Hidroelectrica S.A. a realizat în anul 2002 cantitatea de 14478,219 GWh, energiebrută repartizată pe sucursale după cum urmează: Grafic nr.1 Pagina 3 din 72
  4. 4. Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori. 1.2. Organizarea Organizarea intreprinderii S.C. Hidroelectrica S.A. este condusa de un Consiliul de Administratie compus dincinci membrii remunerati cu o indemnizatie lunara medie de 1500$. Acestia sunt numiti pecel mult patru ani si pot fi revocati. Consiliul de Administratie se intruneste lunar laHidroelectrica S.A. la convocarea presedintelui sau a unei treimi din membrii sai. Printreatributiile sale se numara : -aprobarea structurii organizatorice si a regulamentului de functionare ; -stabilirea nivelului garantiilor pentru directorul general, directorii executivi si cei aisucursalelor ; -supunerea spre aprobare Adunării Generale a Acţionarilor rapoarte cu privire laactivitatea Hidroelectrica S.A., bilanţul contabil, contul de profit şi pierderi, proiectulprogramului de activitate şi proiectul bugetului de venituri şi cheltuieli ; -aprobă programele de producţie, cercetare şi investiţii, stabileşte tactica şi strategiade marketing ; -stabileşte competente şi nivelul de contractare a împrumuturilor bancare curente acreditelor comune pe termen scurt şi mediu şi aprobă eliberarea garanţiilor; -negociază contractul colectiv de muncă şi aprobă statutul personalului. Conducerea operativă a S.C. Hidroelectrica S.A. este asigurată de un director general,care nu e şi presedintele Consiliului de Administraţie. Acesta reprezintă S.C. Hidroelectrica Pagina 4 din 72
  5. 5. Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori. S.A. în raportul cu terţii, aplică strategia şi politica de dezvoltare, suspendă şi revocă directorii executivi cu avizul Consiliului de Administraţie, precum şi directorii sucursalelor. Conducerea sucursalei este asigurată de către directorul general. Acestuia i se subordonează directorii de producţie şi economic, precum şi şefii compartimentelor: resurse umane, juridic, control financiar şi de gestiune, eficienţa şi statistica şi oficiu de informatică. Sucursale S.C. Hidroelectrica S.A. are în componenţa sa doisprezece sucursale de producere a energiei hidroelectrice: Tabel nr. 1.1 Sucursale S.C. Hidroelectrica S.A.Nr. crt. Denumire sucursala Localitate Adresa1 S.H. Bistriţa Piatra Neamţ str. Lt. Drăghiescu nr 132 S.H. Buzău Buzău str. Dorin Pavel nr.13 S.H. Caransebeş Caransebeş str. Splai Sebeş nr. 2A4 S.H. Cluj Cluj Napoca str. Taberei nr.15 S.H. Curtea de Argeş Curtea de Argeş str. Basarabilor nr. 82-846 S.H. Haţeg Haţeg str. Praga nr. 387 S.H. Porţile de Fier D.T. Severin str. I.C. Bibicescu nr. 28 S.H. Râmnicu - Vâlcea Râmnicu Vâlcea str. Decebal nr. 119 S.H. Sebeş Sebeş str. Alunului nr. 910 S.H. Tg. Jiu Tg. Jiu str. Hidrocentralei nr. 8311 S.H. Slatina Slatina str. Energiei nr. 1212 S.H. Sibiu Sibiu str. Hipodrom nr. 15 1.3. Cooperare şi relaţii cu alte firme Clienţii Principalii clienţi ai întreprinderii sunt : -transportatorii de energie aparţinând Transelectrica S.A.Bucureşti; -distribuitorii de energie electrică aparţinând Electrica S.A Bucureşti; -consumatorii captivi (consumatori ce nu au fizic posibilitatea racordării la un distribuitor de energie – fiind amplasaţi în zone izolate dar localizate în imediata apropiere a hidrocentralelor); -consumatorii eligibili (mari consumatori de energie ce au dreptul prin lege să îşi negocieze direct cu producătorii preţul energiei); -consumatorii de apă potabilă şi industrială. Furnizori Pagina 5 din 72
  6. 6. Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori. Furnizorii de materiale auxiliare şi servicii sunt numeroşi, dat fiind complexitatea procesului de producţie . Dintre aceştia enumerăm : Tabel nr. 1.2 Furnizori ai S.C. Hidroelectrica S.A.S.C. ICPETRAFIL S.A. SAEM BUCUREŞTI S.C. URBANEXS.C. EN-GROSMAT S.R.L. REMERO S.A. ISPMPROMOTION GRUP ENERGOMONTAJ VL. S.C. VIFORICEMENERG SIBIU S.C. METRONOM SOCETS.C. FEPA BARLAD S.C. INTERCONSTRUCT INCERCHIDROCONSTRUCTIA A.E.I.E.A. BUCUREŞTI GSEM BACAURAGLT CERT INTERNATIONAL ICMRS GALATIROMBAT B.N. S.C. VIGOTEX VASLUI S.C. TEHNOUTILS.C. AEROSTAR BACĂU S.C. TIMPURI NOI COMAT S.AELECTROPUTERE CRAIOVA S.C. MECANICA FINĂ S.C. ALEHO S.R.L.EDILPROIECT U.C.M. REŞIŢA ROMGAZHIDROTIM S.A. MOLDOCIM BICAZ S.C. INSOASS.C. ROCAR BUCUREŞTI S.C. ARO CÂMPULUNG S.C. SET SERVICES.C. INDPREST S.A. S.C. OBEDIASOFT S.N. TULCEAS.C. UNIC S.A A.E.I.C. CRAIOVA R.E.M.E.R.O. S.A. 1.4. Prezentarea sucursalei S.H.”Bistriţa” S.H. “Bistriţa” Piatra Neamţ este o sucursală a HIDROELECTRICA S.A. de producere a energiei electrice pe baza potenţialului hidroenergetic al râurilor Bistriţa (13 centrale în funcţiune ), Siret ( 7 centrale în funcţiune ) şi Prut ( o centrală ). Puterea instalată a sucursalei în centralele în funcţiune este de 635.4 MW. Răspândite pe o arie geografică ce cuprinde teritoriile judeţelor: Neamţ, Bacău, Botoşani, Suceava şi Vrancea, centralele hidroelectrice aparţinând de S.H. ”Bistriţa” asigură producerea de energie electrică utilizând turbine de tip Pelton sau Frasis şi beneficiază de căderea, respectiv debitul râurilor Bistriţa, Siret şi Prut. Energia electrică produsă este debitată în sistemul energetic naţional prin staţii de transformare la o tensiune de 220 respectiv 110 KV. Apa rezultată din aspiratoarele turbinelor este debuşată în bazine de liniştire cu rol de eliminare a turbulenţelor şi asigurarea contrapresiunii necesare funcţionării turbinelor. Sucursala dispune de 21 de centrale hidroelectrice în funcţiune cu o producţie medie anuală de 1655,7 Gwh/an. Din punctul de vedere al exploatării sucursala este organizată în două cascade de hidrocentrale Bistriţa, respectiv Siret. Cascada Bistriţa dispune de o centrală principală, Stejaru cu o putere instalată de 210 MW, a cărei utilizare influenţează funcţionarea centralelor din aval, din care o parte nu sunt Pagina 6 din 72
  7. 7. Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.prevăzute cu lacuri de acumulare (centrale de canal). Acest fapt determină luarea unor deciziioperative în situaţii limită (exploatarea în regim de viitură) care influenţează hotărâtor înobţinerea de beneficii (în cazul în care apa rezultată din viituri este uzinată) sau înregistrareade pierderi (cazul deversărilor). Cascada Siret este de o factura total diferită fiind constituită din lacuri de acumulare şicentrale a căror funcţionare se bazează pe debitul mare şi relativ constant al râului. În afara celor două cascade mai există o centrală pe Prut, construită şi exploatată încomun cu Republica Moldova şi una pe Uz , un afluent al Trotuşului. Dispersia teritorială mare face dificilă exploatarea dar mai ales întreţinerea şireparaţiile . Exploatarea este asigurată de cel puţin un electrician şi un mecanic pe tură, iar încentralele cu lac şi de un barajist. Reparaţiile sunt de natură electrică sau mecanică fapt ce a determinat înfiinţarea adouă secţii mecanice şi două electrice câte două pentru fiecare cascadă, amplasate la Stejarurespectiv la Bacău. Structura organizatorică a filialei Sediul sucursalei este în Piatra Neamţ, existând organizate două uzine, câte una pefiecare cascadă de hidrocentrale, amplasate la Stejaru respectiv la Bacău. Activitatea acestoraeste coordonată de câte un director de uzină, subordonat directorului de producţie. În cadruluzinelor sunt amplasate şi atelierele de reparaţii mecanice, electrice şi urmărire şi reparaţiiconstrucţii ce deservesc cascada respectivă, coordonate de câte un şef de secţie. LaboratoarelePRAM, AMC, Telemecanica sunt coordonate de câte un şef de laborator, sunt amplasate lasediul central, având formaţii de lucru organizate şi la cele două uzine. Celelaltecompartimente sunt coduse de către şefi de compartimente, respectiv şefi de birouri pentrudirecţia economică. Conducerea operativă a producţiei hidroelectrice este asigurată pe mai multe niveleierarhice cu funcţii şi atribuţiuni bine definite: - Dispeceratul Energetic National (DEN) - coordonează activitatea de producere şitransport pe liniile de înaltă tensiune a energiei electrice, asigurând stabilitatea SistemuluiEnergetic Naţional (SEN). - Dispeceratul Energetic Teritorial (DET) - este organizat la nivel zonal (există cinciDET-uri pe întrega ţară) Pagina 7 din 72
