Planul de management al ariei protejateDr. Ioan GhiraCluj Napoca, 17 July 20101. Introducere si context1.1 scopul categori...
1. Introducere si context1.1. Scopul categoriei de arie protejata si aspecte legaleSuprafata proiectului, de 367,5 ha, est...
2. Descriere2.1 Descriere generala2.1.1 Localizare si accesCoordonate geografice:46° 29” si 23° 54’ 25”; 70 coordonate ste...
I. SusanaCICARD        TOWN HALL RESERVE                                                  16660   HAY                     ...
Suciu Aurel, Suciu Gheorghe, SuciuCICARD      76                                             14105_2063              2160_...
Sale TAU BABII          33         Romanian Herpetological Society                              5125/6      3000      HAY ...
70144;                                            Lopadea Noua                                    9/12/20010   Suciu Gheor...
2.1.3 Limitele / granitelePentru desemnarea rezervatiei stiintifice am incercat pe cat posibil sa pastram limite naturale,...
2.2 Descrierea fizica a mediului2.2.1 Prezentare generalaPlatoul Tarnavelor include dealurile dintre Valea Muresului la no...
Fig. 3. vedere din satelit (Google Earth 4.0) a vaii Tarnavei Mici, cu zona proiectului cu rosu.2.2.4 ClimaLarga deschider...
Fig. 4. Aspect of the valleys in tributary streams of Tarnava Mica river2.2.5 PedologiaCele mai comune soluri sunt cele de...
Fanetele sunt dominate de xerofite si mezofite, constituite din Stipa lessingiana, S. pulcherrima, Festucavalesiaca, Brach...
Haplophyllum suaveolens                      Haplophyllum suaveolensPrunus tenella              Prunus tenellaAstragalus m...
Crambe tataria           Genista januensisEchium maculatum                 Jurinea simonkaianaGlobularia bisnagarica      ...
Iris pumila         Iris pumilaLinum tenuifolium   Onosma arenaria                                      15
Orchis laxiflora             Orchis ustulataPrunela hybrids      Salvia transsilvanicaScutellaria supina     Scutellaria s...
Stipa lessingiana   Stipa pulcherimaVeratrum nigrum     Veratrum nigrumTrinia glauca        Lilium martagon               ...
1. R1531: Pajisti ponto-panonice de Festuca pseudovina si Achillea collina.Corespondente:NATURA 2000: 1530* Pannonic salt ...
2.R3122: Tufarisuri ponto-panonice de porumbar (Prunus spinosa) si paducel (Crataegus monogyna).Corespondente:NATURA 2000:...
R3131: Ponto-panonic shrubs of dwarf almond (Amygdalus nana)4. R3409: Pajisti pontice de Stipa lessingiana, S. pulcherrima...
R3409: Pontic meadows of Stipa lessingiana, S. pulcherrima and S. joannis5. R3414: Pajisti ponto-panonice de Festuca vales...
R3414: Ponto-panonic meadows of Festuca valesiaca6.R4138: Paduri dacice de gorum (Quercus petraea) si stejar pedunculat (Q...
R4138: Dacian forest of durmast (Quercus petraea) and oak (Q. robur) with Acer tataricumR4138: Dacian forest of durmast (Q...
2.3.3 Fauna2.3.3.1 NevertebrateAu fost efectuate putine studii insa in urma lor a rezultat ca speciile de lepidoptere cole...
Depressaria marcella    Metzneria ehikeellaCochylidia heydeniana       Cochylimorpha fucatanaMetalampra cinnamomea   Metal...
Ethmia terminella                                        Nothris lemniscellaAlte specii de fluturi si nevertebrate observa...
Zygaena carniolica    Brenthis hecateMelanargia galathea   Zygaena carniolicaHyles euphorbiae      Hyphoraia sp.          ...
Plebejus argus    Melitaea phoebeEudia pavonia     Erynnis tages Plebejus argus    Everes argiades                        ...
Polyommatus icarus                          Inachis io larvaeLeptidea sinapis                          Aspecte de la colec...
Alte specii de nevertebrate    Mantis religiosa          Miltotrogus aequinoctialis    Eucera sp.                  Gymnopl...
Dorcadion aethiops                                         Formica sp.Meloe ovata                                         ...
REPTILE      1     Lacerta viridis (Laur.) 1768             Anexa IV                Anexa IV A      2     Lacerta agilis L...
Hybrid Bombina bombina x B. Variegata   Bombina bombina in tipical habitatRana dalmatina                          Rana dal...
Hyla arborea mating    Hyla arborea singing male   Bufo viridis        Bufo viridis   Pelobates fuscus   Pelobates fuscus ...
Lacerta viridis male   Lacerta viridis femaleLacerta viridis male    Lacerta agilis male, variety erythronothusVipera ursi...
Coronella austriaca                                   Coronella austriacaOrnitofaunaIn zona studiata a fost observata o bo...
Buteo buteo nest                  Buteo rufinusFalco tinunculus female nesting         Falco tinnunculus eggs             ...
Falco tinnunculus juveniles   Falco subbuteo juvenileUpupa epops                   Anthus trivialis (?)Corvus corax       ...
Lannius minor                                              Perdix perdixPhasianus colchicus male and female               ...
Canis lupus (foto Cosmin Manci P.N.Retezat)             Vulpes vulpes (foto Tudor Ghira)Sus scrofa                 Capreol...
Meles meles (foto Internet)                Erinaceus concolorSorex sp.                         Talpa europaeaLepus europae...
Muscardinus avellanarius                                 Spalax graecus2.4 Aspecte culturale, utilizarea terenurilor in tr...
2.5.2 Actorii interesatiLocalnicii din Ciuguzel reprezinta cea mai importanta categorie de actori interesati insa multi di...
pamant arabil6   O specie de vertebrate:         Controlul populatiei de mistreti    Nimic    mistretul7   Localnicii sunt...
4.5 Arderea fanetelorAceasta practica este interzisa de legislatia din Romania (OG 57/2007). Cu toate acesta ea este incaf...
Imagini ale fanetelor arse:Arderea paielor este o practica distructiva pentru multe dintre speciile de fluturi si alte nev...
Solidago canadensis: nimic nu creste sub stratul subtire din aceasta specie invazivaRobinia pseudacacia: o posibila amenin...
aceasta masura nu este potrivita pentru celelalte specii de animale si pasari. Pentru moment este suficientsa aflam de und...
