platform local development network 2020

2. Cuprins
Dezvoltarea socială prin proiecte comunitare. Fondurile sociale
1. Proiecte şi programe comunitare
2. Originea fondurilor sociale
3. Caracteristicile fondurilor sociale
4. Tipurile fondurilor sociale
5. Obiective generale ale fondurilor de dezvoltare
6. Obiective ale proiectelor de dezvoltare comunitară
7. Mecanismul de acţiune
8. Categorii de proiecte Categorii de beneficiari
9. Programe active
10. Ciclul de dezvoltare şi implementare a proiectului
11. Fazele dezvoltării proiectului
12. Ghid pentru realizarea proiectelor
13. FSE
14. Programe ale UE

3. 1. Programe şi proiecte comunitare
 Programele sociale au fost create în scopul eliminării sau diminuării problemelor sociale
cu care se confruntă indivizii. Sferele de activităţi în care pot fi realizate programe sociale
sunt diverse, cuprinzând sănătatea, educaţia, accesul la servicii, combaterea sărăciei,
excluziunea socială etc.
 Combaterea sărăciei comunitare se realizează prin prisma unor programe sau proiecte
sociale.
 „Programele sociale reprezintă un ansamblu planificat şi coordonat de resurse (materiale,
financiare, umane) şi activităţi alocate, respectiv desfăşurate pentru o perioadă
determinată de timp sau până la atingerea unui obiectiv clar stabilit, în scopul satisfacerii
unei (unui set de) nevoi sociale, al prevenirii sau rezolvării unei (unui set de) probleme
sociale.” (Măţăuan, 1999, 38)
 Proiectele se referă la „un grup de activităţi care trebuie realizate într-o secvenţă logică,
pentru a atinge un set de obiective prestabilite, formulate de client; proiectul este prima
subdiviziune a unui program.” (Comisia Europeană, 1994 apud Măţăuan).
 Programele se desfăşoară într-un cadru mai amplu, la nivel naţional sau internaţional, în
timp ce proiectele rezolvă probleme ale unui grup bine definit cu o problemă foarte clar
conturată. Proiectele constituie componente ale programelor. (cf. Adrian, Dan, 2006)

4. 2. Originile fondurilor sociale
 Banca Mondială a lansat primul fond social care promova dezvoltarea comunitară prin
proiecte în Bolivia în anul 1987.
 Au fost lansate ulterior programe multiple de creare şi sprijinire a fondurilor sociale în
multe ţări subdezvoltate şi în curs de dezvoltare din America Latină, Africa, Asia de Sud-
Est, Europa Centrală şi de Sud, spaţiul ex-sovietic.
 Banca Mondială este numele folosit pentru Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi
Dezvoltare (BIRD) şi Asociaţia Internaţională de Dezvoltare (AID), fiind formată din 184
de ţări membre responsabile de finanţarea instituţiei şi de modul în care sunt cheltuiţi
banii. Organizaţiile amintite asigură credite şi granturi pentru dezvoltarea ţărilor sărace
folosind resursele celor bogate prin aşa numitele Fonduri Sociale.
 Deşi iniţial s-au axat pe ajustarea crizei economice, în ultimii ani ele au devenit
principalele organisme care asigură dezvoltarea sectorului social şi diminuarea sărăciei.
Banca Mondială consideră Fondurile sociale un element cheie pentru înţelegerea şi
ameliorarea sărăciei prin finanţarea comunităţilor mici şi ajutorul oferit grupurilor
dezavantajate. Ele nu propun proiecte, ci răspund celor sugerate de grupurile locale,
având un rol esenţial în implementarea, monitorizarea şi evaluarea acestora.

5. 3. Caracteristicile fondurilor sociale
 Fondurile sociale sunt definite drept agenţii care finanţează proiecte de mică anvergură în
diferite sectoare şi ţintesc grupuri sociale locale sărace şi vulnerabile, oferind sprijin bazat
pe cererea acestor grupuri locale şi pe îndeplinirea unor condiţii de eligibilitate (Jorgensen
şi Van Domelen, 2000, apud Sandu, 2005).
 Fondurile sociale au fost iniţiate în special pentru combaterea sărăciei şi rezolvarea unor
probleme urgente şi asigurarea unor condiţii minime pentru dezvoltare:
 infrastructură - drumuri, poduri, căi de acces, comunicaţii
- acces la utilităţi publice – apă potabilă, electricitate, canalizare etc.
 servicii sociale - educaţie – construirea de şcoli,
- sănătate – construirea spitalelor,
- asistenţă socială – construirea unor centre de zi etc. şi
 sprijin pentru dezvoltarea unor micro-întreprinderi.
 Fondurile sprijină financiar şi logistic (facilitare, monitorizare, supervizare) dezvoltarea
şi implementarea unor proiecte iniţiate de comunităţile aflate în nevoie.
 Fondurile administrează şi distribuie resursele venite de la alte organisme (Banca
Mondială în parteneriat cu guvernul), în baza unor proiecte de dezvoltare locală realizate
de comunităţi, evaluând ofertele, selectând şi supervizând investiţiile realizate.

