Poemul reflectă tema iubirii neîmplinite și dorința de eliberare de suferință. Vorbitorul se adresează divinității, cerând ajutor pentru a depăși durerea emoțională și a regăsi iubirea. Există o luptă între dorința de a uita și atașamentul persistent față de cel iubit.

1. O iubire neîmplinită

2. Tu, Tu Dumnezeule, de le ştipetoate,Cu rugăciuniaprinseamvenit,Căci nu e lucrurău-n lume, ce mintea ta nu poateCu doar un gând, să-l fi zdrobit.

3. Şi de m-auzi ce-Ţispunacuma,Şi de măveziplângând de zor,Te rogîngăduie-mi o clipă numa,Sămăiubesccueaînzbor.

4. O clipă-Ţicerdinvisulnopţii,O clipădoar s-o mai ating,S-aprindlumina-n umbramorţiiŞisăsper c-o săînving.

5. Săfugcueadeparte-n zare,Sperândcăpoatevoiscăpa.Să-mi cerînc-o datăiertarePentruclipa ce va urma.

6. Vrând s-o iubesc ca pe o floare,Încep de moarte a uita,Dar ea nu uitănicicând de tineŞiînbraţeleei te ia.

7. Plecândaşadinlumeaasta,Peealăsând-o pepământ,Încercsă fac dinsufletfloareaCe va schimba un deznodământ.