AZ
Uploaded byAdrian Zugravu
9,161 views

Lise bourbeau vindecarea celor 5 rani

Cartea 'Vindecarea celor 5 rani' de Lise Bourbeau explorează 5 rani emoționale fundamentale și modul în care acestea afectează viața noastră. Autorul subliniază importanța conștientizării acestor rani și a acceptării lor pentru a obține o vindecare autentică. Prin metodele sale, Bourbeau oferă cititorilor ocazia de a învăța să își transforme suferințele în experiențe pozitive și de a dezvolta o relație mai sănătoasă cu sine.

Embed presentation

Downloaded 368 times
1 / 111
2 / 111
3 / 111
4 / 111
5 / 111
6 / 111
7 / 111
8 / 111
9 / 111
10 / 111
11 / 111
12 / 111
13 / 111
14 / 111
15 / 111
16 / 111
17 / 111
18 / 111
19 / 111
20 / 111
21 / 111
22 / 111
23 / 111
24 / 111
25 / 111
26 / 111
27 / 111
28 / 111
29 / 111
30 / 111
31 / 111
32 / 111
33 / 111
34 / 111
35 / 111
36 / 111
37 / 111
38 / 111
39 / 111
40 / 111
41 / 111
42 / 111
43 / 111
44 / 111
45 / 111
46 / 111
47 / 111
48 / 111
49 / 111
50 / 111
51 / 111
52 / 111
53 / 111
54 / 111
55 / 111
56 / 111
57 / 111
58 / 111
59 / 111
60 / 111
61 / 111
62 / 111
63 / 111
64 / 111
65 / 111
66 / 111
67 / 111
68 / 111
69 / 111
70 / 111
71 / 111
72 / 111
73 / 111
74 / 111
75 / 111
76 / 111
77 / 111
78 / 111
79 / 111
80 / 111
81 / 111
82 / 111
83 / 111
84 / 111
85 / 111
86 / 111
87 / 111
88 / 111
89 / 111
90 / 111
91 / 111
92 / 111
93 / 111
94 / 111
95 / 111
96 / 111
97 / 111
98 / 111
99 / 111
100 / 111
101 / 111
102 / 111
103 / 111
104 / 111
105 / 111
106 / 111
107 / 111
108 / 111
109 / 111
110 / 111
111 / 111
Lise Bourbeau Ylndecilea celor nedreptd i{$illl!$nl Editurs Ascendent
@ Copyright 2015, Lise Bourbeau La gudrison des blessures Les Editions E.T.C. Inc. Descrierea CIP a Bibliotecii Nationale a Rominiei BOURBEAU, TISE Vindecarea celor 5 rdni lLise Bourbeau ; trad.: Eugen Enescu, Clara Toma. - Bucure5ti : Ascendent, 20Ls rsBN 978-973-1859-82-8 I. Enescu, Eugen (trad.) II. Toma, Clara (trad.) Editor: Clara Toma Coperta qi tehnoredactare: Magda CIpraru Toate drepturile aparfin Editurii Ascendent. Reproduceroa integrald sau pa4ial5, sub orice formd, a textului dii aceastd carte este posibild doar cu acordul scris al Editurii Ascendent. Copyrigt@z0 I 5 Editura Ascendent www. edituraascendent.ro E-mail : offi ce@editura ascendent.ro Vindecarea celor 5 rdni Cdrli de LISE BOURBEAU publicate in Romanio la Editura Ascendent www.editu raascende nt. ro e Ascultd-ti corpul prietenul tdu cel mai bun e Ascultd-ti corpul in continuare! . Ascultd-ti corpul! - joc de cdrJi . Cine egtitu? . lti mutlumesc, Dumnezeul meu! . Corpul tdu ili spune: "lubegte-te!" . Cele 5 rdni care ne impiedicd sd fim noi ingine . Un an de congtientizdri prin metoda Ascuftd-li corpul o lubire, iubire, iubire e Despre cancer - o cdfte care dd speranld . Ascultd, mdndncd Si inceteazd sd te controlezi . Coledio Ascultd-|i corpul: r Despre rela[iile intime t o Despre responsabilitate, angajament gi culpabilitate o Despre frici gi credinle o Despre rela[iile pdrinti-copii o Despre bani gi abundenti o Despre emotii, sentimente 5i iertare r Despre senzualitate gi sexualitate
Lise Bourbeau Mullumiri Mullumesc milioanelor de cititori din intreaga lume care mi-au ficut impirtigiri despre modul in care gi-au transformat viata dupd ce gi-au descoperit ce- le cinci rini ale sufletului $i care m-au incurajat si scriu aceastd carte Multumesc formatoarelor din cadrul $colii Asculti-ti Corpul care mi-au impirt5git descoperirile lor gi ale participantilor la numerqasele ateliere pe care le ofer in fiecare an Mullumesc participan!ilcir la ateliere, care prin impdrt5girile gi intrebirile lor m5 ajuti si imbund- tdtesc atelierele AscultS-ti Corpu I Mullumesc lui Sylvain care mi-a dat un impuls sd scriu despre vindecarea rinilor, pentru cd mi-a spus ci ceea ce era scris pe tema vindeciriiin car- tea "Cele cinci rini care ne impiedicd si fim noi in- gine" nu era indeajuns. Mullumesc Virginiei Salou pentru munca sa remar- cabil5 d.e rEvizuire lingvisticd. Multumesc luiJean - Pierre Gagnon, directorul Edi- turii ETC, pentru munca sa de exceptie Multumesc Monicii Shields PDG al $colii AscultS-li corpul, pentru crearea cope(ii gi revizuirea punerii in pagini l Vlndecoreo celor 5 rdni Cuprins Mul[umiri """"""""" 6 Pro1og.......... """"""" 8 CAPITOLUL UNU Recapitularea celor cinci rini """"""" """"'L2 CAPITOLUL DOI CAPITOLUL TREI Ego-ul, cel mai mare obstacol in fafa vindecdrii rdnilor""' 54 CAPITOLUL PATRU Diminuarea ego-ului 9i a rinilor """""""""' 90 CAPITOLUL CINCI REnile de respingere 9i de nedreptate"""""""""""""" 108 cAPlroLUL SASE Rinile de abandon 5i de trddare'i"""""""""' """"""""L27 CAPITOLUL SAPTE Rana de umilire """"""""""' 152 CAPITOLUL OPT Cum 5tim care ran6 este activatd """""""' 164 CAPITOLUL NOUA Vindecarea 9i beneficiile sa|e """"""' """" 180 Concluzie..'.. """""2t7
Prolog Au trecut deja 14 ani de c6nd am scris prirna mea lucrare despre rSnile sufletului. Am hotir6t ci a sosit timpul si vi impirtigesc numeroasele descoperiri pe care le-am ficut de atunci gi, mai ales, si pun accentul pe vindecarea acestor rini, care provoaci at6t de multe suferinle. Cele cinci rdni care ne impiedicd sd lim noi ingine (Editura Ascendent, www.edituraascendent.ro) continui si fie o carte de succes atAt in firile francofone c6t gi in multe alte 1iri. Astizi, c6nd scriu aceste rdnduri cartea a fost tradusi in 16 limbi. Se pare ci nu a fost suficient faptul c5 am dedicat un intreg capitol vindecSrii rEnilor, deoarece incd mai primesc multe intrebiri despre: Cum reugim sI ne vindecim de aceste rini? inainte de a merge mai departe doresc insi si vi atrag atenlia ci este foarte important si fi citit aceasti carte, deoarece nu voi mai relua aici toate informaliile pe care aceasti carte le confine. in primul capitol voi face o scurti trecere in revisti a principalelor caracteristici, pentru reimprospltarea memoriei, dar insist asupra importanlei faptului de a fi citit sau recitit Cele cinci rdni core ne impiediod sd fim noi ingine. Ego-ul este atat de speriat cAnd aude despre aceste rSni inc6t face tot ce poate pentru a ne impiedica si inlelegem gi si interpretam corect ceea ce citim sau auzim despre ele. Voi reveni - in Capitolul trei - cu mai multe detalii despre enorma influen!5 a ego-ului in menfinerea rdnilor. Vindecareo celor 5 rdni Pe parcursul acestei lecturi este posibil si ai cSteodati impresia ci nu exprim aceleagi lucruri ca in prima carte. Te-ag ruga in acest caz s5 nu te ingrijorezi prea tare, pentru ci in ultimii 14 ani am descoperit foarte multe subtiliteli, pe care le prezint in aceasti lucrare. Dupi mii de ateliere suslinute de citre formatoarele noastre gi de cdtre mine in toli acegti ani, pot si fiu acum mult mai precisi pe subiectul rinilor, datoriti atit observaliilor noastre c6t gi a mdrturiilor participantilor la aceste ateliere. Vei invifa din aceastl carte cum si ameliorezi acea parte umani care continue sd creadi ci un anume gest reprezinti o respingere, ci un alt comportament reprezinti un abandon gi aga mai departe pentru toate cele cinci rini. Realitatea este cu totul alta. Cind eSti cu inima deschisi, aiin plus o privire de ansamblu mult mai clari, poli privi evenimentele gi oamenii cu alli ochi. O persoani poate s5-1i vorbeasci intr-un anume fel inc6t sI te simli respins, cdnd in realitate acea persoani nu face dec6t s5-gi exprime nigte nevoi personale sau doar propriile limite. Pe misurd ce vei deveni capabil si observi cd resimli o ran5, vei descoperi cd gesturile sau vorbele respective te vor rini din ce in ce mai pulin gi ili vor provoca tot mai putini suferinli. Am intilnit multe persoane care imi spuneau cd dupi ce gi-au descoperit anumite rini - citind sau in cadrul atelierelor - au fost gocati sau chiar descurajali c6nd au aflat lucruri neplScute despre ei ingigi. Prima lor
Lise Bourbeou reactie a fost de a incerca s; se descotoroseascS, s5 ignore aceste lucruri. Este important sd nu te autoiluzionezi cd de acum inainte vei cunoagte toate trucurile necesare pentru a nu te mai simti rinit. Sunt convinsi ci at6ta timp c6t un Om revine pe PdmSnt o face pentru ci rdnile sale il impiedici si fie el insugi, si fie centrat, si fie cu inima deschisS. A vrea s5-Ii elimini aceste rini e mai degrabi un semn de respingere decSt de acceptare, aga cum o persoani care vrea si slSbeasci se auto-respinge in loc si se accepte aga cum este. $tim cd gi dac5 reugim sI ne debarasim de ceva sau de cineva pentru ci nu reugim s5-l acceptim, acel ceva (sau cineva) va reveni in for!5. Citeodati sub o alti formi, dar ne va provoca aceleagi suferinfe. A cunoagte ce rani !i se activeazS si cum s5 o accepli, te va ajuta si nu te mai folosegti de masca asociati acestei rdni. Vei fi plScut surprins s5 descoperi ci poli si pui imediat un balsam pe acea rani gi s5-ti alini suferinla. Acest balsam se numegte acceptore. Pe mdsuri ce apare acceptarea, rinile se diminueazi gi dor din ce in ce mai pulin atunci c6nd sunt activate. Presupun ci egti la curent cu puterea acceptdrii, pentru cd acest subiect se reglsegte in toate cdrtile gi conferinfele mele precum 9i in cadrul atelierelor. Continuim si vorbim neincetat despre acceptare pentru ca ego-ul acceseazi mai ales suferinlele din trecut 9i ne face sd uitim ceea ce auzim din nou. La fel ca in toate celelalte cirli ale mele am si continui sd mi adresez cititorilor la persoana doua, singular. Vreau, de asemenea, si precizez ci atunci c6nd vttuht oreo celor 5 rdni Iolosesc genul masculin m5 adresez gi cititoarelor. Voi l,rce precizirile necesare atunci cAnd va fi cazul. l)cntru a te ajuta sd devii mai congtient de gradul de rrnportan[i al fiecireia dintre rinile tale - ceea ce rcprezinti un alt obiectiv major al acestei cirli - voi da numeroase exemple de rini activate. De-a lungul anilor mi s-a intdmplat de multe ori s5-i intreb pe oameni familiarizali cu subiectul: Egti congtient de rana care !i-a fost atinsd in situalio pe core mi-o descrii? Persoana respectivi md privea surprinsS, pentru cd nu observase decSt propria neribdare, de exemplu. lati agadar un bun exemplu de ego care ne impiedici sd fim congtienli de fiecare dati cSnd o rani ne este activati. Cum ai putea si incepi s5-1i vindeci rinile in condiliile in care egti doar rareori congtient cd suferi? Acum nu-!i rimAne dec6t s5-1i deschizi mai mult inima pentru a continua lectura. Vei remarca ci la sfir;itul fiecirui capitol se afli o pagini goali, unde vei putea s5-!i notezi ceea ce DECIZI si apliciin via[a ta de zi cu zi din cele invSlate in capitolul respectiv. i1i reamintesc ci pentru a determina schimbiri concrete 9i pozitive in viala ta, trebuie s5 TE DECIZI s5 aclionezi diferit in viala cotidianS. Trebuie, de asemenea, si accepli c5 nu ai putut si faci schimbirile pini acum. Doua tucruri sunt infinite, Universulgi Prostia ,: OEeneaqtS.ln geea ce privette Universul, :, l]]]'i'i.i1':l],1.:]:.l..1.l.:.tnc5l..nUsunt..slgur;':::..
