Documentul discută formatul unimarc, o standardizare necesară pentru catalogarea și gestionarea informațiilor bibliografice în biblioteci. Acesta subliniază importanța utilizării formatului unimarc pentru a facilita schimbul de date între agențiile bibliografice internaționale, asigurând astfel o catalogare eficientă și precisă. Informațiile sunt structurate într-un mod care permite interpretarea ușoară de către calculatoare, crescând astfel eficiența proceselor de catalogare.

1. UNIMARC – esenţă,
importanţă, utilitate
Iulie, 2007
(pentru colaboratorii BNRM)
ALLA PANICI
ŞEF SERVICIU CATALOGARE-INDEXARE,
BNRM

2. De la MARC la UNIMARC
 Noţiuni MARC
 Destinaţia formatului MARC
 Analiza înregistrării UNIMARC
 Utilizarea formatului UNIMARC
 Întreţinerea formatului UNIMARC
 UNIMARC A
 Structuraformatului UNIMARC pentru înregistrări
de autoritate
 Analiza înregistrărilor de autoritate a formatului
UNIMARC

3. NOŢIUNI MARC
 MARC - acronimul denumirii sistemului:
Machine - Readable Catalogue or
Cataloguing (Catalog „citibil” în format
electronic sau Catalogare „citibilă” în format
electronic).
 MARC nu este nici tip de catalog, nici metodă
de catalogare
 MARC – termen concis şi comod pentru
determinarea procesului de marcare a
oricărei părţi a înregistrării bibliografice în
asemenea mod, încât ea să poată fi „citită”
cu ajutorul computerului.

4.  A putea fi citită cu ajutorul calculatorului - un tip
specific de maşini, adică computerul, poate citi şi
interpreta datele înregistrării catalografice.
 Înregistrarea catalografică : înregistrarea
bibliografică sau informaţia, prezentată tradiţional pe
fişa de catalog. Înregistrarea include :
1) descrierea entităţii
2) vedetele descrierii bibliografice principale şi
complementare
3) vedetele de subiect
4) cota de aranjare.

5.  De ce este nevoie de înregistrarea MARC? De
ce computerul nu poate descifra fişa de
catalog? Definiţii.
 Este imposibil transferul simplu şi direct al informaţiei de pe fişa
de catalog în computer în scopul creării catalogului informatizat
de bibliotecă
 Computerul are nevoie de mijloace speciale pentru interpretarea
informaţiei, prezentate în înregistrarea catalografică
 Înregistrarea MARC conţine repere pentru date - indicatori, care
precedă fiecare parte a informaţiei bibliografice: identificatori,
utilizaţi pentru descifrarea şi interpretarea înregistrării
bibliografice.

6.  Locul, destinat fiecăreia dintre părţile componente ale
informaţiei bibliografice (autorul, titlul, cotele de indexare etc.)
se numeşte câmp.
 Câmp – ansamblu de date reprezentând un atribut sau o
caracteristică a unei entităţi. În formatele tip MARC câmpurile
sunt identificate printr-o anumită valoare a etichetei şi conţin o
anumită categorie de informaţie bibliografică (de exemplu:
câmpul de autor, câmpul de titlu, câmpul de descriptori).
 Subcâmp – în formatele de tip MARC este definită ca fiind
unitatea de informaţie definită în cadrul unui câmp.
 Indicator – semn, abreviere sau simbol care precede o anumită
informaţie pentru a-i preciza funcţia în prelucrările ulterioare. În
formatele de tip MARC, indicatorii sunt reprezentaţi
întotdeauna prin două caractere numerice sau spaţii (câte un
caracter pentru fiecare indicator) plasate între eticheta
câmpului şi datele de câmp.

7.  Identificator – în formatele de tip MARC, identificator alcătuit
din două caractere ce identifică un subcâmp în cadrul unui
câmp variabil. Primul caracter – delimitatorul – este
întotdeauna acelaşi – conform ISO 2709 – iar al doilea, care
specifică în fapt codul de subcâmp este numeric sau alfabetic
(alfanumeric).
 Punct de acces – un nume, termen, cod, etc. folosit special în
căutări şi regăsiri de înregistrări bibliografice.
 Element de date – cea mai mică unitate de informaţie care este
identificată prin identificatorul de subcâmp şi formează un
subcâmp (de exemplu: informaţia “autor” se poate
descompune în elementele “nume şi prenume”). Într-o etichetă
de înregistrare, directory sau subcâmpuri de lungime fixă,
elementele de date constau din coduri identificate prin poziţiile
caracterelor sale.