Upcoming SlideShare
Loading in …5
×

Salvand Vipera urisinii rakosiensis- Plan de management

740 views

Published on

0 Comments
0 Likes
Statistics
Notes
  • Be the first to comment

  • Be the first to like this

No Downloads
Views
Total views
740
On SlideShare
0
From Embeds
0
Number of Embeds
1
Actions
Shares
0
Downloads
8
Comments
0
Likes
0
Embeds 0
No embeds

No notes for slide

Salvand Vipera urisinii rakosiensis- Plan de management

  1. 1. Planul de management al ariei protejateDr. Ioan GhiraCluj Napoca, 17 July 20101. Introducere si context1.1 scopul categoriei de arie protejata si aspecte legale2. Descriere2.1 Descriere generala2.1.1 Localizare si acces2.1.2 proprietarii de terenuri2.1.3 Limite / granite2.2 Descrierea fizica a mediului2.2.1 Prezentare generala2.2.2 Geologie si geomorfologie2.2.3 Hidrologie2.2.4 Clima2.2.5 Pedologie2.3 Descrierea biologica a mediului2.3.1 Flora si comunitatile de plante2.3.2 Habitate2.3.3 Fauna2.3.3.1 Nevertebrate2.3.3.2 Vertebrate2.4 Aspecte culturale, utilizarea terenurilor in trecut2.5 Aspecte socio-economice, utilizarea terenurilor in prezent2.5.1 Comunitatile locale2.5.2 Actorii interesati3. Scopul rezervatiei stiintifice “Fanatele lui Suciu”4. Management4.1 Obiective4.2 Amenintari / actiuni4.3 Terenul4.4 Pasunatul4.5 Arderea fanatelor4.6 Specii de plante invazive4.7 Activitatea mistretilor 1
  2. 2. 1. Introducere si context1.1. Scopul categoriei de arie protejata si aspecte legaleSuprafata proiectului, de 367,5 ha, este inclusa in situl Natura 2000 SCI “ROSCI0187 Pajistile lui Suciu conformOrdinul 1964/2007 publicat in Monitorul Oficial, partea I, 98 din 07.02.2008.Ulterior Societatea herpetologica Romana a inaintat Ministerului Mediului documentatia necesara declararii uneiportiuni din aceasta zone (104 ha) rezervatia stiintifica. ( fig.1). Fig. 1. situl Natura 2000 (galben) si limitele rezervatiei stiintifice propuse (rosu) 2
  3. 3. 2. Descriere2.1 Descriere generala2.1.1 Localizare si accesCoordonate geografice:46° 29” si 23° 54’ 25”; 70 coordonate stereo ale centrului zonei: 415883.92 si 531154.49. 16’Incadrarea in sistemul UTM (10x10km): GS22Caile de acces:1. Pe soeaua Blaj-Tarnaveni, in localitatea Sona, drumul vireaza la stanga, catre nord, spre localitatea Biia; din acestpunct, pe un drum de tara, se merge pe valea Valea Panade pana la capat, la Cicard. Distanta aproximativa de lapunctual de iesire de pe soseauan Blaj-Tarnaveni pana la Cicard : 11,5 km.2. Din satul Ciuguzel, drumul de tara urca si apoi coboara dealul pana la Cicard. Distanta aproximativa este de 4,6km. acest drum nu poate fi folosit in perioadele ploioase si imediat dupa, din cauza terenului argilos.2.1.2 Proprietarii de terenLista proprietarilor de teren transmisa pentru propunerea de rezervatie stiintifica in prmavara lui 2009. Land use Number of Nr. Of ARA: parcel (in ID of the parcel in Land owners (having Propriety Surfac arable FIELD NAME our Propriety Title the Title for that piece of land) e mp HAY:hayfie cadastral (P.T.) Propriety ld map) Title or pasture Sale CICARD 01 Romanian Herpetological Society 5295_1_30 5800 ARA Precontract CICARD 02 Florea I Vasile 19595_1732 5295_1_2 7500 ARA Florea T. Gheorghe, Florea T. CICARD 03 14126_2144 5295_1_6 1500 HAY Emanoil, Alexa T. Eugenia CICARD 07 Florea V. Victor 14070_1859 2209_5 14778 HAY CICARD 08 Florea V. Victor 14070_1859 5295_23 19500 ARA Sale CICARD 09 Romanian Herpetological Society 2209_3 12000 HAY Precontract Sale CICARD 10 Romanian Herpetological Society 2242_3 6000 HAY Precontract CICARD 11 Olar E. Vasile 1332 5295_1_5 11800 ARA Sale CICARD 12 Romanian Herpetological Society 5295_21_2 4329 HAY Precontract CICARD 13 Oarga Gligor 14086_1936 5295_21_1 4271 ARA CICARD 14 TOWN HALL RESERVE 14086_2002 2242_3 1400 HAY CICARD 15 TOWN HALL RESERVE 14086_2002 2209_2 3000 HAY CICARD 16 TOWN HALL RESERVE 14086_2002 5259_21_3 4200 ARA Sale CICARD 17 Romanian Herpetological Society 2242_2 2800 HAY Precontract Sale CICARD 18 Romanian Herpetological Society 2209_2 6100 HAY Precontract Sale CICARD 19 Romanian Herpetological Society 5295_21_2 9100 ARA Precontract CICARD 20 Barbat Gh. Ioan 11502_1336 2209_6 31805 HAY CICARD 21 Barbat Gh. Ioan 11502_1336 5295_1_8 24100 ARA CICARD 22 Barbat Gh. Ioan 11502_1336 2245_1 7400 ARA Sale CICARD 23 Romanian Herpetological Society 2209_7 8400 HAY Precontract Sale CICARD 24 Romanian Herpetological Society 5245 6000 HAY Precontract CICARD 25 Olar E. Vasile 1332 5295_1_9 14600 ARA Radu Emanoil, Radu I. Ioan, Barbat CICARD 26 14105_2017 2209_8 26146 HAY I. Susana Radu Emanoil, Radu I. Ioan, Barbat CICARD 27 14105_2017 5295_5_10 28000 ARA I. Susana CICARD 28 Radu Emanoil, Radu I. Ioan, Barbat 14105_2017 2245_3 8000 ARA 3
  4. 4. I. SusanaCICARD TOWN HALL RESERVE 16660 HAY SaleCICARD 29 Romanian Herpetological Society 2209_11 23000 HAY Precontract SaleCICARD 30 Romanian Herpetological Society 2255_3 3300 HAY PrecontractCICARD 31 Alexa Elena 14105_2024 2595_5_4 20400 ARACICARD 32 TOWN HALL RESERVE 2355 HAYCICARD 33 TOWN HALL RESERVE 7842 ARACICARD 34 Radu Ioan (Natanaila) No P.T. – 22082 ARACICARD 35 Radu Ioan (Natanaila) No P.T. – 27538 HAY Toma Iosif, Olar V. Maria, OlarCICARD 36 19595_1714 5295_1_14 3000 HAY Vasile, Olar Ioan, Oarga I. Susana Toma Iosif, Olar V. Maria, OlarCICARD 37 No P.T. - 11800 HAY Vasile, Olar Ioan, Oarga I. Susana Toma Iosif, Olar V. Maria, OlarCICARD 38 No P.T. - 5800 ARA Vasile, Olar Ioan, Oarga I. Susana Toma Iosif, Olar V. Maria, OlarCICARD 39 19595_1714 2209_13 6000 ARA Vasile, Olar Ioan, Oarga I. Susana SaleCICARD 40 Romanian Herpetological Society 5199_2 4700 HAY Precontract SaleCICARD 41 Romanian Herpetological Society 2203_2 43900 HAY Precontract SaleCICARD 42 Romanian Herpetological Society 5295_5_15 26800 ARA Precontract SaleCICARD 43 Romanian Herpetological Society 2203_2_1 4000 HAY Precontract SaleCICARD 44 Romanian Herpetological Society 2209_2_1 6500 HAY Precontract Sale 5295_5_15_CICARD 45 Romanian Herpetological Society 7500 ARA Precontract 1CICARD 46 Lodroman Gratian No P.T. – 24555 ARACICARD 47 Lodroman Gratian No P.T. – 31745 HAY Oarga Emil, Oarga Viorel, OargaCICARD 48 14126_2160 2209_17 24600 HAY Cornel Oarga Emil, Oarga Viorel, OargaCICARD 49 14126_2160 5295_5_17 31900 ARA Cornel Oarga Emil, Oarga Viorel, OargaCICARD 50 14126_2160 2203_4 4000 ARA CornelCICARD 51 Vasut Horea 19595_1736 2209_16 8000 HAYCICARD 52 Vasut Horea 19595_1736 5295_1_16 16500 ARA Moldovan V. Vasile, Vãsut Horea,CICARD 53 11524_1432 2209_16_1 22500 HAY Alex H. Minodora, Vãsut I. Traian Moldovan V. Vasile, Vãsut Horea, 5295_1_17_CICARD 54 11524_1432 25200 ARA Alex H. Minodora, Vãsut I. Traian 1CICARD 