Documentul descrie o personificare a toamnei, care își schimbă garderoba și își exprimă sentimentul de melancolie față de vara care s-a încheiat. Toamna, înfrumusețată cu culori intense, își îmbrățișează frunzele uscate și le oferă o nouă viață prin colorare. Este o reflecție poetică asupra schimbării anotimpurilor și a frumuseții efemere a naturii.

1. Autor SpringSpring
Toamna
Vara cea libera-n pareri,
A devenit o doamna ieri.
Si cam sensibila din fire,
Isi puse-un “T” ca prevenire.
Si spuse asa, cu glas firesc,
“”De azi, eu, Toamna ma numesc!
Si sa mai stiti ca dau la schimb,
Si garderoba mea cu nimb!”
15/01/15
00.00.00

2. Autor SpringSpring
S
Toamna
“De verde si portocaliu,
O dau la schimb pe-un pardesiu;
Culoarea...Vintului haihui,
Si garnisit cu frunze sui.
Ce scapa brusc din cusatura,
Si se intrec spre curmatura,

3. Autor SpringSpring
S
Toamna
“Eu,eu,ba eu,hei,hei,
As vrea sa stau la gitul ei,
La gitul Toamnei colier,
Sint mai frumoasa, asa ca sper!”

4. Autor SpringSpring
S
Toamna
“Hei, frunze dragi,
Rau nu va para,
Ca mi-ati tinut de umbra-o vara,
Acum voi toate v-ati uscat,
E timpu-asa pentru copacac;”

5. Autor SpringSpring
S
Toamna
“Eu ca sa nu va pierd pe toate,
V-am colorat cu delicate,
Culori intense, pasionale,
Si-am sa va cos cu-un gest pe poale,
Pe trena mea cea delicata,
De veverite, zvapaiata.”

6. Autor SpringSpring
S
Toamna
“Eu ca sa nu va pierd pe toate,
V-am colorat cu delicate,
Culori intense, pasionale,
Si-am sa va cos cu-un gest pe poale,
Pe trena mea cea delicata,
De veverite, zvapaiata.”