Lise Bourbeou CAPITOLUL UNU n- C.elm+< ()xtl)- N<{uftL Pentru inceput, T1i amintesc ce venim toli pe lume cu rini pe care trebuie sE inv515m si ni le acceptSm. Acestea s-au dezvoltat pe parcursul a numeroase incarnSri gi in funclie de planul nostru de viali, unele vor fi mai acute decAt altele. Suferinla are un grad diferit pentru fiecare gi cea mai nnare parte dintre noi nu gtim de unde vine gi nici cum si o impiedicSm. Tot ceea ce Stim este.ci numeroase situalii 5i persoane ne fac si reaclionim gi sd suferim. De aceea este atAt de interesant si descoperim sursa suferinlelor noastre. De ce se numesc ele rini ale sufletului? Pentru c5 sufletul nu mai poate sd fie indepSrtat de planul siu de via|i repetabilS atunci c6nd ne l5sf,m ego-ul si ne conduc6 viafa. Sufletul suferS, pentru cE scopul re?ncarndrilor sale este de a trdi 'in dragoste adevlrat5 gi acceptare de sine pentru a ajunge s5-5i triiasci divinitatea. Sufletul nostru suferd in moduri diferite, tn funclie de r5nile sale. Este deprimant faptul c5 ne lSsdm ego-ul si ne convingS ci ne ajutd sd suferim mai pulin, cSnd in realitate el ne face si suferim mai mult. Vlrxtt,<:oreo celor 5 rdni Modul preferat de ego pentru a ne face si evitim ,,uferinfa generatS de o rand este de a ne convinge si grurtim o masc5, de fiecare datd c6nd acea rani ne tste activatS. El crede sincer ci astfel ne protejeazd 9i rru realizeazi ci proced6nd astfel nu facem decit s5 ne intrefinem gi si ne alimentim rinile. Cu cAt o rand este erlimentati cu atSt ne face mai riu. Cu c6t aclionim rnai rapid gi mai puternic cu atSt reac{ia dureazd rnai mult. De ce existi at6tea sinucideri? De ce existd milioane de oameni care devin dependenli de substanle care ii adorm, care ii impiedicd si fie congtienli de o problemi adevirati - ligiri, dulciuri, jocuri, alcool, droguri, medicarnente? De ce existi din ce ?n ce mai multe boli, in ciuda progreselor gtiinfelor medicale? De ce existi atitea divo(uri gi separiri? Pentru ci oamenii nu vor si simti toatd durerea din sufletul lor. Din pdcate, negarea acestei dureri nu face decdt si o intensifice. Poli sd faci comparalia cu o ranl fizic5: plaga este deschisd gi se infecteazd pe zi ce trece. Chiar daci incerci si o acoperi ca si nu se rnai vadd, infeclia progreseazd gi durerea se intelepte pSni la limita de suportabilitate. i1i rimAn doui posibilit5!i: moartea sau acliUnea pentru vindecare. lati unde a ajuns umanitatea! E momentul si devenim congtienli de c6t de urgent trebuie si aclionim pentru a ajunge si trSim o via!5 fericiti 9i nu o viali in suferin!5 DupI at61ia ani de observafie gi dupE ce am ascultat o mullime de oameni povestindu-mi problemele lor - personale sau profesionale - mi-am dat seama c3t este i|.Ego este:!rn ,suferinta SufletUrli
Lise Bourbeou de evident faptul cA atragem anumite comportamente gi atitudini din partea celorlalli in func!ie de rdnile noastre. Am ajuns s5 inleleg ci avem cu tolii cel pulin patru din cele cinci r5ni. Suferim cu tolii de respingere, abandon, trldare pi nedreptate. Se pare ci doar rana de umilin!5 nu o are toati lumea. Cea mai mare parte dintre oameni admite c5 are cel pulin doud dintre cele patru rSni menlionate, cele care sunt cele mai evidente gi cele mai dureroase. in funclie de schimbirile petrecute de-a lungul vielii noastre putem s5 constatim cd unele rini par si se diminueze, iar altele par si se agraveze. Eu personal, provin dintr-o familie numeroasS. Pirinlii mei au ficut tot ce le-a stat in putin!5 pentru cei unsprezece copii, muncind mult, dar firi si fie at6t de prezenli gi atenli la nevoile noastre pe c3t ne-am fi dorit noi. Nu prea aveau timp s5 ne facS complimente 9i si ne asculte. Atunci cum de unii dintre noi s-au simlit mai degrabi respingi, altii abandonali ori trddali, iar allii au suferit de nedreptate. Unii dintre noi au suferit gi de umilin[5. Acum gtiu cd nu ceea ce erau sau ficeau pirinlii nogtri ne provoca anumite suferinle asociate cu anumite rini. Era perceplia noastrd personalS a atitudinii lor. Vtrnlrr oreo celor 5 rdni lrr cartea despre rdni am explicat cum in spatele triidirii se aflS abandonul gi cum in spatele nedreptdtii ,,r' ascunde respingerea,fird ca noi si trSim aceste rdni t u aceeapi intensitate. Te sfituiesc s5-[i amintegti acest lucru atunci c6nd vei simli nedreptate sau tridare. incerc6nd sd afli de ce fi-e fricS pentru tine intr-o ritualie care te rSnegte vei descoperi c5 fricile de a fi respins sau abandonat sunt cele mai inspiim6ntitoare gi mai dureroase. Acum am aceastd certitudine pentru cd cele doud rSni importante si vizibile la mine au fost intotdeauna tridarea gi nedreptatea. Am crezut multd vreme ci nu suflr sau cI sufir prea pufin de abandon gi de respingere. Abia in ultimi zece ani am inceput si admit cd frica de a fi respinsi gi frica de a fi abandonati erau chiar mai prezente dec6t frica de a fi trddatd sau frica de a cddea victimd unei nedreptSli. i1i mai amintesc si faptul ci frica de a respinge, de a abandona, de a trdda pe cineva sau de a fi nedrept cu cineva este tot at6t de importantl ca frica de ce ar putea s5-1i faci ei [ie. Vei realiza, de asemenea, faptul cd te rinegti gi singur, la fel de dureros. Te respingi, te abandonezi, te umilegti, te trddezi si egti nedrept cu tine insuli in aceeagi misurS in care triiegti lucrur.ile astea cu ceilalli. in cadrul atelierelor Ascultd-gi Corpul noi numim acest mare adevir Triunghiul Viegii.
Lise Bourbeau ' ,Triunghiul Vielii ilustreazS faptul c5 ceilal[i sunt cu 'ri.-rtine ata cum e$ti tu cu ei ti cum egti cu tine tnsuli. '.'Gradul de suferinlf,, fricile giemofiile sunt identice . Vom face un scurt breviar cu caracteristicile fiec5rei rlni gi a fiecirei mSgti la care si te raportezi pe tot parcursul acestei cir!i. Amintegte-|i ci purtSm o mascd ca urmare a activirii unei rini - de citre tine insuli sau de citre altcineva - pentru a ne proteja. Ego-ul ne joaci feste fdc6ndu-ne si credem ci nu avem nicio rani gi este convins c5 neg6nd rana, aceasta va durea mai pufin. Facem tot posibilul si ignorim rana gi mai ales si nu o simlim, crezdnd cd astfel ceilalli nu o vor vedea gi nu o vor simfi. vurdecoreo celor 5 rdni caracteristicile fiecirei m5gti diferi pulin de cele rlescrise in prima mea carte, deoarece includ gi rezultatele tuturor cercetirilor gi observa!iilor din Lrltimiani. RANA DE RESP!NGERE Aparilia rinii: De la conceplie p6ni la virsta de un an. Copil care se simte respins de citre pdrintele de acelagi sex gi nu crede in dreptul siu la existenli. Masci: Fugar Frica luicea mai mare: Panica Atitudinea gi comportamentul rinii gi a mSgtii active: Fugarul crede profund ci nu valoreazd nimic sau nu mare lucru. Este constant nemulfumit de ceea ce este. Se consideri nul gi crede ci nu valoreazi ni- mic. Are foarte puline stimi de sine. Este convins ci daci nu ar exista deloc n-ar fi mare lucru" Se considerS diferit fa15 de restul familiei. Se simte neinleles gi rupt de restul lumii, chiar gi de umanitate. Se simte adesea singur, nelinigtit gi fe- bril c6nd nimeregte ?ntr-un grup. $i-a dezvoltat mai multe moduri de fugi (astral, droguri, alcool, somn, pleciri precipitate, jocuri vir- tuale etc.) Se protejeazi in mod incongtient utilizAnd negarea. Se rupe ugor de lumea exterioar5, refugiindu-se in lumea sa imaginard sau in astral. Se poate chiar in- Eu mi iubesc 1t'
Lise Eourbeau treba ce caute pe Pim6nt sau daci nu cumva a ate- rizat intr-o familie care nu este a sa. CAnd e singur este invadat de emo!ii, mai ales de diverse frici" Acordd pulinS importan!5 luourilor materiale. Se simte atras mai mult de zona spiritualS sau de cea intelectualS. PosedS o imaginafie bogatS dar din picate o folosegte pentru a-gi crea scenarii de respingere. Crede, congtient sau nu, cE fericirea nu poate dura prea mult. Vorbegte in general pulin gi se retrage dacd nimeregte intr-un grup. ii este fricS c5 deranjeazi sau ci nu pare suficient de interesant. Este consi- derat solitar gi l5sat in pace. Cu c6t se izoleazd cu at6t pare ci devine invizibil. in prezenla cuiva care ridici tonul sau devine agre- siv pSrdsegte imediat situa!ia, inainte de a intra in panicS. CAnd se simte privit, devine nelinigtit, ingrijorat de elinsugi. Are o energie nervoasi care ii conferi o mare ca- pacitate de munc5. Simte ci existS doar c6nd este foarte ocupat, ceea ce tl ajutd sd se conecteze la lumea materialS. E un perfecfionist, care imbdtr6nind se panicheazi din ce ?n ce mai mult la g6ndul ci n-ar fi capabil si facl fa!5 viefii. Crede cd gi-a ratat existenta. /rrtlecoreo celor 5 rdni . Frica de a fi respins il face si devini obsesiv in anumite situalii. . UtilizeazS frecvent cuvinte de genul: nimic, nulita- te, a dispdrea, inexistent, fSri valoare etc. Aspectulfizic . Corpul mic, ingust, foarte slab. o Partea superioari a corpului contractatS, retrasi o O parte din corp mai mici . il lipsegte o parte din corp (s6ni, fese etc.) o Prezinti scobituri (piept, spate, stomac) o Are o parte a corpului asimetrici . Ochii mici gi privire fugari . Cearcine pronuntate o Voce slab5, stinsa . Probleme de piele (mai ales pe fa15) o Preferi vestimentatia de culoare neagrS
lrmcul FUGARUTuT RANA DE RESPINGERE Vlndccoreo celor 5 rdni RANA DE ABANDON Aparlfia rinii: lntre unu gi trei ani, in relatia cu plrintele de sex opus. Copi! care a suferit pentru ci nu se simlea suslinut de citre pirintele de sex opus in relalia afectiv5. l-a lipsit,,hrana"afectivi sau a primit o formt de afecliune lipsiti de cildurd ori diferitd de agteptdrile sale. Masca: Dependent Frica luicea mai mare: Singuritatea Atitudinea gi comportamentul riniigi a mlgtii active: o Dependentului ii este foarte greu si ,,funclioneze" singur, iar singuritatea il inspiimintS. Cauti intot- deauna prezenla gi afecliunea altora. Are nevoie in primul rind de susfinerea celor din jur. o Adeseori suferi de tristeie profundi (singur sau nu)fdrd sd prea gtie de ce. o C6nd este singur pl3nge mult timp, firi si realizeze cd de fapt igi pl6nge singur de mil5. . iti provoacd incongtient boli sau situalii dramatice doar pentru a atrage atenlia gi mila celorlalli. Dez- volti o atitudine de victim5, crezind sincer ci este ghinionist. o Fuzioneazi ugor cu ceilal!i. Pdtrunde in suferinlele gi emoliile lor, dar se folosegte de acestea pentru a atrage atenlia asupra sa. Lise Bourbeou
Lise Bourbeau igi evidenliazi partea de vedetS, de cele mai multe ori exprimati intr-un mod dramatic, doar pentru a atrage atenlia. intr-un grup, ii place si vorbeascS' despre el insugi. Raporteazd orice int6mplare la el insugi. Se aga!5 fizic de al1ii. ii este dificil s5 facl sau sE decidd ceva de unul singur. Cere intotdeauna plrerea 9i ajutorul celorlalli gi de multe ori preferi sd pard incapabil doar pentru a obline ajutor, nu pentru cd nu ar putea reugi sin- gur. P6ni la urmd e foarte posibil si nu urmeze sfa- turile primite pentru cd de fapt, el cautd doar atenIie. C6nd ajutd pe cineva sau c6nd face un servici cuiva o face doar in speranla ci acesta se va ocupa de el. Are suiguri gi cobo16guri frecvente, astSzi vesel m6ine trist. Se destabilizeazi usor din cauza emo!iilor. Dificultatea de a termina o rela[ie ?l determind sE faci tot felul de compromisuri ca sd nu r5m6n5 sin- gur. Crede ci daci cineva este de acord cu el, aceasta este o dovadd de dragoste. in prezenla unei persoane furioase sau agresive se inmoaie brusc Ai devine ca un copilag speriat imbitr6nind, spaima de singurltate cregte. Deseori preferi si indure o relafie dificilS decdt sd rim6n5 singur. Vtrdecoreo celor 5 rdni . Folose$te preponderent cuvinte ca: singur, absent, nu mai suport, o las baltd etc. Aspectulfizic . Corp longilin, sublire, fdri tonus . Sistem muscular nedezvoltat r Brale lungi, care se bdlSnginesc pe 16ngi corp . Umerii cSzuli o Spatele curbat . PErti ale corpului cdzute, flasce o Ochi mari ;i trigti o Voce slabi, p16ngicioasS o Se sprijini foarte des de ceva sau de cineva. o Preferl hainele largi , 1515i
I IrIzIcu I. DEPEN DENTULUI RANA DE ABANDON Vttrlt'r rrrr'0 celor 5 rdni RANA DE UM|UNTA Aparitia rdnii: intre unu gi trei ani, in raport cu gr;irintele care i-a reprimat orice formi de plScere lrzic6. Aceasti rand poate apdrea in raport cu unul rlntre pdrinli - cel care se ocupS de dezvoltarea fizici ii sexualS a copilului - sau in raport cu ambii pirinli. (.opil care a suferit umilirea din partea unui pdrinte llentru ci a experimentat pldcerea simlurilor. libertatea plScerii i-a fost zdrobiti de atitudinea represivi 9i dispreluitoare a pirintelui. A simlit ruginea fa!5 de acest pirinte. Masca: Masochist Frica luicea mai mare: Libertatea Atitudinea gi cornportamentul rinii gi a migtii active: o Masochistul are un suflet de misionar, pe care il manifesti adesea prin frici o I se pare ci Dumnezeu (sau Paznicul moralei din familie) il supravegheazi 9i il judeci permanent. Face tot ce poate pentru a se arita demn in fa[a lui Dumnezeu sau in ochii celor pe care ii iubegte. Cre- de ci pentru a fi spiritual 9i demn, trebuie si ugureze suferinlele umanitdfii. Din acest motiv igi face o datorie din a-i servi pe cei la care !ine, pu- n6ndu-i pe primul plan, inaintea sa. Pe de alti par- te, masochistul are dificulti[iin a accepta mAngdie- rile sau risfSlul. Lise Bourbeau