6. 4. Tipuri de fonduri sociale
Primele fonduri iniţiate au fost Fondurile Sociale de Urgenţă (FSU), care se adresau unor situaţii
de criză, urmărind atingerea unor obiective pe termen scurt pentru ameliorarea urgentă a
celor mai severe consecinţe ale crizelor economice. Obiectivele acestor fonduri pot fi
grupate în trei categorii (Alton, 1999):
 activităţi de ameliorare a situaţiei pe termen scurt pentru a atenua şocul unei situaţii de
criză;
 reorientarea activităţilor şi priorităţilor administraţiei locale pentru a ţinti cât mai eficient
indivizii şi grupurile cele mai afectate de situaţia de criză;
 furnizarea unor servicii grupurilor vulnerabile.
O altă categorie de fonduri sunt cele ce vizează transformări pe termen lung, modificări
substanţiale ale condiţiilor structurale din comunităţile sărace şi sprijinirea administraţiilor
locale; acestea sunt Fondurile de Dezvoltare Socială (FDS).
Serrano-Berthet şi colaboratorii săi (2006) construieşte patru ideal-tipuri de fonduri sociale:
 Fond de Management al Infrastructurii - sector public disfuncţional, lipsa descentralizării -
Armenia, Bosnia;
 Fond de Dezvoltare Locală - sector public slab, descentralizare în tranziţie - Bosnia,
Macedonia, România;
 Fond de Criză - Catastrofe naturale, postconflicte sociale - Kosovo, Bosnia;
 Fond de Incluziune socială - sector public relativ funcţional, relativă descentralizare, situaţii
de excluziune socială - Bulgaria, România, Slovacia, Serbia (cf. Sandu, 2005).

7. 5. Obiective generale ale fondurilor de dezvoltare
 a) rezolvarea/ameliorarea problemelor curente prin furnizarea unor servicii de bază
clienţilor
 b) dezvoltarea unor acţiuni care să preîntâmpine crizele, vizând:
Comunitatea, prin:
 sprijinirea acesteia în dezvoltarea unor mecanisme eficiente de identificare a nevoilor
locale şi de utilizare eficientă a structurilor administrative
 dezvoltarea capitalului social
Sectorul public, prin:
 Sprijinirea proceselor de descentralizare
 Întărirea şi profesionalizarea instituţiilor publice
 Pregătirea şi dezvoltarea unor programe şi abordări inovatoare
Alţi actori sociali locali sau externi (sectorul privat, biserica, ONG-uri) care
trebuie integraţi în strategia de dezvoltare comunitară.
(Adrian Dan, în Zamfir, 2006)

8. 6.Obiective ale proiectelor comunitare
 Prin proiectele comunitare pot fi urmărite:
 Dezvoltarea şi consolidarea capitalului social;
 Crearea rapidă a unor locuri de muncă (temporare) şi furnizarea de venituri pentru
grupurile afectate de sărăcie;
 Crearea unei baze solide pentru angajarea stabilă pe piaţa muncii şi generarea de
venituri consistente şi constante în viitorul apropiat;
 Asigurarea dezvoltării unei infrastructuri sociale locale durabile prin utilizarea eficientă
a resurselor locale;
 Promovarea contractării private a unor servicii furnizate de agenţi ce folosesc tehnici
intensive de utilizare a forţei de muncă şi tehnologii bazate pe resurse locale;
 Promovarea unei politici de investiţii bazate pe exploatarea resurselor locale în primul
rând şi apoi pe atragerea unor resurse din exterior;
 Întărirea legăturilor economice locale, dar şi a celor cu exteriorul localităţii (inclusiv
pieţe interne şi externe de desfacere şi aprovizionare);
 Promovarea descentralizării şi participarea autorităţilor locale în parteneriat cu
organizaţii/grupuri comunitare la proiecte de dezvoltare comunitară;
 Crearea unui mediu instituţionalizat, administrativ, economic, politic şi social favorabil
asigurării unei înalte replicabilităţi a proiectelor comunitare de succes;
 Întărirea capacităţii instituţionale locale prin sprijinirea dezvoltării celor trei piloni ai
societăţii: autorităţile publice locale, sectorul privat local şi organizaţiile comunitare ale
societăţii civile. (A. Dan, 2006)

