The paper presents the past, present and future of the pulp, paper and rayon fibers in Romania

1. Industria de celuloză, hârtie iș
fibre artificiale din România.
Trecut, prezent i viitorș
Valentin I. Popa,
prof.emerit, dr. ing.
Membru corespondent al ASTR
Universitatea Tehnică “Gheorghe Asachi” din
Ia iș
vipopa@tuiasi.ro

2. • De i inventat în China, tiparul seș
răspânde te în Europa ca urmare aș
reinventării lui de către Gutenberg în
1436, care în 1452 tipăre te Biblia.ș
• În prezent se vehiculează ideea ca hârtia
a fost elementul de bază pentru progresul
cultural al omenirii, contribuind la
accesarea informa iilor, favorizândț
creativitatea, ceea ce a determinat ca 29
dintre descoperirile cele mai
importante să fie făcute în perioada
1530-1789.

3. Trecut
• 1539 negustorul Hans Fuchs împreună cu
Johannes Benkner instalează la Bra ovș prima
„moară (fabrică) de hârtie” (officina chartacea
sau mola papyracea) din Transilvania i dinș
sud-estul Europei.
• 1573-1574- Sibiu- functionează o „moară de
hârtie”, înfiin ată de primăria ora ului pe bazaț ș
unui privilegiu din 1572, sub conducerea
maistrului Berger de la moara din Reutlingen
(Würtemberg). Hârtia fabricată la această moară
avea imprimată, în filigran, emblema ora ului:ș
două spade încruci ate pe un scut încoronat.ș

4. • 1584-1587 intră în produc ie laț Cluj, mai multe
„mori de hârtie”. În filigranul hârtiei se distingea
stema, mai mult sau mai pu in stilizată, aț
ora ului. Hârtia produsă la una din aceste mori,ș
cea de la Mănă tur, a fost folosită în 1653 iș ș
pentru unele documente oficiale ale cancelariei
Vaticanului.
• 1646, 4 aprilie-Într-un document al lui Matei
Basarab există prima men iune despre o „moarăț
de hârtie în ara RomâneascăȚ , lângă
Călimăne tiș (jud. Vâlcea). Materia primă
(cârpele) era furnizată de locuitori.

5. • 1712 –Brasov-este înfiin ată o manufactură deț
hârtie, care a func ionat până înț 1848, iar în
1718, o alta moară de hârtie s-a deschis la Cluj
în cartierul Mănă turș .
• 1725 este atestată documentar, la Făgăraș (jud.
Bra ov),ș existen a unei manufacturi de hârtie, înț
care se fabricau patru sortimente: „regală”, „de
cancelarie”, „biblie” i de „tipar”. Înș 1736,
manufactura i-a mărit capacitatea de produc ie,ș ț
continuându- i activitatea până înș 1835, când a
fost distrusă total din cauza unui incendiu.
• 1754 se înfiin ează moara de hârtie de laț
Gurghiu (jud. Mure ).ș

6. • 1786 la Fundeni, în apropierea Bucure tiuluiș
funct ionează pe apa Colentinei o moară de hârtie. Înț
acela i timp încep să lucreze i morile de laș ș Câr i oaraț ș
(jud. Sibiu) iș Prundu Bârgăului (jud. Bistri a-Năsăud).ț
La aceasta din urmă produc ia premanufacturieră s-aț
transformat ulterior într-una manufacturieră i apoiș
industrială.
• 1775 Alexandru Ipsilanti împuternice te printr-un hrisov peș
fra ii Nicolae i Iane Lazar din Ianina (Grecia) să înfiin ezeț ș ț
la mo iaș Bati tea de lângă Snagovș o moară de hârtie pe
apa Leaotei. În 1780, aceia i fra i deschid o tipgrafie laș ț
Fundeni, pe malul Colentinei.
• 1796 Alexandru Moruzi instalează pe apa Sabarului, lângă
Ciorgârla (jud. Giurgiu), pe locul zis „Catichi”, denumit
apoi „La moara de hârtie”, o manufactură care a asigurat
mitropolitului Dositei Filitti (1734-1826) hârtia necesară
pentru tipărirea între 1796 i 1806, a căr ilor scoase deș ț
imprimeria mitropoliei.