Lise Qourbeou Este foarte retinut in vorbire, pentru cI a inleles ci n-are dreptul si spune lucruri care sA-i deranjeze pe ceilalli. Are chiar inclinalia s5-i scuze pe alfii. Refuzi si-gi recunoasci senzualitatea gi plScerile pe care aceasta i le procurS. Respinge pulsiunile asociate cu plScerile simlurilor pentru ci se teme cd va fi coplegit giiiva fi rugine. li este, de asemenea, teamd ci va fi pedepsit daci se bucurd prea tare de via!5. A avut mai multe intdmplSri implie6nd sexualitatea, at3t in copilSrie c6t giin adolescen!5. Face tot ce poate ca s5'nu fie niciodati liber, cici pentru el ,,a fi liber"inseamni ,,a fi neingrddit gi a avea prea multe plSceri" ili reprimi astfel libertatea, punSnd nevoile celorlalli in prim plan gi neavAnd astfel timp si se bucure de propria via!6. Crede ci prin pldcerile simlurilor se depirteazd de spiritualitate. in plus, nu vrea si fie perceput ca lipsit de suflet. Tgi cunoagte nevoile, dar nu gi le asculti, crezdnd ci trebuie si,#isacrifice pentru a se simtitmplinit. Se simtedqiseori maculat, grobian, indemn. Uneori chiarrdezjustat de el insugi. Compenseazi insi gi se recompenseazi m6nc6nd, crez6nd ci igi face plicere, dar ruginea gi auto- culpabilizarea ii strici gi aceastd bucurie. 5e ?ngragi cu ugurinli, pentru a-gi gisi motive de a nu se bucura de plScerea simfurilor. Vlndecorea celor 5 rdni o Are talentul de a provoca amuzamentul altora, prin autoderiziune, umilindu-se singur. o Este atras de locuriin care nu se tnt6mplS mare lucru, cici nu este congtient de mirelia sufletuluisiu. o Folosegte cu precidere cuvinte ca: nedemn, mic, gras, porc, murdar etc. Aspectulfizic: o SupraPonderal,rubicond o Talie scundi o Fatd rotundS, bucdlatd Ochi mari, rotunzi cu privire de copil GAtulgros MicS umfldturi de bizon in partea de sus a spatelui Parli ale corpului rotunjite Se imbraci deseori cu haine scoate in evidenli rotunjimile igi pdteazd deseori hainele Voce mieroasl strdmte, ceea ce-i a a a o a a o
lrzrcu r. MAsocH rsru LU r Vindecoreo celor 5 rdni RANA or rRAoane Aparitia rinii: tntre doi gi patru ani, in raport cu pirintele de sex opus. Copil dezamdgit, fiindcd a simlit ci agteptirile sale de afecliune nu ii sunt indeplinite de cStre pirintele de sex opus. S-a simlit tridat sau manipulat Tn zona sa dragoste - sexualitate. $i-a pierdut increderea in acel plrinte dupi ce a suportat promisiuni neTndeplinite, minciuni sau semne de slSbiciune. $i-a judecat pdrintele ca incapabil de a-gi asuma responsabilitatea. MascS: Controlant Fricile principale: disociere, separare gi renegare Atitudinea gi comportamentul rdnii 9i a mSgtii active: o Controlantul face totul pentru a-i convinge pe ceilalli de forla personatitSlii sale. igi folosegte calitilile de conducdtor pentru a-9i impune voinla. . ili neglijeazi vulnerabilitatea giincearcd sd se arate puternic. Jine ca ceilalli si gtie de ce este el capa- bil. o Face in aga fel inc6t sd fie considerat responsabil. Crede c5 a fi responsabil inseamni a fi gef. in reali- tate este de fapt iresponsabil, cdci ii acuzd intot- deauna pe allii gi dE vina pe ei. igi gisegte cu ugurinli scuze, astfel inc6t sd scape de acuzalii. Lise Bourbeau RANA DE UMILINTA
Lise Bourbeou incearci si fie special, important. Cauti titluri gi onoruri, incearci si fie in centrul atenliei. Este ugor impresionabil de cineva celebru gi bogat, acord6nd imediat incredere unei astfel de persoa- ne. Uiti si fie vigilent 9i in caz de dezamigire devi- ne neincrezitor Reputalia e foarte importantd pentru el 9i daci gi-o simte ameninlatd este gata si o distrugd pe a celui care i-o pune in pericol Minte cu ugurin!5 pentru a scipa basma curatS, dar nu poate tolera ca cineva s5-l minti pe el. Nu il deranjeazi subiectul minciunii, ci minciuna ln sine. Exemplu: Dacd domnul igi ingealS sofia, aceasta va fi mai deranjati de faptul ci a fost minliti dec6t de faptul ci domnul gi-a gisit pe altcineva. Are foarte multe agteptiri de la ceilalli gi este foar- te exigent. Atunci c6nd delegS o activitate cuiva in- sisti ca lucrurile si fie fScute in felul sdu giin ritmul siu, pentru a-ti demonstra superioritatea gi importanla. Controleazd intruna, din lipsi de in- credere. Ti place sE prevadS totul, pentru a putea controla totul. Nu suportS ca ceva sau cineva s5-i strice pla- nurile. Acceptd cu greu neprevlzutul. Se crede indispensabil gi ii place si creadi ci ceilalli nu s-ar descurca firS el. Se destiinuie cu greu, pentru ci nu are incredere in cei de sex opus. Se teme ci ar putea profita de el. Vindecareo celor 5 rdni in nici un caz nu vrea si vorbeasci de gregelile sau de slSbiciunile sale. o Este un bun manipulator;i profiti pentru a-gi controla partenerul. Refuzi s5 admiti ci este in ciutare de dovezi de dragoste din partea acestuia. Manipuleazi prin orice mijloc: bosumflSri, gantaj, minciuni, seducfie, fipete, amenin!5ri. Poate ajun- ge chiar la violen!5. . inlelege gi aclioneazi rapid, dar de multe ori dupi o judecatd pripitS. o E intotdeauna sigur pe el gi incearci s5-gi impuni punctul de vedere in fala celorlalli. ii place s5 aibE ultimul cuvdnt. o Este ranchiunos. Poate si puni brusc caplt unei relalii gi s5 refuze apoi orice contact pentru o lungS perioadd de timp. o Este intolerant gi lipsit de ribdare fa!5 de cei ce se migcl maiincet. Nu ezitd si-gi manifeste furia. . incearci si pari independent pentru a evita frica de separare, de a fi abandonat. ii critici pe cei dependenli. o Folosette cu precddere cuvinte ca: asociat, diso- ciat, separat, pdrisit, intr-adevir etc. Aspectulfizic: o Bdrbatul arati forli gi putere in partea superioari a corpului, are umerii mai largi dec6t goldurile. 30
,uttl.'t (treo celor 5 rdni a a a a a a a Lise Bourbeau La femeie goldurile sunt mai largi dec6t umerii. Bazinul degaji forg5. Mugchi dominanfiin mai multe zone ale corpului. Voce puternic5. Piept bombat. Un surplus de greutate, nu pare gras, mai degrabd puternic. Tendinti de a face burti, cu v6rsta. Ochi mari, privire intensS, seducitoare. Preferi hainele colorate '' " t't' il 'r i l(-* + ,' )* @ I ( ,1') r.'iez' /r. "-,- i:t-; ,l*-. ii -ll-'-., l, il l ..- .1 ,-,_- . ,', , , ,/ '-. r/,, l t 'i 't' ' i i ll 'i' , 11( , ,,i ,/'.r. , , Y1 ,i I IFIZICU L CONTROIANTU LU I RANA DE TRADARE
Lise Bourbeou RANA DE NEDREPTATE Aparitia rinii: intre patru 9i $ase ani, in relalie cu pirintele de acelagi sex. Copil care a suferit din cauzi ci pirintele de acelaqi sex a fost distant, rece. Nu a putut si se exprime, si fie el insugi in relalia cu acel pdrinte. A reaclionat renun!6nd la propria sensibilitate, impunAndu-gi si evolueze 9i si fie perfect. $i-a blocat exprimarea individua litilii. Masca: Rigid Frica principalS: lndiferenla Atitudinea gi comportamentul riniigia migtii active: o Rigidul incearcd si pari vioi 9i dinamic, chiar 5i atunci cAnd este obosit. r Admite foarte greu ci ar avea vreo problemi sau ci il deranjeazd ceva. DacS admite existenta unei probleme, se grdbegte si adauge ci nu e mare lu- cru, ci se descurci singur sau ci deja a rezolvat. . igi foloseqte autocontrolul pentru a fi perfect 9i pentru a-gi atinge idealul pe care singur 9i l-a stabi- lit sau acel.ideal pe care ceilalliil agteapti de la el. o Face totul pentru a-$i controla furia 9i o face congtient, de teami si nu-9i piardd controlul. o Poate incerca s5-i controleze pe ceilalli atunci cind perfecliunea ii este pusi la indoiald 9i trebuie si se apere. Vindecorea celor 5 rdni . in ciuda faptului ci vrea ca totul si fie perfect gi echitabil, de multe ori el este cel care exagereazi o acuzalie sau un gest. Nu igi di seama cit de ne- drept poate s5 devini uneori fa15 de allii sau chiar fald de elinsupi. r Rigidul nu vrea si SIMTA. i9i manifesti cu greu sen- timentele pentru ci nu gtie cum s5-gi gestioneze sensibilitatea. Ti este teami ci s-ar putea si-gi piardd controlul gi si nu mai fie perfect in ochii celorlalli. o Pare de altfel rece 9i insensibil, pentru ci incearci sI arate - altora, dar 5i sie insugi - ci nimic nu-l atinge. Din acest motiv este incapabil sd stabileasci relalii profunde, intime. o Se comportS foarte aspru cu corpul siu gi admite doar rareori ci este bolnav. Aproape insensibil la frig sau la durere, se mSndregte ci nu are nevoie de medici sau medicamente. o Se crede apreciat mai ales-pentru ceea ce face 9i pentru aspectul fizic. Nu are repaus p6nd c6nd to- tul nu este terminat gi perfect. inainte si-gi permiti vreo plScere trebuie si simtd ci o meritS, muncind pentru ea. o Pretinde mult de la el insugi, vrea sd fie tot timpul performant gi nu-gi respecti limitele. De aceea nu tolereazi lenegii. o Este specialist in auto-sabotaj, atunci c6nd - dupi pirerea lui - ii merge prea bine. 35
Lise Bourbeou r l,trrl trr'lruie si fie corect, justificat gi explicabil. ( ,rrrtl t'ste prins cu vreo gregealS se justificS imediat ;,r tle teama de a fi prins igi pregitegte justificirile din timp. . Nu se poate abfine si nu intrerupi pe cineva care face afirmatii nedrepte, crez6nd sincer cI astfel il ajut5. ii criticd cu ugurin!5 pe cei care nu se com- porti aga cum i se pare lui cd ar fi drept gi corect, se critici ugor gi pe sine. in opinia lui cunogtinlele sunt mai importante decit sentimentele. Se m6ndregte cu memoria gi cunogtinlele sale. o CAnd igi atinge limitele poate deveni foarte sarcas- tic, batjocoritor, incipil6nat gi intransigent. o UtilizeazS frecvent cuvinte ca: intr-adevir, exact, nici o problemi, cu siguran!5, niciodati, trebuie, intotdeauna, corect, extraordinar, fantastic gi mul- te superlative. Aspect fizic: o Corp bine proporlionat, cit de perfect se poate o Tinut5 dreapti o Umeri pdtrali o PSrtiale corpului rigide (picioare, g5t, spate) o Migcdri rigide. o Aparilie ingrijitd 9i seducitoare o Mijloc subfire, strins cu centuri sau cu hainele o FalcS puternicd Vindecoreo celor S rdni . Abdomen plat, pe care 9i-l !ine supt o Fese rotunde, bombate e Ten curat, luminos e Privire strilucitoare, vioaie, directd o Voce uscatS, vorbire rapidi 36
hrzrcur- RTGTDULUT RANA DE NEDREPTATE Vindecoreo celor 5 rdni Activarea rinilor Atitudinile gi comportamentele prezentate la descrierea fieclrei mSgti se manifesti in momentul c6nd rana respectivi este activati gi decidem si purtim acea masci. De ce si purtim o masci? Pentru cd ego-ul nostru ne face si credem ci adopt6nd comportamente diferite vom resimli mai pulin durerea provocati de activarea r5nii. in plus, credem ci ceilalli nu ne vor observa rana. Putem face o comparalie cu modul ?n care acoperim o rani fizici cu un pansament sau cu faptul de a lua un medicament inainte de aparilia durerii. Putem pretinde astfel ci nu existi nici o problemi, Durerea fizicd este o reflectare a unei durerii psihice gi scopul ei este sI ne atragi atenlia asupra adeviratei cauze a riului. Aceasti carte ili va indica mijloacele prin care vei ili putea pune capit suferinlei de unul singur. Acest lucru nu va fi totugi posibil doar prin simpla lecturS. Va trebui si inveli cum si utilizezi metodele prezentate gi pe mdsuri ce vei invila si le utilizezi vei reu;i s5-1i atenuezi durerile firi ajutor din exterior. Vindecarea unei rini sufletegti poate fi comparati cu vindecarea unei rini fizice. De exemplu, o persoani care poate s5 gdseasci mesajul corespunzitor unei dureri fizice a trecut prin diverse stadii de inv51are. La inceput, nu i;i di seama gi este in intregime Lise Bourbeau
Lise Bourbeou dependenti de ajutor exterior (medicamente sau terapeut). Pe urmi devine congtienti c5 existi un mesaj dincolo de durerea fizici gi - continuSnd si urmeze tratamentul - incearci sd decodeze acest mesaj. Cu timpul, ajunge si decodeze mesajul respectiv 9i nu mai are nevoie de ajutor exterior. Cum se activeazd o ran5? Se poate ?nt6mpla in trei feluri, cum am menlionat mai devreme c6nd vorbeam de,,Triunghiu I Vie!i i" Egti afectat de atitudinea sau comportamentul pe care cineva le are la adresa ta. Te simfi vinovat fald de cineva, !i-e teami c5-l vei rini gi ii vei activa vreo rani prin ceea ce faci sau spui sau prin ceea ce intenlionezi si faci sau si spui. 3. Suferi din cauza din a ceva ce-ti faci sau cum egti cu tine insuli. Trecem zilnic de la o rani la alta, in funclie de circumstanle gi de persoanele pe care le frecventim. Am remarcat ci in general, in viala profesionalS suferim cel mai adesea de respingere gi de nedreptate, in timp ce in viala personal5 avem abandonul gi nedreptatea. Umilinla o triim intotdeauna in raport cu noi ingine. Nu-i acuzSm pe ceilalli c5 ne umilesc. Voi explica asta in capitolul despre umilin!5. >-.--(D-< Vindecarea celor 5 rdni Dupi lectura acestui capitol am decis si aplic in viafa mea urmitoarele: 1. 2.