9. 7. Mecanismul acţiunii
 FS oferă finanţare şi asistenţă tehnică comunităţilor aflate în nevoie, prin facilitare,
manual de proceduri, monitorizare şi supervizare.
 Nevoile şi problemele comunităţii sunt identificate de către membrii acesteia, la fel şi
priorităţile, soluţiile, resursele disponibile, dezvoltarea aplicaţiei şi a proiectului,
implementarea acestuia (inclusiv prin contractarea unor firme specializate),
managementul financiar şi asigurarea sustenabilităţii proiectului după finalizarea lui,
Fondurile Sociale doar sprijinind şi stimulând populaţia locală să devină activă în
dezvoltarea propriei comunităţi.
 Cu alte cuvinte, dezvoltarea prin proiecte este o dezvoltare participativă, specifică
dezvoltării comunitare, şi poate fi definită ca un tip de dezvoltare „în”, „prin” şi „pentru”
comunitate (Sandu, 2005)

10. 8. Fondul Român de Dezvoltare Socială
 În România rolul central în structura practicilor comunitare îl joacă FRDS, care s-a
înfiinţat în 1998, când Guvernul a cerut sprijinul Băncii Mondiale pentru un program de
reducere a sărăciei şi dezvoltare comunitară. FRDS funcţionează în baza Legii nr.
129/1998 având ca scop „reducerea sărăciei prin finanţarea de proiecte în comunităţile
sărace beneficiare şi pentru grupurile defavorizate, creşterea capacităţilor manageriale
locale, susţinerea descentralizării administrative, creşterea capacităţii de organizare la
nivel local.”
 Obiectivele generale ale Fondului sunt:
 îmbunătăţirea calităţii vieţii beneficiarilor proiectelor din comunităţile rurale sărace
şi a grupurilor defavorizate;
 întărirea capacităţii comunităţilor de a se organiza şi întrajutora la nivel local prin
eforturi proprii.
 la interesul predominant pentru satele sărace se adaugă alte zone de interes social,
precum comunităţile de romi, zonele miniere.

11. 9. FRDS - misiune şi viziune
 Misiunea FRDS:
Sprijinirea dezvoltarii durabile a comunitatilor sarace si a altor categorii vulnerabile din
Romania, prin promovarea si suportul acordat initiativelor locale orientate catre binele
comun, identificate, inaintate si realizate in mod participativ, prin implicarea
comunitatii.
 Obiectivul strategic al FRDS:
Realizarea unei schimbari de atitudine si mentalitate pe multiple planuri (individual si
institutional, local si national) prin demonstrarea faptului ca acolo unde exista vointa in
rezolvarea unei probleme, exista si solutii in acest sens.
 Viziune:
Adaptarea la contextul socio-economic si cultural actual, astfel incat sa continuam a ramane
o organizatie eficienta care sa serveasca interesului public prin transferul de cunostinte si
experienta in domeniul dezvoltarii sociale si pentru incluziunea sociala.
 Deviză: "O organizaţie pentru oameni şi problemele lor“
http://www.frds.ro/

12. 10. Istoricul FRDS
1997 - Guvernul Romaniei identifica nevoia unui program de reducere a saraciei si crestere a initiativei locale.
Incepe pregatirea pentru infiintarea unei organizatii care sa poata pilota iniţiativele.
1998 - Parlamentul Romaniei aproba infiintarea Fondului Roman de Dezvoltare Sociala, pe o perioada initiala
de 4 ani, prin Legea 129/1998.
1999 - Incepe derularea proiectului guvernamental Fondul de Dezvoltare Sociala, destinat reducerii saraciei,
finantat din imprumut de la Banca Mondiala si Guvernul Romaniei.
2003 - Incepe implementarea "Proiectului de Dezvoltare Rurala" - componenta "fereastra comunitara", destinat
dezvoltarii infrastructurii in mediul rural;
2004 - FRDS primeste sa deruleze Schema de Dezvoltare Sociala a Comunitatilor Miniere (faza pilot),
componenta a proiectului Inchiderea minelor si atenuarea impactului social;
2006 - Se finalizeaza Schema de Dezvoltare Sociala a Comunitatilor Miniere faza pilot (90 de proiecte);
- FRDS aplica la Roma Education Fund si primeste un grant de 0,1 milioane Euro pentru a derula, in
parteneriat cu Agentia de Dezvoltare Comunitara Impreuna, proiectul "Educatie pentru angajare civica in
comunitatile de romi.
2007 - Se finalizeaza proiectul Fondul de dezvoltare sociala, in cadrul caruia au fost finantate in limita
fondurilor (din cele 3.450 de cereri de finantare primite) 935 de proiecte;
- Demareaza Programul de Interventii Prioritare, destinat celor mai sarace comunitati de romi, parte
integranta a Proiectului de Incluziune Sociala.
2008 - FRDS, in calitate de partener, participa la derularea proiectului strategic finantat de Fondul Social
European prin POSDRU "Un viitor mai bun pentru femei".
2009 - FRDS, in calitate de beneficiar, primeste finantare pentru proiectul strategic finantat de Fondul Social
European prin POSDRU, "ESPAS - Economia sociala ca abordare strategica a dezvoltarii locale, prin crearea
si managementul intreprinderilor sociale".
http://www.frds.ro/index.php?id=41

