1. Profesor Coordonator:
Prof. Dr. Carmen Postolache
Coordonator Științific:
Dr. Florina Botez
Student:
Emilian Negoescu
EVALUAREA STĂRII CHIMICE A
RÂULUI DÂMBOVIȚA
SECTORUL BUCUREȘTI-ILFOV

2. INTRODUCERE
Abordarea actuală a problemei degradării mediului și a pierderii
biodiversității nu are în vedere doar reducerea numărului de specii, ci și
pierderea unor servicii și bunuri necesare societății umane (TURNER, 2007).
Realizarea și implementarea Directivei Cadru Apă la nivel european au
avut loc ca reacție la necesitatea controlului cât mai eficient al calității apei dar
mai ales la controlul cât mai eficient al cantității de nutrienți prezenți în apă.

3. Poluarea cu compuși chimici a ecosistemelor acvatice reprezintă una din cele mai mari
provocări ale sistemelor ecologice. Poluanții mediului acvatic provin în cele mai multe
situații din activități industriale, agricultură și deversarea apelor uzate menajere fără o
tratare prealabilă a acestora.
POLUAREA, FORMĂ DE DETERIORARE
A ECOSISTEMELOR ACVATICE
Figura 1 – Schemă statistică a intrărilor de nutrienți în ecosistemele acvatice

4. SURSE DE POLUARE
Conform Administrației Naționale “Apele Române”, principalele presiuni semnificative
punctiforme, au fost considerate evacuările de ape epurate sau neepurate în resursele de
apă de suprafață.
În ceea ce privește sursele difuze de poluare semnificative, acestea au fost
identificate cu referire la modul de utilizare al terenului.

5. Surse
Cale de dispersie
Aer Apa de suprafața Apa subterană
Stație de tratare ape uzate 
Industrie  
Fose septice  
Ape meteorice urbane 
Fertilizatori agricoli   
Ferme zootehnice  
Acvacultura 
Arderea carburanților fosili  Tabel 1 – Tabelul cailor de dispersie si al surselor de nutrienți

6. DIRECTIVA CADRU APĂ
Deteriorarea stării ecosistemelor acvatice
se concretizează prin apariția unor modificări induse
la nivelul structurii și funcțiilor ecosistemelor
respective precum și modificări ale relațiilor ce se
stabilesc între acestea. Principala cale de
deteriorare a ecosistemelor acvatice este
reprezentata de poluarea cu nutrienți.
Parametrii biologici
Starea apelor
(concept nou,
integrator)
Figura 2 - Schema conceptuală conform
Directivei Cadru Apă

7. Acest studiu își propune să urmărească dinamica cantităților de nutrienți pentru
un segment al râului Dâmbovița pentru o perioadă cuprinsă între luna noiembrie
a anului 2013 și luna februarie a anului curent.
STUDIU DE CAZ : Identificarea dinamicii cantității de nutrienți
Figura 3 – Fotografie a râului Dâmbovița

8. SCOP SI OBIECTIVE
Studiul are ca scop realizarea unei analize
asupra dinamicii cantității de nutrienți din Bazinul
Hidrografic al Râului Dâmbovița, pe sectorul aferent
Municipiului București, pe o perioadă de 16 luni, prin
efectuarea unui set de analize fizico-chimice.
Pentru atingerea scopului acestui studiu am
avut în vedere următoarele obiective:
 Urmărirea variațiilor valorilor lunare ale azotului
amoniacal, azotitului, azotatului, ionului fosfat și
suspensiilor solide.
 Caracterizarea stării chimice a segmentului de râu
selectat in cadrul studiului.
 Identificarea unor eventuale soluții de
remediere/îmbunătățire a stării ecologice bazate pe
situația actuală.

9. DETERMINAREA SPATIALĂ A
ZONEI DE STUDIU
 S-a selectat un tronson al râului Dâmbovița -
cuprins între Chiajna și Glina.
 Programul de cercetare s-a desfășurat într-
un interval de 16 luni, fiind selectate un
număr de 8 puncte de prelevare (stații)
distribuite unitar pe întreaga suprafață a
sectorului de râu monitorizat.
Figura 4 – Harta sectorului de râu monitorizat,
preluată și modificată din Google Earth

11. Figura 5 - Instrumente de prelevare
si analiză a probelor de apă
Prelevarea probelor s-a realizat lunar din toate cele 8 stații, ordinea de prelevare
a acestora a fost inversă curgerii Râului Dâmbovița. Recoltarea s-a realizat în fiecare
stație la distanță egală de cele două maluri, astfel asigurându-se omogenitatea apei
luată în analiză.
PRELEVAREA PROBELOR

