,,Dac,,Dacăă am cunoaam cunoaşşte toate tainelete toate tainele
Universului am cUniversului am căădeadea îîntr-un plictisntr-un plictis
enorm”enorm”
Anatole FranceAnatole France
Frumuseţile patriei sunt nenumărate.Frumuseţile patriei sunt nenumărate.
Dacă ajungem mai greu să păşim peDacă ajungem mai greu să păşim pe
aceste meleaguri de vis, măcar avemaceste meleaguri de vis, măcar avem
posibilitatea să călătorim virtual.posibilitatea să călătorim virtual.
Vom face o călătorie în lumeaVom face o călătorie în lumea
plantelor şi animalelor protejate de legeplantelor şi animalelor protejate de lege
şi declarate ,,Monumente ale naturii”şi declarate ,,Monumente ale naturii”
Să protejăm natura şi să ne bucurămSă protejăm natura şi să ne bucurăm
de darurile ei!de darurile ei!
MediulMediul îînconjurnconjurăător cuprindetor cuprinde
aerul, apa, solul, plantele,aerul, apa, solul, plantele,
animaleleanimalele şşi tot ce a creat omul.i tot ce a creat omul.
Omul face parte din naturOmul face parte din natur ăă..
Toate fiinToate fiinţţele vii iele vii işşi procuri procurăă dindin
mediulmediul îînconjurnconjurăător resursele detor resursele de
care au nevoie pentru a trcare au nevoie pentru a tr ăăi: hrani: hranăă,,
apapăă, aer, ad, aer, adăăpost. Dar dintre toatepost. Dar dintre toate
fiinfiinţţele, omul este cel careele, omul este cel care
transformtransformăă cel mai mult mediulcel mai mult mediul
pentru a-pentru a-şşii îîmbunmbunăăttăţăţii
condicondiţţiile de viaiile de viaţăţă..
Prin acPrin acţţiunile sale, omul a creatiunile sale, omul a creat
dezechilibredezechilibre îîn naturn naturăă..
 CreCreşşterea populaterea populaţţiei a dus laiei a dus la îînmulnmulţţireairea
şşii
crecreşşterea in dimensiune a aterea in dimensiune a a şşezezăărilor umane.rilor umane.
 TTăăierea pierea păădurilor a redus spadurilor a redus spa ţţiul deiul de
crecreşşteretere şşii îînmulnmulţţire a animalelor.ire a animalelor.
 MaMaşşinile si fabricile au poluat aerul, apainile si fabricile au poluat aerul, apa
şşii
solul,solul, îîmbolnmbolnăăvind plantele, animalelevind plantele, animalele şşii
chiar omul.chiar omul.
 VVâânnăătoareatoarea şşi pescuitul in excesi pescuitul in exces
ameninameninţăţă cu disparicu dispariţţia unele specii deia unele specii de
animale si peanimale si peşşti.ti.
RRăăulul îîncepe de la lipsa de mncepe de la lipsa de măăsursurăă
După ce şi-a dat seama de efecteleDupă ce şi-a dat seama de efectele
dăunătoare ale acţiunii sale asupradăunătoare ale acţiunii sale asupra
naturii,omul a încercat să salvezenaturii,omul a încercat să salveze
natura denatura de la distrugere.la distrugere.
În 1930, la iniţiativa a doi mariÎn 1930, la iniţiativa a doi mari
oameni deoameni de ştiinţa, Grigore Antipa şiştiinţa, Grigore Antipa şi
Emil Racoviţă, s-aEmil Racoviţă, s-a înfiinţatînfiinţat
,,Comisia pentru Ocrotirea,,Comisia pentru Ocrotirea
Monumentelor Naturii” din cadrulMonumentelor Naturii” din cadrul
AcademieiAcademiei Române.Române.
S-au înfiinţat rezervaţii naturaleS-au înfiinţat rezervaţii naturale
şi parcurişi parcuri naţionale, teritorii în carenaţionale, teritorii în care
sunt ocrotitesunt ocrotite plante şi animale rare.plante şi animale rare.
