Parlamentul Canadei este structurat în trei entități: monarhia, Senatul și Camera Comunelor, fiind responsabil pentru legislația națională. Canada, compusă din 10 provincii și 3 teritorii, a fost fondată pe 1 iulie 1867, iar sistemul său electoral este similar la toate nivelurile guvernamentale. În plus, Tribunalul Suprem joacă un rol crucial în interpretarea legilor și în propunerea amendamentelor necesare.

1. Parlamentul Canadei

2. Blazonul Canadei
(The Canadian Coat of Arms)

3. Canada este alcătuita din 10 provincii: Alberta, British Columbia, Manitoba, New Brunswick, Newfoundland and Labrador, Nova
Scotia, Ontario, Prince Edward Island, Quebec si Saskatchewan impreuna cu trei teritorii: Northwest Territories, Nunavut si Yukon.
Ontario Quebec Nova Scotia New Brunswick Manitoba British Columbia
Prince Edward Island
Saskatchewan
Alberta
Newfoundland
and Labrador
Northwest
Therritories
Yukon Nunavut

4. Cladirea Parlamentului Canadei
Poarta principala

5. Parlamentul Canadei.
Turnul principal se numeste The
Peace Tower (Turnul Pacii). In fata
este Fantana si Flacara eterna a
Confederatiei. Fiecare dala
reprezinta o provincie sau un
teritoriu al acestei tari.

6. Aripa de est a Parlamentului

7. Aripa de Vest a Parlamentului

8. Parlamentul Canadei (vedere din spate).
Aripa rotunda este Biblioteca parlamentara.

10. Parlamentul Canadei
Interiorul bibliotecii

11. Biblioteca Parlamentului
adaposteste peste 600.000 de volume.
In mijlocul salii se afla
statuia Reginei Victoria I

13. Intrarea principala in Parlament

14. Camera memoriala.
In aceasta camera se pastreaza Cartile amintirii vesnice, in
care sunt inscrise numele celor cazuti pentru apararea
Canadei sau alte cauze nobile, cum ar fi cele doua razboaie
mondiale, Razboiul din Coreea, actiuni de pastrare a pacii
in lume, razboaiele moderne etc. De asemenea, pe pereti si
pe dalele care paveaza sala veti gasi numele altor eroi ai
neamului, cazuti si ei la datorie.

15. Parlamentul Canadei este compus din trei entitati:
- Monarhia (Regina Elisabeth II si Printul Philipe). In absenta lor, functiile
monarhiei sunt preluate si indeplinite de Guvernatorul General al Canadei;
- Senatul;
- Camera comunelor.

16. Camera Senatului.
Sus la galerie se poate asista la fiecare sedinta.
Culoarea rosie este culoarea oficiala a monarhiei.

17. Tronurile:
Cel din fata apartine celui ce este numit The Speaker of
the Senat, persoana care faciliteaza fiecare intrunire;
In randul 2 sunt tronurile regale, cel mare al Regelui
„en titre”, in cazul nostru, Her Majesty the Queen
Elisabeth II iar cel mai mic al sotului/sotiei regelui
(Prince Philipe);
Scaunul din din stanga este al Primului Ministru pentru
cand se rosteste Cuvantarea Tronului Regal in numele
Reginei Elisabeta a II-a. In absenta ei, Cuvântarea este
rostita de Guvernatorul General - reprezentantul
monarhiei si cel mai inalt demnitar al Canadei.
Membrii Parlamentului nu sunt admisi in Camera
Senatului decat in cazul in care sunt invitati cu ocazia
rostirii Cuvantarii Tronului, dar si cu aceasta ocazie
stau in picioare, la usa intrarii in sala, cati reusesc sa
intre dintre ei.
Senatul este compus din 105 reprezentanti care nu sunt
alesi de electorat, ci acreditati pe viata de catre
Guvernatorul General al Canadei la recomandarea
Primului Ministru.

18. Sala Camerei Comunelor.
Si aici, de la galerie, se pot urmari dezbaterile.
In aceasta sala, partidele sunt despartite: In stanga sta partidul de guvernamant, in dreapta
sta opozitia oficiala, iar restul partidelor, grupate, ocupa locurile ramase disponibile.