13. 11. Categorii de proiecte ale FRDS
FRDS condiţionează acordarea de finanţare şi asistenţă tehnică pentru două categorii de
proiecte de asigurarea participării comunitare şi de contribuţia cu resurse proprii (cotă
parte) la dezvoltarea proiectului:
 Proiecte de dezvoltare socială pentru comunităţi rurale sărace şi grupuri dezavantajate
 Mica Infrastructură Rurală (MIR), care vizează întreaga participare a satului şi o
contribuţie de cel puţin 10% din suma cerută drept finanţare de fond, această contribuţie
putând fi făcută în bani sau în natură;
 Activităţi Generatoare de Venituri (AGV), care sunt propuse şi administrate de către un mic
grup de beneficiari (minim zece locuitori) organizaţi ca persoană juridică, constituit într-
un grup productiv; contribuţia membrilor este de 15% din suma cerută;
 Servicii sociale comunitare (SSC), unde cerinţa participării este minimală, iar contribuţia
efectivă a membrilor este de 5% din suma cerută;
 Proiecte pentru activităţi ulterioare;
 Proiecte de dezvoltare socială pentru comunităţile miniere.
Dominanta proiectelor o constituie construcţia de drumuri (46%), urmată de alimentările cu
apă (12%), prelucrarea materiilor prime locale (7%) şi centrele de zi (7%)
(Adrian Dan, în Zamfir, 2006)

14. 12.Categorii de beneficiari
 În activităţile desfăşurate de FRDS sunt vizate trei categorii de beneficiari:
 grupurile dezavantajate,
 comunităţile rurale sărace
 comunităţile miniere.
 Pentru a se ajunge la acestea sau pentru a le convinge să aplice, Fondul utilizează
hărţi ale sărăciei, campanii de informare şi educare sau facilitare. Sărăcia sau
bogăţia indivizilor este considerată în funcţie de anumite criterii bine conturate,
luând în considerare studiile realizate.

15. a) Grupurile dezavantajate
 Sunt în accepţiunea Fondului „caracterizate printr-o nevoie de bază comună, relativ
omogenă, pe care nu şi-o pot satisface prin propriile eforturi.” (Manualul de operare, 2002,
23) Ele nu beneficiază de ajutoarele acordate în mod normal de către programele de
asistenţă socială sau de suport familial. Printre beneficiarii eligibili din această categorie
se numără:
 Copii defavorizaţi: copii abandonaţi, copii proveniţi din familii sărace care sunt în
pericol de abandon şcolar sau care au abandonat şcoala din cauza muncii, copii din
familii aflate în situaţii de criză, orfani din centrele de plasament care au ajuns la vârsta
de 18 ani şi trebuie să părăsească instituţia, copii cu vârsta între 0 şi 5 ani proveniţi din
familii sărace, supuşi riscurilor malnutriţiei, anemiei, mortalităţii infantile;
 Femei defavorizate – femei sărace analfabete, femei cu copii supuşi violenţei domestice,
femei adolescente fără familie, femei sărace cu mulţi copii, cu rol de cap al familiei;
 Persoane vârtnice – persoane în vârstă, sărace şi dependente din punct de vedere fizic
sau bătrâni singuri şi săraci;
 Tineri aflaţi în situaţii de risc – tineri consumatori de droguri, tineri cu comportament
deviant şi antisosocial;
 Alte categorii de persoane – persoane fără adăpost, familii monoparentale sărace cu
mulţi copii, persoane sărace analfabete şi persoane sărace dependente din punct de
vedere fizic.