7. • 1841 din in iativa luiț Gheorghe Asachi intră în func iuneț
fabrica de hârtie de lângă Piatra Neamț, pe locul numit
Cetă uia. Planul construc iilor i instala iilor tehnologiceț ț ș ț
a fost întocmit de Carol Mihalic de Hodocin, iar utilajul a
fost adus de la Viena i Praga. For a motrice a fabricii aș ț
fost furnizată de apa râului Bistri a. Fabrica i-a încetatț ș
activitatea în jurul anului 1870.
• 1853 începe construc ia fabricii de hârtie de laț Zărnesti
(jud. Bra ov),ș care va fi dată în func iune înț 1857, având
ca materie primă cârpele, dar, din cauza concuren eiț
austriece, î i va înceta activitatea după numai câ iva ani.ș ț
În 1864, fabrica, cumpărată de Martin Copony din
Bra ov î i reia activitatea, folosind ca materie primăș ș
pasta mecanică din paie. 1889 a intrat în func iune oț
instala ie pentru fabricareaț celulozei sulfit.

8. • 1854 la Petre ti (jud. Alba)ș începe să
func ioneze o fabrică de hârtie, care refăcută înț
urma unui incendiu din 1856, î i reia activitateaș
în 1858. În 1880, fabrica a fost completată cu o
sec ie deț defibrare mecanică a lemnului,
procedeu pus la punct în 1860.
• 1881 începe construc ia fabricii de hârtieț Letea
din Bacău care intră în func iune înț 1885,
folosind ca materie primă pasta de cârpe iș
pasta mecanică din lemn. Celuloza s-a importat
până în 1900, când a început să fie produsă într-
o sec ie a fabriciiț .

9. • 1883 fra ii Carol i Samuel Schiel înfiin ează laț ș ț Bu teniș
(jud. Prahova) o fabrică de mucava, în care folosesc ca
materie primă lemnul din pădurile Retevoi i Susai aleș
Bucegilor, iar din 1908 i lemnul pădurilor din Văileș
Ialomi ei i Brateiului.ț ș La centrala electrică a fabricii de
celuloză este dată în func iune prima termoficareț
industrială din ara noastrăț .
• 1888 intră în func iune fabrica de hârtie dinț
Câmpulung-Muscel, care producea celuloza sulfit,
pastă mecanică iș hârtie pe două ma ini. În 1903, Oficiulș
de vânzare a hârtiei, înfiin at în acel an, hotără teț ș
închiderea fabricii i demontarea instala iilor aferente.ș ț
• 1889 ia fiin ăț fabrica de celuloză de la Zărne ti (jud.ș
Bra ov),ș urmată de cea de la Câmpulung (jud. Arge )ș în
1894, de cea de la Bu teniș în 1904 i de cea de laș
Letea în 1906.

10. VĂ MUL UMESC PENTRUȚ
ATEN IE!Ț

11. • 1889 in comuna Scăeni (jud.Prahova), pe apa
Teleajenului, la mică depărtare de Ploie ti, se dă înș
func iune oț fabrică de hârtie i carton din paieș . Pentru
amestecarea pastei din paie, fabrica importa atât
celuloza, cât i pasta mecanică necesară, aceasta dinș
urmă fiind produsă din 1893, de o sec ie anexă a fabriciiț
din localitatea Cheia. După 1920 fabrica i-a încetatș
activitatea.
• 1909 pe lângă fabrica de cherestea existentă la Piatra
Neamț, se înfiin ează oț fabrică de mucava i de hârtieș
de ambalaj pentru valorificarea de eurilor din fabricareaș
cherestelei.
• 1930 fra ii Carol i Samuel Schiel dau în exploatare oț ș
fabrică de celuloză la Piatra Neamț, cu două sec ii,ț
sulfit iș sulfat, dezafectând vechea fabrică din Bu teni.ș

12. Dupa 1950
• 1956 începe construc iaț Combinatului de
celuloză i hârtie de la Brăilaș (colaborare cu
URSS, RSCehoslovacă i RD Germană), primaș
sa unitate intrând în produc ie înț 1959.
Combinatul cuprindea fabrici de cartoane
duplex-triplex, de celuloză papetară, celuloză
chimică, de hârtie de scris i tipar, de furfurolș . În
1961 intră în func iune fabrica de celuloză careț
folosea ca materie primă stuful din Delta
Dunării.
• 1956 începe să producă Fabrica de hârtie
cretată i carton ondulatș de la Ghimbav (jud.
Bra ov).ș