19. Pentru a intelege cum functioneaza sistemul parlamentar in Canada, este nevoie de o mica introducere:
Confederatia dateaza din 1 iulie 1867 (Ziua nationala a Canadei) cand s-a format Dominionul federal al Canadei. Coloniile
Britanice au fost divizate in provinciile Ontario si Quebec, alte doua colonii devenind si ele provincii in acelasi timp: New
Brunswick si Nova Scotia. Fiecare provincie, acum parte a federatiei, avea statut de suveranitate. Confederatiei i s-au alipit in
15 iulie 1870 Manitoba si Northwest Territories. In 20 iulie 1871 British Columbia adera la Federatie, urmata in 1 iulie 1873 de
Prince Edward Island. In 13 iulie 1898 se alatura si Yukon. Dupa alti 7 ani, la 1 septembrie 1905, Saskatchewan si Alberta
devin si ele membre ale Federatiei. In 31 martie 1949 Newfoundland (redenumită Newfoundland si Labrador in 2001) se
alatura si ea. La 1 aprilie 1999 se creeaza si Nunavut, ca parte a Federatiei.
Parlamentul Canadei este compus din 308 membri, alesi de electorat.
Principalele partide ale Canadei sunt: Partidul Progresiv Conservator, Partidul Liberal, Noul Partid Democratic (NDP) si
pentru un motiv de neînțeles, si Partidul Quebec-ului care nu are o platforma electorala federala. Exista si alte partide care
participa in alegeri ,dar fara prea multe sanse , asa cum exista si candidati independenti.
In provincii, fiecare partid are reprezentanti in alegerile locale. Cine castiga zona, are un loc in Parlament si devine MP
(Membru al Parlamentului). In functie de rezultate, se decide cine va conduce guvernul si care este principalul partid de
opozitie. Numarul de locuri arata daca guvernul este majoritar sau minoritar. Pentru ca guvernul sa fie majoritar, trebuie sa
castige jumatate plus 1 dintre cele 308 locuri.
Primul Ministru: Inainte de alegeri, fiecare partid are o conventie la care isi aleg liderul. Liderul partidului care castiga
alegerile prin numarul de locuri castigate zonal devine automat Primul Ministru al Canadei. Partidul care a castigat alegerile
formeaza Guvernul Canadei si isi desemneaza ministrii departamentelor care formeaza guvernul.

20. Va reamintesc ca provinciile si teritoriile sunt suverane in cadrul Federatiei.
Sistemul electoral la nivel federal este o copie la indigo a guvernelor provinciale si municipale.
Da! In Canada exista trei nivele guvernamentale si tot asa, fiecare provincie sau teritoriu are Guvernatorul
sau. Singura diferenta este ca nu exista Senat la nivel provincial iar la nivel municipal nu exista o camera a
deputatilor, ci doar un Consiliu de Conducere.
Oricum, la nivel Federal, propunerile de legi sunt introduse in Camera Comunelor, dezbatute si aprobate
sau respinse in functie de numarul de voturi. Daca un proiect de lege este trecut prin Camera Comunelor,
ajunge in Senat, unde urmeaza alte dezbateri, inainte sa fie aprobat. Proiectul de lege devine lege numai
dupa ce Senatul il aproba, iar mai apoi, este ratificata de Guvernatorul General al Canadei.
La nivel provincial, se urmeaza acelasi proces, cu deosebirea ca Guvernatorul Provincial indeplineste si
functia Senatului.
La nivel Municipal, proiectele de lege devin legi municipale imediat dupa ce sunt aprobate in Consiliul de
conducere. Municipiile pot emite si un alt fel de legi, care se numesc by-law si care se aplica doar zonal, in
functie de conditiile care impun existenta unor asemenea legi.

21. Regina Angliei si a Canadei, Maiestatea Sa
Elisabeta a II-a, este intampinata cu flori
la sosirea la Parlament.

22. Presedintele Statelor Unite,
Barack Obama, este primit la
Parlamentul Canadei de catre
Primul Ministru al acestei tari,
Steven Harper.

23. Printul William si sotia lui, Catherine, Ducesa de Cambridge, se indreapta spre
Parlamentul Canadei cu o garda RCMP (The Royal Canadian Mounted Police).

24. Printul William si sotia lui, Catherine, participa la festivitatile tinute in parcul
Parlamentului cu ocazia Zilei Nationale a Canadei (1 Iulie 2011)

25. Garda la intrarea in parcul Resedintei
Guvernatorului General al Canadei

26. Corpul de garda aliniat pentru inspectia Guvernatorului General al Canadei

27. Reședința Guvernatorului General al Canadei (Rideau Hall)

28. Sala de festivitati din resedinta Guvernatorului General al Canadei

29. Resedința Primului Ministru al Canadei (Sussex Drive 26)

30. Festivalul lalelelor si Colina Parlamentului (Parlament Hill)

31. Un alt centru vital pentru bunul mers al legislatiei Canadei este Curtea Suprema.
Are puterea sa interpreteze legile in functie de conditii specifice si poate
recomanda Parlamentului revizuirea lor si aducerea de amendamente, totul
menit sa perfectioneze sistemul legislativ canadian.

32. Blazonul Canadei pe peretele
Curtii Supreme

33. In interiorul Curtii Supreme a Canadei.

35. Resedinta lui The British High Comissioner.
El este practic Ambasadorul Angliei la
Ottawa. Din punct de vedere colonial, poate
fi si cel care reprezinta interesele coroanei
intr-una dintre coloniile britanice care nu
este 100% sub tutela Angliei asa cum este
cazul Canadei, Australiei etc.

36. The British High Comission,
adică Ambasada Angliei la Ottawa

37. Ambasada Romaniei la Ottawa

38. Spectacol de sunet si lumini
proiectate pe fațada Parlamentului

39. Parlamentul este impodobit pentru
sarbatoarea de Craciun, fiind gazda
spectacolelor de sunet si lumini proiectate
de pe acoperisul Centrului de presa, radio si
televiziune de vizavi.