Transilvania, cunoscută și sub numele de Ardeal, este o regiune din România cu o istorie bogată, începând cu imigrarea sașilor germani în secolul al XII-lea. Orașele importante, precum Brașov, Sighișoara, Sibiu și Cluj-Napoca, reprezintă centre culturale și economice, iar peisajele naturale impresionante oferă o oază de liniște. Regiunea este asociată cu legenda lui Dracula, dar ea se remarcă prin ospitalitatea localnicilor și bogăția tradițiilor și patrimoniului său.

2. TRANSILVANIA
1

3. TRANSILVANIA
În România, regiunea Transilvania se mai nume!te !i Ardeal. Fostul
principat ocup" 59.651 de kilometri p"tra#i. Din anul 1989, stema
Transilvaniei face parte din stema României. Emblema redat" pe a-
ceasta pagin" a fost în uz între anii 1765-1867.
Statuia îl reprezint" pe Mihai Viteazul, unul dintre eroii na#ionali ai
României. Sub domnia lui acesta a reu!it s" uneasc" cele trei princi-
pate române. Mihai Viteazul a tr"it între anii 1558-1601.
2

4. ISTORIE
Istoria Transilvaniei începe cu coloniștii germani care au sosit în țară în
anul 1147. Rolul acestor imigranți a fost de a proteja frontierele maghia-
re și europene împotriva posibililor dușmani din est. Pentru Regele Gé-
za al II-lea, care a forțat imigrarea, era de asemenea important să revi-
goreze economia regiunii.
În jurul Sibiului au apărut primele treisprezece așezări. Coloniștii care
proveneau cu precădere din spațiul Moselle-Meuse, Flandra, Köln, Trier
și Liege au fost numiți sași transilvăneni.
Regiunea administrativă autonomă a sașilor transilvăneni a fost denu-
mită "Universitatea Națiunii Săsești". Termenul de universitate nu se re-
feră la instutiția publică de învățământ ci la totalitatea unui grup etnic
sau națiune. Așadar putem vorbi în acest caz despre totalitatea unui
grup etnic. Universitatea Națiunii Săsești a funcționat ca administrație
autonomă până în a doua jumătate a secolului al 19-lea după care,
până în anul 1937, a devenit o fundație.
Administrația Transilvaniei era împărțită în cele ”Șapte Scaune”. Un
scaun reprezenta un sediu administrativ al sașilor transilvăneni.
3

5. BRA!OV
2

6. BRA!OV
Bra!ovul este situat în jude#ul Bra!ov !i are mai bine de 250.000 de
locuitori. Ora!ul se întinde pe o suprafa#" de aproape 270 de kilome-
tri p"tra#i. Istoria ora!ului dateaz" din secolul al 13-lea. În acel mo-
ment, Cavalerii Teutoni au pus piatra de temelie a ora!ului Corona.
Bra!ovul a fost de-a lungul secolelor, al"turi de Sibiu, centrul cultural
!i spiritual al Transilvaniei. Una dintre cele mai impresionante cl"diri
ale ora!ului este Biserica Neagr". Uria!a inscrip#ie "BRA$OV" de pe
muntele Tâmpa nu poate fi trecut" cu vederea. O telecabin" v" st"
la dispozi#ie dac" dori#i s" vizita#i restaurantul din vârful muntelui.
5

7. SIGHI!OARA
3

8. SIGHI!OARA
Sighi!oara se afl" în jude#ul Mure!. Târnava mare curge prin acest
ora!, al c"rui centru istoric a fost declarat Patrimoniu UNESCO Mon-
dial în anul 1999. Sighi!oara are peste 28.000 de locuitori. Ora!ul se
întinde pe aproximativ 113 kilometri p"tra#i.
Vlad %epe! (numit !i Vlad III. Dr"culea) este asociat cu acest ora!,
casa lui natal" aflându-se, probabil, aici. Turnul cu Ceas reprezint"
simbolul ora!ului. Impozanta structur" a fost construit" în a doua
jum"tate a secolului al 14-lea. O scar" acoperit" din lemn duce la
Biserica din Deal !i Liceul Joseph Haltrich.
7