Dintre acestea mai cunoscuteDintre acestea mai cunoscute
sunt:Deltasunt:Delta Dunării, Parcul NaţionalDunării, Parcul Naţional
Retezat, PădureaRetezat, Pădurea Letea, PiatraLetea, Piatra
Craiului, Pietrosul Rodnei,Craiului, Pietrosul Rodnei, ParculParcul
Naţional din Munţii Ceahlău, CheileNaţional din Munţii Ceahlău, Cheile
Bicazului.Bicazului.
Delta DunăriiDelta Dunării
Pădurea LeteaPădurea Letea
Parcul Naţional RetezatParcul Naţional Retezat
Rezervaţia Piatra CraiuluiRezervaţia Piatra Craiului
Parcul Naţional CheileParcul Naţional Cheile
din Munţii Ceahlău Bicazuluidin Munţii Ceahlău Bicazului
Bujorul romBujorul românesc,numitânesc,numit şi bujor de pădure, seşi bujor de pădure, se
întâlneşte în pădurile de câmpie sau laîntâlneşte în pădurile de câmpie sau la
marginea acestora, în Dobrogea, Muntenia şimarginea acestora, în Dobrogea, Muntenia şi
sudul Moldovei.sudul Moldovei.
Bujorul de stepăBujorul de stepă creşte izolat în sudul şi sud-creşte izolat în sudul şi sud-
estul ţării. Apare ca raritate în Transiestul ţării. Apare ca raritate în Transi llvaniavania
(Zau de Câmpie, jud. Mureş)(Zau de Câmpie, jud. Mureş)
Rezervaţia de bujori de stepă), unde crescRezervaţia de bujori de stepă), unde cresc
cele mai multe exemplare din România, datorităcele mai multe exemplare din România, datorită
protejării arealului.protejării arealului.
Garofiţa Pietrei Craiului, după cum îi spune
şi numele, se găseşte in munţii Piatra
Craiului. Una dintre cele mai bogate rezervaţii
naturale din România, cu o suprafaţă de
peste 1200 hectare, a fost iniţiată încă din
1938 si se află sub ocrotirea legii.
Floarea de colFloarea de col ţţ a fost declarata fost declarat ăă monument almonument al
naturiinaturii îîncncăă din 1933din 1933 şşi este protejati este protejat ăă de lege.de lege.
FFloarea de colloarea de col ţţ este greu de cules, pentrueste greu de cules, pentru
ccăă s-a refugiat spre culmi, in cotloaneles-a refugiat spre culmi, in cotloanele
munmunţţilor calcaroilor calcaro şşi, coli, colţţi de sti de stââncncăă sau prinsau prin
jgjghheaburieaburi
inaccesibile.inaccesibile.
Sângele voiniculuiSângele voinicului Nuferi din apeleNuferi din apele
termale de la Oradeatermale de la Oradea
Strugurii ursuluiStrugurii ursului Laleaua pestriţăLaleaua pestriţă
 PELICANULPELICANUL
ÎÎn Delta Dunn Delta Dunăării se grii se găăseseşşte cea mai mare colonie dete cea mai mare colonie de
pelicani din Europa. Pelicanul este o specie protejatpelicani din Europa. Pelicanul este o specie protejat ăă
şşi reprezinti reprezintăă simbolul Deltei Dunsimbolul Deltei Dun ăării. Fiind unrii. Fiind un
oaspete de varoaspete de var ă,ă, pelicanul trpelicanul trăăieieşşte in coloniite in colonii
numeroase, la inceputul toamnei migrnumeroase, la inceputul toamnei migr âând spre locurind spre locuri
mai calde. Pelicanii se hrmai calde. Pelicanii se hr ăănesc cu penesc cu peşştete..
•LEBĂDA este o pasăre mare de apă, cu gât
lung şi zvelt, înrudită cu gâsca şi raţa. Se
hrăneşte in general cu plante acvatice. Se
numără printre cele mai mari şi mai grele
păsări capabile de zbor şi de aceea au
nevoie de suprafeţe întinse de apă pentru a-
şi lua zborul. Zboară cu bătăi de aripi lente
si graţioase şi, atunci când migrează, se
deplasează în cârduri in forma de V.