16. b) Comunităţile sărace
 Conform Manualului de Operare al FRDS-ului (2002, 23), „o comunitate rurală săracă
este acel grup de gospodării şi familii care se confruntă cu aceleaşi probleme şi obstacole,
au interese comune şi trăiesc într-un sat sau într-o aşezare umană izolată care
îndeplineşte criteriile de sărăcie definite de Fond.”
 Pentru a defini satele sărace, FRDS-ul operează cu o grilă constituită din 8 criterii, un sat
fiind considerat sărac dacă îndeplineşte cel puţin trei dintre acestea.
Grila FRDS pentru identificarea satelor sărace /Varianta II
Un sat este sărac dacă satisface cel puţin trei dintre următoarele 8 criterii:
1. „Mai puţin de 50% din gospodării au acces la apă potabilă în curte sau la poartă.
2. Mai mult de 60% din gospodării nu sunt conectate la reţeaua de electricitate.
3. Mai mult de 50% din copiii din clasele I-IV şi/sau V-VIII fac mai mult de o oră până la
şcoală folosind mijlocul de transport obişnuit.
4. Pentru a ajunge la un doctor majoritatea locuitorilor au nevoie de mai mult de două ore.
5. Distanţa faţă de cel mai apropiat oraş cu mai mult de 50.000 locuitori este mai mare de 25
km.
6. Nu există nici un mijloc de transport în comun (privat sau de stat) care să treacă cel puţin
o dată pe zi prin sat sau care are staţie la o distanţă mai mică de 2 km de sat.
7. Mai puţin de 5% din gospodării au telefon funcţional.
8. Singurii agenţi economici din sat activează în domeniul comerţului sau alimentaţiei
publice.” (Sursa: Sandu, 2001, 156)

17. c) Comunităţile miniere
 În martie 2004 a fost aprobată Strategia Sectorului Minier, strategie finanţată de
Banca Mondială la solicitarea Guvernului României. În procesul de restructurare a
sectorului minier, Banca Mondială a sprijinit mai multe programe, printre acestea
numărându-se: Proiectul de Închidere a Minelor şi Atenuare a Impactului Social,
Împrumutul de Ajustare Programatică Structurală, Împrumutul de Ajustare
Programatică, continuându-şi asistenţa prin proiectul de Închidere a Minelor, Refacerea
Mediului şi Regenerarea Socio – Economică.
 „O comunitate minieră este acel grup de gospodării/ familii învecinate care au
probleme şi interese comune, se confruntă cu aceleaşi obstacole şi locuiesc într-o aşezare
umană, componentă suburbană.”
 Proiectele Fondului se adresează comunităţilor miniere din cinci regiuni care au avut sau
au ca principală ocupaţie mineritul, membrii săi au fost disponibilizaţi în urma
restructurării din sectorul minier, în prezent neavând alternative de angajare. Pentru ca o
comunitate minieră să poată fi eligibilă pentru finanţare, trebuie să îndeplinească 3 din
criteriile prezentate în următoare Criteriile sunt asemănătoare cu cele folosite în
identificarea comunităţilor sărace, dar aduc completări legate de specificul zonelor
miniere.

18. Grila FRDS pentru identificarea Comunităţilor miniere
1. Mai puţin de 50% din gospodăriile din comunitate au acces la o reţea funcţională de apă potabilă;
2. Mai puţin de 50% din gospodării sunt conectate la o reţea funcţională de electricitate;
3. Mai mult de 50% din gospodăriile care au avut acces la o centrală termică nu au o reţea funcţională de
încălzire;
4. Mai mult de 50% dintre copiii de vârstă şcolară nu au acces la servicii de educaţie acceptabile (de ex.:
unităţile de învăţământ nu au electricitate, apă curentă, instalaţii sanitare funcţionale, instalaţii de
încălzire funcţionale, sau clădirile şcolii sunt, vizibil, în stare tehnică proastă);
5. Mai mult de 50% din gospodării nu au acces la servicii sau facilităţi de sănătate acceptabile (de ex:
unităţiile sanitare nu au electricitate, apă curentă, instalaţii sanitare funcţionale, instalaţii de
încălzire funcţionale, sau clădirile unităţilor sunt, vizibil, în stare tehnică proastă);
6. Mai mult de 50% dintre membrii comunităţii miniere locuiesc în clădiri a căror structură este, vizibil,
în stare tehnică proastă (de ex.: degradare avansată a acoperişului, goluri sau crăpături în zidăria
pereţilor, case ale scării degradate care prezintă pericol pentru siguranţa locatarilor, etc.);
7. Nu există un sistem de transport în comun al persoanelor (public sau privat) cu regim regulat;
8. Comunitatea nu are acces normal la infrastructura de piaţă (membrii comunităţii ajung cu dificultate
la pieţe de desfacere, spaţii comerciale, unităţi care asigură servicii publice, etc.);
9. Comunitatea trăieşte într-o zonă monoindustrială minieră care a fost sau va fi afectată de procesul de
restructurare a sectorului minier, aşa cum este notificat de către Ministerul Economiei şi Comerţului.
(Sursa: Manualul de operare SDSCM, 2004, 8)