8.  Eticheta – informaţie particulară stabilită convenţional, utilizată
pentru identificarea datelor pe care le percede. Etichetele
câmpurilor în formatele tip MARC sunt alcătuite din 3 caractere
numerice.
 Elemente de date ISBD – aceste elemente de date din decriere
care trebuie formulate în concordanţă cu prevederile ISBD.
 Înregistrările în fişiere simple de computer au uneori un număr
fix de câmpuri, iar fiecare câmp conţine un număr fix de
simboluri.
 cea mai reuşită structură este considerată structura, în care
înregistrările conţin un număr nelimitat de câmpuri şi o lungime
nelimitată a câmpului
 Flexibilitatea structurii fişierului este indispensabilă, deoarece
titlurile sunt diferite
 unele sunt mai scurte - altele de o lungime considerabilă:

9. spre ex.: "Deşteptarea" de Al. Lipcan şi "Contribuţia
istoriografiei la pregătirea ideologică a revoluţiei
române de la 1848" de V. Cristian
 Unele cărţi sunt parte componentă a seriei şi pentru
a fi prelucrate este necesar un câmp special pentru
informaţia despre serie
 pentru alte cărţi acest câmp nu trebuie completat
 Unităţile audiovizuale necesită o descriere fizică
mult mai detaliată: (de ex.: 5 diapozitive; audio,
color; 35 mm + instrucţiune didactică), decât cărţile
(de ex., - 403 p.: il.; 22 cm).

10. Recapitulare:
 MARC - Machine - Readable Catalogue or
Cataloguing
 MARC – format, standard pentru marcarea oricărei
părţi a înregistrării bibliografice
 MARC – format pentru transferul informaţiei de pe
fişa de catalog în Catalogul informatizat
 MARC – conţine indecşi: Indicatori de date, câmpuri,
subcâmpuri, identificatori (semne, abrevieri sau
simboluri) – precedă fiecare parte a înregistrării
bibliografice
 Cea mai reuşită structură - în care înregistrările
conţin un N nelimitat de câmpuri şi o lungime
nelimitată a câmpului

11. De ce avem nevoie de un asemenea standard
pentru toţi?
 Fiecare dintre unităţile bibliografice poate inventa metoda sa de
organizare a informaţiei
 în acest mod se va produce o autoizolare a instituţiilor
bibliotecare
 se vor reduce posibilităţile lor de efectuare a schimbului de
informaţie
 se va adăuga un volum mult mai mare de lucru de prisos în
scopul prelucrării resurselor bibliografice
 utilizarea standardului MARC previne dublarea activităţilor şi
proceselor de bibliotecă
 ajută bibliotecile să gestioneze mai calitativ resursele sale
bibliografice
 această alegere permite bibliotecilor să obţină date de
catalogare sigure, prezentate într-o formă corectă

12.  Dacă o bibliotecă este nevoită să-şi creeze un sistem
propriu, fără a utiliza înregistrări MARC, ea se pomeneşte
în situaţia, în care nu poate beneficia de priorităţile
utilizării acestui standard, scopul căruia, în I rând este
contribuţia realizării schimbului de informaţie la orice
nivel
 Aplicarea standardului MARC în administrarea operaţiilor
de bibliotecă permite bibliotecilor să utilizeze de
asemenea sistemele automatizate de bibliotecă,
accesibile în regim comercial
 Multe sisteme, accesibile bibliotecilor diverse, sunt
proiectate pentru funcţionare în format MARC

13.  Acestea se deservesc şi se perfecţionează de către
furnizori, astfel încât bibliotecile pot să beneficieze de
priorităţile ultimilor realizări din domeniul tehnologiilor
informaţionale
 Standardele MARC permit de asemenea bibliotecilor să
utilizeze un sistem sau altul, bazat pe acest format, având
siguranţa, că datele vor fi perfect compatibile:
 utilizarea indicatorilor MARC este mult mai rentabilă vis-
a-vis de utilizarea indicatorilor textuali
 Compararea uneia şi aceleiaşi înregistrări, prezentate cu
indicatori textuali şi cu indicatori MARC:

14. Înregistrare cu indicatori textuali
 Indicatori textuali  Date
 Vedeta înregistrării bibliografice
principale, numele autorului,
exprimat prin familie simplă: Arnosky, Jim
Nume:
 Zona Titlului şi datelor despre
responsabilitate
Titlul principal: Ratonii şi hrana lor
Menţiuni de responsabilitate: / Jim Arnosky.
 Zona ediţiei: Date despre ediţie ed. 2
 Zona publicării, difuzării, etc.
Locul ediţiei: New York:
Editura: Lothrop, Lee & Shepard Books,
Anul ediţiei: 1987

15.  Zona descrierii fizice:
Paginaţie: 25 p.;
Material ilustrativ: col. ill.;
Dimensiuni: 26 cm.
 Zona notelor: Studiul prezintă observaţii
Adnotaţie: supraraţiei zilnice a ratonilor
în perioada de iarnă
 Vedete de subiect: Ratoni-Hrană
 Cota de poliţă: 599.74
 Cota de inventar: 8009
15.00 L.
 Preţ:

16. Aceiaşi înregistrare cu câmpuri MARC:
 CÂMPURI  DATE
 100 1 $a Arnosky, Jim.
 245 10 $a Enoţii şi hrana lor/Jim Arnosky.
 250 0 $a ed. a 2
 260 0 $a New York:
$b Lothrop, Lee & Shepard Books
$c 1987.
 300 $a 25 p.;
$b col. ill.;
$c 26 cm.
Studiul prezintă observaţii asupra raţiei zilnice a
 520 $a ratonilor în perioada de iarnă
 650 1 $a Ratoni – Hrană
 900 $a 599.74
 901 $a 8009
 903 $a 15.00 L.

