Tradiții
Românești
Paștele
Vopsirea ouălor
În tradiția românească, ouăle se
vopsesc în Joia Mare, în Vinerea Mare
sau chiar în Sâmbăta Mare, în funcție
de zonă și de preferințe.
Ouăle roșii reprezintă atât sângele lui
Isus Hristos cât și focul, iar cele
colorate reprezintă bucuria.
Ajunul Paștelui
Împreună cu aspectele religioase, în
România, sărbătoarea simbolizează
renașterea și înnoirea vieții de zi cu zi.
Curățarea casei, înnoirea hainelor sunt
toate mărci ale noului început. Toată
lumea, bogată sau săracă, se îmbracă în
hainele sale cele mai bune (majoritatea se
îmbracă in costume tradiționale) și merge
la slujba de la miezul nopții.
Mâncarea de Paște
Pe lângă ouăle
tradiționale, românii,
mănâncă de Paște o masă
care include specialități
ca pască, cozonac, drob,
friptură de miel, brânzeturi
sau pandișpan.
Crăciunul
Împodobirea bradului
Obiceiul împodobirii bradului de
Crăciun își trage originile de la
popoarele germanice. Tradiția s-
a răspândit în restul Europei și
apoi în toata lumea după primul
război mondial.
Între podoabele bradului
bomboanele de pom, globurile și
ghirlandele au devenit clasice.
Moș Crăciun
Pe atunci el era îmbrăcat in
verde. El împarte cadouri
tuturor copiilor în noaptea de
Crăciun (de 24 spre 25
decembrie).
Copiii, in fiecare an, înainte de
Crăciun, cu o lună, îi scriu lui
Moș Crăciun o scrisoare în
care îi spun ce își dorește
fiecare.
Colindele
Sărbătoarea Crăciunului este
anunțată prin obiceiul copiilor de a
merge cu colindul și cu Steaua, pentru
a vesti Nașterea Mântuitorului.
De asemenea, o veche tradiție este
„mersul cu icoana”, un fel de colindat
care se face de către preoții
comunității locale cu icoana Nașterii
Domnului, binecuvântându-se casele
și creștinii.
Colindele de iarnă sunt texte rituale
cântate, închinate Crăciunului și
Anului Nou. Originea lor se pierde în
vechimile istoriei poporului roman.

Traditii Romanesti - revised.pptx

  • 1.
  • 2.
  • 3.
    Vopsirea ouălor În tradițiaromânească, ouăle se vopsesc în Joia Mare, în Vinerea Mare sau chiar în Sâmbăta Mare, în funcție de zonă și de preferințe. Ouăle roșii reprezintă atât sângele lui Isus Hristos cât și focul, iar cele colorate reprezintă bucuria.
  • 4.
    Ajunul Paștelui Împreună cuaspectele religioase, în România, sărbătoarea simbolizează renașterea și înnoirea vieții de zi cu zi. Curățarea casei, înnoirea hainelor sunt toate mărci ale noului început. Toată lumea, bogată sau săracă, se îmbracă în hainele sale cele mai bune (majoritatea se îmbracă in costume tradiționale) și merge la slujba de la miezul nopții.
  • 5.
    Mâncarea de Paște Pelângă ouăle tradiționale, românii, mănâncă de Paște o masă care include specialități ca pască, cozonac, drob, friptură de miel, brânzeturi sau pandișpan.
  • 6.
  • 7.
    Împodobirea bradului Obiceiul împodobiriibradului de Crăciun își trage originile de la popoarele germanice. Tradiția s- a răspândit în restul Europei și apoi în toata lumea după primul război mondial. Între podoabele bradului bomboanele de pom, globurile și ghirlandele au devenit clasice.
  • 8.
    Moș Crăciun Pe atunciel era îmbrăcat in verde. El împarte cadouri tuturor copiilor în noaptea de Crăciun (de 24 spre 25 decembrie). Copiii, in fiecare an, înainte de Crăciun, cu o lună, îi scriu lui Moș Crăciun o scrisoare în care îi spun ce își dorește fiecare.
  • 9.
    Colindele Sărbătoarea Crăciunului este anunțatăprin obiceiul copiilor de a merge cu colindul și cu Steaua, pentru a vesti Nașterea Mântuitorului. De asemenea, o veche tradiție este „mersul cu icoana”, un fel de colindat care se face de către preoții comunității locale cu icoana Nașterii Domnului, binecuvântându-se casele și creștinii. Colindele de iarnă sunt texte rituale cântate, închinate Crăciunului și Anului Nou. Originea lor se pierde în vechimile istoriei poporului roman.