1. Mănăstirea Prislop
Mănăstirea Prislop este o mănăstire din România situată
în apropierea satului Silivaș u de Sus din județ ul Hunedoara.
De aproape ș apte secole, ea reprezintă unul din cele mai
importante aș ezăminte religioase ortodoxe din Transilvania.
Despre Ioan Sihastrul vorbeș te atât tradiț ia locală cât
ș i călugărul Efrem, autor al "Plângerii Mănăstirii
Silvaș ului", scrisă după anul 1762, prin următoarele versuri:
Ș i atunci, un tânăr oarecare din sat
Numele lui Ioan, Sfântului Nicodim a urmat;
Din lume ș i rudenii cu totul au ieș it
De aici la mine au venit.
Într-o stâncă chilie ș i-au făcut
În care slujind, lui Dumnezeu a plăcut
Ș i pe el după sfârș it Dumnezeu l-a proslăvit;
Peș tera ș i acum se găseș te
Ș i "Chilia Sfântului" se numeș te.
Iară după oarecare întâmplare,
Cu a lui Dumnezeu înainte apărare,
Rudele sfântului cele din sat
Moaș tele cu totul le-au ridicat
Ș i în Ț ara Românească le-au adus
La oarecare mânăstire le-au pus.
Însă la neamul lui pururea se pomeneș te
Fiindcă ș i o participă din moaș tele lui se găseș te.

2. În 1948 stareț ul mănăstirii devine Părintele Arsenie
Boca, iar după ce sălaș ul s-a transformat în mănăstire de
maici, a rămas ca duhovnic, până în 1959, când
comuniș tii au risipit obș tea ș i părintelui Arsenie Boca
i-au stabilit domiciliu forț at la Bucureș ti.
Din 1976, Prislopul este mănăstire de maici.
În 1991 a fost înființ at în incinta mănăstirii
Seminarul Teologic Monahal Sfânta Ecaterina, cu o
durată de ș colarizare de cinci ani.
În prima jumătate a secolului XVII s-a nevoit în jurul
Mănăstirii Prislop un sihastru sfânt, anume Ioan, de loc din
satul vecin Silvaș ul de Sus. Acest cuvios, luând din tinereț e
jugul lui Hristos ș i dorind să urmeze nevoinț ei Sfântului
Nicodim de la Tismana, s-a făcut călugăr în Mănăstirea
Prislop. Apoi, săpându-ș i peș tera într-o stâncă sub munte,
asemenea altor sihaș tri, s-a nevoit acolo singur până la
moarte cu grele ș i neș tiute osteneli. Cuviosul Ioan Sihastrul,
bineplăcând lui Dumnezeu ș i umplându-se de darul Duhului
Sfânt, s-a săvârș it în acea peș teră în ultimele decenii ale

3. secolului XVII, proslăvindu-se după moarte ca făcător de
minuni.
Moaș tele Sfântului Ioan de la Prislop au fost duse la o
mănăstire din Ț ara Românească probabil la Tismana.
Mănăstirea Prislop este situata la
aproximativ 30 de kilometri mai spre sud de oraşul Hunedoara
si aproximativ 10 kilometri sud de oraşul Haţeg. Accesul spre
mănăstire este uşor, pana la Silvasu de Sus circulând autobuze
din Hunedoara, iar din Silvasu de Sus pana la mănăstire sunt
numai 3 kilometri pe drum asfaltat.

4. Parcul National Retezat
Retezatul este cel mai complex și mai grandios masiv montan din toate sectoarele
geografice ale Carpaților românești. Originalitatea sa constăîn existența unor
spectaculoase creste alpine care depășesc 2000 de m înălțime și un relief sculptural, în
care s-au imprimat urmele a două mari glaciații, făcându-se remarcată existența unei
puternice modelări climatice, sub formă de trepte (Platforma de eroziune alpină
Borăscu, Râul Șes, ).
Parcul Naț ional Retezat s-a înființat în anul 1935 la inițiativa
profesorului Alexandru Borza, fondatorul Grădini Botanice din Cluj-Napoca și Emil
Racoviță. În prezent parcul are statut de arie naturală protejată de interes național și
internațional, fiind recunoscut ca Rezervație a Biosferei din anul 1979. Prin constituirea
Parcului Național Retezat se urmărește protecția și conservarea unor eșantioane
reprezentative pentru spațiul biogeografic național, cuprinzând elemente naturale cu
valoare deosebită sub aspect fizico-geografic, floristic, faunistic, hidrologic, geologic,
paleontologic, speologic, pedologic și peisagistic.
Parcul Național Retezat – Rezervație a Biosferei se aflăîn partea de vest a
Carpaților Meridionali, cuprinzând o suprafață de 38.138 ha din Masivul Retezat-
Godeanu.
În interiorul său există douăzeci de vârfuri de peste 2000 m și peste 80 de lacuri
glaciare, între care Lacul Bucura, care este cel mai mare lac glaciar din țară. Parcul este
renumit pentru diversitatea floristicăși faunistică, adăpostind aproape 1.190 specii de
plante superioare, 90 taxoni endemici, 130 de plante rare sau vulnerabile, 50 specii
mamifere, 168 specii de păsări, 9 specii de reptile, 5 specii amfibieni.
În rezervație se întâlnesc plante ocrotite de lege : garofița, floarea-de-colț,
smirdarul, ghințura galbenă, zâmbrul etc.
Dintre animale se bucură de o atenție deosebita capra neagră, ursul, râsul, cerbul,
căpriorii, mistrețul etc., iar ca păsări, cocoșul-de-munte, ciocănitoarea neagră etc.
Începând din anul 1999, Parcul Național Retezat are administrație proprie; din
luna septembrie 2004 Parcul Național Retezat a devenit membru al fundației PAN Parks,
iar din anul 2007 este protejat ca propunere de sit pentru rețeaua ecologică
europeană Natura 2000, în vederea conservării habitatelor naturale și a speciilor de
plante și animale sălbatice de interes comunitar.

5. Parcul Naţional Retezat
un colţ de rai care merită să fie protejat
De ce merită să fie protejat?
pentru că este un loc unde natura a avut mai puţin de suferit din cauza intervenţiei
oamenilor;
pentru că aici pot fi găsite 1190 de specii de plante- peste o treime de speciile de plante din
România;

6. pentru că aici există 90 de specii de plante endemice, care nu mai pot fi văzute nicăieri;
pentru că multe plante rare sau aflate în pericol, încă mai pot fi admirate în Retezat;
pentru că animalele îşi găsesc casă bună în pădurile şi jnepenişurile muntelui;
pentru că există un echilibru între carnivore şi ierbivore, astfel încât în Retezat pot fi văzuţi
urşi, lupi şi râşi dar şi capre negre, cerbi, căprioare, mistreţi, iepuri şi multe alte vieţuitoare ;
pentru că 185 de specii de păsări trăiesc în Retezat;
Pentru că...
trebuie ca şi urmaşii noştri să poată vedea toate acestea.