 CocoCocoşşulul şi găinuşaşi găinuşa de muntede munte trtrăăieiescsc îînn
ppăăduriledurile îîntunecoase dentunecoase de molizi si brazi (lamolizi si brazi (la
1500-18001500-1800mm), cu ierni aspre si lungi, cu), cu ierni aspre si lungi, cu multmultăă
zzăăpadpadăă şşi veri scurte si ri veri scurte si r ăăcoroase. De aceeacoroase. De aceea ,,
cocoşul de muntecocoşul de munte esteeste nnumitumit şişi "cavaler al"cavaler al
îînnăăllţţimilor".imilor".

Cea mai mare pasCea mai mare pas ăăre rre răăpitoare de la noipitoare de la noi
esteeste aacvila decvila de mmunte sauunte sau ppajuraajura. Nu. Nu
ajungeajunge lala mmăărimearimea unui vultur, dar nu eunui vultur, dar nu e
departe de el. Lungdeparte de el. Lung ăă de un metru, dede un metru, de lala
plisc la coadplisc la coadăă, cu aripile, cu aripile îîntinse mntinse măăsoarsoarăă
peste doi metri.peste doi metri.
 Capra neagrăCapra neagră
ÎÎn timpul lunilor de varn timpul lunilor de var ăă, c, câârduri de capre negrerduri de capre negre
cutreiercutreierăă pajipajişştile alpine de la altitudini de pestetile alpine de la altitudini de peste
1800 metri. Odat1800 metri. Odatăă cu sosirea iernii, capracu sosirea iernii, capra
neagrneagră că coboaroboarăă la altitudini mai mici (sub 1100la altitudini mai mici (sub 1100
metri),metri), unde se poate adunde se poate ad ăăposti in pposti in păăduriledurile
montane, dar va rmontane, dar va răămmââne aproape de pantelene aproape de pantele
ststââncoase alencoase ale mmununţţilorilor..
• Cerbul este un animal erbivor, din
categoria
rumegătare. Are greutatea cuprinsă între
180şi 300kg. Caracteristice cerbului sunt
coarnele ramificate. Masculii pierd coarnele
la începutul fiecărei luni martie.
 Ursul carpatinUrsul carpatin este un animal de talieeste un animal de talie
mare,musculos. Se poate căţăra în copacimare,musculos. Se poate căţăra în copaci
şi poate alerga în salturi mari.şi poate alerga în salturi mari. LaLa
coborâre, pe pantele abrupte, secoborâre, pe pantele abrupte, se
rostogoleşte.rostogoleşte. Este un animal omnivor,Este un animal omnivor,
preferâd carnea.preferâd carnea. Ursul carpatin trăieşte,Ursul carpatin trăieşte,
în medie, 30-35 de ani,iarîn medie, 30-35 de ani,iar femelele în jurfemelele în jur
de 20-25 de ani.de 20-25 de ani.
În România ursul se vânează limitat şiÎn România ursul se vânează limitat şi
numai în anumitenumai în anumite sezoane.sezoane.
ZimbrulZimbrul este cel mai greu animal europeaneste cel mai greu animal european
de pe uscat. Unde pe uscat. Un zimbruzimbru are o lungime deare o lungime de
2,9 metri şi o înălţime de 1,9 metri,2,9 metri şi o înălţime de 1,9 metri,
cântărind de la 300 la 920 kg.cântărind de la 300 la 920 kg. ÎnÎn
România zimbrii pot fi admiraţi înRomânia zimbrii pot fi admiraţi în
Rezervaţia Dragoş Vodă de la Vânători-Rezervaţia Dragoş Vodă de la Vânători-
Neamţ, în rezervaţia Neagra de laNeamţ, în rezervaţia Neagra de la
Bucşani-Dâmboviţa, la Grădina zoologicăBucşani-Dâmboviţa, la Grădina zoologică
din Bucureşti.din Bucureşti.