12. 0.00
0.20
0.40
0.60
0.80
1.00
1.20
1.40
1.60
1.80
N-NH4(MG/L)
Chiajna Petrache Grozavesti Eroilor Marasesti Vitan Protan
Figura 6 - Dinamica spațio-temporală a azotului amoniacal,
în perioada noiembrie 2013-->februarie 2015- râul Dâmbovița
0.00
0.10
0.20
0.30
0.40
0.50
0.60
0.70
N-NO2(MG/L)
Chiajna Petrache Grozavesti Eroilor Marasesti Vitan Protan e Protan
0.00
1.00
2.00
3.00
4.00
5.00
6.00
7.00
8.00
9.00
N-NO3(MG/L)
Chiajna Petrache Grozavesti Eroilor Marasesti
Vitan Protan e Protan Glina
Figura 8 - Dinamica spațio-temporală a azotului din azotat,
în perioada noiembrie 2013-->februarie 2015- râul Dâmbovița
Figura 7 - Dinamica spațio-temporală a azotului din azotit,
în perioada noiembrie 2013-->februarie 2015- râul Dâmbovița
Dinamica valorilor azotului în râul Dâmbovița prezintă
fluctuații reduse posibil, in cazul amoniului datorită
descompunerilor în perioadele calde si acumularii în cele mai reci
ale anului, în cazul azotiților (faza intermediara intre amoniu si
azotat) se observă fluctuații importante la distantă de o lună in
urma amoniului, în ceea ce priveste azotatul fluctuațiile consider
că sunt datorate practicilor agricole din zonele preurbane
cuprinse în studiu

13. 0.00
0.05
0.10
0.15
0.20
0.25
0.30
P-PO3(MG/L)
Chiajna Petrache Grozavesti Eroilor Marasesti Vitan Protan e Protan
0
10
20
30
40
50
60
70
80
SUSPENSII(MG/L)
Chiajna Petrache Grozavesti Eroilor Marasesti Vitan Protan e Protan
În ceea ce privește asocierea dintre ionul fosfat și suspensiile solide, am
considerat că fluctuațiile acestor 2 parametri sunt datorate acelorași cauze,
astfel valorile ridicate din zonele extra orășenești sunt datorate malurilor
nebetonate sau lucrărilor de infrastructură rutieră.
Figura 9 - Dinamica spațio-temporală a fosforului din fosfat,
în perioada noiembrie 2013-->februarie 2015- râul Dâmbovița
Figura 10 - Dinamica spațio-temporală a suspensiilor solide,
în perioada noiembrie 2013-->februarie 2015- râul Dâmbovița

14. Studiul a evidențiat o oarecare similaritate în ceea ce privește valorile obținute pentru fiecare dintre
parametri pentru tronsonul Chiajna și Glina, raportat la toate stațiile. Acest aspect reduce sau chiar anulează
posibilitatea apariției unor fenomene ce ar putea induce în acest sector al râului Dâmbovița perturbarea stării
ecologice actuale.
Dinamică parametrilor analizați prezintă valori mai ridicate în segmentele periferice/preurbane monitorizate
și valori reduse în segmentele urbane.
Principalii factori de comandă ce acționează pe segmentele cursului râului din afara municipiului București,
sunt activitățile agricole și industriale care au o influență crescută asupra cantității de nutrienți identificată în râul
Dâmbovița.
În urma realizării acestui studiu consider că pentru îmbunătățirea stării ecologice a râului Dâmbovița sunt
necesare soluții de control al intrărilor de nutrienți printr-o legislație implementată și aplicată în mod cât mai eficient
precum și o infrastructură adaptată nevoilor de dezvoltare a sistemelor socio-economice.
CONCLUZII

15. Având în vedere presiunile identificate prin acest studiu și pentru îmbunătățirea stării ecologice a râului
Dâmbovița:
 În agricultura, consider ca este necesar un control mult mai eficient al intrărilor de nutrienți printr-un sistem de
drenaj care sa nu aibă descărcare directa in corpul de apa;
 În industrie, cred că ar fi necesar un efort de modernizare a instalațiilor astfel încât chiar si deversările directe,
deși nu sunt recomandate, sa nu reprezinte nici un risc;
 În ceea ce privește stația de epurare Glina, propun implementarea treaptei de epurare microbiologică.
În urma realizării acestui studiu consider esențială o continuare a acestuia printr-o extindere a cercetării
pentru Lacul Morii, în care să fie analizată și influența aducțiunii râului Argeș. În contextul continuării cercetării,
consider de interes și extinderea perspectivelor de analiză prin asocierea la această temă de cercetare și a unei
analize asupra diversității vegetale și animale pentru acest sector de râu investigat.

16. VĂ
MULȚUMESC
EVALUAREA STĂRII CHIMICE A RÂULUI DÂMBOVIȚA
SECTORUL BUCUREȘTI-ILFOV
Profesor Coordonator:Prof. Dr. Carmen PostolacheCoordonator Științific:Dr. Florina BotezStudent:Emilian Negoescu