Istoria iluminatului public în România - Epopeea luminii

1. Andrei Lefter – clasa a VI-a B
Şcoala Gimnazială Alexandru Ciucurencu
Tulcea

2. În 1857, Bucureştiul a devenit
primul oraş din lume iluminat cu
petrol lampant.

3. O imagine a acelor timpuri este redată de
colonelul Dimitrie Papazoglu în
“Istoria Fondărei Oraşului Bucureşti”
“Iluminatul Capitalei se făcea cu
lumânări de seu în felinare, iar boierii cei
mari umblau noaptea cu masalaua (torţa),
compusă din zdrenţe muiate în păcură şi
puse în grătare de fier, purtate în spinare
de ţigani masalagii, robii lor, şi aceasta
din cauza stradelor cele podite cu bârne”.

4. În 1890 se introduce iluminatul electric
la Cişmigiu şi pe Şoseaua Kiseleff.
Victor Bilciurescu descrie momentul în
care au fost aprinse luminile electrice în
Cişmigiu:
“Iluminatul oraşului era şi el
destul de primitiv şi se făcea cu
petrol până acum mai bine de şase
decenii, când s-a introdus gazul
aerian, mai întâi în centru şi, tot
mai târziu, s-a întins, treptat, spre
periferie (…)

5. Într-un recensământ întocmit în 1923 se arată că Bucureştii aveau
2.398 de străzi, din care :
1.873 erau iluminate cu gaz aerian
123 de străzi – cu petrol
24 de străzi aveau iluminat electric
5 străzi aveau atât felinare cu gaz, cât şi electricitate
370 – erau în beznă.

6. În preajma anilor 1870, pe timp de noapte, Tulcea era luminată feeric. Dacă
noaptea era senină ! Atunci, lumina lunii i a stelelor era reflectată de cătreș
apele Dunării i o strălucire argintată era aruncată asupra ora ului coco at peș ș ț
colinele din apropierea fluviului.

7. În fa a Konakului i a altor câteva clădiriț ș
importante din ora erau monta i stâlpi cuș ț
felinare, de care avea grijă un lampagiu. Acesta
le aprindea la căderea nop ii i le stingea înț ș
zori, o dată cu cântecul muezinului din vârful
minaretului geamiei Azzizi, care îi chema pe
musulmani la rugăciunea de diminea ă.ț

8. Flacăra felinarelor era produsă prin arderea
uleiului de măsline sau seu de oaie, pentru că nu
se putea ca într-un ora al Sultanlui, cum eraș
Tulcea, să fie luminat cu flacăra păgână a seului
de porc (petrolul lampant s-a inventat ceva mai
târziu).

9. Pe timp de furtună, lampagiul avea obliga ia să le stingă pe toate, pentruț
a feri ora ul de incendiile pe care le-ar fi putut produce un asemenea felinarș
smuls de vânt i purtat spre acoperi urile de stuf ale caselor....ș ș
Prin casele sărace, oamenii î i luminau odăile cu opai e alimentate cuș ț
seu de oaie sau porc, după religie. La cei mai pricopsi i, puteai să găse tiț ș
lumânări din ceară, frumos mirositoare (încă nu se inventase parafina
industrială) i în întreg Imperiul Otoman era vestită ceara verde românească,ș
care era, probabil, un amestec de ceară din miere de albine i esen ă de brad,ș ț
care dădea o aromă sublimă încăperilor unde ardea.

10. Mul i ani, mai târziu, când oficialită ileț ț
ora ului au început să fie alese prinș
votul comunită ii, primul lucru pe care îlț
realizau noii ale i era să mute stâlpii deș
iluminat public în fa a caselor lor.ț
Deh, obiceiuri balcanice pe malul
Dunării, la Tulcea.
Venirea administraţiei româneşti a
însemnat pentru Tulcea nu numai
ridicare de case şi clădiri frumoase,
ci şi un salt major în ceea ce priveşte
utilităţile oraşului: apă potabilă şi
iluminat public.

11. Există anumite dovezi, precum în lunile de vară ale
anului 1883, a fost montată o instalaţie electrică
pentru iluminatul cheiurilor,a gradinii publice din
Sulina şi a încăperilor Palatului Comisiei Europene a
Dunării şi a altor folosinţe ...

12. Stanciu Ştefan, în lucrarea sa ,,România
şi Comisia europeană a Dunării’’,
aduce dovezi că Sulina a avut iluminat
public electric în jurul anului 1885.
Comisiunea Europeană a Dunării este
cea care a reu it amenajarea braţuluiș
Sulina în canal maritim navigabil,
prin lucrări executate timp de patru
decenii, între 1862 i 1902.ș

13. Jean Bart scria despre Sulina că era un
cuib de piraţi levantini; Comisiunea
Europeană transformat Sulina într-un
oră el modern, prosper i cosmopolit,ș ș
asigurând tot ce era nevoie pentru a
aduce civilizaţia Europei în acest colţ
uitat de lume:
asanarea mla tinilor din zonă,ș
construirea de străzi, cheiuri i diguri,ș
înfiinţarea uzinei de apă i a reţelei deș
apă potabilă, a unui spital i mai multorș
biserici, a uzinei electrice i a sistemuluiș
de iluminare publică a străzilor, a
serviciului de telegraf i de telefonie.ș