 Pisica sălbaticăPisica sălbatică este oeste o felină mică,felină mică,
carnivoră.Se întâlneşte din Delta Dunăriicarnivoră.Se întâlneşte din Delta Dunării
până în munţi. Este un animal singuratic şipână în munţi. Este un animal singuratic şi
nu urmăreşte niciodată prada care îi scapă.nu urmăreşte niciodată prada care îi scapă.
 RâsulRâsul este , la ora actuală, cea mai mareeste , la ora actuală, cea mai mare
felină din fauna sălbatică afelină din fauna sălbatică a
României,fiind numit şi ,,panteraRomâniei,fiind numit şi ,,pantera
Carpaţilor”. Are până la 1,5m lungime, cuCarpaţilor”. Are până la 1,5m lungime, cu
o coadă de 15-25cm. Pot ajunge până lao coadă de 15-25cm. Pot ajunge până la
50-58 kg.50-58 kg.
 Broasca ţestoasăBroasca ţestoasă Este adaptată laEste adaptată la
mediul terestru.mediul terestru. Trăieşte in pădurileTrăieşte in pădurile
şi regiunile de stepă dinşi regiunile de stepă din Oltenia,Oltenia,
Banat şi DobrogeaBanat şi Dobrogea
Curiozităţi ale naturii din ţaraCuriozităţi ale naturii din ţara
noastrănoastră
 în munţii Buzăului poate fi admiratîn munţii Buzăului poate fi admirat
molidul ,,candelabru”, a cărui vârstămolidul ,,candelabru”, a cărui vârstă
atinge 120 de ani;atinge 120 de ani;
 gorunul de 350 de ani de lângăgorunul de 350 de ani de lângă
Gârbova(în apropiere de Aiud), are oGârbova(în apropiere de Aiud), are o
înălţime de 32m;înălţime de 32m;
 molidul de lângă Haţeg, cu cei 62 mmolidul de lângă Haţeg, cu cei 62 m
înălţime deţine recordul celui mai înaltînălţime deţine recordul celui mai înalt
arbore din Europa;arbore din Europa;
 lângă Borsec cresc 7 brazi într-o singurălângă Borsec cresc 7 brazi într-o singură

Omul si mediulinconjurator

  • 1.
    ,,Dac,,Dacăă am cunoaamcunoaşşte toate tainelete toate tainele Universului am cUniversului am căădeadea îîntr-un plictisntr-un plictis enorm”enorm” Anatole FranceAnatole France
  • 2.
    Frumuseţile patriei suntnenumărate.Frumuseţile patriei sunt nenumărate. Dacă ajungem mai greu să păşim peDacă ajungem mai greu să păşim pe aceste meleaguri de vis, măcar avemaceste meleaguri de vis, măcar avem posibilitatea să călătorim virtual.posibilitatea să călătorim virtual. Vom face o călătorie în lumeaVom face o călătorie în lumea plantelor şi animalelor protejate de legeplantelor şi animalelor protejate de lege şi declarate ,,Monumente ale naturii”şi declarate ,,Monumente ale naturii” Să protejăm natura şi să ne bucurămSă protejăm natura şi să ne bucurăm de darurile ei!de darurile ei!
  • 3.
    MediulMediul îînconjurnconjurăător cuprindetorcuprinde aerul, apa, solul, plantele,aerul, apa, solul, plantele, animaleleanimalele şşi tot ce a creat omul.i tot ce a creat omul. Omul face parte din naturOmul face parte din natur ăă.. Toate fiinToate fiinţţele vii iele vii işşi procuri procurăă dindin mediulmediul îînconjurnconjurăător resursele detor resursele de care au nevoie pentru a trcare au nevoie pentru a tr ăăi: hrani: hranăă,, apapăă, aer, ad, aer, adăăpost. Dar dintre toatepost. Dar dintre toate fiinfiinţţele, omul este cel careele, omul este cel care transformtransformăă cel mai mult mediulcel mai mult mediul pentru a-pentru a-şşii îîmbunmbunăăttăţăţii condicondiţţiile de viaiile de viaţăţă..
  • 4.