9. MEDIA"
4
Foto: Marcin Szala

10. MEDIA"
Ora!ul este situat în jude#ul Sibiu, pe râul Târnava Mare, un afluent
cu o lungime de aproape 250 km al râului Mure!. Pe o suprafa#" de
aproximativ 62 de kilometri p"tra#i locuiesc aproximativ 50.000 de
locuitori.
Media! se afl" în a!a zisa ,,%ar" a vinurilor” din Transilvania. Aici se
produce cu prec"dere vin alb. În romanul lui Bram Stoker, Dracula,
acesta scrie despre „Auriul de Media!” care îi era servit lui Jonathan
Harker.
9 Foto: Andrei Kokelburg

11. SIBIU
5

12. SIBIU
Ora!ul Sibiu este situat în jude#ul omonim. În 2007, Sibiul a fost
Capital" Cultural" European" împreun" cu Luxemburg. Aici, pe o
suprafa#" de 121 de kilometri p"tra#i, locuiesc aproape 150.000
de locuitori.
Piatra de temelie a Sibiului a fost pus", probabil, în jurul anului
1147. La acea vreme coloni!tii germani au ajuns în zon", stabilin-
du-se de-a lungul râului Cibin. Ora!ul a fost men#ionat documen-
tar pentru prima dat" în anul 1191. Sibiul a fost întotdeauna unul
dintre cele mai importante ora!e ale Transilvaniei. Aici se aflau
centrul economic !i administra#ia. Sibiul a fost cel mai bine fortifi-
cat ora! din întreaga regiune.
11

13. SEBE"
6

14. SEBE"
Sebe! este situat în jude#ul Alba. Ora!ul num"r" aproape 27.000
de locuitori. Sebe! se întinde pe o suprafa#" de 115 kilometri
p"tra#i. Zona din jurul Sebe!ului era locuit" deja în vremuri pre-
cre!tine de c"tre daci. Coloni!tii germani au sosit aici pe la mi-
jlocul secolului al 12-lea.
13 Foto: T. Brackenheim

15. BISTRI#A
7

16. BISTRI#A
Precum !i alte localit"#i din Transilvania, Bistri#a a fost fondat",
la rândul ei, în secolul al 12-lea. Ast"zi, ora!ul din jude#ul
Bistri#a-N"s"ud este populat de 75.000 de locuitori. Bistri#a se
întinde pe o suprafa#" de 145 de kilometri p"tra#i.
Construit" în anul 1470, Biserica Parohial" Evanghelic" are un
turn cu o în"l#ime de 75 de metri. În 2008, din cauza unui incen-
diu, cl"direa a fost grav avariat". Statuia reprezint" un important
fiu al Bistri#ei, revolu#ionarul !i poetul Andrei Mure!anu, n"scut
în anul 1816.
15

17. CLUJ-NAPOCA
8

18. CLUJ-NAPOCA
Cluj-Napoca este capitala jude#ului Cluj. Aproximativ 325.000 de
mii de oameni locuiesc pe o suprafa#" de 180 km&. Cluj-Napoca
este, dup" Bucure!ti, al doilea ora! ca m"rime din Romania.
Istoria coloniei dacice Napoca dateaz" din timpuri preistorice.
Aici se afla deja în epoca roman" o tab"r" militar" care s-a dez-
voltat rapid într-un centru economic !i rutier. Coloni!tii germani
s-au stabilit aici în secolul al 13-lea. Clujul a devenit al doilea o-
ra! ca m"rime din Regatul Ungariei.
Regele Ungariei, Matei Corvin, s-a n"scut aici, în Cluj-Napoca, în
anul 1443.
17

19. RELAXARE PUR$
9

20. Călătorind prin Transilvania veți putea remarca imaculatele și minuna-
tele peisaje naturale: pajiști bogate, păduri și sate parcă adormite, o
oază de liniște în mijlocul unei lumi agitate în mod normal.
Faptul că Bram Stoker i-a dat viață în acest loc contelui însetat de
sânge i-a conferit Transilvaniei o reputație nemeritată. În locul vampi-
rilor însetați de sânge, aici veți găsi localnici prietenoși care duc o
viață pașnică și tihnită în această regiune de basm.
Transilvania înseamnă însă mult mai mult decât cele 7 orașe, cele
"Șapte Scaune" de odinioară, ea este una dintre untimele zole de
repaos ecologic din Europa.
Casele de oaspeți restaurate din Micloșoara și Zalanpatak le arată
vizitatorilor de ce apreciază conți și prinți regiunea.
După căderea regimului comunist, Contele Tibor Kálnoky
s-a întors pe pământurile strămoșilor lui. Scopul lui este
să demonstreze vizitatorilor că această zonă sălbatică
merită să fie locuită.
Când Altețea Sa Regală, Prințul Charles, a vizitat această zonă, a
decis să cumpere un domeniu aici. De atunci, Prințul de Wales revi-
ne în fiecare an în România pentru a se bucura de natura pură.
Căruța trasă de cai rămâne și în ziua de azi un mijloc important de
transport. Căruțele pot fi întâlnite în toată țara.
19

