2. CUPRINS:
• Noţiunea de biomasă.
• Potenţialul biomasei în Republica Moldova.
• Avantajele producţiei de biomasă.
• Argumente agrotehnice.
• Tendinţele introducerii noilor specii.
• Concluzii.
• Bibliografie.
3. • Biomasa este una dintre cele mai importante resurse regenerabile de
energie ale prezentului şi viitorului, datorită marelui potenţial şi
diferitelor beneficii oferite pe plan social şi ecologic.
• Biomasa este, de fapt, disponibilă pentru utilizare peste tot în lume.
• Costul accesibil şi caracterul său neutru vis-à-vis de emisiile de gaze
cu efect de seră fac din biomasă o resursă energetică promiţătoare în
multe ţări, inclusiv și în ţara noastră.
4. • Republica Moldova, fiind o ţară preponderent agrară,
practic nu dispune de surse energetice proprii, astfel
98% din energia necesară este acoperită din importul
agenţilor energetici.
• Prin urmare, problema utilizării surselor de energie
renovabile (SER) a fost şi rămâne foarte actuală.
• Biomasa obţinută în fitotehnie poate fi utilizată în
scopuri energetice, însă ea trebuie utilizată și pentru
menţinerea fertilităţii solului.
• Din practica unor ţări, reiese că 75% din biomasă
este tocată nemijlocit ca resturi pe câmpuri sau
utilizată în zootehnie, care se întoarce pe câmpuri ca
îngrăşământ organic pentru menţinerea suficientă a
fertilităţii solului.
• 25% din resturile obţinute în fitotehnie nu pot acoperi
necesarul de biomasă regenerabilă. De aceea este
necesar de cultivat plante energetice.
5. • Republica Moldova deţine un potenţial important de biomasă,
valorificarea căruia ar aduce o largă contribuţie la dezvoltarea rurală
şi implementarea sistemelor durabile de alimentare cu căldură,
energie electrică şi carburanţi pentru mijloacele de transport.
• În acest context rolul statului este de a promova o politică integră de
mediu şi energie, cu un triplu obiectiv – de limitare a vulnerabilităţii
ţării faţă de importul de resurse primare de energie, de asigurare a
creşterii economice şi de combatere a schimbărilor climaterice.
6. • Strategia energetică a Republicii Moldova până
în anul 2020, adoptată prin Hotărârea
Guvernului nr. 958 din 21 august, 2007
menţionează rolul plantelor energetice.
• Salcia energetică și stuful chinezesc, cunoscut
şi ca iarba elefantului, sunt două dintre
plantele cultivate pentru proprietăţile lor
calorice superioare.
• Specialiştii spun că în condiţiile climatice de la
noi din ţară ar putea fi cultivate atât salcia
energetică, cât şi stuful.
• Puterea calorică a unui kilogram de salcie este
de 5,7 kWh, iar a unui kilogram de stuf – 4,75
kWh, în timp ce puterea calorică a unui
kilogram de materie lemnoasă foioasă este de
3,1-4,2 kWh.
7. • Încălzirea cu plante energetice este de 10 ori mai ieftină
decât cea cu motorină şi cu 30% decât cea cu gaz.
• Printre avantajele plantelor energetice se numără faptul
că ele se cultivă o singură dată şi se pot exploata anual,
pentru o perioadă, unele de până la 25 de ani, ceea ce
califică aceste plante ca surse de energie regenerabilă.
• Un alt avantaj imediat ar fi protejarea pădurilor, pentru
că nu ar mai fi necesare tăieri masive de copaci pentru
lemne de foc.
• Salcia, de exemplu, creşte înaltă de 7 metri, iar un
hectar produce 40 de tone de material lemnos pe an.
• Stuful chinezesc creşte înalt de patru metri şi are o
utilizare multiplă: peleţi, bricheţi, industria mobilei,
celuloză, precum şi industria maselor plastice şi cea a
materialelor de construcţii.
8. • Moldova se află în situaţia favorizantă de
posibilitatea de a cultiva în condiţii de eficienţă
maximă cele mai importante plante energetice din
lume.
• Mă refer, în primul rând, la porumb, a cărui
suprafaţă poate fi mărită şi o parte din suprafaţă v-
om destina-o producerii biocombustibilului.