17.  Compararea uneia şi aceleiaşi înregistrări, prezentate cu
indicatori textuali şi cu indicatori MARC demonstrează cât de
compact este formatul MARC
 cât de econom se utilizează volumul memoriei computerului în
scopul creării înregistrării bibliografice standardizate
 formatul MARC a fost elaborat iniţial în scopul satisfacerii
necesităţilor bibliotecilor pentru organizarea cataloagelor
informatizate de bibliotecă
 ulterior concepţia acestui standard a avut o răspândire largă şi
în alte domenii ale informaticii
 asigură o metodă rentabilă şi comodă de stocare şi păstrare a
datelor bibliografice şi asigură schimbul eficient cu aceste date

18. Retrospecţie MARC-UNIMARC
 Varianta iniţială a formatului MARC – la Biblioteca Congresului
în aa. 1965-1966, în variantă de proiect-pilot – MARC I
 Scop: studierea posibilităţii obţinerii datelor de catalogare într-
o formă, citibilă pe calculator
 Activitate similară - în Marea Britanie: Consiliul Bibliografiei
Naţionale Britanice - proiectul BNB MARC, în care a fost pusă
problema utilizării metadatelor pentru pregătirea şi utilizarea
ediţiei tipărite a Bibliografiei Naţionale Britanice (BNB).
 Aceste investigaţii paralele au servit în calitate de colaborare
anglo-americană - creat proiectul MARC II în 1968.
 MARC II trebuia sa confirme legitatea obiectivă a utilizării
formatului MARC în calitate de format comunicativ
 MARC II a formulat principiile de bază ale standardului, care au
rămas neschimbate pe parcursul multor ani
 Formatul comunicativ MARC trebuie să asigure:

19.  Posibilitatea utilizării sale pentru toate tipurile de resurse
bibliografice şi documente de bibliotecă
 Flexibilitate suficientă pentru rezolvarea problemelor diverse,
complementare catalogării
 Comoditatea utilizării în sisteme automatizate diverse
 În pofida faptului că multe ţări colaborau în domeniul
întreţinerii formatului MARC, au apărut câteva versiuni ale
formatului MARC: UKMARC, INTERMARC, USMARC: se
deosebeau prin divergenţele, proprii practicilor şi regulilor
naţionale de catalogare
 De la începutul anilor ”70 familia MARC s-a mărit cu mai mult
de 20 formate

20.  Pentru a evita incompatibilitatea formatelor a fost luată decizia de
elaborare a unui format internaţional MARC, care a şi devenit
UNIMARC
 Acest format – UNIMARC – trebuia sa asigure recepţionarea
înregistrărilor, create în orice alt format MARC în aşa mod, încât
acestea să poată fi convertite în UNIMARC şi invers
 în 1977 IFLA (Federaţia Internaţională a Asociaţiilor şi instituţiilor
bibliotecare) a emis I ediţie a UNIMARC: Universal MARC Format.
 manualul specifica destinaţia standardului: „Scopul principal al
formatului UNIMARC este contribuţia la schimbul internaţional de date
între agenţiile naţionale bibliografice într-un format, lizibil pe
calculator”
 a. 1980 a apărut a 2-a ediţie a formatului UNIMARC, iar în 1983 a
fost publicat Manualul de utilizare al formatului.

21.  Accentul principal în aceste ediţii - pe catalogarea
monografiilor şi ediţiilor seriale, precum şi pe utilizarea
elaborărilor internaţionale în scopul standardizării informaţiei
bibliografice, formulate în standardele internaţionale de
descriere bibliografică (International Standard Bibliographic
Descriptions- ISBDs)
 Pe la mijlocul anilor ”80 - necesitatea extinderii formatului
pentru tipuri de documente.
 În 1987 a fost editată o nouă descriere a formatului – Ghidul de
utilizare a formatului UNIMARC
 Dezvoltarea formatului a continuat, tot mai des şi mai des fiind
utilizat un nou tip de format: UNIMARC – pentru înregistrările
de autoritate UNIMARC/AUTHORITIES – UNIMARC/A

22.  Până la elaborarea formatelor de tip Authoritiies, inclusiv
UNIMARC/A - agenţiile bibliografice indicau numele autorului in
formatul bibliografic de atâtea ori, ori de câte ori se prelucrau
documentele, asociate numelui acestui autor
 Conform tehnologiilor noi ale formatului pentru înregistrările de
autoritate serviciile bibliografice au început crearea unei
singure înregistrări pentru forma de autoritate a numelui, care
conţine trimiteri pentru formele neacceptate în fişierul formei
de autoritate
 Numărul de control al înregistrării pentru fiecare formă a
numelui autorului este unicul element, care se introduce în
fişierul bibliografic

23.  În cazul, în care utilizatorul solicită acest nume în descrierea
bibliografică, computerul poate efectua cu uşurinţă transferul
beneficiarului din înregistrarea de autoritate în înregistrarea
bibliografică
 Formatul UNIMARC/AUTHORITIES a fost publicat în 1991
 Se iveşte necesitatea monitorizării permanente a modificării
formatului, adică a gestionării lui
 În acelaşi an - organizat Comitetul Permanent UNIMARC (PUC),
funcţiile căruia se reduc până în prezent la controlul permanent asupra
dezvoltării formatului.
 În procesul dezvoltării formatului UNIMARC o atenţie deosebită
se acordă compatibilităţii modelelor actualizate cu modelele
elaborate anterior, în scopul asigurării corectitudinii şi
salvgardării înregistrărilor bibliografice, efectuate în perioada
de aplicare a standardului depăşit.