21. La vederea acestei imagini se poate spune că mama îi a-
rată mânzului care este comportamentul corect în trafic.
Casele din Micloșoara sunt construite aproape una de ce-
alalta. Sătucul se află la marginea drumului județean 131,
la câțiva kilometri sud-vest de Baraolt.
20

22. Deoarece drumurile nu sunt asfaltate, se recomandă o încălțăminte adecvată.
Suprinzătoare sunt în această zonă casele zugrăvite în culori vii.
21

23. MICLO"OARA
10
Strada principal!

24. Ursul cu săgeata înfiptă în
cap face parte din stema fa-
miliei Kálnoky. Conform un-
ei legende, unul dintre
strămoșii familiei l-a protejat
pe Rege de atacul unui urs.
Drept mulțumire, a fost ridi-
cat la rangul de nobil.
23
Miklósvár (Micloșoara) este
una dintre cele mai vechi
așezări din Transilvania. În
mod tradițional, aici
trăiește o minoritate maghi-
ară.
Dacă ajungeți aici cu mași-
na, ar trebui să folosiți dru-
mul județean 131. Drumul
131b, care este deobicei
recomandat de majoritatea
sistemelor de navigație nu
este practicabil din cauza
unor poduri închise.

25. Casa cu numărul 186 (Casa de Sus) se află
la strada principală a satului. Ea are și o
pivniță care a fost construită în secolul 17,
clădirea actuală fiind construită în anul
1856.
Interiorul clădirii principale din Micloșoara
este foarte stilat, aducând la viață gloria de
odinioară.
Scările duc într-o mansardă amenajată un-
de se găsesc câteva camere de oaspeți.
Aceste camere se pretează mai ales pentru
familii.
Asta da viață, să șezi într-un fotoliu comod
și să bei un coniac de casă, un ceai sau o
cafea.
În casa principală din Micloșoara există și
acces la internet via Wi-Fi. La televizoare s-
a renunțat - acesta fiind un avantaj.
24

26. La etajul superior se află două dormitoare.
Cel mai mare dintre ele are un pat dublu și
un pat de o persoană, fiind decorat rustic.
Lemnul natural și covoarele mari dau camerei
un aer foarte primitor. În holul din fața acestei
încăperi se află un colțar.
Dormitorul mic din mansardă oferă suficient
spațiu pentru două persoane. Deosebit de
impresionantă este soba mare de teracotă.
În toate încăperile acestei case iese în evi-
dență designul stilat. Aici, vizitatorii se pot
simți pur și simplu bine și se pot odihni.
25

27. Șemineul de la subsolul casei principale îi dă
locului o atmosferă de nedescris unde vă veți
simți foarte confortabil. Sunetul lemnelor ce
ard și muzica din fundal sunt perfecte pentru
un sfârșit minunat al zilei. După cină, această
încăpere invită la odihnă și o retrospectivă a
zilei.
Cina în comun este servită la lumina lumânări-
lor, toate felurile fiind gătite cu produse din
zonă. Se cinează împreună cu alți oaspeți.
Vizitatori din toate colțurile lumii se întâlnesc
aici. Din interacțiunea lor se nasc discuții și
dialoguri interesante și stimulatoare.
26

28. MICLO"OARA
11

29. La o distanță de aproximativ 5 minute de
mers se află a doua proprietate : Miklósvár,
Középajta: Casa nr. 64 (Casă cu stucatură).
Gospodăria a fost construită în 1850.
În imediata ei vecinătate se află casa nr. 63
(Casa de Jos) a cărei construcție a început în
secolul 17 și a fost finalizată în 1850-1870.
28

30. După ce veți intra într-una dintre camerele ei lumi-
noase, vă veți simți transpuși în alt timp. Aranjamen-
tele depășesc toate așteptările turiștilor. Nici măcar
florile nu lipsesc.
Multitudinea detaliilor din camere demonstrează e-
nergia și atenția pentru detaliu cu care au fost a-
menajate.
29