55 Moldovan Vasile 14105_2033 2209_4 26000 HAYCICARD 56 Moldovan Vasile 14105_2033 2595_5_19 22000 ARACICARD 57 Moldovan Vasile 14105_2033 2206_4 2000 ARA Pojar Vasile; Pojar Gheorghe; PojarCICARD 58 Iosif; Ciortea Armeana; Domsa 19561_1681 5295_9_1 7140 ARA Eugenia Pojar Vasile; Pojar Gheorghe; PojarCICARD 59 Iosif; Ciortea Armeana; Domsa 19561_1681 5295_9_2 22000 ARA EugeniaCICARD 60 Calin Ioan 14070_1890 2455_3 10000 HAYCICARD 61 Calin Ioan 14070_1890 5295_8_2 5000 HAYCICARD 62 Toma Ioan, Calin Carolina 14070_1822 5295_8_2 12000 ARACICARD 63 Toma Ioan, Calin Carolina 14070_1822 5295_8_1 12000 ARACICARD 64 Balau Ioan; Balau Sorica PT in process – 18000 HAY 11252CICARD 65 Parohia Ortodoxa No P.T. – ARA 0 SaleCICARD 66 Romanian Herpetological Society 5295_4 3000 HAY Precontract SaleCICARD 67 Romanian Herpetological Society 2160_4 7660 HAY Precontract SaleCICARD 69 Romanian Herpetological Society 5295_5_3 11000 HAY Precontract SaleCICARD 70 Romanian Herpetological Society 5155_3 6900 HAY Precontract SaleCICARD 71 Romanian Herpetological Society 5222_3 800 HAY Precontract SaleCICARD 72 Romanian Herpetological Society 2160_3 6800 HAY Precontract 4
  5. 5. Suciu Aurel, Suciu Gheorghe, SuciuCICARD 76 14105_2063 2160_3 9100 ARA Ioan, Tiutiu Silvia SaleCICARD 77 Romanian Herpetological Society 5222_2 1500 HAY Precontract SaleCICARD 78 Romanian Herpetological Society 2160_2 15300 HAY PrecontractCICARD 81 Balau Ioan; Balau Sorica PT in process 2155_6 8207 HAY SaleCICARD 83 Romanian Herpetological Society 2155_5 6000 HAY Precontract SaleCICARD 85 Romanian Herpetological Society 2155_1 3000 HAY PrecontractCICARD 87 Balau Victor Sancel PT in process 2155_7 7800 HAY SaleCICARD 89 Romanian Herpetological Society 2155_3 3500 HAY Precontract SaleCICARD 91 Romanian Herpetological Society 2140_3 17800 HAY Precontract Sabau V Ioan, Vasile, BalauCICARD 92 14126_2157 2140_2 25000 HAY Valentina Sabau V Ioan, Vasile, BalauCICARD 93 14126_2157 2134_5 10000 HAY ValentinaTAU BABII 01 Balau Valeria 5300/1 10000 HAYTAU BABII 02 Suciu Maria No P.T. 6000 HAY 5302/2/1;TAU BABII 03 Suciu Gheorghe No P.T. 6000 HAY 5302/2/2TAU BABII 04 Olar Onisie No P.T. 5303/1/1 6000 HAYTAU BABII 05 Olar Teodor No P.T. 5295/3/2 6000 HAYTAU BABII 06 TOWN HALL RESERVE 4376 HAYTAU BABII 07 OargaTanase No P.T. 3000 HAYTAU BABII 08 Pojar Todorel No P.T. 6000 HAYTAU BABII 09 TOWN HALL RESERVE 6000 HAY Sale ContractTAU BABII 10 Romanian Herpetological Society 1928/23.10.20 5302/9 6100 HAY 08 Sale ContractTAU BABII 11 Romanian Herpetological Society 1169/09.06.20 5303/4/2 2000 HAY 08 Sale ContractTAU BABII 12 Romanian Herpetological Society 1169/09.06.20 5295/4/2 4000 HAY 08 Sale ContractTAU BABII 13 Romanian Herpetological Society 1169/09.06.20 5125/4 3000 HAY 08 Sale ContractTAU BABII 14 Romanian Herpetological Society 975/07.05.200 5303/8 3000 HAY 8TAU BABII 15 TOWN HALL RESERVE 3200 HAYTAU BABII 16 Olar Loghin PT................... 5302/8 3000 HAYTAU BABII 17 Vasut Ion PT.................. 3000 HAYTAU BABII 18 TOWN HALL RESERVE 3000 HAYTAU BABII 19 Olar Vasile PT in process 5800 HAYTAU BABII 20 TOWN HALL RESERVE 2800 HAYTAU BABII 21 Savu Valeria P.T.............. 5302/7 3200 HAY Radu Manaila, Radu Romul, Lenghea Susana, Baltat Maria,TAU BABII 22 PT............. 5295/1/30 5800 HAY Radu Iosif, Radu Ioan, Radu Adriana, Radu Iosif SaleTAU BABII 23 Romanian Herpetological Society 5295/10 3000 HAY Precontract Sale ContractTAU BABII 24 Romanian Herpetological Society 255/18.02.200 5295/12/2 2000 HAY 9TAU BABII 25 Florea I Vasile PT................. 5295/15/3 2000 HAY Marina Pavel, Toma Onita, SokadiTAU BABII 28 No P.T. 5295/10 12000 HAY Rafila, Gruita Anica, Necsu Susana Sabau V Ioan, Vasile, BalauTAU BABII 29 14126_2157 5325/3 6000 HAY ValentinaTAU BABII 30 TOWN HALL RESERVE 3000 HAYTAU BABII 31 Florea Craciun No P.T. 5125/7 6000 HAYTAU BABII 32 Pojar Laurean PT in process 3000 HAY 5
  6. 6. Sale TAU BABII 33 Romanian Herpetological Society 5125/6 3000 HAY Precontract TAU BABII 34 Popa Ion PT................. 2124/5 1500 HAY TAU BABII 35 Popa Teodor PT................. 5125/5/2 1500 HAY TAU BABII 36 Alexe Ioan, Gheorghe si Rafila PT................. 5295/19/1 3000 HAY TAU BABII 37 Alexe Ioan, Gheorghe si Rafila PT................. 5125/3 3000 HAY TAU BABII 38 Ocnean Ion No P.T. 6000 HAY CALEA MORII 01 Florea Ioan 14126_2196 2421_1 6000 ARA CALEA MORII 02 Florea Ioan 14126_2196 5300_1 2300 HAY CALEA MORII 03 TOWN HALL RESERVE 7689 HAY CALEA MORII 04 Toma Constantin siToma Maria 19561_1687 2124_17 8000 HAY CALEA MORII 05 Toma Constantin siToma Maria 19561_1687 2127_17 1000 ARA CALEA MORII 06 TOWN HALL RESERVE 3000 HAY Sale CALEA MORII 07 Romanian Herpetological Society Precontract 2124/17 7500 HAY Sale CALEA MORII 08 Romanian Herpetological Society 2127/15 4400 ARA Precontract CALEA MORII 09 Vasut Horea 19595_1736 2421_5 5000 ARA CALEA MORII 10 Vasut Horea 19595_1736 5300_5 3700 HAY CALEA MORII 11 Pojar Nicolae No P.T. 3000 ARA CALEA MORII 12 Vaida Maria No P.T. 3000 ARA CALEA MORII 13 Bogdan E Aurel 19595_1707 2421_7 2000 ARA CALEA MORII 14 Bogdan E Aurel 19595_1707 5300_7 1000 HAY CALEA MORII 15 Oarga Anica 14086_2002 2121_9 6000 ARA CALEA MORII 16 Oarga Anica 14086_2002 2124/9 1000 HAY CALEA MORII 17 TOWN HALL RESERVE 6000 ARA CALEA MORII 18 TOWN HALL RESERVE 6000 HAY CALEA MORII 19 Florea Victor No P.T. 3000 ARA CALEA MORII 20 Gherman Maria No P.T. 3000 HAY CALEA MORII 21 Florea Andron No P.T. 3000 ARA Sale CALEA MORII 22 Romanian Herpetological Society 2127/7 3000 ARA Precontract CALEA MORII 23 Macarie Pavel No P.T. 3900 ARA CALEA MORII 24 AlexandruTeodor No P.T. 10000 ARASituatia actuala a proprietarilor: Supraf Numele fostului Numele actualului Nr de Nr din Cartea Nr. locatia totala data proprietar proprietar parcele funciara (Ha.) Lopadea Noua 1 Macarie Viorica Rom. Herp. Society 1 0.6 1737 7/5/2008 / Ciuguzel Lopadea Noua 2 Oarga Victor Rom. Herp. Society 1 0.3 1736 7/5/2008 / Ciuguzel Lopadea Noua 3 Toma Iosif Rom. Herp. Society 1 0.9 1748 9/6/2008 / Ciuguzel Lopadea Noua 10/23/20 4 Pojar Victor Rom. Herp. Society 1 0.6 1743 / Ciuguzel 08 Lopadea Noua 10/23/20 5 Rusu Maria Rom. Herp. Society 1 0.6093 1730 / Ciuguzel 08 Lopadea Noua 11/14/20 6 Turceanu Ioan Rom. Herp. Society 1 1.13 1742 / Ciuguzel 08 Lopadea Noua 12/16/20 7 Turceanu Ion Rom. Herp. Society 1 1.01 1735 / Ciuguzel 08 Pojar Ioan si Lopadea Noua 2/18/200 8 Rom. Herp. Society 1 0.2 1741 Pojar Iuliana / Ciuguzel 9 Lopadea Noua 70152; 9/12/200 9 Alexa Elena Rom. Herp. Society 3 2.9295 / Ciuguzel 70136; 70170 9 6