  8. 8. Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori. - Dispeceratul de Hidro Centru (DHC) - este organizat la nivelul unei sau mai multorcascade de hidrocentrale grupate de regulă pe bazine hidrografice apropiate teritorial,asigurând coordonarea funcţionării acestora. - Dispecer Centrala Hidro Electrică (DCHE) - asigură coordonarea funcţionării uneicentrale hidroelectrice. Amplasamentul geografic al centralelor precum şi subordonarea pe linie operativăeste prezentat mai jos : Pagina 8 din 72
  9. 9. Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.Fig.1.1 Amplasamentul geografic al hidrocentralelorCAPITOLUL 2 Pagina 9 din 72
  10. 10. Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori. ANALIZA ACTIVITĂŢII ECONOMICO-FINANCIARE A S.C. HIDROELECTRICA S.A. 2.1 Analiza economico-financiară Investigarea realităţii economice necesită un demers specific care integrează viziuneaclasică bazată pe cunoaşterea relaţiilor de cauzalitate şi a legilor interne ale formării şievoluţiei fenomenelor, cu cea sistemică orientată spre studierea coerenţei acestora într-unmediu în continuă schimbare. O astfel de abordare permite nu numai o corectă evaluare astării de fapt, ci şi identificarea punctelor slabe şi a oportunităţilor de dezvoltare,indispensabilă fundamentării deciziilor de management. Diagnosticul economico-financiar este un instrument la îndemana managerilor carepermite formularea unor judecăţi de valoare calitative şi cantitative privind starea, dinamicaşi perspectivele unui agent economic. Indiferent de domeniul de utilizare, demersuldiagnosticului impune analiza complexă a mecanismului de formare si modificare afenomenelor specifice. Activitatea de conducere implică cunoaşterea temeinică a situaţiei date, a factorilor şia cauzelor, fapt ce se realizează prin intermediul analizei economico- financiare. Analizaeconomică reprezintă un ansamblu de concepte, tehnici şi instrumente care asigură tratareainformaţiilor interne şi externe, în vederea formulării unor aprecieri pertinente referitoare lasituaţia unui agent economic, la nivelul şi calitatea performanţelor sale, la gradul de risc într-un mediu concurenţial extrem de dinamic. Unul dintre instrumentele diagnosticului economico-financiar este şi indicatorul cifrade afaceri. Cifra de afaceri reprezintă un indicator sintetic economico - financiar care exprimăvolumul veniturilor obţinute de către o unitate economică, de către o firmă, pe bazaoperaţiunilor comerciale efectuate într-o perioadă de timp dată, de obicei un an. Cifra deafaceri însumează toate încasările rezultate din acte de comerţ: vânzări de bunuri materiale,prestări de servicii, depuneri la bănci şi instituţii financiare, acordare de credite, joc la burse,inclusiv la cele valutare. În limbaj contabil - financiar, cifra de afaceri mai este cunoscută şisub numele de “venituri brute” sau “vânzări”. Serveşte ca indicator de apreciere a mărimiiunei unităţi economice, a puterii ei economico- financiare. Pentru analiza cifrei de afaceri (camarime absolută) se foloseşte metoda substituţiei. Pagina 10 din 72
  11. 11. Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori. 2.2 Analiza factorială a cifrei de afaceri (CA) Analiza cifrei de afaceri (CA) se realizează utilizand modelul urmator : CA = Nsal * Z * Wz , in care: Nsal = număr salariaţi (factor cantitativ) Z = număr mediu de zile lucrate / salariat (factor cantitativ) Wz = productivitate muncii zilnică (factor calitativ) Tabel 2.1 Analiza cifrei de afaceriIndicatori 1999 2000 2001 2002CA(mii lei) 620720087 674695747 680823155 756074495Nsal (pers.) 802 811 843 860Z (zile) 245 238 230 227Wz (mii 3159.04 3495.50 3511.38 3872.94lei /zi /pers) Analiza pe factori de influenţă pentru perioada 1999 si 2000 se prezintă astfel: Δ CA = CA2000 – CA1999 = + 53975660 mii lei ΔNsal = Nsal2000* Z1999* Wz1999 – Nsal1999 * Z1999 * Wz1999 = 811 * 245 *3159.04 – 802 * 245 * 3159.04 = + 6965684.20 mii lei ΔZ = Nsal2000 * Z2000 * Wz1999 – Nsal2000 * Z1999 * Wz1999 = 811 * 238 *3159.04 – 811 * 245 * 3159.04 = - 17933870.88 mii lei ΔWz = Nsa2000 * Z2000 * Wz2000 – Nsal2000 * Z2000 * Wz1999 = 811 * 238 *3495.5 – 811 * 238 * 3159.04 = + 64942836.28 mii lei Verificare: Δ CA = ΔNsal + ΔZ + ΔWZ Din analiza facută se observă ca sporul de 53975660 mii lei înregistrat de cifra deafaceri s-a datorat influenţei tuturor factorilor, dar cu sensuri şi intensităţi diferite. Creşterea numărului de salariaţi a avut ca efect creşterea cifrei de afaceri cu6965684,2 mii lei. Cauzele care au condus la creşterea numărului de salariaţi ar putea fipolitica societăţii de extindere a activităţii. Pagina 11 din 72
  12. 12. Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori. Datorită faptului că numarul mediu de zile lucrate pe salariat a scăzut în modconstant, se observă că influenţa acestui factor a dus la scăderea cifrei de afaceri cu17933870,88 mii lei. Cresterea productivităţii muncii a influenţat pozitiv indicatorul analizat prin creştereaacestuia cu 64942836,28 mii lei. Analizând creşterea cifrei de afaceri ca rezultat al folosirii raţionale al resurselorumane şi al gradului de valorificare a producţie marfă fabricate, pentru perioada 2000 si2001, evoluţia fenomenelor a fost următoarea: Δ CA = CA2001 – CA2000 = + 6127408 mii lei ΔNsal = Nsal2001 * Z2000 * Wz2000 – Nsal2000 * Z2000 * Wz2000 = 843 * 238 *3495.5 – 811 * 238 * 3495.5= + 26621728 mii lei ΔZ = Nsal2001 * Z2001 * Wz2000 – Nsal2001 * Z2000 * Wz2000 = 843 * 230 * 3495.5– 843 *238 * 3495.5= - 23574010.8 mii lei ΔWz = Nsal2001 * Z2001 * Wz2001 – Nsal2001 * Z2001 * Wz2000 = 843 * 230 *3511.38 – 843 * 230 * 3495.5 = + 3078973.2 mii lei Verificare: Δ CA = ΔNsal + ΔZ+ ΔWz Şi în acest caz, factorii de influenţă au acţionat diferit asupra tendinţei cifrei de afaceride creştere cu 6127408 mii lei. Numărul de salariaţi a avut în continuare o tendinţă crescătoare, ceea ce s-a reflectatpozitiv asupra cifrei de afaceri prin creşterea acesteia cu 26621728 mii lei. Scăderea cu 8 zile a numărului mediu de zile lucrate pe salariat a condus la scădereaindicatorului analizat cu 23574010.8 mii lei Prin cresterea productivităţii medii zilnice a muncii cu doar 0.45 % are loc o creştere acifrei de afaceri cu 3078973.2 mii lei. Pentru perioada 2001 si 2002, analiza are loc în mod similar, iar tendinţelemanifestate sunt aceleaşi, respectiv: Δ CA = CA2002 – CA2001 = + 75251340 mii lei ΔNsal = Nsal2002 * Z2001* Wz2001 – Nsal2001 * Z2001 * Wz2001 = + 13729496 mii lei ΔZ = Nsal2002* Z2002 * Wz2001 – Nsal2002 * Z2001 * Wz2001 = - 9061899 mii lei Pagina 12 din 72
  13. 13. Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori. ΔWz = Nsal2002 * Z2002 * Wz2002 – Nsal2002 * Z2002 * Wz2001 = + 70583743 mii lei Cauzele care au generat ca o tendinţă de ansamblu creşterea numărului de salariaţi arputea fi extinderea activităţii, scăderea investiţiilor. În ceea ce priveşte reducerea zilelor demuncă, aceasta ar putea fi pusă pe seama reducerii saptămânii de lucru, scăderea zilei delucru datorită trecerii la programul de iarnă. O asemenea creştere a venitului reprezintă o activitate favorabilă întrucât în condiţiileîncasării producţiei vândute şi respectării costului pe servici, aceste venituri suplimentare sevor finaliza în profit, sursă din care îintreprinderea va putea constitui fonduri necesare pentru: realizarea de noi investiţii în perioada urmatoare; fondul de premiere pentru salariaţii proprii; fondul pentru distribuirea dividendelor asociaţilor; creşterea veniturilor bugetare (prin intermediul impozitului pe profit). Evoluţia pozitivă a productivităţii muncii este scoasă în evidenţă şi de reprezentareasa grafică : Grafic nr. 1 Productivitatea zilnica a muncii 3900 3800 3700 3600 3500 Wz/zi/pers 3400 3300 3200 3100 3000 2900 1999 2000 2001 2002 Pagina 13 din 72