24.  Actualizările formatului s-au produs şi se produc în continuare
graţie tendinţelor ţărilor Comunităţii Europene de creare a
cataloagelor specializate unificate proprii
 Pentru realizarea acestui obiectiv de importanţă regională şi
mondială formatul UNIMARC, cu statut unic, corespunde
necesităţilor tuturor ţărilor Comunităţii
 utilizarea formatului în calitate de standard naţional va asigura
bibliotecilor Moldovei o integrare rapidă şi eficientă în spaţiul
informaţional european
 Actualmente sunt elaborate şi actualizate în permanenţă:
UNIMARC/A; UNIMARC/B; UNIMARC/H, se dezvoltă în
continuare UNINMARC/XML

25. Recapitulare:
 Inventarea de către unităţile bibliografice a
metodelor proprii de organizare a informaţiei –
condiţii de autoizolare a instituţiei
 se reduc posibilităţile lor de efectuare a schimbului
de informaţie
 se va adăuga un volum mult mai mare de lucru de
prisos
 utilizarea standardelor familiei MARC:
 previn dublarea activităţilor şi proceselor de
bibliotecă
 ajută bibliotecile să gestioneze mai calitativ
resursele sale bibliografice

26.  permite bibliotecilor să obţină date de catalogare
sigure, prezentate într-o formă corectă
 Iniţial UNIMARC – elaborat numai pentru efectuarea
schimbului de informaţii între instituţiile bibliografice
 Ulterior – formatul este dezvoltat în scopul stocării şi
salvgardării datelor bibliografice
 Actualmente – elaborate şi dezvoltate toate tipurile
de formate UNIMARC, proprii altor formate din
familia MARC: UNIMARC/A; UNIMARC/B;
UNIMARC/H, inclusiv UNIMARC Classification
Format
 Toate aceste formate pot fi accesate pe situ-l IFLA:

27. Destinaţia formatului UNIMARC
 Obiective:
- alcătuirea înregistrărilor pentru entităţile bibliografice prin
metode cât mai simple şi mai convenabile
Scop:
- exercitarea controlului bibliografic şi realizarea investigaţiilor
necesare în bazele de date bibliografice.
Iniţial:
- utilizat numai pentru efectuarea schimburilor de date pe
bandă magnetică.
Ulterior:
- ajustat pentru efectuarea prelucrării şi schimbului de
informaţii pe diverşi purtători de informaţie.

28.  Poate fi utilizat:
- de orice serviciu, ce este abilitat cu funcţii de efectuare a
schimbului de informaţie bibliografică,
Orientat:
- satisfacerii necesităţilor bibliotecilor
 Câmpurile UNIMARC
- identificate prin semne numerice din 3 simboluri numerice
(ex.: 101, 516, 700, 710, etc.)
- grupate în blocuri funcţionale (10 blocuri, de la 0-9)
- blocurile structurează datele în conformitate cu funcţiile lor în
înregistrarea bibliografică tradiţională
 Tabel: câmpurile blocurilor 0--, 1—conţin date codificate,
câmpurile blocurilor 2--……8—conţin date bibliografice:

29.  Bloc  Exemplu
 0-- Blocul de identificare  010 Numărul internaţional
standardizat al cărţii (ISBN)
 1-- Blocul informaţiilor
codificate  101 Limba documentului
 2-- Blocul informaţiilor  205 Date despre ediţie
descriptive
 336 Note pentru tipul
 3-- Blocul de note fişierului de computer
 4-- Blocul intrărilor de  452 Ediţie pe alt purtător de
legătură informaţie

30.  5-- Blocul titlurilor în relaţie  516 Titlul pe cotor
 6-- Blocul analizei de  676 Cota CZU
subiect
 7-- Blocul responsabilităţii  700 Numele persoanei cu
intelectuale responsabilitate intelectuală
primară
 8-- Blocul utilizării  801 Sursa alcătuirii
internaţionale înregistrării
 9-- Blocul responsabilităţii
naţionale

31. 0 – Blocul de identificare
Acest bloc conţine acele N, care identifică înregistrarea sau
unitatea bibliografică, înregistrată în ea.
001 Identificator de înregistrare
005 Identificator de versiune
010 ISBN – Num. Standard Intern. pentru carte
011 ISSN – Num. Standard Intern. pentru seriale
012-8 rezervat pentru alte N internaţionale
020 N din Bibliografia Naţională
021 N de depozit legal
022 N publicaţiei guvernamentale
040 CODEN
071 N editurilor pentru muzică
Notă: Câmpul 001 – obligatoriu în toate înregistrările. Celelalte câmpuri se
completează atunci, când există date specifice.