19. Schema de Dezvoltare Socială a Comunităţilor
Miniere
 Schema de Dezvoltare Socială a Comunităţilor Miniere - faza I este una dintre
componentele Programului "Inchiderea Minelor şi Atenuarea Impactului Social".
 FRDS a indeplinit rolul de agenţie de implementare pentru această componentă, pe langă
Ministerul Economieie şi Industriei (in calitate de beneficiar al imprumutului),
colaborand in aceasta calitate cu Agentia Nationala de Dezvoltare a Zonelor Miniere,
responsabila de atenuarea impactului social ca urmare a procesului de restructuare
economica.
Perioada: 2004 – 2006 Obiective generale: regenerare socio-economică , promovarea
iniţiativelor locale, creşterea capacităţii de a gestiona proiecte Valoarea proiectului: 6,9
milioane USD
Beneficiari: comunităţi miniere afectate de restructurarea industriei de profil (din rural şi
urban), grupuri dezavantajate din comunitati miniere (din rural şi urban)
Finanţatori: BIRD (imprumut rambursabil acordat Guvernului Romaniei reprezentat
prin Ministerul Finantelor), contributie de la bugetul de stat
Rezultate: 75 de comunităţi facilitate, 69 de lucrări de mică infrastructură realizate, 10
mici afaceri demarate, 12 servicii sociale dezvoltate, 260 membri ai comunităţilor
finanţate instruiţi in management de proiect

20. Educaţie pentru angajare civică a comunităţilor de romi
 Inscris în eforturile de punere în practică a principiilor Deceniului de Incluziune a Romilor (2005-2015) şi
raspunzând obiectivelor FRDS, de combatere a sărăciei şi promovare a incluziunii sociale, acest proiect a
fost destinat sprijinirii eforturilor pentru pregătirea comunităţilor rome să răspundă mai bine cerinţelor
Programului de Intervenţii Prioritare, ce urma să fie derulat de FRDS în perioada urmatoare pentru 100
cele mai sărace comunităţi de romi. Pentru implementarea proiectului, FRDS şi Agenţia de Dezvoltare
Comunitară "Impreuna" au format un consorţiu care a lucrat în parteneriat cu organizaţii locale
(Fundatia Ruhama, Asociatia Catalactica, Asociatia sanse Egale si Fundatia Liga ProEuropa), cu birourile
regionale ale Agenţiei Naţionale pentru Romi, precum şi cu autorităţile locale din trei regiuni de
dezvoltare. Coordonarea activităţilor de dezvoltare comunitară prin partenerii regionali a constituit unul
din factorii de succes ai proiectului şi unul din elementele care asigură diseminarea şi durabilitatea
rezultatelor.
 Perioada: Iulie 2006 - August 2008 (25 luni). Obiective generale: Imbunătăţirea capacităţii cetăţenilor
romi de a participa la procesul decizional în cadrul propriilor comunităţi şi creşterea nivelului de
participare a copiilor romi la cursurile obligatorii de învăţământ
 Beneficiari: - 40 de adulţi de etnie romă; 60 de comunităţi rome defavorizate selectate din 3 regiuni de
dezvoltare ale ţării (Nord-Vest, Centru si Sud). Valoare proiect: 303.350 Euro (din care finanţare
nerambursabilă în valoare de 284.350 EURO) Finanţator: ROMA EDUCATION FUND
 Rezultate: instruirea a 44 de adulţi de etnie romă ca facilitatori comunitari pe probleme legate de
accesul la educaţie; pe perioada de derulare a proiectului, cea mai mare parte dintre aceştia a fost
angajată pentru prestarea activităţii de facilitator; elaborarea a 60 de planuri educaţionale la nivel
comunitar care vor fi cuprinse în strategiile locale de dezvoltare; crearea unui numar de 60 de grupuri de
iniţiativă locale (dintre care 39 au fost recunoscute formal de catre autorităţile locale); îmbunătăţirea
abilităţilor şi capacităţii cetăţenilor de etnie romă de a participa la procese de luare a deciziilor la nivel
comunitar şi care îi privesc; creşterea preocupării părinţilor romi în asigurarea accesului la educaţie
pentru proprii copii.