CAPITOLUL DOI in**at L fr,<txexrte; Acest capitol regrupeazi intrebiri care ni se pun frecvent in atelierele si conferintele Scolii AscultS-ti Corpul Copii adoptati trebuie sd considere cd rdnile lor au fost octivote de pdrin{ii biologici sau de cei adoptivi? RSnile ni se activeazi inilial de la concepere p6nd la v6rsta de ;apte ani. Confbrm anumitor curente din psihologie ne dezvoltim toate credintele pAni la v6rsta de gapte ani. E sigur ci cea mai mare parte a modului nostru de 96ndire, fricile, credinlele, sentimentele, deciziile, le trSim in mod incon;tient. in ceea ce privegte apari!ia sau activarea rinilor aceasta se prezintS atSt prin rela!ia cu pSrin!ii adoptivi c6t gi cu cei biologici. De fapt, toli cei care au avut un rol important in primii qapte ani de via!5 au participat la ,,trezirea rdnilor" existente inainte de nagtere. Bunici, educatori, profesorii sau orice altS persoanS importantS, Am ascultat cu atenlie numeroase mirturii ale unor persoane adoptate, care la maturitate si-au gisit pirinlii biologici. Pe misuri ce ?ncepeau s5-i frecventeze gi si petreacS mai mult timp cu ei descopereau o mare aseminare intre rinile lor, deci 9i intre ernoliile, fricile gi credinlele lor. Un copil adoptat va avea intotdeauna o legiturl foarte puternici cu pirinlii sii biologici, datoritd faptului ci Vindecarea celor 5 rdni i-a ales pentru aceastd incarnare. Legitura lor genetici este la fel de importantd ca legdtura dintre sufletele lor. Daci esti copil adoptat, amintegte-fi c5 experienfa unui abandon 9i a unei respingeri de mic copil face parte din planul tdu de viafd, pentru a te ajuta sd accepli aceste riniin viafa ta. i1i va fi foarte greu si le vindeci atSta timp cdt nu ifi asumi responsabilitatea acestei alegeri. De la nagtere, cei care se ocupi de un copil vor acfiona gi vor reacliona in raport cu acesta in funclie de ceea ce au de invSlat ?mpreun5. Absolut nimic nu este ldsat la int6mplare. Viala este at6t de inteligentd incSt trebuie neapdrat sd acceptdm aceasti inteligentd. Am auzit de multe ori cdte o mami pl6ng6ndu-se: Nu gtiu cum de imi pierd controlul otAt de repede cu fiico mea cea micd. Are talentul de o md face sd reoclionez gi sd uit de bunele mele intenlii de o fi mai tolerontd cu eo. Nu fnfeleg, moi oles cd n-am ovut deloc acest gen de probleme cu sorq ei, core e cu door trei ani moi more. in acest caz, rdnile se activeazi gi la pirinte gi la copil. Mama isi pierde controlul pentru cd se simte respinsi de fiica ei. Dupd asta se auto-acuz5 ci este o mami rea (r5ni de respingere gi de nedreptate) gi reactioneazi cu furie. Acest gen de reaclie poate surveni chiar daci fata nu scoate nici un cuv6nt: o privire sau o anurnitd mimici ajung. Asta demonstreazi foarte clar ci suferinfa ne este provocatS de interpretarea pe care o dim faptelor. O rand activati la una indicd faptul ci acea rand a fost activati gi la cealaltS, in acelagi rnoment gi cu aceeagi intensitate. La fel se int6mpli gi in cazul unui copil adoptat. Lise Bourbeou
Lise Bourbeou Precizez aici ci nu este necesar si gtim c6nd 9i de citre cine ne-au fost activate rinile in prima copilSrie' E suficient si recunoagtem existenla lor. Pe misurd ce devenim mai congtienli Siinvdlim si ne acceptim mai bine, multe evenimente din trecut ne devin maiclare. Dacd unul dintre pdrinli o fost absent cdnd erom mici, inseamnd cd anumite rdni nu ne-ou lost activote? Din pdcate, nu. $tiu cd unora le-ar fi plicut si aibi aceasti gans5, dar nu este cazul. Daci de exemplu o mamd gi-a crescut singuri fiica, firi ca cineva si joace rolul tatilui, copilul va fi atins in rinile sale de abandon pi de tridare. Rdnile au putut si fie activate Tn moduri diferite: Vindecoreo celor 5 rdni Lucrurile se petrec la fel pentru toli cei care au avut un singur pirinte in copilSrie ;iin adolescen!5 Moma mea d murit cdnd oveom trei ani, ior tato s-a recdsdtorit cdnd aveom Sase. Core dintre cele doud mame mi-ou activat moi mult rdnile. in familiile reconstituite, toti cei care joaci un rol parental au influenle asupra ta. in general, pdrinlii biologici activeazd rini mai profunde, dar de multe ori, noul pdrinte nu face dec6t sd continue aceasti activare. Amintegte-li ci atragem intotdeauna persoanele de care avem nevoie in fiecare moment al vietii noastre. Persoonele homosexuale ar trebui sd inverseze rolul pdrinlilor? Nu, fie ci vorbim de o femeie sau de un bdrbat, homosexualitatea sa nu are nimic de-a face cu rinile. Preferinla sexualS este un fapt foarte personal gi de naturi strict fizic6, chiar dacS alegerea se face ca reaclie la relalia cu unuldintre pirinli. Ceea ce este important - repet - nu este si gtim cine a fost prima persoani care a activat unele r5ni, ci sd recunoattem ci avem aceste rini gi ci pirinlii nogtri au fost alegiin funcfie de planul lor de via]d, care este str6ns legat de al nostru. Ei participi Tntotdeauna la dezvoltarea noastrS spi ritua 15. o Prin ceea ce mama a povestit despre tatilui. o Prin ceea ce fiica a observat la alli ta1i, copii. Prin intermediul unui frate mai mare sau a unei alte persoane de sex masculin din familie. Prin imaginea pe care gi-o face singuri despre tatil siu. I Prin orice birbat care poate reprezenta un tatd in ochii ei, cum ar fi un profesor sau un prieten de familie. absenla ai altor
Lise Bourbeau Reacfia la alegerea homosexualit5lii unei persoane are legdturi directi cu ceea ce acea persoane are de invSlat. in general, daci pirin!ii accept5 cu ugurinta aceastd alegere, asta va ajuta propria acceptare, iar rinile sale nu se vor activa in sfera sexualitifii. Daci unul sau ambii pirinli nu vor accepta, atunci se vor activa una sau mai multe rini. Putem determina aceste rini pe baza descrierii lor. in ceea ce privegte partenerii, determinarea rinilor activate poate fi mai dificili. De exemplu, c6nd doui femei trdiesc impreunS, una poate juca mai pregnant un rol de birbat. Daci este cazul t5u gi egti consideratd a fi femeia din cuplu, partenera ta poate sd ili retrezeasci suferinlele trSite cu mama ta dar gi pe cele avute in raport cu tatil tiu. Sfatul meu, in acest gen de situafii este si nu incerci si afli prea multe. Trebuie doar s5-1i gestionezi corect fiecare ran5, pe mdsurd ce se activeazd gi asta ili va imbunitili relalia. DacI iti accepli ugor homosexualitatea vei fi mai pufin confuzi ;i vei putea s5-1i gestionezi mult mai ugor emoliile triite. Aud des ci aceasti confuzie se manifesti deseori 9i la cuplurile heterosexuale. O femeie poate spune ci partenerul ei se comporti asem5nitor marnei ei ;i se intreabi cum s5-gi interpreteze rinile. Trebuie doar si se bazeze pe comportament, pentru ci acesta ii va indica despre ce masci este vorba gi ce rani ii corespunde. Verific6nd pe urmi cum gi-a judecat partenerulin modul siu de A Fl va descoperiiin final ci la fel gi-a judecat gi tatil. Confuzia vine din faptul c5 Vindecoreo celor 5 rdni degi comportamentul este diferit, acuzafia este aceeagi. Voi reveni asupra acestui subiect, intr-un alt capitol al acestei cirfi. Auzim din ce in ce moi des de persoane tronssexuale, bisexuole, intersexuole etc. pe cine trebuie ocestea sd ia in considerare pentru octivarea rdnilor lor. Rdspunsul este acelagi. pirinf ii ne activeazi intotdeauna anumite rini, fird si vrea, pentru ca noi si devenim conptienli de ceea ce avem de invilat, la fel cum gi ei au nevoie de noi pentru evolufia sufletului lor. Atunci c6nd o persoani alege un mod de viald in afara normelor obignuite, este predispusi si experimenteze diferite forme de respingere, atat din partea altora c6t gi din partea sa (autorespingere). Cu toate astea, existi milioane de oameni care se nasc cu o rani gravd de respingere, degi par si triiasci absolut conform normelor. Este deci preferabil sd nu ne pierdem timpul ciut6nd .diferite detalii, ci si ne concentrim pe atenuarea, vindecarea propriilor suferinfe, pentru ci nimeni altcineva nu o poate face in locul nostru. Ce se intdmpld cdnd este vorbo de o mamd surogot? De cdtre cine este inlluenlot copilul in privinld rdnilor sale? in cele noui luni de sarcini legitura dintre cei doi este foarte puternicS, pentru cd fdtul depinde in totalitate de mama purtitoare. El este deci influen[at de ceea ce
Lise Bourbeou ea triiepte, de ceea ce ea simte. Pentru ci nu existe hazard, femeia disponibilS ;i dispusd si poarte acel copil il va influenla in func!ie de nevoile lui sufletegti. Dupi ce va pierde orice contact cu ea, copiluligi va uita repede inceputul de via!5 9i va trSi experienfele de care are nevoie al5turi de mama care il va cregte. Acest gen de experien!5 poate fi triit diferit. Unii copii se pot simli respingi, allii abandonali sau nedreptSfiti. Pot exista copii care sE considere aceasti alegere de nagtere demonstreazi cd nagterea lor este foarte doritS. in zilete noostre lecundolia in vitro este des folositd. Ce influenle poote oveo oceastd metodd osupra rdni- lor sufletegti ale copilului? Trebuie din nou sd ne amintim ci hazardul nu existi gi ci totul ne este pre programat tnainte de nagtere, in conformitate cu planul nostru de via!5. Putem considera ci dacd sperma tatilui este fecundati de cdtre mami totul se petrece normal. Mai ales pirinlii respectivi trebuie si se intrebe ce au de invS;at din aceast5 experienld. Copilul va gti doar ci a fost foarte dorit, ceea ce nu e intotdeauna cazul la ceilalli copii. Fecundalia in vitro se poate face gi cu sperma unui necunoscut, fecundatd de citre mamd. in acest caz copilul va trii aceleagi stiri ca gi c6nd ar avea un tati absent sau dispdrut. Vindecoreo celor 5 rdni in situalia in care o mami surogat fecundeazd sperma tatdlui, putem si consideram aceleagi efecte ca in cazul mamei purtitoare. Este important si relinem ci indiferent de circumstanfe - sufletul copilului (pi cel al pirinlilor) aveau nevoie de aceste experienle pentru a putea evolua in conformitate cu planul lor de via!5. Doar ego-ul crede ci suferinlele ne sunt cazate de cdtre ceilalli. Cdt timp acceptim si credem asta, considerSndu-ne victime, nici o dezvoltare spiritualS nu este posibilS. Ali spus cd fiecare dintre noi avem cele patru rdni, cu exceplio umilinfei. Cum se foce cd eu sunt singura din fomilie care dm aceastd rond? Cdnd spun avem toli patru-1ini din cinci asta nu inseamni ci sufletul nu are nevoie si accepte rana de umilinli. Avem cu tofii o memorie genetici mogteniti din familie a9a cum avem li o memorie celulari acumulatd pe parcursul vielilor triite de sufletul nostru. Toate aceste vieli ne sunt folositoare pentru a inv51a s5 acceptim tot ce poate fi trdit pe aceast5 lume. Pe parcursul unor viefi, experimentdm gi rana de umilinfi, pentru a ne verifica nivelul de acceptare al ei Persoana care a pus aceastd intrebare credea ci este singura din familie care suferi de aceasta ran5. Ciut6nd mai atent in genealogia familiei va gisi - 48 49