32. 1– Blocul informaţiilor codificate
conţine elemente de date cu lungime fixă, codificate.
Datele - definite pe baza poziţiei caracterului, primul caracter ce
urmează identificatorul de subcâmp fiind numerotat cu zero.
100 Date generale de prelucrare101 Limba lucrării
102 Ţara de publicare sau producere
105 Câmpul datelor codificate: Cărţi
106 Câmpul datelor codificate: Materiale textuale - Caracteristici fizice
110 Câmpul datelor codificate: Seriale
115 Câmpul datelor codificate: Proiecţii vizuale, înregistrări video şi Filme
116 Câmpul datelor codificate: Grafice (Provizoriu)
117 Câmpul datelor codificate: Artefacte trei-dimensionale şi seturi didactice
120 Câmpul datelor codificate: Materiale cartografice - Generalităţi
121 Câmpul datelor codificate: Materiale cartografice - Caracteristici fizice
122 Câmpul datelor codificate: Perioade de timp pentru conţinutul publicaţie
123 Câmpul datelor codificate: Materiale cartografice - Scară şi coordonate

33. 124 Câmpul datelor codificate: Materiale cartografice - Indicarea materialului s
125 Câmpul datelor codificate: Înregistrări sonore şi muzică tipărită
126 Câmpul datelor codificate: Înregistrări sonore - Caracteristici fizice
127 Câmpul datelor codificate: Durata înregistrărilor sonore şi a muzicii tipărit
128 Câmpul datelor codificate: Interpretări muzicale şi orchestraţii
130 Câmpul datelor codificate: Microforme
131 Câmpul datelor codificate: Materiale cartografice - Geodezic, Grilă şi Măsu
135 Câmpul datelor codificate: Resurse Electronice
140 Câmpul datelor codificate: Anticariat - General140
Câmpul datelor codificate: materiale de anticariat: generalităţi
141 Câmpul datelor codificate: Anticariat - Atribute Specifice Materialului141 C

34. 2-- BLOCUL INFORMAŢIILOR DESCRIPTIVE
Acest bloc include zonele ISBD, cu excepţia notelor şi a
numerelor standard. Definiţiile şi alte informaţii asupra modului de
folosire a elementelor de date ISBD se găsesc în documentaţia
ISBD.
200 Titlul şi menţiunea de responsabilitate
205 Menţiunea de ediţie
206 Zona materialului specific: Materiale cartografice - Date matematice
207 Zona materialului specific: Serial - numerotare
208 Zona materialului specific: Muzică tipărită
210 Publicare, difuzare etc..
211 Data de publicare prevăzută
215 Descrierea fizică
225 Serii
230 Zona materialelor specifice: Caracteristica resurselor electronice

35. 3-- BLOCUL DE NOTE
Câmpul conţine specificări de text libere de note care califică şi
amplifică descrierea şi punctele de acces şi tratează orice aspect
al alcătuirii fizice a unităţii sau conţinutului ei.
300 Note generale301 Note proprii numerelor de identificare
302 Note proprii informaţiilor codificate
303 Note generale proprii informaţiilor descriptive
304 Note proprii titlului şi menţiunii de responsabilitate
305 Note proprii ediţiei şi istoricului bibliografic
306 Note proprii publicării, difuzării etc.
307 Note proprii descrierii fizice308 Note proprii seriilor
310 Note proprii legăturii (copertă) şi disponibilităţii
311 Note proprii câmpurilor de legătură
312 Note proprii titlurilor în relaţie

36. 313 Note proprii accesului pe subiecte
314 Note proprii responsabilităţii intelectuale
315 Note proprii materialului (sau tipului de publicaţie) - Informaţii specifice
specific
316 Note, referitoare la exemplarul, penru care a fost alc ătuită
înregistrarea
317 Note, referitoare la sursa de provenienţă a unităţii
318 Note despre acţiuni320 Bibliografii interne/Note de index
321 Index extern / Abstracte / Note de referinţă
322 Note de contribuţii (materiale video şi înregistrări sonore - în perspect
323 Note de distribuţie (materiale video şi înregistrări sonore - în perspect
324 Note facsimil

37. 325 Note despre reproducţie
326 Note - menţiunea de frecvenţă (Seriale)327 Note de conţinut
328 Note disertaţii (teze de doctorat)330 Rezumat sau abstract
332 Referinţe pentru materiale descrise
333 Note pentru utilizatorii virtuali
334 Note despre menţiuni şi decoraţii
336 Note pentru fişiere de calculator
337 Note de detalii tehnice (fişiere de calculator) - provizoriu
345 Note proprii informaţiilor de achiziţii

38. 4-- BLOCUL INTRĂRILOR DE LEGĂTURA
Structură se aplică la toate câmpurile intrărilor de legătură
din blocul 4 --.
410 Serii
411 SubSerii
421 Supliment
422 Sursa suplimentului
423 Publicat cu ...
430 Continuă
436 Format prin fuzionare a
440 Continuat de ...
446 Divizat în
447 Fuzionat cu ... pentru a forma ...
448 Revine la
451 Altă ediţie pe acelaşi mediu
452 Ediţie pe mediu diferit