  14. 14. Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori. Productivitatea zilnica a muncii 3900 3800 3700 3600 3500 Wz/zi/pers 3400 3300 3200 3100 3000 2900 1999 2000 2001 2002 2.3. Analiza factorială a valorii adăugate (VA) Valoarea adăugată (VA) semnifica plus valoarea obţinuta prin activitatea efectuată decătre întreprindere, fiind un mod de apreciere a dimensiunii reale a producţiei. Se va utilizaurmătoarea formulă pentru a evidenţia evoluţia şi factorii de influenţă asupra indicatoruluivaloare adăugată : VA = Ns * Wa * va, unde : Ns = număr mediu de personal Wa = productivitatea medie anuală determinată pe baza producţieiexerciţiului(Wa=Qe/Ns) va = valoarea adaugată medie la 1 leu producţie a exerciţiului Pentru o ilustrare numerică se vor folosi datele din tabelul de mai jos, extrase dinevidenţa contabilă a SC Hidroelectrica SA. Tabel 2.2 1999 2000 2001 2002 Analiza factorială a Pagina 14 din 72
  15. 15. Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori. valorii adăugate Indicatori VA (mii lei) 203751042 244883837 295299655 351713056 Ns (pers.) 802 811 843 860 Qe (kw) 569908704 619465983 680731849 755983189 Wa (mii 710609 763830 807620 879050 lei/an/pers) va (mii lei/1 leu 0.58 0.60 0.65 0.66 Qe) Analiza valorii adăugate decurge după cum urmează pentru anii 1999 – 2000 : (VA = VA2000 – VA1999 = + 41132795 mii lei ( Ns = (Ns2000 - Ns1999) * Wa1999 * va1999 = (811 - 802) * 710609 * 0.58 = +3709379 mii lei (Wa = Ns2000 * (Wa2000 - Wa1999) * va1999 = 811 * (763830 - 710609) * 0.58 = +25034093 mii lei ∆va = Ns2000 * Wa2000 * (va2000 - va1999) = 811 * 763830 * (0.60 – 0.58) = + 12389323mii lei Cresterea numărului de salariaţi a avut o influenţă pozitivă, în sensul creşterii valoriiadăugate, dar aceasta influenţă a fost devansată de cea pe care au avut-o ceilalţi doi factori.Respectiv, creşterea productivităţii medii anuale cu 53221 mii lei a determinat o creştere cu25034093 mii lei a valorii adăugate. Valoarea medie adăugată a crescut cu 0.02 lei la 1 leuproducţie şi are drept consecinţă sporirea cu 12389323 mii lei a valorii adăugate. Pentru perioada 2000 – 2001 situaţia se prezintă astfel : (VA = VA2001 – VA2000 = + 50415818 mii lei ( Ns = (N2001 - Ns2000) * Wa2000 * va2000 = (843 – 811) * 763860 * 0.60 =+14665536 mii lei ∆Wa = Ns2001 * (Wa2001 - Wa2000) * va2000 = 843 * (807620 - 763860) * 0.60 = +22133808 mii lei (va = Ns2001 * Wa2001 * (va2001 - va2000) = 843 * 807620 * (0.62 – 0.60) =+13616474 mii lei Pagina 15 din 72
  16. 16. Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori. Creşterea valorii adăugate cu 50415818 mii lei a fost influenţată pozitiv de cei treifactori, însă în proporţii diferite. 30 % din influenţă, respectiv 14665536 mii lei, este atribuitănumărului de salariaţi, 44 % din totalul modificării este consecinţa modificării productivităţiimedii anuale, iar restul de 26 %, adică 13616474 mii lei este valoarea cu care influenţeazăvariaţia valorii adăugate medii la 1 leu producţie a exerciţiului. Grafic nr.2 Evolutia valorii adaugate medii la 1 leu productie a exercitiului 0,68 0,66 mii lei/1leu Qe 0,64 0,62 0,6 0,58 0,56 0,54 1999 2000 2001 2002 Evolutia valorii adaugate medii la 1 leu productie a exercitiului 0,68 0,66 mii lei/1leu Qe 0,64 0,62 0,6 0,58 0,56 0,54 1999 2000 2001 2002 Pagina 16 din 72
  17. 17. Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori. Pentru perioada 2001 – 2002, analiza economico – financiară se reflectă după cumurmează : (VA = VA2002 – VA2001 = + 56413401 mii lei ( Ns = (Ns2002- Ns2001) * Wa2001 * va2001 = (860 – 843) * 807620 * 0.65 = +8924201 mii lei ∆Wa = Ns2002 * (Wa2002 – Wa2001) * va2001 =860 * (879050 – 807620)* *0.65 = +39929370 mii lei (va = Ns2002 * Wa2002 * (va2002 – va2001) = 860 * 879050 * (0.66 – 0.65) = +7559830 mii lei Variaţia valorii adăugate cu 56413401 mii lei s-a datorat numărului de salariaţi,situaţie datorată şi justificată de sporirea productivităţii muncii, iar valoarea adăugata medie aîntegistrat la rândul ei sporirea valorii adăugate medii cu 7559830 mii lei. Pe ansamblu, valoarea adaugată este influenţată favorabil de toţi factorii, conformmodelului ales de numărul de salariaţi, productivitatea muncii şi valoarea adăugata medie. 2.4 Analiza factorială a profitului Profitul aferent cifrei de afaceri (Pr) se calculează utilizând modelul : Pr = Σ qv p – Σ qv c , unde : qv = volumul producţiei vândute p = tarif (preţ) mediu de vânzare c = cost complet unitar Tabel 2.3 Producţie Tarif unitar de Cost unitar de Profit unitar Analiza vândută vânzare Producţie aferent cifrei de factorială (MW) (mii lei / MW) (mii lei / MW) afaceri a (mii lei / MW) profitului Ani 1999 1910542 324,892 307,731 17,161 Pagina 17 din 72
  18. 18. Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori. 2000 1931311 349,346 331,720 17,626 2001 1831923 352,412 333,852 18,560 2002 1932681 391,205 367,583 23,622 În sectorul energetic, preţurile se numesc tarife. Atât tarifele cât şi costurile unitare au cunoscut o dinamică constantă, însă creştereatarifelor devansează costurile, astfel încât se obţine profit la nivelul întrprinderii, după cumrezultă din graficul următor : Grafic nr. 3 Evolutia comparativa a costurilor si tarifelor 800 700 600 500 mii lei/kw Tarif 400 Cost 300 200 100 0 1 2 3 4 1999 2000 2001 2002 ani Evolutia comparativa a costurilor si tarifelor 800 700 600 500 mii lei/kw Tarif 400 Cost 300 200 100 0 1 2 3 4 1999 2000 2001 2002 ani Pagina 18 din 72
  19. 19. Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori. Ca o imagine comparativă, evoluţia cifrei de afaceri şi a activelor fixe în perioadastudiată este: Tabel 2.4 Evoluţie comparativă cifra de afaceri şi active fixe Indicele cifrei de afaceri 1.06 1.08 1 1.11 Indicele activelor fixe 0.94 0.92 0.91 1 Ritmul de creştere a cifrei de afaceri a fost superior ritmului de creştere a activelorfixe, şi datorită faptului că produsul finit a avut un preţ în creştere se poate afirma că cerereaeste inelastică (consumatorii îşi menţin cererea, chiar şi în condiţiile scumpirii). 2.5. Analiza cheltuielilor din punct de vedere cantitativ Tabel 2.5 Analiza cantitativă a cheltuielilor Categoria Cheltuieli de Cheltuieli Cheltuieli Total An exploatare financiare exceptionale cheltuieli (mii lei) (mii lei) (mii lei) (mii lei) 1998 342.526.440 173.450.229 2.156.730 518.133.399 1999 374.764.874 173.890.552 2.487.333 551.205.749 2000 421.978.262 174.560.001 2.598.057 599.136.684 2001 480.546.309 174.889.648 2.956.003 658.391.960 2002 554.563.629 175.990.425 3.089.246 733.643.300 Pe ansamblul perioadei analizate, are loc o creştere a cheltuielilor atât pe total, cât şipe fiecare categorie analizată. Cheltuielile de exploatare cresc drept urmare a creşteriicheltuielilor cu materii prime, materiale, remunerarea personalului, iar cheltuielile financiareau cunoscut de asemenea o evoluţie ascendentă datorită creşterii dobânzilor. din punct de vedere structural Tabel 2.6 Cheltuieli de Cheltuieli Cheltuieli Total Pagina 19 din 72