Lise Bourbeau hr,rtc probabil - o persoanS care ii seamini mult gi (.rre este gi ea la fel de afectat5. lntuilia imi spune ci atunci cAnd cineva seamSnd foarte mult cu un strdbunic, de exemplu, este de fapt acela$i suflet care s-a reincarnat pentru incerca s5 completeze un proces de acceptare ce nu care nu a fost incheiat. Vid adesea oameni care nu pot accepta rana de umilinti a unui membru de familie giii spun lucruri de genul: De ce ii lapi sd profite de tine in halul ocesta?Egti prea bun! Sau: De ce te ingrogi otdt? Ar trebui sd tii pulin regim! Daci te simli criticat - in gAnd sau in cuvinte - cei rotofei care au mai multe caracteristici ale misti de masochist, vei $ti c5 incl nu ai acceptat comportamentul gi aspectul fizic ale rinii de umilinfd. S-ar putea ca rana si reapari mai t6rziu sau si fie am6natd pentru o viald viitoare. E la fel pentru persoanele care au de exemplu doar fala rotundi gi nici un alt semn vizibil al acestei rini. Dacd se controleazi si nu se ingrape, din cauza mSgti de rigid, inseamni ci n-au intrat in procesul de acceptare. E mult mai inlelept s5 facem fa!5 lecfiilor pe care trebuie si le inv515m. Astfel, nu evitim doar si retriim aceleagi suferinfe gi in alte viefi, dar cel mai mare beneficiu al acceptirii de sine 9i de allii este fericirea pe care o resimlim. trnlr'r 0reo celor 5 rdni (trmenii au sceleasi rdni? l',rrral nu de mult se credea ci gemeniifal;i erau diferifi, ,rv,ind fiecare o personalitate distincti gi ci gemenii rrk'ntici erau identici din toate punctele de vedere, at6t lrzic c6t 9i ca trisdturi de caracter. Unii cercetitori suslin ,rr um c5 gemenii identici nu sunt identici LOA%, mai ales rrceea ce privegte rnodul devia!5 pe careil adoptS si al lrolilor pe care le au. De exemplu, cercetdtorii nu rcugesc si inteleagS cum este posibil ca unul dintre liemeni si dezvolte un cancer de foarte t6nir, iar r elilalt doar pe la 70 de ani. [xisti foarte multe studii despre gemeni, multe dintre ele inci in curs de validare, aga c5 cei interesali le pot gisi cu upurin!5 pe net. lin6nd cont de legea cauzS-efect, care ne spune noi ne construim viala prin ac!iunile gi deciziile noastre, intelegem de ce gemenii trSiesc experienle diferite, chiar daci par identici. Ceea ce face diferenfa, sunt alegerile pe care le fac in cursul vielii lor. Daci unul alege si devini mai con;tient pentru a-9i diminua suferinlele, adicS daci preferS dragostea in locul fricii, acceptarea in locul rezisten!ei, lSs6ndu-gi astfel inima si-i dirijeze viala gi nu ego-ul, cu siguranli acesta va avea mai puline boli decSt cel ce va ldsa ego-ul s5-l dirijeze. Eu am observat ci in cazul gemenilor identici, existi multe ganse ca atunci c6nd unul adoptd un nou comportament, celSlalt s5-l urmeze. Sunt atet de uni!i, ci se simt
Lise Bourbeou foarte u$or unul pe altul, chiar cdnd sunt la distan[d. S- ar pdrea cd cel care s-a n5scut primul are mai multi influenfi, dar cum to]i avem liber arbitru, este imposibil si anticipim fard gregeali cum se vor comporta doi gemeni identici. Vindecoreo celor 5 rdni Dupi lectura acestui capitol am decis si aplic in viala mea urmStoarele:
Lise Bourbeou CAPITOTUL TREI Eg,s-u/-, cRL mnL Yn-arae- obstar-ot itufa+n vtnd$nril t dnils+. C6nd am scris titlul acestui capitol mi intrebam de ce ego-ulincearci din ce in ce mai mult si fie recunoscut, c6nd atitria autori importanli ficut sd curgi r6uri de cernealS pentru a ne ajuta si inlelegem influenla covSrgitoare pe care acesta o are in viala noastri. Rispunsul pe care mi l-am dat este ci tocmai din cauza trezirii congtiinlei colective insistS atita se faci simlit. ii este frici cd ar putea dispirea. Voi continua deci si vorbesc, cum o fac in toate cdrlile mele, la fel ca in atelierele gi conferinlele Scolii AscultS-li Corpul. Pentru cei care au citit mai multe din cdrfile mele sau au participat la conferin[e sau ateliere, m-am gAndit sd adaug mai multe exemple in acest capitol gi pe parcursul c54ii. Vreau si vd ajut astfel si recunoagteli mai precis momentele e care vi dirija!i singuri viala gi momentele in care vi lisati controlati de ego. Timp de 45 de ani am citit mii de c5fii gi am participat la numeroase formiri, pentru a-mi dezvolta congtiinla, iar de peste treizeci de ani predau eu Tnsimi asemenea cursuri. Cu toate acestea inci descopSr lucruri noi. La fiecare noui descoperire rim6n miratS gi mE intreb cum de nu mi-am dat seama mai devreme de acel lucru. Vindecorea celor 5 rdni lati de ce insist in a te ajuta, prin aceastd carte, si descoperi la rAndul tiu imensa influen!5 gi putere pe care ego-ul o are asupra ta. Sunt siguri ci nu sunt singura care devin din ce ?n ce mai congtientS, cu fiecare zi, cu fiecare sipt5m6nS, cu fiecare an care trece. Dupi ce m-am tot intrebat dac6 este posibil ca intr-o zi sd scap definitiv de influenla pe care ego-ul meu o are asupra vielii mele, m-am hotirSt p6nE la urmi si o las baltd gi sd md g6ndesc doar la bucuria pe care o triiesc de fiecare dat6 cdnd imi dau seama de modurile diferite in care incearci si mi pdcileasci gi si mi controleze. Doar a9a voi reugi si-mi controlez viala mai bine. Crearea Ego-ului Aud deseori intrebarea: Dor de unde vine ego? De ce e ofit de importont in viafa noostrd? Ego-ul a inceput si se manifesteze din momentul in care Omul gi-a dezvoltat energia mental6, in urmi cu milioane de ani. i1i amintegti de Adom gi Evo? Triiau in paradisul terestru, Erau perfec[i. C6nd Eva a gustat din pomul cunoagterii (dimensiune mental5), au devenit imperfecli pi au apirut problemele. Aceasti poveste simbolici ne arati ci odati cu dezvoltarea energiei mentale am mo$tenit puterea de a alege. Suntem singurele creaturi de pe suprafala pimdntului care avem liber arbitru. Cu timpul, am ales s5 dim mai mult loc dezvolt5rii dimensiunii noastre mentale, i-am utilizat energia pentru a ne crea un ego, crez6nd cd ne 54
Lise Bourbeou va fi r"rtil, c6ndva, dupi care l-am lSsat si devinS mai important decSt puterea noastrd de a alege. Din pdcate, am uitat ci singura putere adevirati este cea a fiinlei divine pe care o avem fn noi - lumina noastrS, marea noastr5 inlelepciune. Putern compara ego-ul cu un vecin, cdruia i-arn oferit multi ospitalitate gi care p6n5 la urmi vine la noi in casi gi ne spune cum si ne comportdm. Acest vecin s-ar sim!i super inrportant gi indispensabil. Ar fi sincer convins ci nu putem trii fird el, cd n-am fi capabili si ludm nici o decizie in viala noastri fSri ajutorul lui. Putem condamna un astfel de vecin. Nu putem, pentru ci eleste convins cE ne ajut5, ci ne face un serviciu. Aga se int6mplS cu ego-ul nostru. El nu poate inlelege ce se int6mpld cu adevSrat, nu se poate vedea. latS de ce trebuie si invSlim si ne observSm, pentru a realiza c6nd este prezent. Este ca o patS pe o fesdtur5, care nu gtie cI este o pat5. Trebuie si fim in afara tesiturii pentru a vedea pata. E important sE ne amintim ci ego-ul este flcut din energie mentalS, Dimensiunea noastrl mentalS ne este indispensabilS pentru a 96ndi, organiza, planifica, memora etc. E o materie subtili, pe care nu putem nici si o vedem, nici sJ o atingem, spre deosebire de dimensiunea noastri fizicl, dar care este totugi foarte prezentd gi foarte importantS. Pentru a putea si 96ndim, si ne organizim, mentalul nostru trebuie si se bazeze intotdeauna pe memoria sa, pe tot ceea ce a invSlat dea lungul timpului. Dimensiunea noastri mentalS este fericiti si echilibrati atunci c6nd Vindecarea celor 5 rdni folosegte tot ceea ce a invSlat pentru a ne ajuta sI facem fali nevoilor fiinfei noastre. De ce trebuie si vorbim atata de ego in aceasti carte? Este foarte important pentru cd asta te va ajuta si devii mai congtient de toate d5tile c6nd o rani i1i este activatS, iar tu reaclionezi. intr-adevir, fiecare reaclie este provocati de activarea unei rini, iar asta demonstreazi de fiecare datS influenfa ego-ului. Ce este ego-ut Ego-ul este o crealie specific omeneascd" Pentru a supravielui el se hrSnegte din energia noastri mentalS. Se bazeazd doar pe ceea ce a fost invilat in trecut. De exemplu, orice situalie pe care o considerd periculoasi pentru ci aga a fost la un moment dat, in trecut, este tratatd ca peniculoasi pentru totdeauna, adici at6ta timp c6t il l5s5rn. incearcd intotdeauna si opreasci mersul lucrurilor, negSnd pe cAt posibil orice schimbare. Una din specialitSlile sale este suferinla. Ego-ul suferf, din cauza dorinlelor sale nesatisficute gi, de asemenea, de teama de suferinfi daci dorinfele sale s-ar concretiza I C6nd ilidaiseama ci ego-ulte domini gtii imediat ci i pertlqgascg agglqllcl rI? !,"Ie19rylg!l" 56 57
Lise Bourbeau Ego-ul nu poate trii in realitate, cici compare totul la lumea pe care gi-a creat-o. E convins c5 lumea sa este cea rea15. De c6te ori am auzit adulli pl6ng6ndu-se de evenimente dificile din copilSrie, convingi fiind ci acestea au fost reale. Dupd verificirile ficute in familiile lor 9i-au dat seama ci perceplia lor despre aceste evenimente este fals5, c5 nimeni altcineva din familie nu a triit 9i nu a perceput evenimentele respective ca fiind dificile. Acegti adulli au suferit din cauza acelor evenimente timp de mulli ani doar pentru faptul ci ego-ul lor i-a influenlat sd perceapd acele evenimente intr-un anumit fel, in loc si vadi realitatea. Eu vin dintr-o familie cu unsprezece copii gi sunt siguri ci dacl ne-ai intreba despre pirinlii nogtri, fiecare dintre noi am spune altceva. C6nd eram t6niri am avut parte de un incendiu la casa noastri gi dupi mulli ani, vorbind cu surorile mele, am realizat ci nici una dintre noi nu avea aceeagi pirere despre ce s-a petrecut atunci. Am trSit fiecare un incendiu diferit. latd influenla enormi a credinlelor gi fricilor noastre, a ego-ului. Fiind creat din materie mentalS, ego-ul poate fi considerat ca o excrescenli mentalS. Cunoagtem cu tolii excrescenlele fizice ca negii, chisturile, tumorile etc. Aceste excrescenle sunt ficute din materie fizicS, dar nu sunt naturale. Acestea paraziteazi corpul gi se folosesc de energia sa pentru a se crea 9i dezvolta, pentru a exista. Am fost din totdeauna fascinatd de structurile lor. Reugesc chiar s5-gi creeze vase sanguine, pentru a trii mai mult. Ego-ul, degi aseminitor, face mult mai riu, pentru ci posedd propria voin!5 de a trSi gi de a supravielui. Acesta Vindecarea celor 5 rdni triiegte cu frica permanenti de a muri, de a dispare, parcd ar gti cd in realitate el este efemer, nu are substanlialitate aga cum avem noi. in acelagi timp, ego-ul este incongtient de asta gi din aceasti cauzi cautd si se autoconvingi de propria existenli. lgnoranfa asta seamini cu cea a unei persoane care nu vrea s5-gi recunoascd ci ii este frici cd o si rdm6nE fdri bani, ci este inconptienti de faptul ci trdiegte in nesiguran!5. Aceasta vrea deci si se autoconvingd ci de fapt nu este aga, cheltuind nechibzuit, afirm6nd ci nu se teme de sdrdcie gi este sigurl ci va avea intotdeauna suficienfi bani ca s5-si pliteasci facturile. Va merge chiar mai departe, ii critici sau incearci si-i schimbe pe cei ce manifesti o anumiti insecuritate financiarS. $tim cI daci nu i-ar fi fricd, n-ar avea de ce sd incerce si-i convingi pe allii sau pe el insugi. E la fel gi pentru ego, care tot incearci s6 se convingi ci existi, cSnd de fapt e doar o iluzie. Ego-ul, scormonindu-[i energia mentali, te slibegte. De fiecare datd c6nd il lagi s5 te controleze, te trezegti firi energie. Sunt convinsi ci deja ai remarcat acest lucru cu mai multe ocazii. C6nd trdiegti frici gi emolii - care sunt manifestdri ale ego-ului - ili dai seama cE egti obosit la sf6rgitul zilei. Doar tu poli si decizi daci continui s5-ti alimentezi ego-ul sau nu. Din picate nu este chiar aga u$or, pentru ci i-am dat prea multi putere ego-ului pe parcursul vielilor precedente. Acum el incearcd si ne convingi prin mijloace subtile cd de fapt, ne decidem singuri viala, c6nd de fapt el conduce.