39. 453 Tradus ca ...
454 Tradus din ...
455 Reproducere de pe...456 Reproducere461 Nivel set
462 Nivel subset
463 Nivel unitate
464 Nivel unitate-analitic
470 Unitate recenzată
481 În volum sunt legate de asemenea…
482 Unitatea, cu care sunt legate alte unităţi
488 Alte lucrări în relaţie

40. 5-- BLOCUL TITLURILOR ÎN RELAŢIE
Titluri uniforme
] 500 Titlul uniform501 Titlul colectiv uniform
503 Vedetă convenţională uniformă
Variante la titluri
510 Titlul propriu-zis paralel512 Titlul pe copertă
513 Titlul pe pagina suplimentară de titlu514 Titlul generic
515 Titlul succesiv

41. 516 Titlul pe cotor517 Alte variante la titlu
518 Titlul în ortografie standardizată contemporană
Alte titluri în relaţie
520 Titlul anterior (seriale)530 Titlul cheie (seriale)
531 Titlul abreviat (seriale)532 Titlul extins
540 Titlul suplimentar furnizat de catalogator
545 Titlul părţii (compartimentului)

42. 6-- BLOCUL ANALIZEI DE SUBIECT
Vedetele de subiect
600 Nume de persoane folosite ca subiect
601 Nume de colectivităţi folosite ca subiect
602 Nume de familie folosite ca subiect
604 Nume şi titlu folosite ca subiect
605 Titlu folosit ca subiect
606 Tematică folosită ca subiect
607 Nume geografice folosite ca subiect608 Forma,
genul sau caracteristici fizice, utilizate ca subiect
610 Termeni de subiecte necontrolate
615 Categorie de subiect (Prealabilă)
616 Marcă de comerţ, utilizată în calitate de vedetă de
subiect

43. 620 Acces la locul publicării
626 Acces la detalii tehnice (Fişiere de calculator) -
provizoriu
Analiza de subiect
660 Cod de zonă geografică
661 Cod perioadă de timp
670 PRECIS
Clasificare
675 Clasificare zecimală universală (CZU)
676 Clasificare zecimală Dewey
680 Clasificare a Bilbiotecii Congresului
686 Alte numere de clasificare
689 Библиотечно-библиографическая классификация
(ББК)

44. 7-- BLOCUL RESPONSABILITĂŢII INTELECTUALE
Nume de persoane:
700 Nume de persoană - responsabilitate intelectuală primară
701 Nume de persoană - responsabilitate intelectuală alternativă
702 Nume de persoană - responsabilitate intelectuală secundară
Autori colectivi şi întruniri:
710 Nume de colectivitate - responsabilitate intelectuală primară
711 Nume de colectivitate - responsabilitate intelectuală alternativă
712 Nume de colectivitate - responsabilitate intelectuală secundară
716 Marcă de comerţ
Nume de familii:
720 Nume de familie - responsabilitate intelectuală primară
721 Nume de familie - responsabilitate intelectuală alternativă
722 Nume de familie - responsabilitate intelectuală secundară
730 Nume - Responsabilitate intelectuală

45. 8-- BLOCUL UTILIZĂRII INTERNAŢIONALE
801 Sursa de origine
802 Centru ISSN
830 Note generale ale catalogatorului
850 Locul de amplasare a entităţii descrise
856 Locul de amplasare a resursei electronice şi accesul la
resursa descrisă
886 date neconvertite din formatul sursei

46. 9-- BLOCUL UTILIZĂRII NAŢIONALE
 bloc rezervat pentru utilizare naţională pentru
agenţiile unde UNIMARC este baza formatului
naţional (intern).
 recomandat ca din înregistrările de schimb
internaţional să fie excluse câmpurile acestui bloc.
În caz de dificultate se poate stabili un acord
internaţional astfel ca tipurile particulare de date să
poată fi înregistrate într-un câmp local.
 Agenţiile care folosesc acest bloc, dacă doresc, pot
stabili un acord pentru folosirea în comun a
câmpurilor; acest lucru este însă opţional.

47.  Cu excepţia blocului 9-- orice alt indicator de câmp, ce conţine cifra 9- poate fi
utilizat în scopuri locale
 Câmpurile formatului UNIMARC sunt destinate pentru diverse tipuri şi niveluri
de interpretare a informaţiei bibliografice. Acest lucru poate fi observat în
exemplul ulterior de înregistrare tipizată:
0010192122622@
010##$a0-19-212262-2$d t12.95@
020##$RO$b59-12784@
020##$aFR$bb5920618@
100##$a19590202d1959####|||y0engy0103####ba@
1011#$arum$cfre@
102##$aRO$ben@
105##$aac######000ay@
2001#$aCărarea pierdută$fAlain-Fournier$gtÎn rom. de D. Gherghinescu-Vaneara$gPref. de N. I. Popa@
210##$aBucureşti$cEditura pentru Literatura Universală$d1965@
215##$a298p.$cil,col.port.$d23cm@
311##$aTrad.: Le Grand Meaulnes. Paris : Emile-Paul, 1913@
454#1$1001db140203$150010$a{NSB}Le{NSE}Grand Meaul-nes$1700#0$aAlain-Fournier$f1886-
1914$1210##$aParis$cEmile-Paul$d1913@
50010$a{NSB}Le{NSE}Grand Meaulnes$mRomână@
606##$aLiteratura fantastică franceză$2RERVS@
675##$a821.133.1-3=135.1$v19@
700#0$aAlain-Fournier$f1886-1914@
702#1$a Gherghinescu-Vaneara,$bD.@
801#0$aRO$bBNRM$c19590202$gISBD M@
98700$aNov.1959/209@