  7. 7. 70144; Lopadea Noua 9/12/20010 Suciu Gheorghe Rom. Herp. Society 4 2.55 70145; / Ciuguzel 9 70148; 70151 Lopadea Noua 70138; 9/12/20011 Olar Vasile Rom. Herp. Society 3 4.2555 / Ciuguzel 70139; 70149 9 Lopadea Noua 9/12/20012 Balau Aurel Rom. Herp. Society 2 2.99 70140; 70142 / Ciuguzel 9 Lopadea Noua 70182; 11/3/20013 Vasile Petru Rom. Herp. Society 3 4.1 / Ciuguzel 70176; 70183 9 70153; Lopadea Noua 3/16/20114 Oarga Gligor Rom. Herp. Society 4 2.0544 70155; / Ciuguzel 0 70164; 70165 Balau Gheorghe Lopadea Noua 3/16/20115 Rom. Herp. Society 2 2.38 70135; 70162 Calan / Ciuguzel 0 Lopadea Noua 70137; 3/16/20116 Radu Manaila Rom. Herp. Society 3 1.8 / Ciuguzel 70158; 70167 0 70141; Lopadea Noua 3/16/20117 Radu Manaila Rom. Herp. Society 4 8.12 70150; / Ciuguzel 0 70157; 70166 Indreiu Marian Lopadea Noua 70172;18 Rom. Herp. Society 3 1.8 3/9/2010 Catalin / Ciuguzel 70181; 70185 70143; Lopadea Noua19 Alexa Domnica Rom. Herp. Society 4 3.42 70159; 3/9/2010 / Ciuguzel 70161; 70256 Lopadea Noua 3/11/20120 Alexa Ioan Rom. Herp. Society 2 1.2 70175; 70259 / Ciuguzel 0 70207; 70211; Balau Ioan si Lopadea Noua 70184; 3/30/20121 Rom. Herp. Society 7 3.69 Balau Gheorghe / Ciuguzel 70171; 0 70177; 70178; 70280 Lopadea Noua22 Bagaian Ion 0.3 5295/10 9/4/2008 Rom. Herp. Society / Ciuguzel 1 TOTAL 46.9387 7
  8. 8. 2.1.3 Limitele / granitelePentru desemnarea rezervatiei stiintifice am incercat pe cat posibil sa pastram limite naturale, dar am fost nevoiti saeliminam terenul arat, in consecinta limitele cuprind acum cel mai important teren pentru vipere si valea cu expuneresudica a dealului Cicard (fig 1 si 2)Fig 2. zonele proiectului: galben = sit Natura 2000; albastru inchis = parcele cumparate de SRH 8
  9. 9. 2.2 Descrierea fizica a mediului2.2.1 Prezentare generalaPlatoul Tarnavelor include dealurile dintre Valea Muresului la nord si la vest, depresiunea Fagaras, Sibiu – Apold lasud, Subcarpatii Transilvaneni la est.Aceasta unitate de relief este formata de cele doua vai ale raului Tarnava, fiind diviyate in 3 subunitati: DealurileTarnavei Mici in nord, Podisul Secaselor in sud-vest si Podisul Hartibaciului in est.Relieful podisului este format prin asocierea crestelor lungi taiate de cele doua niveluri de eroziune si de vaile adanci.Pantele vailor, sculptate in roci usoare si sfaramicioase, sunt puternic modificate de alunecarile de teren si de altifactori de mediu, care formeaza a micromorfologie extrem de diversa (cel mai spectaculoase forme de relief fiind celede la Rapa Rosie, aproape de orasul Sebes). Aici eroziunea a dezvaluit microconglomerate din Oligocen.Mai mult decat atat, Altitudinile scad de la est la vest: la contactul cu Subcarpatii cele mai inalte dealuri depasind 800m, in timp ce in extremitatea vestica, altitudinea culmilor scade pana la 250 – 300 m.Vaile sunt largi, in general lipsite de terase sau cu terase foarte fragmentate, cu lunca larga si neteda, favorabolaculturilor agricole.2.2.2 Geologie si GeomorfologieZona rezervatiei stiintifice este parte din dealurile Bucerdea si Panade. Aceste dealuri sunt situate in partea de nord-vest a raului Tarnava Mica, raurile Tarnava Mare and Mures si la vest de Valea Dumbrava. Dealurile Bucerdea siPanade au fost sapate in formatiuni mio-pliocene (Ocnisoara-Blaj, Panade-Balcaciu).Cu toate acestea, relieful structural este slab reprezentat, cu exceptia partii de sud-vest.2.2.3 HidrologiaBazinele raurilor Panade si Bucerdea sunt foarte bine dezvoltate, cu cursuri tributare foarte bine organizate careconduc la o fragmentare pronuntata a regiunii (fig.3 and 4).Vaile adanci arata uneori ca depresiuni asimetrice din cauza inclinarii straturilor. Fundul vailor, dezvoltat pe marnaargiloasa, este adanc dar mlastinos si umed (Bucerdea, Panade), usor inundabil in timpul ploilor sau topirii zapezilor.La Ocnisoara (Fig.5.), din intersectia cu stratul sarat a rezultat o mica mlastina sarata care accentueaza impresiaariditatii din zona (Josan, 1979). 9
  10. 10. Fig. 3. vedere din satelit (Google Earth 4.0) a vaii Tarnavei Mici, cu zona proiectului cu rosu.2.2.4 ClimaLarga deschidere spre sud-vest (Mures, Tarnave) favorizeaza patrunerea maselor de aer cald, ceea ce sereflecta in valoarea temperaturii medii anuale: 9ºC in Podisul Secaselor, acestea scazand apoi progresivspre est, ajungand la 7 - 8ºC la contactul cu unitatea montana din est (Muntii Persani). In Inauraietemperaturile oscileaza intre –2 si -4ºC, valorile cele mai scazute inregistrandu-se pe fundul vailor datoritainversiunilor termice care afecteaza unitatea in sezonul rece. Luna iulie este cea mai calda, valorile mediicrescand de la est (17ºC) la vest (20ºC).Precipitatiile prezinta o regionare evidenta, departarea de Culoarul Muresului (unde se resimte influentafoehn-ului) si apropierea de zona montana din est determinand o crestere a cantitatii medii anuale de la515 mm/an in Podisul Secaselor (Geografia Romaniei, 1987), la peste 900 mm in extremitatea estica. 10
  11. 11. Fig. 4. Aspect of the valleys in tributary streams of Tarnava Mica river2.2.5 PedologiaCele mai comune soluri sunt cele de argila si lut, apartinand clasei cambisolurilor, pe versantii cu substratmarnos formandu-se pseudorendzine, in timp ce luncile sunt domeniul solurilor aluviale si al celorhidromorfe. Pe terasele mai mari, cu conditii pedogenetice favorabile s-au format diferite tipuri decernoziom (Raboca, 1995). Fig.5. The small salty swamp at Ocnişoara2.3 Descrierea biologica a mediului2.3.1 Flora si comunitatile de plantePe Tarnava Mica si in Podisul Secaselor vegetatia de padure cuprinde stejar (Quercus robur) amestecat cucarpen (Carpinus betulus), gorun (Quercus petraea), ulm, tei, artar de camp, cires salbatic (Pop, 2000).Podisul Hartibaciului apartine centurii de gorun, jumatatea sa estica, mai mare, fiind populata cu fag(Fagus silvatica). In partea sudica a zonei cel mai raspandit este stejarul comun (Quercus robur). 11