    Prin acPrin acţţiunilesale, omul a creatiunile sale, omul a creat dezechilibredezechilibre îîn naturn naturăă..  CreCreşşterea populaterea populaţţiei a dus laiei a dus la îînmulnmulţţireairea şşii crecreşşterea in dimensiune a aterea in dimensiune a a şşezezăărilor umane.rilor umane.  TTăăierea pierea păădurilor a redus spadurilor a redus spa ţţiul deiul de crecreşşteretere şşii îînmulnmulţţire a animalelor.ire a animalelor.  MaMaşşinile si fabricile au poluat aerul, apainile si fabricile au poluat aerul, apa şşii solul,solul, îîmbolnmbolnăăvind plantele, animalelevind plantele, animalele şşii chiar omul.chiar omul.  VVâânnăătoareatoarea şşi pescuitul in excesi pescuitul in exces ameninameninţăţă cu disparicu dispariţţia unele specii deia unele specii de animale si peanimale si peşşti.ti.
  • 5.
    RRăăulul îîncepe dela lipsa de mncepe de la lipsa de măăsursurăă
  • 6.
    După ce şi-adat seama de efecteleDupă ce şi-a dat seama de efectele dăunătoare ale acţiunii sale asupradăunătoare ale acţiunii sale asupra naturii,omul a încercat să salvezenaturii,omul a încercat să salveze natura denatura de la distrugere.la distrugere. În 1930, la iniţiativa a doi mariÎn 1930, la iniţiativa a doi mari oameni deoameni de ştiinţa, Grigore Antipa şiştiinţa, Grigore Antipa şi Emil Racoviţă, s-aEmil Racoviţă, s-a înfiinţatînfiinţat ,,Comisia pentru Ocrotirea,,Comisia pentru Ocrotirea Monumentelor Naturii” din cadrulMonumentelor Naturii” din cadrul AcademieiAcademiei Române.Române.
  • 7.
    S-au înfiinţat rezervaţiinaturaleS-au înfiinţat rezervaţii naturale şi parcurişi parcuri naţionale, teritorii în carenaţionale, teritorii în care sunt ocrotitesunt ocrotite plante şi animale rare.plante şi animale rare. Dintre acestea mai cunoscuteDintre acestea mai cunoscute sunt:Deltasunt:Delta Dunării, Parcul NaţionalDunării, Parcul Naţional Retezat, PădureaRetezat, Pădurea Letea, PiatraLetea, Piatra Craiului, Pietrosul Rodnei,Craiului, Pietrosul Rodnei, ParculParcul Naţional din Munţii Ceahlău, CheileNaţional din Munţii Ceahlău, Cheile Bicazului.Bicazului.
  • 8.
    Delta DunăriiDelta Dunării PădureaLeteaPădurea Letea Parcul Naţional RetezatParcul Naţional Retezat Rezervaţia Piatra CraiuluiRezervaţia Piatra Craiului
  • 9.
    Parcul Naţional CheileParculNaţional Cheile din Munţii Ceahlău Bicazuluidin Munţii Ceahlău Bicazului
  • 10.
    Bujorul romBujorul românesc,numitânesc,numitşi bujor de pădure, seşi bujor de pădure, se întâlneşte în pădurile de câmpie sau laîntâlneşte în pădurile de câmpie sau la marginea acestora, în Dobrogea, Muntenia şimarginea acestora, în Dobrogea, Muntenia şi sudul Moldovei.sudul Moldovei. Bujorul de stepăBujorul de stepă creşte izolat în sudul şi sud-creşte izolat în sudul şi sud- estul ţării. Apare ca raritate în Transiestul ţării. Apare ca raritate în Transi llvaniavania (Zau de Câmpie, jud. Mureş)(Zau de Câmpie, jud. Mureş) Rezervaţia de bujori de stepă), unde crescRezervaţia de bujori de stepă), unde cresc cele mai multe exemplare din România, datorităcele mai multe exemplare din România, datorită protejării arealului.protejării arealului.
  • 11.
    Garofiţa Pietrei Craiului,după cum îi spune şi numele, se găseşte in munţii Piatra Craiului. Una dintre cele mai bogate rezervaţii naturale din România, cu o suprafaţă de peste 1200 hectare, a fost iniţiată încă din 1938 si se află sub ocrotirea legii.