31. Pe lângă confortul din interior, a doua casă
de oaspeți din Micloșoara vă oferă și alte po-
sibilități.
După o zi petrecută în natură, seara aveți po-
sibilitatea de a vă relaxa în mica saună.
În camera de lângă saună există și un salon
în care se găsește o masă de biliard.
Fiecare cameră este dotată, în afară de un
pat extrem de confortabil, cu o canapea și
nu uitați, în lipsa unui televizor, casele de oas-
peți oferă suficient material de lectură sub
formă de cărți.
30

32. CONACUL DE VÂN$TOARE
12

33. KÁLNOKY
Kálnoky von K'röspatak este o familie din înalta nobilime austro-un-
gar", a c"rei origini sunt documentate înc" din anul 1252. Familia
nobiliar" provine din Sepsik'röspatak din Transilvania.
Odat" cu instaurarea sistemului Comunist din România, familia con-
telui a fost expropriat" în anul 1947. Dup" Revolu#ia din anul 1989,
propriet"#ille lor de drept le-au fost restituite.
Contele Tibor Kálnoky este dedicat conserv"rii naturi !i a patrimoniu-
lui %inutului Secuiesc, fiind proprietarul casei din Miclo!oara.
32

34. Portretul contelui Sámuel Kálnoky (1640-1706), cancelar al Tran-
silvaniei, poate fi admirat în conacul de vânătoare. Portretul de
mai sus îl arată pe Gustav Kálnoky (1832-1898), Ministrul de Ex-
terne al monarhiei austro-ungare.
Construcția conacului de vânătoare din Micloșoara datează pro-
babil din secolul al 16-lea sau al 17-lea. Săpăturile arheologice
din cadrul clăridilor au scos la lumină câteva relicve preistorice.
Parțial s-au descoperit și fundații miedevale.
Câteva camere sunt deja disponibile pentru turiști.
33

35. Imediat după ce veți trece de indicatorul de in-
trare în localitate veți vedea poarta conacului
de vânătoare pe partea stângă.
Lucrările de restaurare sunt în plină desfășura-
re, primele rezultate fiind deja vizibile.
34

36. Caii se simt deosebit de bine pe pajiștile verzi
din țarcurile conacului de vânătoare. Aici e
punctul de plecare al turelor de călărie, de
exemplu către Zalanpatak.
Călăreți experimentați îi însoțesc pe vizitatorii
care pot savura aici unul dintre ultimele para-
disuri ecvestre ale Europei.
35

37. ZALÁNPATAK
13

38. 37
Zalánpatak (Valea Zălanului)
a fost întemeiat acum aproxi-
mativ 400 de ani de către
familia Kalnoky. În mijlocul
pădurii din apropiere se
fabrica sticlă. Producția ei a
fost sistată în jurul anului
1900. Actualii aproximativ
150 de locuitori au rămas în
regiune.
Proprietatea cumpărată de
către Prințul de Wales a fost
reședința judecătorului care
conducea pe vremuri fabri-
ca.
În apropiere există o diversi-
tate extraordinară a specii-
lor de plante, ciuperci, insec-
te şi păsări. Până şi urşi vin
din când în când în vizită.

39. Recunoaştem că strada (DJ131-DJ122 - în
Băţanii Mari la dreapta pe DC44) de la
Micloşoara către Zalánpatak merită numele
de "stradă" numai în mică măsură. De la
Micloşoara mai sunt aproximativ 32 de kilo-
metri, dar în condiţii meteorologice normale
ar trebui să vă aşteptaţi la un drum de o oră.
Imediat după ce veți ajunge însă aici veţi înţe-
lege de ce Prinţul Charles se simte atras de
acest loc.
38

40. Camerele sunt amenajate foarte confortabil şi
se află în clădirile dimprejurul casei principale.
În Valea Zălanului nu există enervantele telefo-
ane mobile şi nici internet. Dacă doriţi cu a-
devărat să vă deconectaţi, atunci acesta este
locul potrivit.
Deasupra uşii de intrare este agăţat şi ceva
usturoi; nu se ştie niciodată dacă nu e vreun
vampir prin zonă.
39

41. Valea Z"lanului este un paradis (i pentru ani-
male. Caii se pot odihni pe paji(tile cu iarb"
suculent". Turma de vite m"r("luie(te, în dru-
mul ei c"tre p"(une, în fiecare diminea)" prin
fa)a propriet")ii. Mai ales oaspe)ii tineri savu-
reaz" procesiunea.
Înc"l)"mintea solid" este absolut necesar"
pentru o vizit" în Valea Z"lanului.
40