  20. 20. Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori. Analiza exploatare financiare exceptionale cheltuieli structurală a (%) (%) (%) (%) cheltuielilor Categoria An 1998 66,18 33,47 0,45 100 1999 67,99 31,57 0,44 100 2000 70,43 29,14 0,43 100 2001 72,98 26,56 0,46 100 2002 75,59 23,98 0,43 100 Cheltuielile de exploatare deţin ponderea cea mai mare în totalul cheltuielilor, acestafiind motivul pentru care are loc o creştere susţinută a cheltuielilor totale, proporţional cucreşterea procentuală a cheltuielilor de exploatare. Cheltuielile financiare deţin ponderi îndescreştere cu toate că numeric cunosc o tendinţă crescătoare. 2.6. Productivitatea muncii Se ilustrează cifra de afaceri obţinută în medie de un salariat prin raportarea cifrei deafaceri totale la numărul de salariaţi, obţinându-se astfel productivitatea muncii. Evoluţia indicatorului studiat în perioada aferentă se prezintă astfel : Tabel 2.7 Analiza productivităţii muncii CIFRA DE AFACERI NUMĂR PRODUCTIVITATEA ANI (MII LEI) SALARIAŢI MUNCII (PERSOANE) (MII LEI / SAL) 1998 583476882 797 732091,5 1999 620.720.087 802 773.965,2 2000 674.695.747 811 831.930,6 2001 680.823.155 843 807.619,4 2002 756.074.495 860 879.156,4 Dinamica, analizată utilizând indicatorii cu baza în lanţ, se prezintă astfel: Tabel 2.8 Dinamica principalilor indicatori ANI INDICELE CIFREI INDICELE INDICELE DE AFACERI NUMĂRULUI DE PRODUCTIVITĂŢII (%) SALARIAŢI (%) (%) Pagina 20 din 72
  21. 21. Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori. 99/98 106,38 100,63 105,72 00/99 108,69 101,12 107,49 01/00 100,91 103,95 97,08 02/01 111,05 102,02 108,86 Din aceste tabele se desprind următoarele idei: Cifra de afaceri se înscrie pe o linie ascendentă în cei 5 ani analizaţi, iar aceastăcreştere a cifrei de afaceri devansează creşterea numărului de salariaţi, de unde şi creşterea peansamblu a productivităţii muncii. Indicele cifrei de afaceri analizat în perioada 2001 faţă de 2000 are o creştere de doar0,91 %, în timp ce indicele numărului de salariaţi manifestă o evoluţie de 3,95 %, aceastădevasare a creşterii cifrei de afaceri de către numărul de salariaţi ducând la o scădere aindicelui productivităţii muncii ce înregistrează valoarea 97,08 %. Evoluţia cifrei de afaceri, a numărului de angajaţi şi a fondului de salarii se prezintăcentralizat astfel : Tabel CIFRA DE AFACERI NUMĂR SALARIAŢI FOND DE SALARII 2.9 (MII LEI) (PERSOANE) (MII LEI) Evoluţ ia princi palilor indicat ori ANI 1998 583.476.882 797 139.579.776 99/98 106,38 100,63 105,00 1999 620.720.087 802 146.558.765 00/99 108,69 101,12 107,50 2000 674.695.747 811 157.550.673 01/00 100,91 103,95 112,58 2001 680.823.155 843 177.363.978 02/01 111,05 102,02 142,43 2002 756.074.495 860 252.615.318 Pentru anii 1999 faţă de 1998 şi 2000 faţă de 1999 se observă respectarea corelaţei ICA > I FS > I NS , respectiv 106,38 % > 105 % > 100,63 % si 108,69% > 107,5% > 101,12 Pagina 21 din 72
  22. 22. Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.%. Dacă împarţim relaţia la indicele numărului de salariaţi, obţinem: I WL > I SM (105,72 %> 104,34 % si 107,47 % > 106,31 %). De aici rezultă că salariul mediu a crescut ca urmare acreşterii productivităţii muncii, dar într-o măsură mai mică (105,72 % faţă de 104,34 % şi107,47 % faţă de 106,31 %). Spre deosebire de situaţia prezentată, în 2001 faţă de 2000 şi în 2002 faţă de 2001, I CA< I FS , ceea ce indică o situaţie nesănatoasă din punct de vedere economic; acest fapt sedatorează creşterii în valoare absolută a cifrei de afaceri de 6.127.400 mii lei faţă de fondul desalarii ce reprezintă 19.813.305 mii lei, în 2001 faţă de 2000. Grafic nr. 4 Evolutia indicelui cifrei de afaceri si a indicelui fondului de salarii 160 140 120 100 INDICELE CIFREI DE % 80 AFACERI (%) INDICELE FONDULUI 60 DE SALARII (%) 40 20 0 1 2 3 4 Dimanica acestor indicatori se prezintă astfel: Tabel 2.10 Sinteza principalilor indicatori ANI INDICELE CIFREI INDICELE NUMĂRULUI INDICELE FONDULUI DE AFACERI (%) DE SALARIAŢI (%) DE SALARII (%) 99/98 106,38 100,63 105,00 00/99 108,69 101,12 107,50 01/00 100,91 103,95 112,58 02/01 111,05 102,02 142,43 Pagina 22 din 72
  23. 23. Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori. Pentru anii 1999 faţă de 1998 şi 2000 faţă de 1999 se observă respectarea corelaţiei ICA >I FS >I NS , respectiv 106,38 % > 105 % > 100,63 % şi 108,69% > 107,5% > 101,12 %.Dacă împarţim relaţia la indicele numărului de salariaţi, obţinem: I WL >I SM (105,72 % >104,34 % şi 107,47 % > 106,31 %). De aici rezultă că salariul mediu a crescut ca urmare acreşterii productivităţii muncii, dar într-o masură mai mică (105,72 % fata de 104,34 % si107,47 % faţă de 106,31 %). Spre deosebire de situaţia prezentată, în 2001 faţă de 2000 şi în 2002 faţă de 2001, I CA< I FS , ceea ce indică o situaţie nesănătoasă din punct de vedere economic; acest fapt sedatorează creşterii în valoare absolută a cifrei de afaceri de 6.127.400 de către fondul desalarii ce reprezintă 19.813.305, in 2001 fata de 2000. Graficul de mai sus ilustrează dinamica mai accentuată a indicelui cifrei de afacericomparativ cu indicele fondului de salarii în primii doi ani, o situaţie dorită de întreprindere,şi o evoluţie mai puţin favorabilă în următorii doi ani, când indicele cifrei de afaceri este maimic decât indicele fondului de salarii. 2.7. Analiza ratelor de rentabilitate Ratele de rentabilitate stabilesc eficienţa de tipul efect / efort. Efectul este reprezentatde profit, raportat sub diferite forme: brut, net. Efortul poate fi de tipul capitalului (propriu,permanent), a resurselor consumate, a activelor sau a unor părţi din acestea. Rentabilitatea economică Rentabilitatea economică se calculează ca raport între rezultatul exploatarii şi activeletotale. Formula de calcul este : Re = Re / At *100, unde : Re = rata rentabilităţii economice Re = rezultatul exploatării (= venituri - cheltuieli) At = activele totale Tabel 2.11 Rezultatul Active totale Rata rentabilităţii Analiza exploatării(mii lei) (mii lei) economice (%) rentabilitatii economice Ani 1998 57202311 12558086239 0,465 1999 60853522 13359666212 0,455 2000 66145133 14521376317 0,455 2001 72686959 15957556392 0,455 Pagina 23 din 72
  24. 24. Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori. 2002 147938299 16032807732 0,923 Evoluţia rentabilităţii economice este relativ constantă în primii ani (0,455%),excepţie făcând anul 2002, la care se observă o dublare a acestui indicator, acest faptexplicându-se prin dublarea rezultatului exploatării, în condiţiile în care activele totale cresccu un procent mult mai mic (0,47 %) comparativ cu rezultatele exploatării (103,53%). B. Rentabilitatea comercială Rata rentabilităţii comerciale se exprimă ca raport între rezultatul exploatării şi cifrade afaceri, după formula: Rc = Re / CA *100, unde : Rc = rata rentabilităţii comerciale Re = rezultatul exploatării (= venituri – cheltuieli) CA = cifra de afaceri Tabel 2.12 Rezultatul Cifra de afaceri Rata rentabilităţii Analiza exploatării(mii lei) (mii lei) comerciale (%) rentabilităţii comerciale Ani 1998 57.202.311 583476882 9,80 1999 60.853.522 620.720.087 9,80 2000 66.145.133 674.695.747 9,81 2001 72.686.959 680.823.155 10,67 2002 147.938.299 756.074.495 19,57 C. Rentabilitatea financiară Rata rentabilităţii financiare măsoară corelaţia dintre profit şi capitaluri în calitatea lorde surse de finanţare a întreprinderii. Pentru calcul se utilizează formula : Rf = Pn / Kp * 100, unde Rf = rata rentabilităţii financiare Pn = profit net Kp = capital propriu Pagina 24 din 72