48. Recapitulare:
 Scopul formatului UNIMARC: facilitarea schimbului
internaţional de date bibliografice între agenţii bibliografice
naţionale în format “citibil” pe calculator
 UNIMARC – utilizat în calitate de model pentru dezvoltarea
noilor formate
 Utilizat în scopul alcătuirii înregistrărilor pentru entităţile
bibliografice prin metode cât mai simple şi mai convenabile în
medii electronice
 Utilizat în scopul exercitării controlului bibliografic şi realizării
investigaţiilor necesare în bazele de date bibliografice
 Orientat satisfacerii necesităţilor informaţionale ale bibliotecilor
şi utilizatorilor săi

49. UTILIZAREA FORMATULUI UNIMARC
 Înregistrările bibliografice în format UNIMARC sunt destinate utilizării
în sistemele informatizate (automatizate) de bibliotecă:
 Cu ajutorul acestor sisteme datele incluse pot fi manipulate în
asemenea mod, încât sa poată fi realizate 2 funcţii importante:
 Căutări informaţionale şi Afişaj de date informaţionale
Căutări:
 Fiecare element de date în format UNIMARC poate fi identificat în
scopul realizării căutării informaţiilor necesare. Utilizând opţiunile de
program, pot fi realizate căutări de informaţie în orice câmp sau
subcâmp UNIMARC.
 Exemplu:
 Cuvinte cheie (adică cuvinte semnificative)
 Vedete de subiect
 Autor
 Nume/denumire, denumirea temei, nume geografice, în calitate de
vedetă de subiect

50.  Titlul propriu-zis sau titlul seriei
 Numere standard (ISBN, ISSN, etc) şi numere, atribuite de
agenţii speciale (agenţia bibliografică naţională, agenţia poştală
guvernamentală, etc.)
 Indicii de clasificare
 Editura sau editorul
 Data şi tipul ediţiei
 Acronime : nume/denumiri şi titluri
 Date codificate
 Catalogul, ce conţine o mulţime de asemenea înregistrări,
reprezintă o bază de date complexă, care trebuie să
corespundă strategiilor vaste de căutare.
 Diversitatea variantelor de căutare depinde în mod direct de
programul utilizat şi de performanţele acestuia.

51. Afişarea datelor pe ecran (display):
 UNIMARC permite selectarea datelor pentru afişarea
lor pe ecranul monitorului.
 Cititorul nu are nevoie să utilizeze integral
înregistrări MARC, deoarece formatul nu este
destinat citirii conţinutului formatului de către
utilizatori, ci prelucrării datelor incluse în câmpurile
şi subcâmpurile formatului.
 Cele mai comode metode de afişaj ale datelor sunt:
formatul fişei de catalog şi formatul etichetat:

52. Format FIŞA de catalog:
821.133.1 / A-30
Alain-Fournier, 1886-1914
{Le Grand Meaulnes. Română}. Cărarea pierdută/Alain-
Founier; trad. din fr. de D. Gherghinescu-Vaneara; pref. de N. I.
Popa; il. de Ian Beck. – Bucureşti : Editura pentru Literatura
Universală, 1965 – 298 p.; il, 23cm.
Traducerea ediţiei: Le Grand Meaulnes. Paris : Emile-Paul, 1913
ISBN 973-85555-0-7
I. Le Grand Meaulnes. 2. Cărarea pierdută. 3. Gherghinescu-
Vaneara, D. 4. Literatura fantastică franceză.
BNR2030
CZU 821.133.1-3=135.1

53. Comentariu format fişă catalog:
 Descrierea în formatul fişei de catalog este structurată în
fişierul computerului în ordine sistematică la cota 821.133.1-
3=135.1
 În rândul al 2-lea, imediat după blocul descrierii bibliografice
sunt indicate vedetele descrierilor complimentare, care vor
putea fi regăsite în catalogul de bibliotecă tradiţional, precum şi
N Bibliografiei Naţionale.
 Prima trimitere la descrierea complementară - este la titlul
uniform în l. franceză. Celelalte 3 – la titlul în l. română,
traducător, subiect