42. Casa Albastră este clădirea care adăposteşte
bucătăria. Cu toate că nu arată a mare lucru
din afară, oaspeţii sunt copleşiţi când intră în
fosta şură. La parter se găteşte şi se ia masa
iar la etaj, oaspeţii se pot relaxa confortabil.
Lângă fereastră se află un scaun cu totul spe-
cial. De aici puteţi savura peisajul ca un prinţ.
41

43. GAZDELE
14

44. PRIN"UL CHARLES
Când Prin)ul Charles a vizitat pentru prima dat" regiunea, a fost fer-
mecat de frumuse#ea peisajului s"lbatic. A(a a început s" cumpere
gospod"rii p"r"site în regiunea din jurul satelor Viscri (i Valea Z"lanu-
lui. Dorin)a de a da cât mai multor persoane posibilitatea de a vizita
aceast" zon" fantastic" a dus la amenajarea caselor de oaspe)i în
aceste gospod"rii.
Deoarece Alte)ea Sa Regal" este cunoscut" pentru implicarea în
conservarea regiunilor rurale tradi)ionale, sus)inerea oferit" în
România a fost o decizie logic".
43

45. Pe poteca ce trece prin spatele curţii din Valea Zăla-
nului se poate ajunge pe deal. Păşunile suculente şi
pădurile sunt ideale pentru drumeţii lungi.
Prinţul Charles viztează regiunea cu regularitate. Pen-
tru el este foarte important să arate cât mai multor
oameni frumuseţea Transilvaniei.
44

46. "De când am vizitat România pentru prima oară în
anul 1998 fac tot posibilul să asigur un viitor susten-
abil pentru satele săseşti din Transilvania şi locuitorii
lor. În acest scop, turismul joacă cu siguranţă un rol
important." Alteţea Sa Regală, Prinţul Charles
45

47. CONTELE TIBOR KÁLNOKY
Familia Kálnoky se num"r" printre cei mai vechi st"pâni ai Transilvani-
ei. Akadás, primul conduc"tor al secuilor, amintit documentar în anul
1252, este considerat întemeietorul dinastiei.
De la întoarcerea sa în Transilvania, Contele Tibor Kálnoky a început
s" se dedice domeniilor str"mo(ilor s"i. Pe meleagurile und familia
sa a tr"it mai mult de 750 de ani, vizitatorii pot savura acum lini(tea
(i natura.
Vizitatorul observ" pretutindeni dragostea pentru detaliu (i leg"tura
cu natura ce sunt omniprezente aici.
46

48. Cu natura pură şi aerul său curat, aici este locul unde
vă puteţi relaxa în voie. Pajiştile oferă un spectacol flo-
ral inimaginabil.
Drumeţiile întreprinse prin zonă împreună cu un ghid
local şi explorarea florei şi faunei locului sunt o experi-
enţă cu totul şi cu totul unică.
47

49. VINUL DIN TRANSILVANIA
15

50. LILIAC
Pentru călători, zona viticolă Lechinţa poate părea aproape ca un pe-
tec de pământ uitat de vreme. Celor ce se ocupă cu enologia li se dez-
văluie aici o regiune care este făcută pentru a produce vinuri extraordi-
nare. Satul Batoş este patria soiului Liliac. Dealurile domoale amintesc
de peisajul din Toscana iar numeroase cursuri de apă străbat întinsul
ţinut deluros. Solul bogat în minerale şi clima continentală moderată îşi
dau aportul pentru ca aici, la adăpostul arcului Carpatic, să se coacă
struguri de cea mai bună calitate.
Transilvania are o vastă istorie viticolă. Deja în cele mai vechi timpuri,
Homer şi Herodot scriau despre vinurile tracilor.
49

51. Un aport hot"râtor la istoria viticol" român" au
avut coloni(tii germani care au cultivat aici vi)"
de vie deja din secolul 12. Un sprijin consistent
le-a fost oferit de c"tre sa(ii transilv"neni. În ur-
ma na#ionaliz"rii domeniilor viticole în anul 1948,
o mare parte din vechea cultur" enologic" s-a
pierdut. Au r"mas îns" solul fertil (i clima conti-
nental" moderat".
Liliac Winery
amb Wine Company SRL
Bato' Village, Principala 41
RO-547085 Bato'
Mures County
T: +40 732 153 189
hello@liliac.com
amb Wine Company SRL
Village, Principala 41
50