  25. 25. Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori. Tabel 2.13 Analiza rentabilităţii financiare Ani Profit net Capital propriu Rata rentabilităţii (mii lei) (mii lei) financiare (%) 1998 66926704 1528025240 4,38 1999 71198620 1632941744 3,19 2000 77389805 1782545374 3,17 2001 85043742 1968731180 4,34 2002 173087810 2006356850 8,62 Rata rentabilităţii financiare are o creştere explozivă în 2002 datorită dublăriiprofitului obţinut în condiţiile în care capitalul propriu cunoaşte o creştere relativ uniformădin 1998 până în 2002. Rentabilitatea financiară poate fi descompusă pe factori de influenţă, ca fiind unprodus între viteza de rotaţie a activului total, exprimată în număr de rotaţii, factorul demultiplicare a capitalului propriu şi rentabilitatea netă a veniturilor. Factorul de multiplicare se obţine raportând activele totale la capitalul propriu şi cucât această valoare e mai mare, cu atât creşte rentabilitatea financiară. 2.8. Analiza indicatorilor de eficienţă a activelor circulante Se realizează cu ajutorul duratei de recuperare a creanţelor (DRC) şi a vitezei derotaţie a activelor circulante (VAC), exprimate ca durată şi ca număr şi calculate cu ajutorulformulelor : DRC = creanţe / cifra de afaceri * 365 VAC - ca număr = cifra de afaceri / activ circulant ca durată = 360 / VAC (ca număr) Tabel CIFRA DE 2.14 AFACERI ACTIVE CREANŢE DRC VAC VAC Anali (MII LEI) CIRCULANTE (NR) (DURATĂ) za activ elor Pagina 25 din 72
  26. 26. Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori. circul ante ANI 1998 583.476.882 182.041.492 30.131.976 18,85 3,2 113 1999 620.720.087 193.661.162 44.031.122 25,89 3,2 113 2000 674.695.747 210.501.263 47.859.915 25,89 3,2 113 2001 680.823.155 231.320.069 52.593.313 28,19 2,9 124 2002 756.074.495 306.571.409 104.135.326 50,27 2,5 144 Creanţele reprezintă principalul element pe seama căruia se formează fluxuri băneştide intrare. Durata de recuperare a creanţelor în creştere semnifică o situaţie îngrijorătoare,zilele necesare recuperării ajungând să se dubleze în 5 ani. Reflectând acest lucru, atât vitezade rotaţie în zile cât şi ca durată cresc. Grafic nr. 5 Evolutia duratei de recuperare a creantelor 5 4 zile 3 2 1 0 10 20 30 40 50 60 ani 2.9. Analiza patrimonială Analiza funcţională a situaţiei financiar- patrimoniale Se calculează fondul de rulment (FR), necesarul de fond de rulment (NFR), trezorerianetă (TN) şi cash – flow-ul perioadei (CF) : FR = active circulante – datorii pe termen scurt NFR = active circulante – (stocuri + creanţe) – datorii pe termen scurt TN = FR – NFR Pagina 26 din 72
  27. 27. Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori. CF = TN1 – TN0 Tabel 2.15 Analiza financiar - patrimonială Ani Active Datorii pe Fond de Necesar de Trezoreria circulante temen scurt rulment fond de netă Cash (FR) rulment (TN) flow (NFR) (CF) 1998 182.041.492 47118433 134923059 76058915 58864144 - 1999 193.661.162 50125993 143535169 80913739 62621430 3757286 2000 210.501.263 54484774 156016489 87949717 68066772 5445342 2001 231.320.069 59873378 171446691 96648040 74798651 6731879 2002 306.571.409 135124718 171446691 21396700 150049991 75251340 Se observă că fondul de rulment este pozitiv, ceea ce demonstrează un surplus decapital permanent, acesta finanţând şi o parte din activele circulante după finanţareaimobilizărilor; această relaţie pune în evidenţă realizarea echilibrului pe termen lung. Fondulde rulment cunoaşte o creştere continuă, principala cauză constituind-o creşterea activelorcirculante. Posibilitatea de plată a datoriilor pe termen scurt este de 100 %, în timp ce pentruactiwele circulante transformarea în lichidităţi nu e posibilă în întregime datorită existenţeiunor creanţe. Necesarul de fond de rulment este pentru întreaga perioadă studiată pozitiv, ceea cesemnifică un necesar de resurse temporare în raport cu nevoile corespunzătoare de capitaluricirculante şi în acelaşi timp o utilizare completă a resurselor existente. În ceea ce priveşte faptul că şi trezoreria netă este pozitivă (fondul de rulment estemai mare decât necesarul de fond de rulment), se poate concluziona că întreprinderea esteautonomă financiar pe termen scurt. Cash flow-ul pozitiv şi în creştere de care beneficiază întreprinderea este expresiaunei creşteri a capacităţii de finanţare a investiţiilor, ceea ce echivalează cu o creştere aactivului net real. 2.10. Analiza patrimonială pe baza unor indicatori de eficienţă Se utilizează pentru această analiză rata lichidităţii (capacitatea elementelorpatrimoniale de a se transforma în bani) şi rata solvabilităţii (capacitatea întreprinderii de a-şionora obligaţiile de plată la scadenţa) după cum urmează : Pagina 27 din 72
  28. 28. Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori. Lichiditatea = active circulante / datorii pe termen scurt * 100 Solvabilitate = capital propriu / total pasiv * 100 Tabel 2.16 Analiza patrimonială Ani Lichiditate (%) Valori normale Solvabilitate Valori normale (%) 1998 386,35 >100 12,17 30 – 50 1999 386,34 >100 12,23 30 – 50 2000 386,34 >100 12,27 30 – 50 2001 386,35 >100 12,38 30 – 50 2002 226,88 >100 12,52 30 – 50 Lichiditatea supraunitară este expresia existenţei unui fond de rulment care îi permiteîntreprinderii să facă faţă incidentelor care apar în mişcarea activelor circulante. Această ratăeste cu mult mai mare ca 100, deci întreprinderea este pusă la adapost de o insuficienţă atrezoreriei ce ar putea fi determinată de necesitatea stingerii imediate a datoriilor faţă decreanţieri. Solvabilitatea Hidroelectrica nu se înscrie în limitele considerate normale, de aceea seconsideră că furnizorii care au pus fonduri la dispoziţia întreprinderii şi-au asumat un anumerisc, acesta fiind proporţional cu abaterea de la valorile stabilite. Pagina 28 din 72
  29. 29. Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori. CAPITOLUL 3 Analiza sistemului de management Una dintre problemele actuale de management general în cadrul Sistemului Energeticdin România o reprezintă adaptarea la schimbarea introdusă de necesitatea corelării curegulile şi standardele pieţei internaţionale a energiei. Forţele care guvernează acest proces aladaptării sunt, pe de o parte, obiectivele tradiţionale ale modelului mentenanţei şimanagementul unui sistem bazat pe resurse consumabile şi, de cealaltă parte, modelulselectării priorităţilor şi condiţiilor pentru adaptarea la cerinţele pieţei internaţionale şi lanoile soluţii pe baze regenerabile, model care se traduce de cele mai multe ori cudezagregarea unor funcţii de utilizare statutate în conceptul tradiţional, care este cunoscut înliteratura de specialitate ca ‘modelul tranformărilor’. Modelul transformărilor Pentru a face faţă transparenţei şi deschiderii pieţei energiei, precum şi amplorii şitipologiei riscurilor la care este supusă o companie în domeniul energetic, se impmementeazămodelul ‘transformărilor’. Acest model are la bază principiul ca Sistemul Energetic nu existăîn stare de izolare. Un astfel de model permite dezvoltarea unor sisteme de coordonare şicontrol cu ajutorul informaţiilor din afara sistemului. Acest sistem este de fapt traducereaunui program de management al riscului, care reprezentat schematic se prezintă astfel : Programul Sistemul de de control control Programul Sistemul de ISO de control control ISO Modelul transformarilor Modelul transformarilor Date de la Automatizar Sistemul de Date de la Control Automatizar Sistemul de Programul de control ISO se referă la standardele internaţionale recunoscute şi Controlaplicate în sistemul energetic. În ceea ce priveşte automatizarea, aceasta trebuie corelată cutransformările ce au loc in mediu şi la care sistemul energetic trebuie să răspundă prompt şi în Pagina 29 din 72