  • 12.
    Floarea de colFloareade col ţţ a fost declarata fost declarat ăă monument almonument al naturiinaturii îîncncăă din 1933din 1933 şşi este protejati este protejat ăă de lege.de lege. FFloarea de colloarea de col ţţ este greu de cules, pentrueste greu de cules, pentru ccăă s-a refugiat spre culmi, in cotloaneles-a refugiat spre culmi, in cotloanele munmunţţilor calcaroilor calcaro şşi, coli, colţţi de sti de stââncncăă sau prinsau prin jgjghheaburieaburi inaccesibile.inaccesibile.
  • 13.
    Sângele voiniculuiSângele voiniculuiNuferi din apeleNuferi din apele termale de la Oradeatermale de la Oradea Strugurii ursuluiStrugurii ursului Laleaua pestriţăLaleaua pestriţă
  • 14.
     PELICANULPELICANUL ÎÎn DeltaDunn Delta Dunăării se grii se găăseseşşte cea mai mare colonie dete cea mai mare colonie de pelicani din Europa. Pelicanul este o specie protejatpelicani din Europa. Pelicanul este o specie protejat ăă şşi reprezinti reprezintăă simbolul Deltei Dunsimbolul Deltei Dun ăării. Fiind unrii. Fiind un oaspete de varoaspete de var ă,ă, pelicanul trpelicanul trăăieieşşte in coloniite in colonii numeroase, la inceputul toamnei migrnumeroase, la inceputul toamnei migr âând spre locurind spre locuri mai calde. Pelicanii se hrmai calde. Pelicanii se hr ăănesc cu penesc cu peşştete..
  • 15.
    •LEBĂDA este opasăre mare de apă, cu gât lung şi zvelt, înrudită cu gâsca şi raţa. Se hrăneşte in general cu plante acvatice. Se numără printre cele mai mari şi mai grele păsări capabile de zbor şi de aceea au nevoie de suprafeţe întinse de apă pentru a- şi lua zborul. Zboară cu bătăi de aripi lente si graţioase şi, atunci când migrează, se deplasează în cârduri in forma de V.
  • 16.
     CocoCocoşşulul şigăinuşaşi găinuşa de muntede munte trtrăăieiescsc îînn ppăăduriledurile îîntunecoase dentunecoase de molizi si brazi (lamolizi si brazi (la 1500-18001500-1800mm), cu ierni aspre si lungi, cu), cu ierni aspre si lungi, cu multmultăă zzăăpadpadăă şşi veri scurte si ri veri scurte si r ăăcoroase. De aceeacoroase. De aceea ,, cocoşul de muntecocoşul de munte esteeste nnumitumit şişi "cavaler al"cavaler al îînnăăllţţimilor".imilor".
  • 17.
     Cea mai marepasCea mai mare pas ăăre rre răăpitoare de la noipitoare de la noi esteeste aacvila decvila de mmunte sauunte sau ppajuraajura. Nu. Nu ajungeajunge lala mmăărimearimea unui vultur, dar nu eunui vultur, dar nu e departe de el. Lungdeparte de el. Lung ăă de un metru, dede un metru, de lala plisc la coadplisc la coadăă, cu aripile, cu aripile îîntinse mntinse măăsoarsoarăă peste doi metri.peste doi metri.
  • 18.
     Capra neagrăCapraneagră ÎÎn timpul lunilor de varn timpul lunilor de var ăă, c, câârduri de capre negrerduri de capre negre cutreiercutreierăă pajipajişştile alpine de la altitudini de pestetile alpine de la altitudini de peste 1800 metri. Odat1800 metri. Odatăă cu sosirea iernii, capracu sosirea iernii, capra neagrneagră că coboaroboarăă la altitudini mai mici (sub 1100la altitudini mai mici (sub 1100 metri),metri), unde se poate adunde se poate ad ăăposti in pposti in păăduriledurile montane, dar va rmontane, dar va răămmââne aproape de pantelene aproape de pantele ststââncoase alencoase ale mmununţţilorilor..
  • 19.