52. HOTELS
16

53. SIGHISOARA - BINDERBUBI
HOTEL BINDERBUBI SIGHISOARA
STR. NICOLAE BALCESCU 8
SIGHISOARA
TEL +40 372 088 888
Email: receptie@binderbubisighisoara.ro
52

54. Aflat în imediata apropiere a dealului cet")ii, acest hotel
de cinci stele ofer" un grad ridicat de confort. La mic"
distan)" de acesta se afl" Pia)a Hermann Obert, de un-
de se poate ajunge în câteva minute pe dealul cet")ii.
Wellness-ul este un subiect important (i pentru Hotelul
Binderbubi. Hotelul v" ofer" o saun" uscat", o baie de
aburi (i o baie cu fân. Un jacuzzi treze(te spiritele obo-
site. În camera de repaus se afl" (ezlonguri (i paturi cu
ap" care, combinate cu o ambian)" muzical" lini!titoa-
re, v" garanteaz" relaxarea.
53

55. SIGHISOARA - CAVALER
HOTEL CAVALER
STR. CONSILIUL EUROPEI, NR. 6,
SIGHISOARA
TEL +40 365 085 555
Email: rezervari@hotelcavaler.ro
54

56. Hotelul se afl" la (oseaua principal" (i v" ofer" posibili-
tatea de a parca în garajul subteran. De pe terasa de la
primul etaj se poate savura o priveli(te fantastic" asu-
pra ansamblului istoric de fortifica)ii.
O vast" zon" de wellness cu piscin", saun" finlandez"
(i baie de aburi v" ofer" relaxarea necesar" dup" o zi
solicitant". De asemenea, ave)i la dispozi)ie diferite sti-
luri de masaj.
Hotelul ofer" toate facilit")ile (i dispune de o loca)ie a-
vantajoas" din punct de vedere rutier.
55

57. SIBIU - HUET RESIDENCE
HUET RESIDENCE
PIATA HUET 3
SIBIU
TEL +40 727 999 111
Email: office@huet-residence.ro
56

58. Un mic hotel în mijlocul zonei pietonale din Sibiu. Aces-
ta se afl" la numai câteva minute de mers de Podul
Minciunilor. Bufetul de mic dejun se afl" în Casa Luxem-
burg, la aproximativ cinci minute de mers.
Camerele de hotel sunt luminoase (i prietenoase, ofe-
rindu-v" toate dot"rile la care v-a)i a(tepta.
Localul "Kleines Cafe" se afl" la intrarea în hotel. Din
hotel vi se deschide o priveli(te superb" spre acope-
ri(urile Ora(ului Vechi.
57

59. INFORMAINFORMA"""II
17

60. TRECERE ÎN REVISTĂ
Transilvania s-a dezvoltat pe parcursul secolelor. A parcurs
astfel perioada Regatului Dacia și cea a ocupaţiei romane
până în vremea venirii imigranţilor germani.
Pentru a vă face o impresie asupra regiunii cuprinse de
Transilvania puteţi consulta câteva hărţi istorice.
59

61. 60Foto: Jeff Schmaltz

62. 61

63. 62Foto: DietG

64. BIROURI DE TURISM
Lista birourilor interna)ionale de informare turistic" ale României.
Dac" pl"nui)i s" pleca)i într-o excursie v" rug"m s" apela)i cu
încredere la aceste birouri.
Ve#i beneficia de recomand"ri utile pentru c"l"toria dvs. !i informa#ii
specifice.
63