Lise Bourbeou Ego-ul, totalitatea credinfelor tale Cind vorbesc de o parte a ego-ului, md refer la toate credinlele, adicd la toate mijloacele pe care le folosegte pentru a interfera cu viala ta. Ai remarcat cu siguranf5 cd sute de voci ili vorbesc firl incetare, te sperie, te fac si te indoiegti de tine gi de al1ii, te culpabilizeazd, te impiedici si aclionezi etc. Fiecare din aceste voci este legati de una dintre credinlele tale. Cu c6t ifi intrefii mai mult aceste credinfe, cu at6t ele cSgtigi in importanfi. in concluzie, ego-ul este totalitatea credinlelor care te impiedici si fii tu ?nsu!i. Dificultatea de a ne recigtiga puterea De ce este at6t de dificil de a ne rec6gtiga controlul asupra vielii noastre 5i sd nu ne mai lSsim condupi de ego? Motivul principalil reprezinti lipsa de congtiin!5 a omului. Suntem congtienli de circa S-LO% de tot ceea ce se ?ntimpli in noi. Asta inseamni c5 suntem foarte pulin conStienli de toate d5lile cSnd ne l6sim viala si fie controlati de credinlele noastre. indriznesc si sper ci dup5 lectura acestei cirli ili va fi mult mai ugor si-1i dai seama cind ego-ul preia controlul asupra vietii tale. Pentru asta e necesar si-1i amintegti ci ego-ul, micul eu, nu se 96ndegte decit la el gi ci va continua si existe prin g6ndurile continue de EU, EU, EU, MlE, MlE, MlE. Este modul sdu de a-gi dovedi cd existS. Pare ci se crede singur impotriva tuturor. Vindecorea celor 5 rdni Egorl.te h"voie si se convihga netnqeta.t ci exist6 9i ci eat6t de irnportantinc6t poate exista etern,.lafel ca'omul Si analizim de exemplu o zi tipici din viala unei femei mdritate, mami a doi adolescenli, care lucreazi' Majoritatea exemplelor se pot aplica 5i la bSrbali' Tot ce este scris cu caractere italice reprezinti g6ndurile micului siu eu, care se teme pentru imaginea sa, ii este frici si nu fie iubit, s; nu fie recunoscut etc' Egoul care 96nde;te necontenit doar: EU, MIE' Femeia se trezegte cu o mici int6rziere: Ce porcdrie de ceas, de ce n-o fi sunot? (EU) o sd fntdrzii din nou' $efa, ior o sd se uite urdt lo MINE. Se alSturi solului 5i celor doi copii la masa din bucitirie. De ce nu M'a;i trezit?(ELl) cred cd V'am spus ieri cd astdzi (Eu) trebuie sd oiung la birou mai devreme. Se aranjeazi in grabd, dar nu-9i glse;te taiorul pe care vrea si-l imbrace. o nu! E incd lo curd;at! Dacd (EU) n-ar trebui sd foc totul in casa osto poote a5 fi avut timp ierisd rnd duc (EU) sd-liou- Se prive;te in oglindS: lJite incd un rid!Via;a de familie UA imbdtrineSte repede. (EU)O sd am nevoie de mai multe zile de vaconfd. Sunt din ce in ce moi urdtd 5i ordt maiin vdrstd decdt sora meq mai micd'
Lise Bourbeou Di fuga la baie; Of, iar a ldsat cinevo colacul ridicot. Cred cd solul meu. Bdrbali nu se gdndesc niciodotd la NOl, femeile. Oare cdnd or sd inleleagd cd e nepoliticos? in drum spre birou: uite-l gi pe rnoSul dsta care incurcd circulalia Si MA face sd intdrzii. Ce-o cduto pe stradd lo oro asto? Ajunge cu intdrziere la birou: iMl pare rdu cd am intdrziat, porcd todte ou fost impotriva MEA astdzi, incepdnd cu so,tul meu... $i continud sd explice, pentru a se justifica. in timpul gedinlei: De ce trebuie sd-Ml pierd timpul oscultdnd aceleogi prastii? Credeom cd osto e o gedinld importantd. De ce varbegte doar eo? De ce nu-Ml cere pi MIE pdrereo? Poote iii inchipuie cd (EU) sunt tdmpitd. La pr6nz, la bufet:, iar cartofi prdjili! Si tot Ml-am promis cd n-o sd moi mdndnc prostii., iar o sd md ingro5. N-AM voinfd! Merge si-gi ia a patra cafea: Ok, asta e ultima pe core o beau. $tiu cd (EU) beau preo multd, dar ostdzi toli MA enerveozd gichior AM nevoie. $efa ii di o sarcinl neprevdzutS: De ce trebui sd MA ocup EU de toate prostiile? Mdcar de Ml-ar spune mul;umesc. Oore ce AM gregit ca sd fiu intotdeouna atdt de incdrcotd gi oici gi acasd? Tofi profitd de MINE! Ajunge prea tdrziu pentru a-5i duce biiatul la sport; Nu te uito ago la MINE! EU am fdcut tot ce-om putut (EU). Vindecareo celor 5 rdni Nu poli sd-fi inchipui cum e sd trebuioscd sd le foci pe toate gi acosd Si la birou. Soful ajunsese acasi mai devreme dec6t de obicei 9i s_ a instalat la televizor. Nu i-a trecut prin cop sd_Ml focd o surprizd gi sd pregdteoscd el maso in locul MEIJ Fiul s5u ajunge acasi mai t6rziu. Ea se enerveazi ci trebuie sd-i pregiteascd si lui de m6ncare: puteai sd-Ml spui cd nu vii la mosd. EU credeom cd egti lo prietenul tdu. AM impresia cd toti credefi cd EtJ sunt servitoarea voastrd. P6ni la urmi pe la ora 2L se ageazi qi ea la televizor ca si vadi un serial in care este vorba despre patru femei casnice:Ce Ml-ar pldceo gi mie sd locuiesc intr-o cosd opo frumoosd 9i sd moi om gi o bond core sd le facd pe toate pentru MINE! gi ceololtd, ce haine frumoose are! $i nici mdcar nu trebuie sd aibd o stujbd! uf, nu_Mt foloseSte la nimic sd visez. Ar fi preo frumos sd om 5i EU o astfel de viafd. Fiulgi fiica sa se iau la cearti: Nu mai suport sd vd aud! (EU) Sunt obositS, AM avut o zi grea. N-afi putea 9i voi si vd mai g6ndifi 9i la allii? Am 9i EU nevoie sd m6 relaxez. Abia M-AM a5ezat Si (EU) am muncit toati ziua. Soful vrea si faci dragoste: Oare nu inlelege cd atunci c6nd (EU) am at6tea pe cap nu-Ml mai rdm6ne energie gi pentru asta? Birbali sunt toli la fel, nu se g6ndesc dec6t la ei, nu fin cont gi de nevoile noastre. Bine o si accept, a;a (EU) o sd am linigte, iar m6ine va fi mai drigul cu MtNE.
Lise Bourbeou ATENJIE: Nu spun si nu mai folosim deloc cuvintele EU, MlE, iUt. Oe exemplu, daci vrei si povestegti o int6mplare cuiva, le vei folosi destul de des. Ele sunt folosite de ego atunci cSnd existi o critici ascunsi in frazd, un sentiment de superioritate, ciutarea atenliei sau a complimentelor. Ego-ul utilizeazi criticile Un mod foarte subtil pe care ego-ul il folosegte pentru a ne controla este s5-;i dea importanld, s5-i critice frecvent pe al1ii, pretinzSnd ci sunt doar observafii. Ai vizut cAteva exemple mai sus. ii place si giseascd defecte la alfii, le cauti nod in papuri pentru a se convinge cE el e superior gi mai important dec6t al1ii. C6nd suntem congtienli gi chiar criticdm pe cineva, o facem pentru ci suntem convingi ci meritS criticat, fiindci chiar a gregit. Trebuie si vI mirturisesc cd pentru mine, faptul ci am descoperit - gi descopir in fiecare zi - importanla ego-ului meu este una dintre marile revelalii ale vielii mele. Cu c6t devin mai congtientd descopdr c6t loc ocupi. Marele avantaj al acestei descoperiri este ci din secunda in care imi dau seama ci nu mai sunt eu cea care-mi controleazl viala, pot imediat si-i suprim influenfa. Vindecoreo celor S rdni Daci vreicu adevirat si-!idiminuezi gisi-!i vinaecl treptat rinile, e absolut nevoie s6 devii congtient de enorma putere 9i inftuenti pe care ego-ulil are in viala ta AcceptSnd faptul cd orice manifestare a ego_ului ne indicd activarea unei rini, devine imperativ sd devenim congtienli de prezenfa sa. latd un exemplu care te poate ajuta s5-ti dezvolli aceaste abilitate. pentru fiecare exemplu de critici, in g6nd sau cu voce tare, am adiugat 96ndurile egotice. o Ai vizut cum s-a ingrigat? Oare n_are oglindd acasS? (EU nu M-a; Idsa niciodati si ajung aga. EU AM rnai multd voinid dec6t ea). Nu mai tace din gurd, acapareazd toati discutia. Nu-gi dd seama ci gi allii ar avea ceva de spus? (EU sunt mai discret, mai atent la ceilalti) Ce face prostul acesta in trafic? Mi_a tiiat calea gi aproape m-a atins. Cine i-o fi dat permis? (EU conduc mult mai co!-ect, EU n-a5 face niciodati a5a). Siraca, are din ce in ce mai multe probleme, devi_ ne treptat o victim5. (EU sunt stf,pdn pe mine. EU nu caut sd atrag simpatia prin problemele mele. EU nu profit de ceilalti) M-am sSturat s5 tot trebuiasc5 sd mI repet! Cred c5 am fost destul de clarl (EU ascult mai atent, EU sunt mai focusat, ca s5 inleleg nnai repede) 65
Lise Bourbeau Nu pot sd cred cd face din nou asta, deti 5tie cd nu imi place! (EU lin cont de ceea ce ii place, micar at6ta lucru pot face pentru a-i arita iubirea MEA). Urisc si sun la o institulie publici ! Mai int6i vorbegti cu o maginlrie c6teva minute bune 9i c6nd, in sfArgit ajungi si vorbegti cu cineva, i1i pune aceleagiintrebiri. i1i ia o groazd de timp! (Daci a9 fi EU responsabil acolo, m-ag 96ndi la timpul oameni- lor, ag schimba sistemul acesta idiot. Sunt sigur ci (EU) a; gisi un sistem mai inteligent. De ce imi mai ceri sfatul, daci nu-[i place niciodati ce-!i spun 9i faci tot de capul tdu? (EU nu sunt at6t de egoist, (EU) sunt mai flexibil, nu ii fac pe allii s5- gi piardi timpul) Cum poate accepta un om sd facd o asemenea me- serie. (EU MA iubesc prea mult ca si accept a$a ce- va. (EU) Merit mai mult. De ce dureazi atat pan5 s5-mi ia comanda? Localul nu e prea plin, or fi ?n grevS? ( Daci ag fi EU patro- nul, (EU) m-ap asigura ca serviciul si fie impecabil). Nu pot si cred ci maiexisti locuri unde se servegte m6ncarea in farfurii de plastic! Ce poluare! (EU sunt mai evoluat, (EU) cunosc gravitatea acestei poluiri. De atalia ani are aceleagi probleme pi noi toli vrem s5-l ajutSm, ii propunem solulii. CAnd o sd le ia 9i el in considerare? Nici nu mai am chef s5-l ajut! (EU ag fi recunoscitor si am atalia oameni care fin la MINE si care vor sI MA ajute) Vindecoreo celor S rdni . E picat ci sora mea line mai mult la fetifa ei dec6t la biiat! E nedrept. ( EU n-ag proceda niciodati aga cu copii mei, (EU)ii iubesc prea mult). o Nu pricep de ce piringii mei mai stau impreuni. Se ceartd tot timpul gi tata e obligat intotdeauna si cedeze. (EU, daci a9 fi nemullumiti permanent de ce face solul meu, ca mama, l-ap pirisi EU. Sau: EU sunt mai tare dec6t tata, (EU) nu m_ag ldsa nicio_ dati condus aga) o De c6te ori imi vizitez mama, imi povestegte doar de isprivile surorii mele. De ce oare nu poate sd_mi spund gi mie ceva frumos? (EU nu sunt aga nedrept ca ea). Ego-ul folosegte superlative EU, MIE incearci sd-gi dea importan!d, ori de c6te ori exagerdm, folosind superlative sau orice formd de exagerare. . E$tiTOTDEAUNA ocupat ta munce gi acasd pi nu egti NICIODATA prezent c6nd am nevoie de tinel o EU nu mSndnc NICIODATA desert. o int6rziiiruroroenurue o EU nu mai am deloc frici. o Nu inlelegi N|C|ODATA, trebuie irufOfOfRUNA si mi repet o Nu-Ml vorbegti NICIODATA, cAnd vii acasi te insta_ lezi itrttotoEAUNA ta televizor. il
Lise Bourbeou o BSiatul meu me minteifvfofoEauruR. . ittOtoEAuNA trebuie s5 rezolv eu problemele de la birou. Ego-ul folosegte,,trebuie" sau condilionalul Egoul se exprimd - ?n g6nd sau cu voce tare - cu TREBUIE sau cu expresii la modul condilional, ca de exemplu or trebui, mi-ar pldcea, or fi bine etc. De ce? Petru ci aceste expresii arati teama, chiar daci e ascunsi. LimitAndu-ne astfel ne mai convinge s5-i ascultSm fricile. De exemplu, cAnd spui lrebuie sd md las de fumot sau trebuie sd nu moi mdndnc atdta. Este ego-ul care vrea sd te sperie, si te mai controleze inci o dat5, pentru a simli ci existd gi ci e puternic. Nu gtie ci in via!6, noi avem tot timpul de ales. Nu gtie c5 atunci c6nd luim o decizie bazatd pe fric5, alimentim acea fricS si p6nd la urm5 tot se va manifesta. Nu i;i di seama c5 ne cere control pentru a evita ceva. Dar controluN este cel mai bun mod pentru a face acel ceva si se manifeste, nu s5 dispa ri. Toate expresiile condilionale ascund o fricS incongtient6. Ar trebui sd-i spun colegului meu cd m- om sdturat de comentoriile lui urdte lo adreso meo. Ce mi-ar pldceo sd pot sd-i rdspund lo fel! Mai multe frici se pot ascunde in spatele acestei dorinle exprimate la modul condilional. DacE acestei persoane nu i-ar fi fric5, ar spune mai degrabd: Asto e, m-qm decis cd mdine o sd stau de vorbd cu colegul meu. Am nevoie sd Vindecarea celor 5 rdni ne ldmurim, sd vedem cum stdm, sd putem aveo o reiafie colegiold corectd. Ego-ul se identific5 cu ,,a face" gi,,a avea" Pentru ci se identifici cu ceea ce posedi sau cu ceea ce face, ego-ul vrea si posede tot ceea ce-l hrinegte pi- I asigurS, adic5 bunuri gi persoane. Nu vrea si piardd nimic, pentru ci ar crede ci pierde o parte din el. Ori o persoanl ?ncearci si se pund in valoare aduc6nd vorba cu orice ocazie despre ceea ce posedS, ori dorind si isi expund lucrurile prin orice rnijloace. Nu egticeea ce posezi: bunuri, bani, talent, titluri. $i nu egticeea ce faci: meserie, pirinte etc. Am cunoscut pe cineva, acum c61iva ani, care igi cumpira intotdeauna rna5ini foarte scumpe. C6nd mergearn la restaurant, dddea bacpiguri generoase portarilor ca s5-i parcheze magina chiar la intrarea in restaurant. Pe de aiti parte, putea merge kilometri pe jos pentru a cduta hranl pentru c6ine sau h6rtie igienici la pre! redus. Asta pentru a economisi citiva bdnufi, in timp ce cheltuia scandalos de mult pentru altceva. Mi-am dat seama la un rnoment dat cd se identifica cu maginile sale. Daci AM o ma9in5 scumpi 5i dau irnpresia cd (EU) sunt bogat, SUNT cineva. Acest om a fost foarte bogat mult tirnp pi la sf6rgitul vieIii era foarte sdrac pi plin de datorii.