  12. 12. Fanetele sunt dominate de xerofite si mezofite, constituite din Stipa lessingiana, S. pulcherrima, Festucavalesiaca, Brachypodium pinnatum, si Carex humilis. Aceste comunitati adapostesc specii endemice, rare,pe cale de disparitie sau vulnerabile (Scutellaria supina, Globularia punctata, Salvia trassilvanica,Serratula radiata, Haplophyllum suaveolens, Echium russicum, Crambe tataria etc).Cercetarile botanice a dezvaluit o mare biodiversitate floristica (plante vasculare) care se datoreazaconditiilor pedoclimatice si deb asemenea modificarilor care au aparut ca rezultat al utilizarii pamantului.Relieful si microrelieful au facilitat instalarea unor specii de plante apartinand unor bioregiuni mai mult saumai putin indepartate.In aceste fanete au fost inventariate 341 de grupe, in care exista 12 subspecii si un hibrid (Prunellalaciniata x P. vulgaris); ele sunt cuprinse in 48 de familii botanice. Plantele graminee domina cantitativ,avand 36 de specii. Calitativ cele mai importante specii sunt cele din Asteraceae family, urmate deApiaceae, Scrofulariaceae si Liliaceae (fiecare dintre ele cu mai mult de 10 specii).Din punct de vedere floristic speciile Eurasiatice sunt dominante, urmate de cele Europene si Central-Europene. Expunerea si inclinarea ofera conditii de microhabitat pentru numeroase specii termofile:Mediteraneene, submediteranene, pontice, pannonice, sau ponto-pannonice. Unele dintre ele au populatiiimportante in zona (Ajuga laxmannii, Astragalus monspessulanus, Astragalus vesicarius, Cephalariauralensis, Inula ensifolia, Inula germanica, Jurinea ledebourii, Scutellaria supina, Thymus glabrescens etc.)iar unele apar doar sporadic (Allium albidum subsp. albidum, Aristolochia pallida, Carduus hamulosus,Echium russicum etc.).O alta categorie este cea formata din speciile protejate in conformitate cu legislatia din Romania (listelerosii). Dintre acestea 13 au fost identificate in zona cercetata: Allium albidum subsp. 1 albidum (A. flavescens) Pont R Alliac 2 Aristolochia pallida Med R Aristol 3 Cephalaria uralensis Pont-Balc A,R Dipsac 4 Crambe tataria Pont-Pan V/R Brassic 5 Dictamnus albus Eua (Med; cont) V/R Rutac 6 Genista januensis Alp-Carp-Balc R Fabac 7 Onosma arenaria Eur (cont) b, E Borag 8 Peucedanum tauricum Pont R Apiac 9 Prunus tenella Eua (cont) V Rosac 10 Salvia transsilvanica Dac (End) A, R Lamiac 11 Scutellaria supina Eua (cont) R Lamiac 12 Serratula radiata Pont-Pan R Asterac 13 Veratrum nigrum Eua (cont) R LiliacAbrevieri: R – Rare; E – Pe cale de disparitie; V – Vulnerabile; A – areal restrictionat la o singura zona; b – grupesubendemice cu arealul mai mare decat teritoriul national, dar extinse numai in vecinatatea lui.Au fost gasite 2 specii de importanta comunitara: Echium russicum si Crambe tataria.Padurile din vecinatatea rezervatiei stiintifice au o importanta compozitie floristica: au fost inventariate 107specii. Au fost gasite aici doar doua specii protejate: 1 Neottia nidus-avis Eua (Med) R Orhidac 2 Veratrum nigrum Eua (cont) R Liliac 12
  13. 13. Haplophyllum suaveolens Haplophyllum suaveolensPrunus tenella Prunus tenellaAstragalus monspessulanum Astragalus vesicarius 13
  14. 14. Crambe tataria Genista januensisEchium maculatum Jurinea simonkaianaGlobularia bisnagarica Globularia bisnagarica 14
  15. 15. Iris pumila Iris pumilaLinum tenuifolium Onosma arenaria 15
  16. 16. Orchis laxiflora Orchis ustulataPrunela hybrids Salvia transsilvanicaScutellaria supina Scutellaria supina 16
  17. 17. Stipa lessingiana Stipa pulcherimaVeratrum nigrum Veratrum nigrumTrinia glauca Lilium martagon 17
  18. 18. 1. R1531: Pajisti ponto-panonice de Festuca pseudovina si Achillea collina.Corespondente:NATURA 2000: 1530* Pannonic salt steppes and salt marshesEMERALD: 15.A. Continental salt steppes and salt marshesCORINE: –PAL.HAB: 15.A2111 Western Pontic Achillea-Festuca steppesEUNIS: E6.2211 Western Pontic Achillea - Festuca steppesAsociatii vegetale: Achilleo – Festucetum pseudovinae Soó (1933) corr. Borhidi 1996.NotA: (Probabil) datorita concentratiei scazute in saruri, tabloul floristic al acestei zone nu contine toatespeciile citate de autorii listei de habitate din Romania.Acest habitat se intinde de-a lungul canalului catre Ocnisoara. Ocupa suprafete orizontale cu latimivariabile, distribuite intre partea de jos a dealului si canal. Cea mai insemnata asociatie vegetala din habitateste Achilleo- Festucetum pseudovinae. Specia dominanta este Festuca pseudovina, si cateodata aparespecia co-dominante Artemisia pontica. Aceasta are valoare conservativa ridicata. R1531: Ponto-panonian meadows of Festuca pseudovina and Achillea collina R1531: Ponto-panonian meadows of Festuca pseudovina and Achillea collina 18
  19. 19. 2.R3122: Tufarisuri ponto-panonice de porumbar (Prunus spinosa) si paducel (Crataegus monogyna).Corespondente:NATURA 2000: 40A0* Subcontinental peri-Pannonic scrubEMERALD: 31.8B1 Pannonic and sub-Pannonic thicketsCORINE: 31.8B3 South-eastern sub- MediterraneanPAL.HAB: 31.8B131 Peri-Pannonic hawthorn-blackthorn scrubEUNIS: F3.241 Central European subcontinental thicketsAsociatii vegetale: Pruno spinosae –Crataegetum Soó (1927) 1931 (Syn.: Prunetum moldavicaeDihoru (1969) 1970, Rubo caesii – Prunetum spinosae Raþiu et Gergely 1979).Acesti arbusti sunt localizati in perimetrul cercetat sub forma unor tufisuri cu intinderi relativ mici, de-alungul unor drumuri, garduri sau in unele fanete neincluse. Sunt constituite din asociatii vegetale Prunospinosae-Crataegetum, in care predomina Prunus spinosa. Acest habitat are valoare conservativamoderata, dar cuprinde zone favorabile vietii si refugiului in conditii de siguranta pentru numeroase speciide vertebrate si nevertebrate. R3122: Ponto-paonian blackthorn shrubs (Prunus spinosa) and hawthorn (Crataegus monogyna).3. R3131: Tufarisuri ponto-panonice de migdal pitic (Amygdalus nana)Corespondente:NATURA 2000: 40A0* Subcontinental peri-Pannonic scrubEMERALD: !31.8B1 Pannonic and sub-Pannonic thicketsCORINE: 31.8B1 Central European sub-Mediterranean deciduous thicketsPAL.HAB: 31.8B122 Peri-Pannonic dwarf almond scrubEUNIS: F3.241 Central European subcontinental thicketsAsociatii vegetale: Prunetum tenellae Soó 1946 (Syn.: Prunetum nanae Borza 1931,Amygdaletum nanae Soó (1927) 1959).Are o suprafata relativ restransa, din cauza presiunilor antropice din trecut. Se intinde cu precadere pevarfurile deal, unde specia dominanta Amygdalus nana este organizata in populatii bine-definite. Pe uneledintre pante, populatiile sunt rare dar cu mare potential de recuperare, in cazul in care presiunea antropicaasupra lor se opreste. Are o valoare conservativa ridicata. 19
  20. 20. R3131: Ponto-panonic shrubs of dwarf almond (Amygdalus nana)4. R3409: Pajisti pontice de Stipa lessingiana, S. pulcherrima si S. joannisCorespondente:NATURA 2000: 62C0* Ponto-Sarmatic steppesEMERALD: 34.9 Continental steppesCORINE: –PAL.HAB: 34.9213 Western Pontic feathergrass steppesEUNIS: –Asociaþii vegetale: Stipetum lessingianae Soó (1927 n.n.) 1947, Stipetum pulcherrimae Soó1942.Stepele sunt unele dintre pajistile cele mai atractive, din cauza habitusului speciilor dominante. Asociatiilevegetale dominante sunt Stipetum lessingiane, Stipetum pulcherrimae. In habitatul cercetat, speciaStipetum lessingiane deseori predomina, fiind aparent mai rezistenta la impactul antropo-zoogenic.Populatiile de Joannis Stipa sunt mai restranse in acest teritoriu. Valoarea conservativa este unamoderata. R3409: Pontic meadows of Stipa lessingiana, S. pulcherrima and S. joannis 20