54. Format etichetat:
I model
Titlu propriu-zis: Cărarea pierdută
Titlu uniform: Le Grand Meaulne
Menţiune de responsabilitate primară: Alain-Fournier, 1886-1914
Responsabilitate secundară: trad. din fr. de D. Gherghinescu-Vaneara;
Responsabilitate secundară: pref. de N. I. Popa;
Responsabilitate secundară: il. de Ian Beck
Locul publicării, difuzării, etc.: Bucureşti
Numele editurii, difuzorului, etc.: Editura pentru Literatura Universală
Data publicării, difuzării, etc.: 1913
Desemnarea materialului specific şi mărimea unităţii: 298 p.; il, 23cm.
Număr (ISBN): 973-85555-0-7
Termeni de disponibilitate şi/sau preţ: 12.95
Limba textului, sunetului, etc.: rum
Element de intrare - subiect tematic: Literatura fantastică franceză
Clasificare CZU: CZU 821.133.1-3=135.1
Cota de poliţă : 84(4Fr) / A-30

55. II model:
Titlu propriu-zis: À l'école de l'Action française
Indicarea materialului general: Text
Alte informaţii la titlu: Un siècle de vie intellectuelle
Menţiune de responsabilitate primară: François Huguenin
Element de intrare: Huguenin
Parte a numelui, alta decît elementul de intrare: François
Locul publicării, difuzării, etc.: Paris
Numele editurii, difuzorului, etc.: JClattès
Data publicării, difuzării, etc.: 1998
Desemnarea materialului specific şi mărimea unităţii: 638 p.
Număr (ISBN): 2-7096-1765-X
Termeni de disponibilitate şi/sau preţ: 35.00
Limba textului, sunetului, etc.: fre
Element de intrare - subiect tematic: Intelectualitate - Rol politic - Franţa
Clasificare CZU: 323.329(44)"19"

56. Notă:
 Cu excepţia câmpurilor blocului 7-- BLOCUL RESPONSABILITĂŢII
INTELECTUALE, majoritatea semnelor de punctuaţie în înregistrare se
aplică de computer, în baza codurilor câmpurilor.
 În câmpurile blocului 7—semnele de punctuaţie se aplică de către
catalogator din motiv de complexitate – (diversitatea ortografierii
numelor persoanelor şi colectivităţilor

57. UNIMARC- întreţinerea formatului.
 Interesele utilizatorilor formatului UNIMARC sunt protejate de
Comitetul Permanent UNIMARC (PUC)
 Comitetul Permanent UNIMARC joacă un rol important în procesul
acumulării de propuneri şi obiecţii din partea utilizatorilor
 SCOP: întreţinere, revizuire şi actualizare format
 Comitetul acţionează sub egida IFLA UBCIM, care este responsabil de
dezvoltarea continuă a formatului.
 Actualmente sunt elaborate versiuni ale formatului UNIMARC:
http://www.ifla.org/VI/8/up.htm
 http://www.ifla.org/VI/8/annual/unimarc-strat04-05.htm
1. UNIMARC/Bibliographic
 În conformitate cu apariţia unor noi tipuri de resurse bibliografice şi în
concordanţă cu necesităţile dezvoltării mai aprofundate a formatului în
vederea prelucrării resurselor bibliografice speciale, permanent sunt
analizate zeci de propuneri, destinate actualizării standardului în
scopul prelucrării resurselor în continuare, ediţiilor muzicale,
manuscriselor şi resurselor electronice.

58.  Apariţia ISBD (CR) a creat condiţiile necesare de elaborare a
Manualului de utilizare UNIMARC pentru resurse în continuare;
 Este accesibilă şi varianta finală a Manualului de utilizare UNIMARC
pentru ediţii muzicale, iar vis-a-vis de Manuscrise formatul a fost
analizat foarte detaliat în vederea depistării neajunsurilor, profunzimii
de prelucrare a manuscriselor în scopul efectuării schimbului
internaţional de date între agenţiile bibliografice
 Elaborarea corespundenţelor UNIMARC - EAD (Encoded Archival
Description) va asigura de asemenea dezvoltarea aprofundată a
formatului pentru manuscrise şi arhive.
 În viitor, pe masura elaborării strandardelor FRBR, se prevede de
asemenea alinierea UNIMARC/B la FRBR (Functional Requirements for
Bibliographic Records)
2. UNIMARC/Authorities
 Versiunea electronică actualizată a formatului UNIMARC/A va fi
publicată pe IFLANET în concordanţă cu ultimele elaborări FRANAR
(Functional Requirements and Numbering of Authority Records)

59. 3. UNIMARC/Classification
 Varianta finală va fi discutată cu grupul CZU în vederea problemelor de
implementare a câmpului 675 UNIMARC
4. UNIMARC/Holdings
 Este elaborată versiunea finală a acestui format, care prevede alinierea
versiunii UNIMARC/H la exigenţele şi opţiunile formatului UNIMARC/B
5. UNIMARC/XML Development (eXtensible Markup Language = Limbaj
Extensibil Avansat )
 Meta-limbajul XML a fost proiectat în scopul transferului de date între
aplicaţii pe Internet. XML este acum şi un model de stocare a datelor
nestructurate şi semi-structurate în cadrul bazelor de date native XML.
Varianta UNIMARC/XMLH este accesibilă la adresele:
http://www.bookmarc.pt/unimarc
http://www.ifla.org/IV/ifla71/papers/064e-Skvortsov.pdf