Lise Bourbeau Acest gen de atitudine ajutS mult ego-ul si creadi ci este important, ci existi cu adevirat. Amintegte-li ci el gtie, in profunzimea lui, c5 este efemer gi deci trebuie si giseasci in permanenli moduri si se convingd c5 existi 9i mai ales cd nu va inceta s5 existe. Atunci c6nd cineva care igi pierde averea sau di faliment se g6ndegte la sinucidere, inseamni ci se identifici cu ,,a avea 9i a face". E ugor si recunogti o persoani care se identifici cu meseria lui. Se va gribi sI o spun5, chiar daci nu-l intreabi nimeni. Sunt doctor, inginer, director de firmd etc. Acestor persoane le place expresia de admiralie sau de recunoagtere a celorlal[i. Daci sunt pu[in mai privilegiali datoriti meseriilor sau titlurilor pe care le au, se umfli de fericire. Aceasti ,,umflare"arati c5 ego-ul lor crepte pe misuri ce este alimentat. Existi multe femei care se identificd cu meseriile so!ului. Sunt Cutdricd, solia doctorului Cutare. Sau:Sunt sora lui x, oi ouzit de el, o cdgtigot o medolie la Olimpiodd. Ai remarcat de cSte oricei din jurultdu, la fel ca gitine, folosesc termeni de posesie atunci c6nd vine vorba de bunuri, de apropiali sau de voi? latl nigte exemple: o Bund, Lise, fi-l prezint pe so.tul MEU. in cazuri din astea imi vine si rispund: Bund, SOTUL MEU, pen- tru cd tot nu-igtiu numele. o Mamo MEA, copilul MEU, tatdl MEU, sora MEA,in loc de prenumele lor sau de mama, totd etc. vttt!.'(.rreo celor 5 rdni . O intreb pe o prieteni pe care n-am vSzut-o de rnult, cum mai sti cu sinitatea 9i ea mi-a rispuns: DurereaMEAdespates-ainrdutd|it,migrenele MELE lo fet ;i (EU) om oftot cd mai am 5i un inceput de diobet. . BoniiMEt, biiuteriile MELE, contul MEIJ in boncd . Cine a fdcut aceostd zgdrieturd pe maSina MEA' Cine a fdcut zgdrieturo ostaT Ar fi de ajuns' o Astepli la cas5, la magazin' Cineva se bagi in fala ta. ii impingi furios: E locul meu' nici vorbl si te bagiin fala MER' . Merg6nd pe stradi, Doamna igi line solul de bra!' strAns l6ngd ea, iar privirea ei le comunicd celorlal- tefemei:Vedelic6tdeimportatisunt(EU)'Am noroccSunomcaacestaMAiubeSte.EstealMEU! (bdrbatifac uneori la fel)' Asta poate deveni gelozie, care este o formi importati demanifestarea€go-ului.opersoanSgeloasinu poate admite ca cineva si-i ia ceea ce ii aparfine' $itu? Ce !i-e frici s5 pierzi? Rispunsul tiu ili va spune ci 1i se pare cI egti ceea ce posezi' Amintegte-liins5 9i ci te lagi influenlat de ego-ultiu' cel ce se identifici cu ceea ce face suporti foarte greu criticile. Se simte imediat criticat in ceea ce ESTE 9i nici nu-9i dd seama cum critica se adreseazi doar la ceea ." fRCf (sau a ficut)' latl c6teva exemple de critici' cu interpretarea ego-ului celui criticat' o Mdncarea asta n-are nici un gust' (asta e' SUNT o bucitireasd Proasti) 7t
Lise Bourbeou Mama prietenului meu nu il criticS toatd ziua. (Eu SUIT o mame rea). Tatil prietenului meu igi face timp s5 se joace cu el. (SUNT un tati riu) De trei ori ai fdcut aceeagi gregealS! De c6te ori trebuie s5-1i mai arit ca sE pricepi? (SUNT varz5, nu pricep ninnic). Atat eu c6t gi colaboratoarele rnele arn primit comentarii la sf6rsitul unor conferinle: Conferinla dvs. a fost prea lung5, lipseau unele detalii la solutii, nu prea am avut timp pentru exercilii, ali terminat prea tArziu, n-a!i rSspuns la toate intrebSrile etc. Daci am uita cd cei care criticau astfel vorbeau doar de anumite aspecte ale modului nostru de predare, ego-ul nostru ar fi preluat controlul, iar consecinfa ar fi putut fi: Asta e, sunt zero in materie de comunicare, oameni nu mi plac etc. De altfel acesta este unul dintre motivele pentru care ii rugim pe participanti si aibi amabilitatea de a ne impirtSgi pirerea lor despre ce trebuie pistrim sau si modificim in cursurile noastre. Asta ne ajutS si acceptim faptul c5 este imposibil si mullumegti pe toati lumea. Asta se aplici in toate domeniile. CAnd suntem criticali, ego-ul nostru ne face imediat si uitim ceea ce am ficut bine si toate laudele pe care le-am primit vreodati de la alte persoane. Cunogtivreun copil care si nu-gi fi comparat pirinlii cu pirin!ii altor copii sau cu vreun profesor? Chiar daci preferi comportamentul pdrintelui prietenului siu, asta nu inseamni cd nu-gi iubegte pdrinlii. El se referd la un comportament 9i nu la ceea ce pirinlii s5i SUNT. ----:-..:-".-:-_.--_Ego-uladori si primeasci complim"nt" Sl i recuno5tinf5. Folosegte toate rnetodele posibile i pentru a le primi. Acfioneazi astfelpentru a simlici i existi $icd este important. Crede.e "g1,nyg.,!!.1 Vindecoreo celor 5 rdni Ego-ul cauti complimentele Stii prin ce mijloace ego-ul tiu cauti sd primeascd complimente? latd mai multe exempie: . SI le povestegti celor aproplali tot ce_ai ficut in ziua aia, firi ca ei sd te fiintrebat. . Si petreci foarte mult timp alegdnd cu ce si te im_ braci si si te aranjezi, in speranfa cd te vei face re_ marcat. e Si inmagazinezi multe cunogtinfe, doar pentru a avea un ascendent in disculiile cu alfii. . 5i povestegti tot timpul despre isprdvile tale din trecut. Sd te pl6ngi de slibiciunile tale sau si te denigrezi, in speranla ci ii vei auzi pe altii spun6ndu-fi cd de fapt egti mai puternlc, mai hun. S5 spui ce pref ai plitit pentru ceva scurnp, fdri sd te intrebe cineva. Sd te oferi sE pldtegti pentru altii la restaLlrant, gtiind bine ci nu-!i permi[i.
Lise Bourbeou . S; mergi in mod regulat la acelagi restaurant sau in acelagi loc de vacan[5, pentru ca si te faci cunoscut de personal. Si te simli flatat cSnd acegtia igi amin- tesc de tine 9i de preferinlele tale. Se poate si afirmi ci tu n-ai ciutat niciodati complimente gi cd acestea te fac si te simli jenat. Tn acest caz, s-ar putea ca atunci c6nd le primegti si r5spunzi cd nu egti a9a. Adici: ,,Trebuie sd fii un bun organizator ca sd fi reugit sd termini proiectul acesto la timp. ",,A, nu, n-om fdcut osto singur, om fost ajutat gi nu sunt chior atit de bun orgonizator pe cdt crezi. ,,Acest gen de rlspuns indici de fapt cI tu agtepli gi alte complimente, pentru cd trebuie si fii exceptional pentru a avea dreptul sd le primegti. Ai vrea ca persoana respectivi si insiste asupra calitSlilor tale, ceea ce !i ar satisface ego-ul. Altfel, ai fi rispuns simplu: Merci, eptifoarte amabil. Ego-ul nu gtie si asculte lati o listi de exemple care demonstreazi un alt mijloc de ac!iune frecventi a ego-ului: neascultarea. Se precipitS, vorbeste atunci c6nd ne adresim altcuiva sau ne intrerupe atunci cAnd vorbim. o Cineva o intreabi pe sora ta cSte ore doarme pe noapte. Ea rispunde, iar tu te bagi in vorbi: Eu dorm ;apte ore pe noapte. o Un prieten i1i vorbegte despre o problemi pe care o are. Tu te precipili 9i spui: Am o solulie pentru Vindecareo celor 5 r6ni tine. Trebuie sd faci asta gi asta. Te sf5tuiesc si aplici solulia MEA. SUNT sigur ci o si funcfioneze. . Sau sd-l intrerupi imediat, spun6nd: Mi s-a int6m_ plat si MIE asta, anul trecut. Am fdcut aia 9i aia pi gtiu ci 9i tu ai putea face la fel ca MINE gi ci vei reugi gi tu. . in timpul unei gedinfe cu formatorii nogtri, cineva ridicd m6na pentru a ne imp5rtdgi o idee care ii ve_ nise pe parcursul unui atelier. N_a terminat bine de vorbit c5 o colegd se repede: EU fac acest exercifiu altfel gi cred cd este foarte bine. pe urmi explicd in detaliu cum procedeazd EA. . C6nd cineva pune o intrebare copilului sau parte_ neruluitiu, rdspunzitu in locul lor. . intr-un grup de prieteni cineva povestegte o in_ timplare destul de dramatici, iar apoi o altd per_ soani povestegte o alti intAmplare mai dramatici ;i tot aga mai departe p6nd se ajunge la o adev_ Srati competilie a ego-ului, pentru a afla cine va fi cel mai important p6nd la urmd. Ego-ul se justifici gi se apiri in 90% din cazurile in care rdspundem defensiv, nimeni nu ne-a cerut explicafii. Ego-uleste convins cd trebui",ffi toli 9i a toate. tntri reped" in O"t*ril. i"a"iJ"rr", e vina altcuiva. Cauti un vinovat.