  21. 21. R3409: Pontic meadows of Stipa lessingiana, S. pulcherrima and S. joannis5. R3414: Pajisti ponto-panonice de Festuca valesiacaCorespondente:NATURA 2000: 6240 *Subpannonic steppic grasslandsEMERALD: 34.9 Continental steppicCORINE: 34.312 Central European steppes grasslandsPAL.HAB: 34.911 Pannonic loess steppes; 34.9211 Western Pontic thyme steppesEUNIS: –Asociatii vegetale: Medicagini minimae – Festucetum valesiacae Wagner 1941.Habitatul cel mai raspandit in zona studiata. Frecvent intalnit pe pantele insorite avand diferite inclinari.Asociatia vegetala este Medicagini minimae - Festucetum valesiacae, care uneori gazduieste speciivegetale rare, pe cale de disparitie sau endemice pentru flora din Transilvania sau Romania (Alliumalbidum subsp. albidum (A. flavescens), Pont – R, Cephalaria uralensis, Pont-Balc - A, R, Dictamnusalbus, Eua (Med; cont) - V/R, Genista januensis, Alp Carp-Balc - R Globularia punctata, Med-Euc – R,Haplophyllum suaveolens, Pont-Med ). 21
  22. 22. R3414: Ponto-panonic meadows of Festuca valesiaca6.R4138: Paduri dacice de gorum (Quercus petraea) si stejar pedunculat (Q. robur) cu Acer tataricum.Corespondente:NATURA 2000: 9160 Sub-Atlantic and medio-European oak or oak-hornbeam forests of the CarpiniumbetuliEMERALD: –CORINE: –PAL.HAB: 41.2C13 Dacian tatar Maple oak-hornbeam forestEUNIS: –Asociatii vegetale: Aceri tatarico-Quercetum petraeae-roboris (Soó 1951) em. Zolyomi 1957Tipuri de ecosisteme: 6716 Gorunetostejãret cu Asperula-Asarum-Stellaria.Aproape singurele paduri ramase pe etajul fanetei sunt cele de stejar si gorun, parte a asociatiei vegetaleAceri tatarico-Querdetum petraeae-roboris. Spread raspandite pe suprafete relativ mmici dar cu o notabilacompozitie floristica si o valoare conservativa ridicata. 22
  23. 23. R4138: Dacian forest of durmast (Quercus petraea) and oak (Q. robur) with Acer tataricumR4138: Dacian forest of durmast (Quercus petraea) and oak (Q. robur) with Acer tataricum 23
  24. 24. 2.3.3 Fauna2.3.3.1 NevertebrateAu fost efectuate putine studii insa in urma lor a rezultat ca speciile de lepidoptere colectate sunt din 338de specii care apartin unui numar de 27 de familii.Dintre acestea: Nr. of CATEGORY species very common 15 common/ very common 6 common 59 rare/common 104 rare 141 very rare 13 TOTAL SPECIES 338Se poate observa cu usurinta ca aproape jumatate sunt specii rare (45%) si alte 30.7% sunt rare/common.Zona necesita un studio mult mai aprofundat.Cele 13 specii foarte rare sunt prezentate in tabelul de mai jos: Specia Autorul Observatii Ethmia terminella T. Fletcher, 1938 Depressaria marcella Rebel, 1901 Foarte rara. Traieste adesea in Episcythris triangulella (Ragonot, 1874) Europa de Sud si Africa de Nord Metalampra cinnamomea (Zeller, 1839) Batia lambdella (Donovan, 1793) Aristotelia subericinella (Duponchel, 1843) Traieste pe Centaurea Metzneria ehikeella Gozmâny, 1954 scabiosa Syncopacma incognitana Gozmâny, 1957 Nothris lemniscella (Zeller, 1839) Cochylimorpha fucatana (Snellen, 1883) Specii asiatice Cochylidia heydeniana (Herrich-Schăffer, 1851) (Denis & Schiffermuller, Dioryctria abietella 1775) Crambus perlella (Scopoli, 1763) 24
  25. 25. Depressaria marcella Metzneria ehikeellaCochylidia heydeniana Cochylimorpha fucatanaMetalampra cinnamomea Metalampra cinnamomeaCrambus perlella Dioryctria abietella 25
  26. 26. Ethmia terminella Nothris lemniscellaAlte specii de fluturi si nevertebrate observate: Iphiclides podalirius Inachis io Colias sp. Argynnis paphia 26
  27. 27. Zygaena carniolica Brenthis hecateMelanargia galathea Zygaena carniolicaHyles euphorbiae Hyphoraia sp. 27
  28. 28. Plebejus argus Melitaea phoebeEudia pavonia Erynnis tages Plebejus argus Everes argiades 28
  29. 29. Polyommatus icarus Inachis io larvaeLeptidea sinapis Aspecte de la colectarile nocturne Aspecte de la colectarile nocturne 29
  30. 30. Alte specii de nevertebrate Mantis religiosa Miltotrogus aequinoctialis Eucera sp. Gymnopleurus sp.Carabus violaceus Dorcadion fulvum 30
  31. 31. Dorcadion aethiops Formica sp.Meloe ovata Melolontha melolontha2.3.3.2 VertebrateAmfibieni si reptile (Herpetofauna)In zona studiata au fost observate 14 specii: Legislatie romaneasca (OG Nr. Specia Directiva Habitate 57/2007) AMFIBIENI 1 Triturus cristatus cristatus Laur., 1768 Anexa II si IV Anexa III si IV A 2 Triturus vulgaris ampelensis Fuhn, 1950 Anexa III si IV A 3 Bombina bombina (L.) 1761 Anexa II si IV Anexa III si IV A 4 Bombina variegata variegata (L.) 1758 Anexa II si IV Anexa III si IV A 5 Bufo viridis viridis Laur., 1768 Anexa IV Anexa III si IV A 6 Pelobates fuscus fuscus (Laur.) 1768 Anexa IV Anexa III si IV A 7 Hyla arborea arborea (L.) 1758 Anexa IV Anexa IV A 8 Rana ridibunda ridibunda Pall., 1771 9 Rana dalmatina Bonaparte, 1840 Anexa IV Anexa IV A 31
  32. 32. REPTILE 1 Lacerta viridis (Laur.) 1768 Anexa IV Anexa IV A 2 Lacerta agilis L., 1758 Anexa IV Anexa IV A 3 Natrix natrix natrix (L.) 1758 Coronella austriaca austriaca Laur., 4 1768 Anexa IV Anexa IV A Vipera ursinii rakosiensis (Bonaparte) 5 1835 * Anexa II si IV Anexa III si IV A Nr Legislatie procentaj speciiDintre acestea aproape 80% sunt strict protejate la nivel Total species 14 100%European si aproape 30% neceista arii speciale de HD Anexa II 4 28.57%protectie. HD Anexa IV 11 78.57% HD Anexa II and IV 4 28.57% Ord.57 Anexa III 7 50% Ord. 57 Anexa IV A 12 85.71%Dintre toate speciile doar 2 nu sunt protejate. Ord. 57 Anexa III and IV A 7 50%Triturus vulgaris ampelensis Triturus cristatus Bombina bombina Bombina variegata 32
  33. 33. Hybrid Bombina bombina x B. Variegata Bombina bombina in tipical habitatRana dalmatina Rana dalmatina clutch of eggsPelophyllax ridibundus Pelophyllax ridibundus 33
  34. 34. Hyla arborea mating Hyla arborea singing male Bufo viridis Bufo viridis Pelobates fuscus Pelobates fuscus clutch of eggs 34
  35. 35. Lacerta viridis male Lacerta viridis femaleLacerta viridis male Lacerta agilis male, variety erythronothusVipera ursinii male Vipera ursinii female 35