65. AUSTRIA
Romanian Tourist Office
Opern Ring 1, Scara R,
Etajul 4, Camera 404
1010 Viena
Tel: +43 (1) 317-31-57
Fax: +43 (1) 317-31-574
E-mail: Rumaenien@aon.at
www.rumaenien-info.at
FRANŢA
Office de Tourisme de Roumanie
7, Rue Gaillon
75002 Paris
Tel: +33 (1) 40-20-99-33
Fax: +33 (1) 40-20 99-43
E-mail: info@GuideRoumanie.com
www.GuideRoumanie.com
GERMANIA
Romanian Tourist Office
Reinhardtstraße 47
10117 Berlin
Tel: +49 (30) 400-55-904
Fax: +49 (30) 400-55-906
E-mail: info@rumaenien-tourismus.de
www.rumaenien-tourismus.de
ITALIA
Turismo della Romania
Via Torino 95, Galleria Esedra
00184 Roma
Tel: +39 (6) 488-02-67
Fax: +39 (6) 4898-62-81
E-mail: office@romania.it
www.Romania.it
MAREA BRITANIE
Romanian Tourist Office
12 Harley Street
Londra
W1G 9PG
Tel: +44 (207) 224-36-92
E-mail: romaniatravel@btconnect.com
www.RomaniaTourism.com
POLONIA
Ośrodek informacji Turystycznej Rumunii
Krakowskie Przedmieście 47/51
00-071 Varsovia
Tel / Fax: +48 (22) 826-40-10
E-mail: info.rumunia@wp.pl
RUSIA
Romanian Tourist Office
Masfilmovskaya Street 35,
Office 313
119330, Moscova
Tel: +7 (499) 143-87-65
Fax: +7 (499) 143-86-72
E-mail: info@romaniatravel.ru
www.RomaniaTravel.ru
SPANIA
Romanian Tourist Office
Calle Alcántara 49-51
28006 Madrid
Tel: +34 (91) 401-42-68
Fax: +34 (91) 402-71-83
E-mail: oficina@RumaniaTour.com
marina@rumaniatour.com
www.RumaniaTour.com
SUA
Romanian Tourist Office
355 Lexington Avenue, 8th Floor
New York
NY 10017
Tel / Fax: +1 (212) 545-8484
E-mail: Info@RomaniaTourism.com
www.RomaniaTourism.com
64

66. LA SFÂRŞIT
Această carte a fost elaborată cu suprijinul Biroului de Turism din Vie-
na precum şi cu ajutorul local al multor oameni prietenoşi din întrea-
ga Transilvanie.
65

67. NOTE DE FINAL
Transilvania ofer" c"l"torilor o multitudine de
posibilit"#i. P"duri !i paji!ti aparent
interminabile sau o natur" s"lbatic" a!a cum
numai arareori mai poate fi întâlnit" în
Europa industrializat".
În Transilvania exist" multe centre istorice !i
culturale care invit" vizitatorii s" le
descopere secretele. Dezarmante sunt în
special bun"voin#a !i natura prietenoas" a
oamenilor.
În cadrul unei c"l"torii prin România, în
preajma s"rb"torilor de Pa!ti, am parcurs
peste 4.000 de kilometri în trei s"pt"mâni.
Cu toate c" nu am c"l"torit cu o ma!in" de
teren, am f"cut fa#" drumurilor par#ial
aventuroase f"r" a ne înfrunta cu probleme
ie!ite din comun. Pe drumul din Valea
Z"lanului c"tre Bucure!ti ne-am împotmolit
complet !i a trebuit s" întoarcem în mijlocul
p"durii. În afar" de faptul c" copilotul meu a
îmb"trânit cu câ#iva ani pe parcursul acestei
ac#iuni, nu au r"mas alte urme.
În principiu, referitor la re#eaua rutier" din
România ar fi de spus c", actualemente,
situa#ia ei este într-o constant" îmbun"t"#ire.
Leg"turile principale devin tot mai bune iar
un concediu cu ma!ina este absolut
neproblematic.
SURSE
Fotografiile hotelurior !i ale cramei Liliac au
fost ob#inute din partea respectivelor so-
ciet"#i. Doresc s" mul#umesc în special Con-
telui Kálnoky care mi-a pus la dispozi#ie ma-
terial foto !i video cu domnia sa !i Alte#ea Sa
Regal", Prin#ul Charles.
TEXTE
Versiune în limba German" si Englez":
Rudolf J. Strutz
Versiune în limba Român":
Vlad E. Ani)ei (i Vlad Popa
IMPRESII
Rudolf J. Strutz
1100 Viena
rsvienna@gmail.com
jr-design.net
auvi.me
66
Rudolf J. Strutz
Autor !i Fotograf

68. © Auvi - Rudolf J. Strutz - 2015
Cartea a fost redactat" în conformitate cu Creative Commons: Utili-
zare denumiri - Necomercial - F"r" prelucrare - Transmitere licen)i-
at" în acelea(i condi)ii.
Toate siglele (i denumirile se utilizeaz" exclusiv în scop informativ, o
utilizare în afara prezentului eBook va fi clarificat" de comun acord
cu titularii lor.
Prezentul eBook se pune la dispozi)ie cu titlu gratuit.
DREPTURI DE AUTOR
67