  30. 30. Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.conformitate. Sistemul de control preia date din mediu şi le prelucrează, furnizând rezultatece indică trendul corespunzător de urmat. Întrebările la care un astfel de plan răspunde, reamintind ca de ambele parti se găsescjucătorii de piaţă (producătorii şi consumatorii de energie), sunt următoarele : Care sunt principalii paşi în alcătuirea unui astfel de program ? Care sunt principalele întrebări care trebuie considerate când se concepe o politică sauo strategie de risc sau de piaţă ? Ce departamente din cadrul organizaţiei vor fi implicate într-o astfel de planificare ? Ce rapoarte sunt necesare şi cine are nevoie de ele ? Ce date tehnologice sunt necesare pentru executarea unui astfel de program demanagement ? Pentru design-ul oricărui plan de acest tip, directorul executiv trebuie să solicite unraport detaliat sau un audit de risc asupra operaţiilor, consumului şi producerii pentrudeterminarea valorii de risc reale a produsului finit. Acest raport trebuie să conţină datecomplete despre produs, productivitate, locaţie, volum şi preţ. Folosind date din ‘istoriculcompaniei’ se vor calcula valorile, în monedă internaţională de referinţă, ale riscului la carese expune în fiecare an compania. Dupa finalizarea auditului, echipa managerială va începe procesul de stabilire apoliticii manageriale şi a procedurilor de aplicare. Situaţiile financiare au fost auditate defirma Arthur Andersen SRL România. Stabilirea politicii manageriale şi a procedurilor de aplicare este un procedeu de sus înjos, cu directorul executiv şi echipa managerială jucând rolul cheie. Pentru rezultate şi maibune se recomandă ca această echipă să fie autorizată să utilizeze şi derivate financiare. Se au în vedere răspunsurile la următoarele întrebări puse în cadrul sedinţei deîntocmire a politicii manageriale : Care este valoarea minimă a preţului energiei pe care compania o poate accepta ? Care este valoarea pe care o poate cheltui compania sub şi peste acest preţ ? Care sunt obiectivele specifice şi măsurabile în cadrul acestui plan de management ? Ce orizont de timp este necesar în implementarea lor ? Ce instrumente reale de control al acestui tip de risc are compania la dispoziţie ? Care sunt limitele suportabile ale acestui tip de risc ? Cum se suprapune acest plan peste planul de management general al companiei ? Pagina 30 din 72
  31. 31. Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori. După autorizarea politicii manageriale în cauză şi a programului de proceduri se trecela implementarea propriu-zisă a strategiei. Aceasta etapă implică participarea multiplă adepartamentelor desemnate în strategie cu focalizare pe fluxul de informaţii care privescriscul definit; comitetul de audit intern controlează, evaluează şi procesează acurateţeaplanului de obiective. Succesul unui astfel de program managerial depinde de mai mulţi factori, printre care:stocarea şi procesarea corectă a datelor primite în permanenţă de la piaţă, rapoartele de risc,respectarea distribuţiei ierarhice a responsabilităţilor şi îndeplinirea lor, folosirea soft-urilorcompatibile cu datele oferite şi procesate pe piaţă, folosirea la maximum a celor două funcţiiale auditului. Reprezentarea schematică a responsabilitatilor unei astfel de politici manageriale seprezintă dupa cum urmează : Tabel 3.1 Responsabilitatile politicilor manageriale Matricea strategiei manageriale Directorul executiv Stabilirea obiectivelor PR lunar politicii manageriale VR lunar Directorii de departament Decretarea politicii PP saptămânal manageriale si executarea VR lunar obiectivelor strategiei MtM lunar Logistica Executarea propriu-zisa PP zilnic VR zilnic MtM zilnic Departamentul responsabil Culegerea continuă a PP zilnic cu informarea datelor de piaţă, VR zilnic monitorizarea permanenţă a MtM zilnic poziţiei companiei pe piaţă Operatorii de piaţă Date despre vânzări, despre PP zilnic politicile bancare şi despre VR zilnic acţiunile financiare ale MtM zilnic concurenţilor Auditul intern Responsabilitatea PR lunar menţinerii integrităţii VR lunar execuţiei planului MtM lunar managerial, relaţia Mark-to Pagina 31 din 72
  32. 32. Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori. Market Legendă : PR – profit si pierderi VR – valoarea riscului MtM – Mark-to Market 3.1. Subsistemul metodologic Principalele metode, sisteme şi tehnici de management utilizate în cadrul societăţiiS.C. HIDROELECTRICA S.A., precum şi modul de aplicare a acestora sunt prezentate întabelul de mai jos:Tabel Denumirea metodei Funcţii deservite ale Subsisteme în care sunt3.2 managementului utilizateSisteme,metodeşitehnicidemanagementutilizateNr.crt.1. Analiza postului Organizare, antrenare Organizatoric Pagina 32 din 72
  33. 33. Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.2. Arborele de luare a Previziune Decizional deciziei3. Chestionarul Ansamblul procesului manag. Ansamblul sistemului manag.4. Delegarea Ansamblul procesului manag. Ansamblul sistemului manag.5. Diagnosticarea Ansamblul procesului manag. Ansamblul sistemului manag.6. Extrapolarea Previziune, organizare, control-evaluare Organizatoric si informational7. Management prin Ansamblul procesului manag. Ansamblul sistemului bugete manag.8. Management prin Ansamblul procesului manag. Ansamblul sistemului obiective manag.9. Management Ansamblul procesului manag. Ansamblul sistemului participativ manag.10. Organigrama Organizare Organizatoric11. Şedinţa Ansamblul procesului manag. Ansamblul sistemului manag.12. Test de analiză Control-evaluare Organizatoric psihologică Pentru a ilustra cât mai bine metodele şi tehnicile utilizate la nivelul S.C.Hidroelectrica S.A., s-a realizat un chestionar, după cum urmează: Cunoaşteţi metodele şi tehnicile de management pe care ar trebui să le utilizaţi lanivelul filialei dumneavoastră, pentru buna desfaşurare a activităţii (analiza postului, arborelede luare a deciziei, chestionarul, delegarea, diagnosticarea, extrapolarea, managementul prinbugete, managementul prin obiective, managementul participativ, organigrama, şedinţa,testele de analiză psihologică)? da nu Utilizaţi în practică metodele, sistemele şi tehnicile de management? da nu Pagina 33 din 72
  34. 34. Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori. nu ştiu Care dintre tehnicile de mai jos le utilizaţi cel mai frecvent? (vă rugăm selectaţi osingură variantă): Pagina 34 din 72
  35. 35. Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori. chestionarul delegarea diagnosticarea sedinţa Care dintre metodele de mai jos o utilizati cel mai frecvent? managementul prin bugete managementul prin obiective managementul participativ Cunoasteti conţinutul şi modalitatea de utilizare a tehnicilor enumerate mai sus(pentru fiecare dintre ele acordati un punctaj, de la 1 la 10, 1 semnificând o cunoaştere foarteslabă, iar 10 o stăpânire deplină a tehnicii respective ) ? Consideraţi că folosirea combinată a metodelor de mai sus conduce ma îmbunătăţireasistemului metodologic? da nu 7. Cunoaşteţi şi utilizaţi şi alte metode, tehnici şi sisteme de management? Care? Acest chestionar a fost dat spre completare managerilor filialei S.C. HidroelectricaS.A. Completarea chestionarului nu a necesitat specificarea numelui, ci doar a categoriei demanagement din care face parte subiectul (inferior, superior). În urma centralizării şiinterpretării datelor au rezultat urmatoarele: Relativ la cunoaşterea metodelor manageriale, ponderea răspunsurilor afirmative afost de 92 %. Atât managerii de nivel inferior, cât şi cei de nivel superior cunosc tehnicilemanageriale, ceea ce confirmă încă o dată faptul că personalul încadrat este calificatcorespunzător. În ceea ce priveşte utilizarea metodelor, s-a constatat că 85 % dintre intervievaţifolosesc anumite tehnici de conducere, managerii de nivel superior încadrându-se în totalitateîn acest procent; din cei 8 % care au răspuns negativ la prima întrebare, 5 % utilizează Pagina 35 din 72