  36. 36. Coronella austriaca Coronella austriacaOrnitofaunaIn zona studiata a fost observata o bogata ornitofana, in ciuda aparentei saracii a habitatului. Au fostobservate 69 de specii de pasari, dintre care 58 cuibaresc iar 6 este posibil sa cuibareasca. Doar 4 speciivin pentru hrana in aceasta zona.Dintre toate acestea 11 specii sunt listate in anexele III iar 14 in Anexa IV a OUG 57 / 2007. Nr. Specia Ordinul Tipul 1 Anthus campestris Passeriforme Cuibareste 2 Aquila chrysaetos Falconiforme Se hraneste 3 Buteo rufinus Falconiforme Probabil cuibareste 4 Ciconia ciconia Ciconiiforme Se hraneste 5 Circaetus gallicus Falconiforme Cuibareste 6 Circus aeruginosus Falconiforme Cuibareste 7 Dendrocopus syriacus Piciforme Cuibareste 8 Emberiza hortulana Passeriforme Cuibareste 9 Ixobrychus minutus Ciconiiforme Cuibareste 10 Lanius collurio Passeriforme Cuibareste 11 Lanius minor Passeriforme CuibaresteAlte 14 specii sunt strict protejate, in concordanta cu prevederile OG 57 / 2007, Anexa IV B Nr. Specia Ordinul Tipul 1 Aegithalos caudatus Paseriforme Cuibareste 2 Athene noctua Strigiforme Cuibareste 3 Coccothraustes coccothraustes Paseriforme Cuibareste 4 Corvus corax Paseriforme Cuibareste 5 Erithacus rubecula Paseriforme Cuibareste 6 Falco subbuteo Falconiforme Cuibareste 7 Falco tinunculus Falconiforme Cuibareste 8 Jynx torquilla Piciforme Cuibareste 9 Locustella luscinioides Paseriforme Cuibareste 10 Merops apiaster Paseriforme Cuibareste 11 Motacila alba Paseriforme Cuibareste 12 Oriolus oriolus Paseriforme Cuibareste 13 Pernis apivorus Falconiforme Probabil cuibareste 14 Upupa epops Coraciforme Cuibareste 36
  37. 37. Buteo buteo nest Buteo rufinusFalco tinunculus female nesting Falco tinnunculus eggs 37
  38. 38. Falco tinnunculus juveniles Falco subbuteo juvenileUpupa epops Anthus trivialis (?)Corvus corax Emberiza calandraErithacus rubecula eggs Oenanthe oenanthe 38
  39. 39. Lannius minor Perdix perdixPhasianus colchicus male and female Saxicola torquata eggsMamiferele Dintre cele 12 specii observate in zona 11 Vulpes vulpes Carnivora (OG 57/2007)studiata, doar una este listata in Anexa III Nr. Canis lupus 12 Specia Grup Carnivora x Anexa xdin OUG 57 / 2007, ca necesitand Anexa IV A Anexa IV B IIIinstituirea de zone speciale de protectie. 1 Sus scrofa ArtiodactylaAlte 3 specii sunt strict protejate (Anexa IV 2 Capreolus capreolus ArtiodactylaA) iar una este protejata doar la nivel 3 Sorex sp. Insectivoranational (Anexa IV B): 4 Erinaceus concolor Insectivora 5 Talpa europaea Insectivora 6 Lepus europaeus Lagomorpha Muscardinus x 7 avellanarius Rodentia 8 Spalax leucodon Rodentia x 9 Cricetus cricetus Rodentia x 10 Meles meles Carnivora 39
  40. 40. Canis lupus (foto Cosmin Manci P.N.Retezat) Vulpes vulpes (foto Tudor Ghira)Sus scrofa Capreolus capreolus female with young 40
  41. 41. Meles meles (foto Internet) Erinaceus concolorSorex sp. Talpa europaeaLepus europaeus (foto Internet) Cricetus cricetus (foto Internet) 41
  42. 42. Muscardinus avellanarius Spalax graecus2.4 Aspecte culturale, utilizarea terenurilor in trecutAu fost identificate 3 mari categorii de utilizari ale pamantului: arabil, faneata si pasune.Micul sat Cicard a fost stabilit acolo cu secole in urma, in 1963 satenii s-au mutat in Ciuguzel, la 4,5 kmdistanta, iar singura casa goala ramasa in Cicard pana in 2007 a fost distrusa de proprietar.Principalul motiv pentru mutarea satului a fost starea foarte proasta a drumurilor, care devin impracticabileatunci cand ploua.In zona nu s-a practicat niciodata agricultura intensiva chiar daca in toata zona au functionat CAPurile(Cooperativele Agricole de Productie = sistem de exploatare communist) si guvernul din perioada de dupacel de-al doilea razboi mondial a luat toate pamanturile de la proprietari.Fiecarui satean i-a ramas doar o mica bucata de pamant, de obicei in preajma casei. Acesta a fost pentruei inca un motiv pentru a se muta mai aproape de oras. Multi dintre barbati s-au angajat in industrie, inorasul Aiud.Dupa ceea ce s-a numit Revolutia din 1989 satenii si-au primit inapoi pamanturile dar numai o parte dintreei au inceput sa le foloseasca. Cei mai multi dintre proprietari sunt persoane in varsta, fara sanse reale dea-si cultiva pamantul.2.5 Aspecte socio-economice, utilizarea actuala a pamantuluiDupa cum se poate vedea de pe hartile realizate din satelit in present foarte putine terenuri sunt utilizatepentru arat. Valea Cicard poate fi impartta in 2 parti: partea cu expunere norica, unde pamantul este incautilizat pentru agricultura (40%) si partea cu expunere sudica, unde o foarte mica parte a pamantului estearat (mai putin de 10%).Terenul plan a fost utilizat drept faneata si pentru pasunat.Predomina cultura de porumb, dar se cultiva de asemenea si trifoiul.2.5.1 Comunitatile localeTot pamantul din zona proiectului apartine localnicilor din satul Ciuguzel. Parti ale acestuia apartinPrimariei si Bisericii ortodoxe. Majoritatea localnicilor sunt de nationalitate romana.Fiul unui baron ungur, care pe timpuri a fost proprietar al terenurilor din zona, si care inca mai detinejumatate din padurea Ciuguzel, s-a reintors, temporar, in Ciuguzel.Satele din vecinatate pot influenta si ele zona proiectului: Asinip, situat in Nordul Cicardului, Ocnisoara laSud-Vest si Biia la Sud-Est. Dintre toate acestea Ocnisoara pare ca va fi primul care va disparea, acoloexistand doar 30 – 40 localnici in varsta. 42
  43. 43. 2.5.2 Actorii interesatiLocalnicii din Ciuguzel reprezinta cea mai importanta categorie de actori interesati insa multi dintre ei suntbatrani si foarte putini (15 – 20 de familii) inca lucreaza pamantul in Cicard.Un alt actor in zona este un cetatean italian care a cumparat suprafete largi de teren (aprox 200 – 300 ha)in vecinatatea zonei proiectului, in principal din teritoriile satelor Asinip si Ocnisoara.Consiliul local este un alt factor important, el are in proprietate suprafete mari de pasune, unele dintre elede foarte mare importanta pentru scopul nostru.Parohia ortodoxa este si ea importanta, nu doar pentru bucatile de pamant pe care le detine dar mai alesdin cauza influentei pe care o are asupra deciziilor localnicilor.3. Scopul rezervatiei stiintifica “Fanatele lui Suciu”Conservarea pe termen lung a singurei populatii de Vipera ursinii rakosiensis din Romania.4. Management4.1 ObiectiveCresterea populatiei de Vipera ursinii rakosiensisImbunatatirea calitatii habitatului natural in rezervatia stiintifica, acolo unde este necesar.Reconstructia habitatului natural in rezervatia stiintifica, acolo unde este cazul.Constientizarea si educarea comunitatilor locale in legatura cu protejarea / conservarea speciei Viperaursinii rakosiensis.4.2 Amenintari / Actiuninr amenintarea Ce s-a propus Ce s-a realizat pana acum1 suprapasunatul Reducerea / controlul - arendarea pentru 2 ani a aprox 40 ha de pasunatului pasuni - discutii cu pastorii despre importanta zonei (fara a se mentiona prezenta viperelor) - afisarea pe teren a unui indicator cu inscriptia “teren otravit” - solicitare adresata Politiei judetene Alba si locale, Agentiei pentru Protectia Mediului Alba si Garzii de Mediu2 Arderea fanetelor Controlul / eliminarea arderilor - discutii cu pastorii despre importanta zonei - solicitare adresata Politiei locale3 Foarte putine fanete Largirea zonei de faneata prin 47 ha de pamant au fost achizitionate de potrivite pentru V.u.r achizitionarea restului SRH fanetelor. Au fost initiate discutii preliminare cu Schimburi / bartere de pamant: localnicii in vederea schimburilor de pamant. SRH ofera terenuri situate pe latura cu expunere nordica a dealului in contrapartida pentru cele situate pe latura sudica.4 Solidago canadensis si Controlul speciilor invazive de Identificarea zonelor in care apar aceste Robinia Solidago canadensis si Robinia specii pseudacacia 2 specii Pseudacacia si reconstructia invazive care pot reduce habitatului, daca este cazul calitatea habitatului si in consecinta a numarului populatiilor de V.u.r5 Pamantul achizitionat este Reconstructia habitatului Nimic 43