    • Cerbul esteun animal erbivor, din categoria rumegătare. Are greutatea cuprinsă între 180şi 300kg. Caracteristice cerbului sunt coarnele ramificate. Masculii pierd coarnele la începutul fiecărei luni martie.
  • 20.
     Ursul carpatinUrsulcarpatin este un animal de talieeste un animal de talie mare,musculos. Se poate căţăra în copacimare,musculos. Se poate căţăra în copaci şi poate alerga în salturi mari.şi poate alerga în salturi mari. LaLa coborâre, pe pantele abrupte, secoborâre, pe pantele abrupte, se rostogoleşte.rostogoleşte. Este un animal omnivor,Este un animal omnivor, preferâd carnea.preferâd carnea. Ursul carpatin trăieşte,Ursul carpatin trăieşte, în medie, 30-35 de ani,iarîn medie, 30-35 de ani,iar femelele în jurfemelele în jur de 20-25 de ani.de 20-25 de ani. În România ursul se vânează limitat şiÎn România ursul se vânează limitat şi numai în anumitenumai în anumite sezoane.sezoane.
  • 21.
    ZimbrulZimbrul este celmai greu animal europeaneste cel mai greu animal european de pe uscat. Unde pe uscat. Un zimbruzimbru are o lungime deare o lungime de 2,9 metri şi o înălţime de 1,9 metri,2,9 metri şi o înălţime de 1,9 metri, cântărind de la 300 la 920 kg.cântărind de la 300 la 920 kg. ÎnÎn România zimbrii pot fi admiraţi înRomânia zimbrii pot fi admiraţi în Rezervaţia Dragoş Vodă de la Vânători-Rezervaţia Dragoş Vodă de la Vânători- Neamţ, în rezervaţia Neagra de laNeamţ, în rezervaţia Neagra de la Bucşani-Dâmboviţa, la Grădina zoologicăBucşani-Dâmboviţa, la Grădina zoologică din Bucureşti.din Bucureşti.
  • 22.
     Pisica sălbaticăPisicasălbatică este oeste o felină mică,felină mică, carnivoră.Se întâlneşte din Delta Dunăriicarnivoră.Se întâlneşte din Delta Dunării până în munţi. Este un animal singuratic şipână în munţi. Este un animal singuratic şi nu urmăreşte niciodată prada care îi scapă.nu urmăreşte niciodată prada care îi scapă.
  • 23.
     RâsulRâsul este, la ora actuală, cea mai mareeste , la ora actuală, cea mai mare felină din fauna sălbatică afelină din fauna sălbatică a României,fiind numit şi ,,panteraRomâniei,fiind numit şi ,,pantera Carpaţilor”. Are până la 1,5m lungime, cuCarpaţilor”. Are până la 1,5m lungime, cu o coadă de 15-25cm. Pot ajunge până lao coadă de 15-25cm. Pot ajunge până la 50-58 kg.50-58 kg.
  • 24.
     Broasca ţestoasăBroascaţestoasă Este adaptată laEste adaptată la mediul terestru.mediul terestru. Trăieşte in pădurileTrăieşte in pădurile şi regiunile de stepă dinşi regiunile de stepă din Oltenia,Oltenia, Banat şi DobrogeaBanat şi Dobrogea
  • 25.
    Curiozităţi ale naturiidin ţaraCuriozităţi ale naturii din ţara noastrănoastră  în munţii Buzăului poate fi admiratîn munţii Buzăului poate fi admirat molidul ,,candelabru”, a cărui vârstămolidul ,,candelabru”, a cărui vârstă atinge 120 de ani;atinge 120 de ani;  gorunul de 350 de ani de lângăgorunul de 350 de ani de lângă Gârbova(în apropiere de Aiud), are oGârbova(în apropiere de Aiud), are o înălţime de 32m;înălţime de 32m;  molidul de lângă Haţeg, cu cei 62 mmolidul de lângă Haţeg, cu cei 62 m înălţime deţine recordul celui mai înaltînălţime deţine recordul celui mai înalt arbore din Europa;arbore din Europa;  lângă Borsec cresc 7 brazi într-o singurălângă Borsec cresc 7 brazi într-o singură