  36. 36. Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.tehnicile de management fără să facă o legătură între abordarea pe care o folosesc şiîncadrarea acesteia într-o anumită categorie sistematizată. Pentru managerii de nivel superior, s-a stabilit în unanimitate că managementul prinobiective este cel mai utilizat. De altfel, managementul prin obiective este un sistem demanagement aplicat la nivelul întregii societăţi, el derulându-se în mai multe etape: sestabilesc obiectivele fundamentale ale societatii, pe baza cărora sunt stabilite obiectivelederivate, specifice şi individuale; sunt elaborate apoi programele de acţiuni, calendarele determene, bugetele şi lista metodelor; sunt adaptate subsistemele decizional, informaţional şiorganizatoric la cerinţele de realizare a obiectivelor prestabilite; realizarea obiectivelor este înpermanenţă urmarită pentru ca, în final, să se poata evalua şi recompensa personalul. În cazul managerilor de nivel inferior, delegarea predomină în raport cu toate formeleenumerate. Delegarea se utilizează în cadrul oferit de structura organizatorică a întreprinderiianalizate. Principalele elemente ale procesului de delegare sunt: însărcinarea, atribuireacompetenţelor şi încredinţarea responsabilităţii. Managerii de nivel superior utilizează în mod frecvent şedinţa, care cuprinde maimulte etape şi anume: pregătirea, deschiderea, desfăşurarea propriu-zisă şi finalizareaşedinţei. Şedinţele desfăşurate în cadrul S.C. Hidroelectrica S.A. sunt de mai multe tipuri: deinformare, decizionale, eterogene. Grafic nr. 6 Ponderea tehnicilor de management utilizate de managerii de nivel superior din cadrul S.C. Hidroelectrica S.A. 20% diagnosticare 45% delegarea chestionarul sedinta 30% 5% Pagina 36 din 72
  37. 37. Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori. Combinarea metodelor şi tehnicilor de management este considerată ca fiind optimă de 98% dintre subiecţi, aceasta ducând la o eficienţă sporită a rezultatelor obţinute la nivel managerial. Alte tehnici manageriale amintite de cei ce au realizat completarea chestionarului sunt: analiza postului, organigrama. 3.2.Subsistemul decizional La nivelul S.C. HIDROELECTRICA S.A. există atât decidenţi de grup, cât şi decidenţi individuali. Decidenţii de grup reprezentaţi de Adunarea Generală a Acţionarilor, Consiliul de Administraţie şi Comisia de Cenzori acţionează la nivel central. Pe lângă aceste forme de organizare a decidenţilor de grup, mai funcţionează, după cum am menţionat în prezentarea structurii organizatorice a filialei SH Bistriţa, Dispeceratul Energetic Naţional, Dispeceratul Energetic Teritorial şi Dispeceratul de Hidro Centru. Decidenţii individuali au influenţă locală, respectiv în cazul de faţă se referă la SH Bistriţa. Pentru a ilustra structura existentă a decidenţilor se va prezenta cadrul schematic în care acţionează S.C. Hidrolectrica S.A. Adunarea Generală a Acţionarilor Adunarea Generală a Acţionarilor Grafic nr. 7. Organigrama laConsiliul de Administraţie nivelul Comisia de Cenzori Sediului central al Hidroelectrica de Administraţie Consiliul Comisia de Cenzori Decidenţi de grup Director General Director General ADUNAREA GENERALĂ A ACŢIONARILOR Este organul de conducere al societăţii, care decide asupra activităţii acesteia şi Direcţia Secretariat Direcţia Direcţia Relaţii Director general asigură politica ei economică Economică General şi comercială. Adunarile generale ale acţionarilor sunt ordinare Internaţionale adjunct Direcţia Secretariat Direcţia Direcţia Relaţii Director general şi exceptionale. General Economică Internaţionale adjunct Adunarea generală ordinară se întruneşte cel puţin o dată pe an, în cel mult trei luni de Direcţia DirecţiaTehnică Direcţia la închiderea exerciţiului financiar. Adunarea generală extraordinară Dezvoltare Exploatare se întruneşte ori de câte ComercialăCompartimente Direcţia DirecţiaTehnică Direcţia funcţionale este necesar. ori Exploatare Dezvoltare ComercialăCompartimente funcţionale Atribuţiile Adunării Generale a Acţionarilor sunt următoarele: Pagina 37 din 72 Sucursale Sucursale
  38. 38. Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori. Aprobarea sau modificarea bilanţului după ascultarea raportului administratorilor şicenzorilor şi fixarea dividendului (după aprobarea modului de repartizare a profitului) Alegerea administratorilor, cenzorilor, preşedintelui şi vicepreşedintelui Consiliuluide Administraţie, precum şi alegerea Directorului General al societăţii Fixarea remuneraţiei cuvenite, pentru exerciţiul în curs, administratorilor şicenzorilor, dacă acest lucru nu a fost stabilit prin actul constitutiv Pronunţarea asupra gestiunii administratorilor Stabilirea bugetului de venituri şi cheltuieli şi, după caz, a programului de activitate şia modului preliminar de repartizare a profitului pe exerciţiul următor Închirierea, asocierea, locaţia de gestiune privitoarea la bunurile imobile ale societăţii,a căror valoare depăşeste 5% din valoarea contabilă a activelor Încheierea unor contracte de credit bancar, împrumut sau a altor forme de finanţare asocietăţii, precum şi acordarea de împrumuturi terţilor Hotarăşte durata societăţii, mărirea capitalului social, schimbarea obiectului societăţiişi a formei de proprietate, fuziunea cu alte societăţi, asocierea cu terţi (persoane fizice saujuridice), reducerea capitalului social sau reîntregirea sa prin emisiunea de noi acţiuni,emisiunea de obligaţiuni, oricare altă modificare a actului constitutiv, etc. Un proces verbal semnat de cel care a prezidat sedinţa şi de secretar va constataîndeplinirea formalităţilor de convocare, data şi locul adunării, acţionarii prezenţi, numărulacţiunilor, dezbaterile în rezumat, hotărârile luate, iar la cererea acţionarilor, declaraţiilefăcute de ei în şedintă. CONSILIUL DE ADMINISTRAŢIE Societatea pe acţiuni este administrată de un Consiliu de Administraţie compus dintrei membri, aleşi de AGA pe o perioadă de patru ani, ei putând avea calitate de acţionari. Consiliul de Administraţie are urmatoarele atribuţii: Aprobă structura organizatorică a societăţii şi numărul de posturi, precum şinormativele de constituire a compartimentelor funcţionale şi de producţie ale societăţii Aprobă sistemul şi nivelul de salarizare pentru personalul societăţii, indexările,compensările şi modificările Numeşte şi revocă directorii executivi Aprobă restructurarea personalului Pagina 38 din 72
  39. 39. Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori. Aprobă reducerea duratei de amortizare pentru mijloacele fixe uzate fizic şi/saumoral, conform legii Aprobă programele exerciţiului financiar şi fondurile necesare pentru cercetare-dezvoltare, retehnologizări, protecţia muncii, protecţia mediului, etc. COMISIA DE CENZORI Este aleasă pe o perioadă de trei ani de către AGA, fiind formată din trei membri;controlează gestiunea societăţii şi ia decizii în unanimitate. Decidenţi individuali Sunt reprezentaţi de: Directorul general ing. Emil Neagoe Directorul tehnic ing. Cornel Melinte Directorul economic ec. Elena Apopii Director resurse umane ec. Rodica Coman Director uzina Stejaru ing. Daniela Comănescu Director uzina Bacau. ing. Marian Ene Consider reprezentativă analiza dintre aceşti decidenţi individuali a directoruluigeneral şi a directorului de resurse umane. DIRECTOR GENERAL Între principalele atribuţii, competenţe şi responsabilităţi se numară urmatoarele: Organizează şi conduce filiala Transpune în practică prognozele apropiate şi de viitor privind cerinţele pieţei Asigură derularea în bune condiţii a tuturor activităţilor, lucrărilor, operaţiilor penivele ierarhice, funcţionale şi operaţionale Raspunde de realizarea producţiei la nivelul cantitativ şi calitativ necesar Decide cu privire la angajarea de personal, la încadrarea şi eliberarea din funcţie apersonalului aflat pe posturi de conducere Decide cu privire la acordarea de recompense şi la stabilirea de sancţiuni, după caz. DIRECTOR RESURSE UMANE Pagina 39 din 72