13. • 1960 Palas –Constan aț se realizează o instala ieț
pentru ob inerea celulozei dinț paie, la care s-a adăugat
ulterior în 1965 o ma ină de fabricat hârtie.ș
• 1962 Suceava- în lunca râului cu acela i nume, intră înș
func iuneț Combinatul de celuloză i hârtieș , care livra
pie ei interne i pentru export (în peste 30 de tări) oț ș
treime din produc ia de hârtie românească. Folosind caț
materie primă lemnul rotund de ră inoase i rămă i eleș ș ș ț
de cherestea rezultate de la numeroase fabrici ale
industriei lemnului, combinatul producea celuloză sulfat,
hârtie pentru saci, hârtie extensibilă (Clupack),
superioară pentru ambalaj, hârtii înnobilate (acoperite cu
parafină, polietilenă, bituminată, metalizată), saci iș
sfoară din hârtie.

14. • 1964 a început să func ionezeț Combinatul de
celuloză i hârtie din Călăra iș ș care folosea ca
materie primă paiele de grâu din Câmpia Dunării
i Dobrogea.ș
• 1972 intră în produc ie in partea de sud est aț
municipiului Drobeta Turnu Severin Combinatul
de celuloză i hârtieș , construit pe o suprafa ăț
de circa 50 ha, în apropierea surselor de apă
furnizată de râul Topolni a i de Dunăre,ț ș
folosind ca materie primă lemnul de fag.
Combinatul avea opt sec ii: una de celuloză,ț
una de semiceluloză, două de hârtie i patru deș
carton (duplex, velin, ondulat, cretat).

15. • 1978-1983 una dintre cele mai mari investi ii în domeniuț
s-a realizat la Adjud, unde s-a construit un alt Combinat
de celuloză i hârtieș , care a avut ca obiectiv fabricarea
celulozei sulfat neînălbită i a hârtiei pentru ambalaj.ș
Combinatul a folosit ca materie primă lemnul din
ră inoase din zonă i de eurile de cherestea. În prezentș ș ș
acesta produce hârtii igienico-sanitare i de ambalajș .
• 1980 intră în produc ie laț facultatea de Tehnologie
chimică a Institutului Politehnic din Ia iș , o ma ină deș
hârtie pilot cu capacitatea de 500 t/an, destinată
practicii studen ilor i experimentării rezultatelorț ș
cercetărilor efectuate de cadrele didactice ale sec iei înț
colaborare cu cercetătorii de la Institutul de Chimie
macromoleculară “Petru Poni” din Ia i i ICPCH Brăilaș ș .

16. • După 1990 industria de celuloză i hârtieș
se restructurează în etape, iar in prezent
principalele produse sunt reprezentate de
hârtiile de ambalaj i cele igienico-sanitareș

17. Fibre artificiale
• În industria de fibre artificiale pe bază de
celuloză regenerată (vâscoză) prima unitate a
intrat in func iune laț Bucure ti în 1936ș , urmată
de cea de la Lupeni în 1938.
• Marile investi ii în acest domeniu s-au făcutț
după anii ’60. Astfel, în perioada 1962-1968 se
construie teș Combinatul de fibre artificiale de la
Brăila, care a cunoscut ulterior o a doua etapă
de dezvoltare. O altă realizare industrială este
consemnată la Suceava (1977-1981), iar în
1985 este pusă în func iune o nouă capacitateț
de produc ie laț Dej.
• Dupa 1990 această industrie a dispărut

18. In prezent
Industria de hârtie
No.
Company Products
1 SC AMBRO SA Suceava RCCM, corrugated board &
corrugated board boxes
2 SC SOFIDEL ROMANIA SA
Calarasi
Hygienic paper ( toilet paper,
napkins, handkerchiefs, kitchen
towels).
3 SC VRANCART SA Adjud-
Vrancea
Fluting paper, corrugated cartboard
and corrugated board boxes, toilet
paper
4 SC ECOPAPER SA Zarnesti -
Brasov
Schrentz, fluting, testliner,
kemifluting, white top, ecokraft
5 SC PETROCART SA Piatra Neamt
- Neamt
Toilet paper, triplex board,
transformer board and presspahn
board, hardboard, cores