  44. 44. pamant arabil6 O specie de vertebrate: Controlul populatiei de mistreti Nimic mistretul7 Localnicii sunt inca Constientizarea localnicilor in Discutii cu localnicii despre importanta zonei nestiutori in privinta vederea cunoasterii si protejarii Cicard (o multime de specii de animale si existentei speciei Vipera speciei Vipera ursinii plante). Nementionarea expresa a V.u.r. ursinii rakosiensis rakosiensis8 Populatia de Vipera ursinii Protejarea efectiva a populatiei 3 rangeri au fost instruiti in Mai 2008 insa din rakosiensis este in V.u.r. prin angajarea cu norma cauza lipsei fondurilor niciunul nu a putut fi reducere datorita diferitilor intreaga de rangeri. angajat. factori (in special Construirea casei rangerilor. A fost construita casa. pasunatului)4.3 PamantulIn primul rand, este necesar sa se identifice pe teren toate limitele reale ale tuturor parcelelor cumparate siapoi trebuie marcate limitele cu repere. In functie de localizarea parcelei, se va stabili ulterior daca estenecesar sa se comaseze unele dintre ele. Aceasta activitate este foarte necesara pentru a opri efecteledistructive produse de oameni, oi si mistreti.O alta activitate importanta este extinderea zonelor de faneata prin cumparare / arendarea restului de terendin zona centrala a habitatului. Aceasta activitate este posibila prin realizarea de schimburi / bartere: SRHare deja cateva hectare de teren pe partea nordica a vaii si le va oferi pentru cele de pe partea sudica avaii. Este vorba despre pamant arabil. Au fost deja purtate discutii cu unii dintre proprietari (familia Pojar)si acestia sunt de acord cu schimbul.4.4 PasunatulAlta activitate este controlul (reducerea / stoparea) pasunatului. Pajistile sunt expuse pasunatului ilegal.Ciobanii stiu ca majoritatea localnicilor sunt batrani si nu foarte interesati sa-si pastreze terenul in starebuna din moment ce nu cultiva nimic acolo. In consecinta, ei sunt obisnuiti sa profite si sa pascapretutindeni. In 2005 si 2006 parti din zona centrala au fost luate in arenda de catre societatea noastra sipastorii au fost atentionatio sa opreasca pasunatul. Dar in ultimele doua primaveri, ei suprapasunaseraaproape toate terenurile, din cauza sezonului foarte uscat.In primavara anului 2010, situatia s-a schimbat, in principal din cauza sezonului foate ploios: iarba este dinabundenta pe toate dealurile, astfel incat oile nu au fost nevoite sa pasca ilegal.Pana in prezent, eforturile noastre de a-i face pe pastori sa inteleaga ca acolo este o rezervatie naturalaacolo, a avut ca rezultate slabe.Am formulat o sesizare catre Politia Judeteana, Politia Locala, APM si Garda de Mediu. Am facut pliante cuharta a site-ului Natura 2000 si limitele rezervatiei stiintifice si le-am distribuit ciobanilor. Apoi, i-amconvocat pe toti la sediul Politiei locale si i-am instiintat cu privire la pedepsele care se aplica pentrupasunatul in zonele protejate.De asemenea, am montat panouri de avertizare cu inscriptia "teren otravit" in zonele cele mai importante.Montarea de garduri la unele dintre parcelele cumparate va opri accesul oilor.Aspecte ale impactului pasunatului in zona: 44
  45. 45. 4.5 Arderea fanetelorAceasta practica este interzisa de legislatia din Romania (OG 57/2007). Cu toate acesta ea este incafolosita pe scara larga de catre pastori, in vederea imbunatatirii calitatii pasunilor. Este foarte dificila luptaimpotriva acestei practici.Nici imprejmuirea cu gard nu ar fi foarte folositoare. Numai un supraveghere permanenta ar putea sa oopreasca.In cadrul proiectului LIFE a fost prevazuta activitatea „construirea casei rangerilor”. In toamna anului 2008(echipa de monitorizare) CRIM au decis construirea unei mici case pentru rangeri. De asemenea 3 rangeriau fost instruiti in Mai 2008, dar apoi SRH nu i-a putut plati.In decembrie 2009 casa rangerilor fost ridicata. 45
  46. 46. Imagini ale fanetelor arse:Arderea paielor este o practica distructiva pentru multe dintre speciile de fluturi si alte nevertebrate caredepun ouale toamna in stratul vegetal uscat. In primavara urmatoare larvele nu au nicio sansa sa iasadeoarece focurile se fac in Februarie si la inceputul lui Martie.Speciile de plante invaziveExista 2 specii de plante invazive care pot influenta populatia de Vipera ursinii rakosiensis: SolidagoCanadensis si Robinia pseudacacia. In acest moment ele nu reprezinta un pericol, avand populatii reduse,dara fara masuri ele se pot intinde si pot afecta pasunile. De asemenea Prunus spinosa poate sainfluenteze negative microhabitatul vaii. Pana acum arderea pajistilor a avut un effect pozitiv in reducereatufisurilor de Prunus spinosaInsa pentru viitor este necesara luarea de masuri serioase impotriva raspandirii acestor tufe. 46
  47. 47. Solidago canadensis: nimic nu creste sub stratul subtire din aceasta specie invazivaRobinia pseudacacia: o posibila amenintare pentru fanetePrunus spinosa: desi o specie native poate reduce suprafata fanetelor de calitate4.7 Activitatea mistretilorAu existat doua primaveri (2007 si 2009) cand mistretii au distrus mici parti din zona centrala, cautandradacini comestibile. In 2007 activitatea observata a fost una slaba dar in 2009 au fost numarate efecte inaproximativ 15 zone arabile. Este cunoscut faptul ca acestia nu exita sa manance orice soparla sau sarpepe care le intalnesc. Stabilirea unei familii de mistreti in imprejurimi poate fi un pericol serios pentru Viperaursinii rakosiensis.O posibila masura care ar putea fi luata, este distrugerea unei largi zone de tufisuri de Prunus spinosa,unde aceste animale isi fac cuibul. Aceste tufisuri sunt situate pe partea nordica a dealului Cicard. Insa 47
  48. 48. aceasta masura nu este potrivita pentru celelalte specii de animale si pasari. Pentru moment este suficientsa aflam de unde provin acesti mistreti. 48

×