  40. 40. Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori. “Oamenii reprezintă cea mai flexibilă resursă disponibilă pentru managerii uneiorganizaţii . Detinerea de oameni în număr adecvat , cu calitatile necesare şi la locul potriviteste fundamental pentru succes ”. “Planificarea resurselor umane ale unei unităţii este responsabilitatea cheie a fiecaruimanager. De aceea este important să ne asiguram că aducem în organizaţie oameni de calitateadecvată, pentru a ne realiza obiectivele. Fiecare organizaţie trebuie să facă încercări derecrutare, pregătire, menţinere şi eliberare de angajaţi în cursul activităţii lor. Planificarearesurselor umane este mai mult decât un exerciţiu al raţiunii.” (Binet) Planificarea resurselor umane va fi considerată ca un mijloc raţional pentru a asigura : - recrutarea personalului ; - reţinerea personalului în filiala ; - optima utilizare a personalului ; - îmbunătăţirea performanţelor angajaţilor . Există patru categorii de personal importante pentru planificarea resurselor umane : - personal existent ; - noii angajati ; - personalul potenţial ; - cei care pleacă . Fiecare din aceste categorii necesită luarea de decizii diferite din partea managerilor,iar câteva din ele sunt enumerate mai jos. Table 3.3 Categorii de personal existent si decizii aferente Categorie Decizia necesară Personal existent Evaluarea performanţei Productivitatea Menţinere Oportunităţi egale Antrenare Remunerarea Promovarea Noi angajaţi Metode de recrutare Proceduri de selecţie Pagina 40 din 72
  41. 41. Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori. Iniţierea Antrenarea Definitivarea pe post Personal potenţial Metode de recrutare Relaţii publice Nivelul salariilor Cei care pleacă Pensionări Desfacerea C.I.M. Ceea ce este cert , organizaţiile care adoptă o strategie adecvată de planificare a forţeide muncă vor fi mai în masură decât competitorii lor să menţină şi să reînnoiască o forţă demuncă viabilă capabilă să asigure succesul întreprinderii . Se consideră ca funcţia managerului în planificarea forţei de muncă este : - de a conştientiza managerii subordonaţi asupra importanţei politicii şi programuluide planificare a resurselor umane pentru viitorul întreprinderii ; - să încurajeze alocarea de resurse materiale adecvate pentru pregătirea, reciclarea şidezvoltarea personalului în vederea înţelegerii necesităţilor de organizare, încât să nu sebazeze pe recrutarea din exterior sau pe mutările interne “ ad hoc “ ; - să lucreze în concordanţă cu managerii subordonaţi şi să dea sfaturi asupradezvoltării , implementării şi actualizării planificarii resurselor umane ; - să monitorizeze şi să adapteze planuri pe baze de continuitate . De asemeni rolul managerului în activitatea de planificare a resurselor umane constăîn : - aprecierea necesară factorilor ce au rol în organizare şi a impactului ce-l au aceştiaasupra calităţii angajaţilor ; - identificarea nevoilor de pregătire şi dezvoltare ale personalului în vederea creşteriipotenţialului şi a performanţei ; - să se asigure că angajaţii înţeleg standardele de performanţă cerute şi cum se leagăaceastă înţelegere de sistemul de recompense ; - discutarea nevoilor de antrenare şi dezvoltare cu angajaţii în lumina obiectivelororganizatorice şi implementarea planului resurselor umane ; - stabilirea sistemelor relevante de comunicaţie cu angajaţii şi monitorizarea eficientăa acestor sisteme . În continuare va fi prezentată o listă cu deciziile adoptate şi decidenţii acestora. Pagina 41 din 72
  42. 42. Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori. Tabel 3.4 Decizii adoptate şi decidenţii acestora Nr. Crt. Decizia adoptată Decidentul 1. Adoptarea bilanţului contabil şi a raportului de gestiune al administratorilor, aferente exerciţiului încheiat AGA 2. Aprobarea bugetului de venituri şi cheltuieli pentru anul în curs AGA 3. Aprobarea strategiei societăţii comerciale pentru perioada viitoare AGA 4. Aprobarea structurii organizatorice pentru anul următor CA 5. Aprobarea numărului şi structurii socio-profesionale a personalului pentru anul în curs CA 6. Îmbunătăţirea activităţii secţiilor şi atelierelor de producţie pentru realizarea eficientă a programului de CA producţie 7. Aprobarea măsurilor de perfecţionare a pregătirii profesionale a personalului CA 8. Aprobarea criteriilor de salarizare pentru personalul întreprinderii CA 9. Aprobarea restructurării personalului CA 10. Aprobarea reducerii duratei de amortizare a mijloacelor fixe uzate moral şi/sau fizic, conform legii CA 11. Transpunerea în practică a prognozelor apropiate şi de viitor privind cerinţele pieţei Director General 12. Acordarea de recompense şi stabilirea de sancţiuni pentru personalul întreprinderii, după caz Director General 13. Încadrarea şi eliberarea din funcţie a personalului de conducere Director General 3.3. Subsistemul informaţional În cadrul S.C. Hidroelectrica S.A., ca de altfel în orice firmă are loc o circulaţie ainformaţiilor atît prin mijloace formale, cât şi informale. De asemenea, informaţiile circulăatât pe verticală, de la nivelurile inferioare către cele de conducere superioare, cât şi peorizontală, în cadrul aceluiaşi departament. Pagina 42 din 72
  43. 43. Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori. Necesitatea introducerii şi utilizării unui sistem informatic se face simţită datoritănumărului mare de informaţii care circulă în interiorul întreprinderii analizate, a evidenţei lorstricte, a localizării lor în timp util şi a prelucrării lor în timp real. Dialogul om - calculator - proces reclamă cibernetizarea activităţii ceea ce implicărezolvarea problemelor cu asistenţa calculatoarelor . Pentru extinderea dialogului om - calculator - proces se proiectează sisteme deconducere automată în care apar structuri hard cu elemente concentrate şi / sau distribuite şistructuri soft specializate pe probleme . La baza proiectării operaţionale a structurilor informatice stau următoarele concepte şiorientări : - concepte de informaţie - entropie ; - concepte de sistem - model - arhem ; - concepte de structură hard - soft ; - concepte de organizare - optimizare arhitecturala . Sistemul informatic proiectat trebuie să permită parcurgerea ciclului informare -analiză - decizie astfel ca să se asigure calitatea şi eficienţa producţiei în timp util. Conceptele de informaţie, entropie şi energie informaţională sunt elemente de fluxinformaţional. Informaţia poate fi primară şi prelucrată şi pentru a fi utilizată ea se codifică latransmitere şi se decodifică la recepţie . Conceptele sistem - model - arhem se definesc separat astfel: prin sistem trebuieînţeles un ansamblu unitar de instalaţii, calculatoare şi elemente umane care seinterconectează cu scopul realizării sarcinilor propuse. Conceptele hard - soft - organizare se referă la structuri de calculatoare, la produseprogram şi la modalitatea de aplicare în practică a soluţiei optime de informatizare asistemelor reale. Structurile hard cuprind calculatoare din generaţia V . Structurile soft cuprind: programe pentru controlul componentelor şi pentruexecutarea sarcinilor de serviciu, programe pentru gestionarea bancilor şi a bazelor de date,programe pentru controlul reţelei de comunicaţii (inclusiv servirea terminalelor) şi programepentru manipularea datelor. Prin software se înţelege atât programele propriu-zise cât şiprocedurile de operare, implementare şi exploatare. Aplicarea în energetică a sistemelor de comandă automată a permis informatizareafilialelor de producere a energiei electrice. Prin telemasură se prelevează datele din procesele Pagina 43 din 72

×