• Urmează rapiţa, plantă ce a cunoscut în ultimii ani
o expansiune mare. Suprafaţa cultivată se
extinde mai ales din cauza preţului bun oferit de
fabricile de ulei, acum cele mai mari afaceri sunt
legate de grupurile financiare care au învestit în
domeniul producerii biodieselului.
9. • Argumente agrotehnice:
• • din punct de vedere agrotehnic, aceste plante energetice sunt
bune premergătoare pentru grâu, cultură care ocupă aproape
jumătate din suprafaţa arabilă;
• • plantele energetice eliberează terenul devreme, iar de la arătură
până la semănat este timp suficient pentru mineralizarea solului;
• • pretutindeni acolo unde se aplică regulile agrotehnice, plantele
energetice lasă terenul curat de buruieni, ceea ce reduce foarte
mult cheltuielile cu erbicidarea;
• • resturile vegetale, aproape în totalitate, se incorporează în sol, iar
materia organică rezultată contribuie la sporirea fertilităţii solului;
• • soia are calitatea de a înmagazina în sol câte 100 kg de azot
natural la fiecare hectar, ceea ce echivalează cu 300 kg azotat de
amoniu;
• • în cazul unor plante energetice (floarea-soarelui şi rapiţă),
sistemul radicular în profunzime contribuie la spargerea
harpanului, fapt ce echivalează cu o lucrare în profunzime a
solului. În plus, rădăcinile după ce putrezesc îndeplinesc un dublu
rol: de aerisire a solului şi furnizarea de materie organică.
10. CARACTERISTICA POTENŢIALULUI
VEGETAŢIEI LOCALE ŞI TENDINŢELE
INTRODUCERII NOILOR SPECII
• În Republica Moldova, reziduurile din culturile
agricole reprezintă o importantă sursă de biomasă.
• Totodată, astfel de culturi ca rapiţa, sorgul zaharat,
topinamburul pot fi cultivate special ca plante
energetice, ce au un potenţial energetic destul de sporit.
• Astfel, de pe un hectar de sorg zaharat pot fi obţinute
peste 3 t de etanol cu un potenţial de 78 mln. Mgj şi
masa vegetală uscată de 20 t cu energia de 314 mii Mgj.
• Un hectar de rapiţă produceduce o tonă de ulei, care
poate fi echivalent (orientativ) cu o tonă motorină şi
masă uscată de 3 t cu o putere calorică de 47 mln.Mgj.
11. • Etanolul obţinut la fermentarea sucului din sorgul
zaharat poate fi utilizat ca adaos la benzină (20% etanol)
ca carburant pentru motoarele cu ardere internă cu
aprindere prin scântei, iar uleiul de rapiţă după
transformarea lui în ester metilic – ca combustibil în
motoarele cu ardere internă cu aprindere prin
comprimare.
• Anual în agricultura Republicii Moldova biomasa, care
reprezintă principala SER se cultivă pe 1839,7 mii ha
terenuri arabile, 153,6 mii ha vii şi 141,5 mii ha livezi,
ceea ce constituie 1,1-1,2 mln. tone, sau 4,8 mln.
MW/h.
13. CONCLUZII
• Dezvoltarea durabilă a economiei naţionale
necesită o aprovizionare sigură cu energie.
• Deoarece asigurarea cu energie este o problemă
complexă, ea poate fi soluţionată în baza
utilizării resurselor regenerabile de
energie, precum este energia din biomasă.
• În Republica Moldova materia primă provenită
din produse secundare ale fitotehniei permite
ca contribuţia biomasei în consumul total de
energie să fie la nivelul de 25%.
• Posibilităţi reale pentru majorarea cantităţii
de biomasă în scopuri energetice oferă
cultivarea plantelor energetice, care vor
contribui la ameliorarea mediului ambiant
14. BIBLIOGRAFIE:
• 1. Legea energiei regenerabile, nr. 160-XVI din
12.07.2007. MO nr.127-130/550 din 17.08.2007, 11 p.
• 2. Arion V., Bordianu C. si a. Biomasa si utilizarea ei in
scopurile energetice, Chişinău, 2008, 268 p.
• 3.Gumovschi A. Resturile vegetale – o sursa sigura de
energie, Magazin economic, Chişinău, nr.185, 13 08 2008,
18 p;
• 4.Hăbăsescu I., Cerempei V., Deleu V. „Energia din
biomasă: Tehnologii şi mijloace tehnice” Chişinău, 2009,
p.365
