Documentul discută despre importanța meseriei și despre cum aceasta poate determina succesul și realizarea personală. Povestea unui ucenic leneș evidențiază cum munca și învățarea pot transforma o persoană, iar exemplul lui Mihai Eminescu ilustrează fulfilment-ul prin urmarea pasiunii. Autorul subliniază că, deși mulți nu își aleg meseria dorită, stăpânirea acesteia oferă o satisfacție mai mare decât orice avere materială.

1. MESERIA ESTE BRAŢARA DE AUR
În trecutul mai mult sau mai puţin îndepărtat,se spunea că meseria te
înnobilează şi că pentru a te realiza în viaţă,este neapărat nevoie Să munceşti.
Din câte îmi aduc eu aminte,era povestea unui ucenic leneş care făcea referire la
această zicală.În această poveste era vorba despre un ucenic căruia nu îi plăcea să
muncească,dar maestrul lui s-a gândit la o modalitate de a-l determina să inveţe o
meserie,asfel acesta i-a propus să inveţe meseria care o practica si el,iar la sfârşit i-a
promis ucenicului o brăţară de aur.
Ucenicul,încântat de această ideie,a învăţat meseria,dar,la sfârşit,când îi ceruse
maestrului brăţara,acesta primise o trusa cu unelte,spunându-i că tocmai şi-a făurit
singur brăţara de aur învaţând o meserie.
Dezamăgit de cele întamplate şi supărat că a fost inşelat,ucenicul a luat trusa cu
unelte şi a pleacat.Odata plecat acesta a încearcat să câştige fără prea mult efort,dar
văzând că nu îi merge,a început să practice meseria învăţată,ajutat de trusa primită
de la maestrul său.Nu după mult timp,acesta a devenit un meşteşugar
destoinic.Astfel,a realizat cât de mult a fost ajutat de maestrul său iar în semn de
recunoştinţă i-a făcut cadou o brăţară de aur.
Putem spune că ucenicul era atras de ceea ce îi plăcea,adică munca puţină şi
câştigul substanţial,dar,cum nu exista asa ceva,a trecut la ceea ce invăţase.
Acum să revenim la meserii.Mă gândesc...Ce frumos ar fi dacă toţi oamenii ar
practica meseria care îi pasionează.Cred că ar fi o lume plină de performanţe,o lume
vibrantă si colorată.Cu tristeţe trebuie sa admit că dintre toţi oamenii,foarte puţini
practică o meserie care să le şi placă.Pasiunile tind să fie bănoase doar dacă sunt
practicate la mare artă, ori mulţi dintre noi nu fac acest lucru.Meseria se lupta pe
aceleaşi resurse cu pasiunile,iar uneori,aceasta tinde să fie extrem de solicitantă,dar
sunt necesare atunci când pasiunile nu generează venituri suficiente pentru traiul de
zi cu zi.
Se spune că dacă sunt pasiuni,atunci nimic nu le sta în cale,dar stim că nu este
aşa.Ştiu că uneori este mai uşor să ai un trai decent decât să lupţi pentru meseria care
vrei să o practici pentru că iţi place.Cineva spunea că viaţa este un compromis, dar
ce facem când ne compromitem pe noi inşine? Când ne învăţăm să trăim cu
frustrarea, când ne mulţumim să spunem asta este, nu se poate mai mult, când zi

2. după zi ne cărăm în spate nemulţumirile şi scuzele cu care ne-am alintat atâta timp
pe noi inşine din cauza meseriei practicate?
La aceste întrebări o să îşi răspundă fiecare persoană,la momentul potrivit.
Să luăm un exemplu din literatura,exemplu de persoană care a făcut ceea ce i-a
plăcut,şi anume Mihai Eminescu.
Mihai Eminescu nu a avut un trai prea ieşit din comun,dar şi-a ascultat eul
inerior,cum nu mulţi dintre noi facem,şi şi-a pus în practică pasiunea de a scrie,iar
acum este unul dintre cei mai renumiţi poeţi români ,considerat şi geniu al literaturii.
Ca exemple,putem fi luati şi noi,oamenii de astăzi,care alergăm după o meserie
care să ne asigure traiul,şi poate să ne permită să ne gândim la mai mult, de aceea
copii şi adolescenţii sunt sfătuiţi să urmeze o facultate la care să inveţe o meserie
bănoasă,chiar dacă nu le place,de aceea şi întrebarea frecventa cu care sunt
bombardaţi copii de mici este”Ce vrei să te faci când vei fi mare?”
Din punctul meu de vedere,această zicală vrea să ne spună că din moment ce
stăpâneşti o meserie foarte bine,aceasta este mai valoroasă decât aurul.Deci dacă ai o
meserie,poţi fi fericit.Daca nu ai,invaţă.
BOURUC PETRU BOGDAN
Clasa a-X-a C