21. 14.Programe active
1. Schema de Dezvoltare Socială a Comunităţilor Miniere - faza a II-a (SDSCM) este una
dintre sub-componentele Proiectului "Inchiderea Minelor, Refacerea Mediului şi Regenerare
Economică şi Socială" (2007-2010) iniţiat de Ministerul Economiei.
2. Programul de Intervenţii Prioritare (PIP) este plasat în contextul mai larg al Deceniului
de Incluziune Socială, proiect guvernamental finanţat dintr-un împrumut de la Banca
Mondială. Impactul dorit: promovarea unei perspective integratoare asupra dezvoltării
locale prin finanţarea proiectelor integrate şi mobilizarea actorilor locali interesaţi.
Perioada: 2006 – 2011. Obiective generale: reducerea sărăciei şi promovarea incluziunii
sociale în 100 de comunităţi foarte sărace de romi.
3. Un viitor mai bun pentru femei (VBF). Obiectivul general al proiectului este de a
promova un rol activ pentru femeile din medii dezavantajate - mediul rural şi mici
oraşe cu economie preponderent agrară, femei aparţinând minorităţilor etnice - prin
sprijinirea lor în iniţierea şi gestionarea de mici afaceri şi activităţi sau proiecte
comunitare. Perioada - 2008-2011. Obiective generale: promovarea unui rol activ pentru
femeile din medii dezavantajate; sprijinirea femeilor în iniţierea şi gestionarea de mici
afaceri şi proiecte comunitare. Beneficiari: comunităţi rurale şi oraşe mici (sub 20.000
locuitori)
4. Eeconomia socială ca abordare strategică a dezvoltării locale, prin crearea şi
managementul intreprinderilor sociale ESPAS. Obiectivul general al proiectului este
să contribuie la dezvoltarea de iniţiative specifice economiei sociale, ajutând persoanele
dezavantajate, factorii de decizie şi furnizorii de servicii pentru aceste categorii sociale să
joace un rol activ în îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă ale grupurilor dezavantajate şi a
nivelului de dezvoltare al comunităţilor din care acestea fac parte.

23. FRDS. Linii de finantare deschise

24. 15. Ciclul de dezvoltare şi implementare a unui
proiect
 identificarea comunităţilor sărace se face de către FRDS, printr-o grilă de evaluare din opt
criterii. Alte instrumente de evaluarea sărăciei sunt indicele de dezvoltare a satului
DEVSAT (elaborat de D. Sandu, 2004) şi harta sărăciei în România, (elaborată de o echipă
coordonată de Lucian Pop, 2003).
 promovarea programelor, informarea şi identificarea nevoilor este etapa informării
populaţiei asupra programelor şi condiţiilor eligibilităţii prin mass-media, ONG-uri,
facilitatori, comisii judeţene, autorităţi locale;
 evaluarea propunerilor/aplicaţiilor primite presupune o evaluare de birou (a dosarului) şi
una de teren în scopul surprinderii relevanţei proiectului, a fezabilităţii şi eficienţei, a
impactului social etc.
 Implementarea se realizează prin angajarea unor contracte (licitaţii) cu terţi (firme
private, ONG-uri) sub supravegherea directă a comunităţii (supervizori locali) şi a
unităţii de coordonare a proiectului supervizori specializaţi din partea FS);
 continuarea activităţii după încheierea finanţării ca urmare a aranjamentelor iniţiate prin
fondurile respective; orice proiect are o componentă privind crearea unor locuri de
muncă şi activităţi generatoare de profit incluzând dimensiunea „gen”, „etnie” etc.
 monitorizare şi evaluare a performanţelor în alocarea resurselor şi implementarea
proiectului, realizate mai ales prin audit tehnic şi financiar.
(Rawlings, 2004, A. Dan în Zamfir, 2006)

25. 16. Faze de dezvoltare a proiectului:
1. documentarea preliminară asupra comunităţii;
2. contacte preliminare cu comunitatea;
3. decizia de a continua sau de a sista programul;
4. identificarea problemelor;
5. decizia de a începe derularea proiectului;
6. realizarea proiectului, care cuprinde trei faze:
- desemnarea echipei de coordonare a proiectului
- realizarea proiectului:
- selectarea obiectivului
- identificarea resurselor
- elaborarea în detaliu a proiectului
- obţinerea angajamentului faţă de proiect din partea comunităţii şi a finanţatorilor externi
7. implementarea proiectului
(Cătălin Zamfir, 2006)