19. 6 SC PEHART TEC GRUP
SA Petresti
Tissue paper, toilet paper, craped paper,
napkins, towels,
7 SC MONTE BIANCO SA -
Targoviste
Tissue paper, toilet paper, craped paper,
napkins, towels
8 SC CCH SA Dr.T. Severin Semichemical fluting paper,
Semichemical pulp, Corrugated board
and the whole range of corrugated boxes
and sheets.
9 SC CEPROHART SA
Braila
Research and development for pulp
and paper industry. It also produces:
writing/printing paper, vellum board,
specialty paper grades (security papers),
filtration sheets for alimentary liquids
(wine, soft drinks, mineral water and
vegetable oil).
10 SC DUNAPACK RAMBOX
SRL Sfantu Gheorghe -
Covasna
Corrugated board and products of corrugated
board

20. 11 SC ROMCARTON SA Bucuresti Corrugated board and corrugated
board boxes
12 SC RONDOCARTON SRL Cluj Corrugated board, corrugated board
boxes, offset laminated products
13 SC ECOPACK SA Ghimbav -
Brasov
Whole range of corrugated boxes
and sheets
14 SC DS SMITH PACKAGING SA
Timisoara
Corrugated board, corrugated board
boxes, offset laminated products.
15 SC VPK PACKAGING – Salonta Corrugated board, corrugated board
boxes, offset laminated products

21. 16 SC THIMM PACKAGING – Sibiu Corrugated board, corrugated
board boxes, offset laminated
products.
17 SC EUROPA EXPRESS - Iasi Corrugated board, corrugated
board boxes, offset laminated
products.
18 SC TIGER SOMES IMPEX SA
Dej - Cluj
Polyethylene coated paper in reels
or in sheets.
19 SC ESSITY ROMANIA SRL
Bucuresti
Consulting Management and Import
– Export – Distribution of paper
products
20 SC VALDOR STAR SRL Busteni Consulting Management and Import
– Export – Distribution of paper
products
21 SC RECOMI SRL Bacau Consulting Management and Import
– Export – Distribution of paper
products
22 SC TEHNOPAPER SRL Bucuresti Consulting Management and Import
– Export – Distribution of paper
products

22. • În ultimii 5 ani în România produc ia de hârtie aț
crescut în medie cu 6 %, iar în prezent consumul
specific de produse papetare este de 41
kg/locuitor.
• În anul 2017 s-au înregistrat:
- Produc ia de hârtieț 520 000 t, din care
180 000 t hârtii igienico-sanitare
340 000 t hârtii pentru ambalaje din carton
ondulat
• -Materii prime utilizate:
450 000 t maculatură
120 000 t celuloză

23. • Datele au fost oferite de Patronatul
Industriei de Celuloză i Hârtie dinș
România

24. CONCLUZII
• Industria de celuloză i hârtieș este singura care
corespunde conceptului de dezvoltare durabilă fiind
bazată pe materii prime regenerabile i reciclabileș ;
• În acest domeniu folosind principiul biorafinării pot fi
implementate tehnologii i pentru ob inerea altorș ț
produse valoroase de mic i mare tonaj;ș
• În România există o infrastructură corespunzătoare în
educa ie, cercetare i industrieț ș care face posibilă
crearea unui parteneriat care să permită colaborarea
fructuoasă a tuturor actorilor implica i;ț
• În acest sens, considerăm că ar fi posibile următoarele:

25. • Realizarea unui consor iu între Universitateț
(sec ia deț Ingineria hârtiei), Institutul de
cercetări (SC CEPROHART SA) i Patronatulș
Industriei de Celuloză şi Hârtie din România –
ROMPAP;
• Stabilirea unei strategii în domeniul resurselor
umane privind pregătirea la nivel universitar
(licen ă, masterat, doctorat) i în cadrul unorț ș
programe de educa ie continuă;ț
• Ac iuni comune pentru promovarea educa iei,ț ț
cercetării i industriei;ș

26. • Asigurarea condi iilor pentruț instruirea practică
a studen ilorț în diferite întreprinderi (angajare
temporară, voluntariat);
• Inventarierea problemelor de CDI iș
identificarea competen elor partenerilor dinț
consor iu;ț
• Crearea la nivelul patronatului a unui fond
destinat lucrarilor de CDI i educa iei continue;ș ț
• Accesarea în comun a fondurilor na ionale iț ș
interna ionaleț pentru educa ie, cercetare iț ș
modernizarea industriei;
• Crearea unor fonduri pentru premierea tinerilor
care ob in rezultate deosebite în activitatea deț
cercetare.

27. VA MULȚUMESC PENTRU
ATENȚIE!