26. 17. Ghid în realizarea proiectelor de dezvoltare comunitară
a) Utilizarea potenţialului autorităţilor locale. Autorităţile locale sunt un factor cheie în rezolvarea problemelor individuale şi comunitare datorită
mijloacelor economice de care dispun, capacităţii de iniţiere a programelor de dezvoltare comunitară şi poziţiei privilegiate de a realiza
parteneriate locale.
b) Creşterea încrederii populaţiei în autorităţile locale şi dezvoltarea capacităţii acestora de a se adresa lor în vederea rezolvării problemelor cu care
se confruntă. Mobilizarea resurselor proprii pentru soluţionarea problemelor existente la nivel comunitar.
Populaţia prezintă un deficit de capacitate în cererea ajutorului actorilor sociali în vederea soluţionării problemelor importante, deficit accentuat
de lipsa de încredere în aceştia. Soluţia constă în dezvoltarea capacităţii comunităţii de a participa în mod activ la luarea deciziilor şi
creşterea responsabilităţii şi transparenţei autorităţilor locale pentru îmbunătăţirea imaginii acestora.
c) Creşterea sensibilităţii autorităţilor locale faţă de problemele comunităţii şi în special faţă de segmentul sărac al populaţiei
Procedurile birocratice foarte complicate, alături de lipsa de interes a autorităţilor măresc starea de descurajare, marginalizarea şi lipsa de
posibilităţi a populaţiei sărace. Pentru a stimula capacitatea autorităţilor locale de a face faţă populaţiei sărace trebuie dezvoltată capacitatea
administrativului de a iniţia programe de dezvoltate comunitară, lansarea la nivel naţional a unor programe care să rezolve probleme
esenţiale cum ar fi actele şi o capacitate mai mare de colaborare între instituţiile publice privind abordarea sărăciei.
d) Încurajare şi suport în vederea soluţionării problemelor . Pentru schimbarea atitudinii pasive de care sunt caracterizate majoritatea
comunităţilor sărace trebuie urmărite încurajarea abordării participative, parteneriatul local, promovarea contribuţiilor parţiale şi iniţierea de
proiecte.
e)Diferenţierea şi promovarea agenţilor pentru dezvoltarea individuală şi comunitară: agenţi care dezvoltă oportunităţi contra agenţi care dezvoltă
capacităţi. Sărăcia este generată în multe cazuri de lipsa de capacităţi a populaţiei sărace de a identifica şi utiliza într-un mod adecvat
posibilităţile de care dispun, dar de multe ori de lipsa unor politici sociale viabile. Creşterea accesibilităţii săracilor la serviciile existente,
dezvoltarea de oportunităţi specifice, promovarea sistemului cooperativ sunt câteva dintre aspectele care trebuie îmbunătăţite pentru ieşirea
din sărăcie.
f) Acordarea unei atenţii speciale protecţiei/securităţii populaţiei sărace/marginalizate. Acest principiu se poate realiza prin dezvoltarea rolului şi a
competenţei poliţiei, sensibilizarea sistemului legislativ şi dezvoltarea capacităţii autorităţilor locale.
g) Copiii şi tinerii ca grupuri ţintă prioritare în politica de combatere a sărăciei. Copiii sunt categoria cu cel mai ridicat risc de sărăcie în România.
Pentru a evita afectarea evoluţiei ulterioare a acestora este nevoie de reglementări care să prevină sărăcia şi perpetuarea marginalizării.
Printre direcţiile de acţiune urmărite se numără asigurarea hranei prin diferite mijloace, construirea de locuinţe sociale şi sprijin pentru cei
care au locuinţe deteriorate, consiliere privind planificarea familială, asigurarea participării la activităţile preşcolare şi şcolare, prevenirea
abandonului, facilitarea integrării eficiente a adolescenţilor în viaţa adultă şi dezvoltarea de oportunităţi pentru tineri
h) Acordarea de sprijin comunităţilor de romi sărace/marginalizate. Stimularea proiectelor de dezvoltare comunitară pentru diferite etnii are un
rol foarte important în prevenirea marginalizării acestora. În continuare România se confruntă cu problemele specifice romilor legate în
principal de lipsa actelor, abandonul şcolar, munca la negru, dar prin încurajarea proiectelor se poate diminua discriminarea acestei etnii.
(Zamfir, Cătălin în Zamfir, Elena,coord., 2000)

27. 19.Fondul Social European

28. Probleme recapitulative
 Definiţi fondurile sociale
 Indicaţi caracteristicile fondurilor sociale
 Care sunt principalele categorii de fonduri sociale?
 Enumeraţi obiectivele fondurilor sociale
 Arătaţi care sunt obiectivele generale ale FRDS
 Indicaţi categoriile de proiecte finanţate de FRDS
 Enumeraţi categoriile de beneficiari ale activităţilor FRDS
 Indicaţi priorităţile Fondului Social European