Lise Bourbeou Dau c6teva exemple ca sE te ajut si devii mai alert pi s5 descoperi de c6te ori putem s5 ajungem ?n situalia de a ne justifica gi de a cluta vinovSlii. o Stau la rSnd la vami pe un aeroport dintr-o aiti tar5. Dupi vreo jumEtate de ord de agteptare, imi dau seama ci m-am agezat la rdndul grepit, cel pentru rezidenli. O nu! De ce chestia ostea mi se in- tdmpld MIE? Docd d5tia ar fi ofigat mai bine informafiile, (EU) n-a; fi gre5it rdndul, o Ai remarcat cd atunci c6nd egti in int6rziere, i1i pregdtegti scuzele cu mult inainte si ajungi? Chiar egti preg5tit s5 spui o minciuni ca st scapi basma curatS. Fiecare minciuni vine de la ego gi ascunde o fricS incongtientS. o Discuti cu prietenii despre situalia economicS. Ei nu sunt de acord cu tine. Tu ins5 vrei cu tot dinadinsul ca ei si fie de acord cu tine;i continui s5 aduci ar* gumente ca s5-1i aperi opinia, pe care o consideri importanti gi conect5. Tu nu egti opinia ta, doar ego-ul tiu este convins c5 ai fi. o EU nu msi pot oveo tncredere in bdrbofi. Am avut trei so.ti 5itoli m-au fnSelut. Din cauzd lor (EU) sunt acum singurd. c Dacd ag fi avut yi eu ni5te pdrinfi core s-ar fi acupat de mine, n-c$ avea ocufil atdteo prableme. o Bietul meu Eenunchi! E din csuzs cdzdturii de cdnd dveam zece ani. Vindecorea celor S rdni o Docd ai fi fost o solie mai bund gi am fi fdcut dro_ goste moi des, nu te-ag fi in5elat niciodatd. Ne retragem in defensivd gi c6nd suntem criticati, pringi cu o gregealS, c6nd opinia noastri este contestati sau c6nd cineva incearc5 sd ne dea un sfat. Ne credem atacafi, depi nu e aproape niciodatd cazul. o De exemplu, il rog pe solul meu sd se ducd si_mi facS c6teva curnpirdturi. Acesta se duce gi revine cu tot ce i-am cerut, iar eu constat brusc: lJff, am uitot sd-fi trec pe listd ceapa. Ego-ul preia imediat controlul, nici n-a prea auzit ce-am spus, dar rdspunde imediat: Nu e vino meo! De unde era sd gtiu cd aveai nevoie pide ceapd. o Un cuplu discuti dupi o vizitd la prieteni. El ii spu_ ne cit de mult i-a pllcut mSncarea, mai ales plicin_ ta cu mere. Vrei sd spui oio foce pldcinta moi bund decdt a fac Eu? Sau; 6U am olte luuuri de fdcut, n_ om timp de pldcinte. Ea nici mdcor nu lucreazd. o leti de la film inrpreun5 cu partenerul tiu gi el ?!i spune cd nu i-a plicut filmui, iar tu insistasegi sE vini cu tine la acel film. De ce nu poli 5i tu sd fii de acord cu MINE, mdcar cdteodatd. De porcd o faci expres, ca sd MA contrazici. Filmut chior o fost bun, tu nu te pricepi. . De ce fmi tot spune cum se face, MA crede idioatd? Ego-ul nu poate fiin momentut prezent C6nd vorbegti sau te g6ndesti la intdmpliri din trecut avSnd regrete sau visezi la un viitor c6nd lucrurile vor 77
Lise Bourbeau merge mai bine, nu egti centrat, nu etti in inima ta' Ego-ul incearci sd se simti important prin ceea ce s-a int6mplat sau prin ceea ce urmeazd si se intimple: o Dacd og mai aveo oceeasi energie ca in tinerefe, violo meo ar fi moifrumoosd. o Docd (EU) nu Ml-a fi pierdut slujbo, totul ar fi fost diferit. . A$teaptd door sd-Ml iau diploma, o sd vezi otunci cdsi boni o sd am 5i ce viold frumoosd o sd am' o Cdnd o sd pot gi EU sd'mi iau cdteva zile libere, o sd pot pi EU sd md odihnesc 5i dupd oceeo voi putea sd-mi oting obiectivul' o Ce pdcat cd ne pierdem incredereo in noi o datd cu vdrsta. Cdnd eram tdndr, nimic nu M-qr fi putut opri. o Cdnd voi reupi sd sldbesc din nou o sd imi gdsesc 5i EU un portener. o Abia a$tept sd ies la pensie. o sd am in sfdrSit timp sd md ocuP de toote nevoile MELE. Ego-ul, triind doar in trecut, ne influenleazi si nu uitim int6mplsrile care ne-au produs suferinle in trecut. Vindecareo celor 5 rdni Dupi el, suferinlele ne sunt provocate de citre al1ii, iar el ne impinge si ne reamintim intdmpldrile dificile. Din picate, doar percepfia lui ne transformi in victime ca urmare a unui traumatism. Nu vreau si spun ci nu existi 9i victime de serviciu. Dimpotrivi, daci mai continuim si revedem acelagi film in capul nostru, vom fi din ce in ce mai traumatizati de incidentul respectiv. C6!i oameni au triit experienle ingrozitoare in timpul rizboiului sau al vreunui accident pi au reugit si treacd peste, devenind mai puternici, mai curajopi. Totul depinde de capacitatea de a accepta cd tot ce atragem s5 ni se int6mple este propria noastri creafie. O si revin mai incolo asupra acestei noliuni de responsabilitate. Ego-ul se hrHnegte cu noliunile de bine gi riu De c6te ori gSndegti in termeni de bine gi rdu, sunt g6nduri ale ego-ului tiu. Dupi el, cind faci bine, dupd criteriile lui, el e important $i existS cu adevirat. C6nd faci ceva ce el considerd rdu, riscS s5-gi piardd din importan!5 gi deci identitatea. E convins c5 atunci c6nd nu-l asculli 9i nu faci ceea ce el crede ci e cel mai bine pentru tine, el devine inexistent. ii este imposibil si stie ci poli avea necesitSli diferite de ceea ce crede el. Din cauza asta trSim cu totii acele sentimente de vinovSlie.
Cu cit te simli mai vinovat cu aHt Tti la$i mai mult ?!i la$i ego-ul si-!i conducl viala Lise Bourbeau C6nd egti centrat, nu clasifici lucruriie in bine gi r5u' Egti doar congtient c; trSie$ti o experienXS, mai mult sau mai pulin inteligenti pentru tine" Ego-tll tdu nu gtie cI tu ai nevoie de aceste experienle pentru a inv51a" CAnd egti centrat, nu faci .!udec5!i de valoare, doar observi. latd c6teva exemple suplimentare de judecare in termeni de bine 9i r5u: c lor m-am ene!"vat cu copii! C'ind sd devrn sl EU rnai toleront? o Chiar nu mai ovearn nevoie de incd o prdjiturd! o Chiar mi-am fdcut bine dataria! Sper cfr de d*ta asto geful o sd fie rnul{umit,si o sti rnd iaude. a Sper cd sofulineu sd nu osserure cd, iar n-am spdlat rufe. Nici ttu-pi dd searns c6te arn pe cap. Chiar dacd nu spune nimic, vdd in achii lui cd md crede lene;d, cd nimic nu e bine f(tcwt'in cssd ' o C1nd a sd pot 5i eu, in sfdrpit, sd fnvdy sd-mi fin gu' ra? Vdd cfr, iar n-a prea apreciat ce i-am spus. Ego-ulse comParS Cind te compari sau cSnd ii cornpari pe al!i, o faci sub influenla ego-ului. Vindecoreo celor 5 rdni o De ce nu sunt 5i EU apo frumoasd ca sora meo? E nedrept! o EU n-om atdteo diplome ca amicul meu, dar vialo meo amoroasd e moi reugitd decdt o lui. o Nu inteleg de ce nu vreo sd-Ml urmeze sfaturile. Ml se pdre cd suntfoarte bune. t Pe vremel MEA viala era mai simpld. o Lucrez de doudzeci de sni in firma ssto. De ce noi venifi sunt tratofi mai bine co MINE? CAnd egti in prezenla unor persoane pe care le consideri mai informate dec6t tine, nu stii curn s5 te comporli pentru cd ego-ul ?1i spune ci dacd deschizi gura o si te faci de r5s, iar dacl nu spui nimic lumea o sd cread5 cd egti ciudat sau ignorant. Egn-ulse crede capabil s5-i facff pe alliifericitl pe ceilalli Poate cd o si fii uimit de ceea ce urrneaeS: CAnd iti faci griji pentru altii, cand incerci sii-i ajuli - chiar dacl nu !i-au cerut ajutorul -este un semn c5 ego-ul a preluat controlul. Lui nu i-ar pl5cea aceastd formuiare si {i-ar spune imediat: Sd nu crezi asta, Stii bine cd f;i pasd de cei din jurultdu, pentru cd eSti un om bun, care le vrea daar hinele. Cred sincer cd eSti o persoan5 bun5, cdreia ii pasi de cei din jur. Mesajul pe care vreau sfi !i-l transmit, e cfi metoda pe care o folose;ti nu este eea bun6. Dorinla de a face totul pentru allii este foarte rar apreciat5 de
Lise Bourbeau acegtia. Ei ar putea s5 se simti ofuscali de faptul ci-1i bagi nasulin treburile lor 9i le spui ce-ar trebui sI fac5, c6nd ei nu te-au intrebat nimic 9i in plus ai gi tu problemele tale nerezolvate. Ar putea, de asemenea, si se simti devalorizali, pentru ci tu nu-i consideri capabili si-1i ceard ajutorul, in caz de nevoie. Unul dintre fiii mei este inventator, un geniu creator dupi pirerea mea. E foarte pasionat, petrece mult timp lucrAnd la un proiect, dar la un moment dat ii vine o alti idee giincepe un alt proiect. in loc si-gi valorifice inven!iile sau si concretizeze un proiect, cum ii vine o idee nou5, o urmiregte imediat. Reincepe tot timpul de la zero, fdri perspective. Ca femeie intreprinzdtoare gi indrdzneate, care igi duce intotdeauna ideile p6nd la capit, am considerat multi vreme acest comportament ca penibil. MI intrebam de multe ori: Oare cum poote trdi a5a lo vdrsta lui, fdrd sd oibd nimic pe numele lui, fntotdeauna in fala unui nou fnceput? Timp de mai mulli ani l-am criticat, i-am dat o mullime de sfaturi ca si-gi valorifice ideile lui strdlucite. Am vrut s5-l ajut chiar 9i investind bani in doui dintre proiectele sale, dar fSri succes, pentru ci de fiecare dati a lSsat lucrurile in aer, ca si inceapi altceva. Mi-am dat seama ci ego-ul meu vroia ca el si reugeasci cu orice pre!. M-a9 fi simlit flatati ca fiul meu si aibi succes. Vroiam deci s5-l ajut pentru ego-ul meu. A fost un proces lung, care a durat mulli ani, iar in momentul c6nd scriu aceste r6nduri fiul meu e la fel, lucreazi la doui proiecte diferite in acelagi timp. M-am hotir6t si mai investesc o datd bani, ca s5 vdd dacS Vindecarea celor 5 rdni sunt capabil5 si o fac doar din dragoste pentru el pi nu pentru orgoliul meu. in cazul in care nu va utiliza bani Sstia pentru a face ceea ce mi-ar plScea, voi putea s5- mi testez capacitatea de a mI detaga. Te sfituiesc si fii foarte atent c6nd ?[i faci griji pentru cineva. De fiecare dati cAnd incerci si aju!i fSri s5 ti se fi cerut, vei descoperi ci de fapt te temi pentru tine daci celilalt nu-ti urmeazi sfaturile. Ego-ul tiu se teme si el gi crede cd va c6;tiga in importan!5 daci cel ajutat va reugi datoriti ajutorului gi sfaturilor tale. Chiar c6nd cineva i1i cere ajutorul, spui da de o manieri neconditionatd sau te decizi s5-l ajufi cu g6ndul la o eventualS recunogtin!5. Aceasti a doua variantS este un mod de a ajuta condilional 9i folosegte Ia satisfacerea si la alimentarea ego-ului tdu. Orgoliul Pentru cd ego-ul nu este nieiodati satisflcut, cu c6t c6ptigd in importarrf5 cu at6t ii este mai frici cd o pierde gi cu atdt ?ncearcd sd c6gtige mai mult5. Reugegte chiar s5-gi dezvolte orgoliul, ceea ce se cheamS de obicei o oveo un ego puternic. Orgoliul este deci ego-ul la putere maximS. Orgoliul este un sentiment exagerat al propriei valori, o stimd de sine exagerat5 care ne conduce sd ne situlm deasupra celorlalli. Orgoliosul vrea s5 c6stige cu orlce pref gi vrea cu orice pre! sd aibi dreptate.
I rgo-ut n;ilrhq*r.ittiffi I slstemul sIu de valori, i6l-cindincearci id,.! i6pun5,,tt I altora devine orgoliu Lise Bourbeau Orgoliosul se crede atSt de important gi puternic inc6t se autoconvinge ci doar el deline adevdrul, crezSndu- se astfel superior gi mai bun dec6t alfii. incearci si-i faci pe allii si creadS aceleagi lucruri ca el, vrea si domine. E specialist in a gisi metode diverse pentru a fi crezut gi urmat de ceilalli. Comportamentele pi atitudinile care ii injosesc pe ceilalli ii dau un sentiment de superioritate. Dorind sd aibd dreptate intotdeauna, inseamnE cd ceilalli gresesc. latd c6teva exemple de orgr:liu: o CAnd o s5 te lagi de fumat? ftii cI ?1i face rdu" EU am reugit si rni las. Poli si faci 5i tu ca MINE. o So$ul meu nu vrea sd MA urmeze gi sI vini la cur- surl de dezvoltare personalS cu MINE. Nu mai e la acela;i nivel cu MINE. EU cred cd asta ne va afecta relalia. o De ce nu poli gi tu sd te organizezi ca MINE. Vei vedea cE e mai bine aga. o Nu-ti dai seama ci modul tiu de a te ocupa de educafia copiilor nu e hun? Esti prea permisiv. Ar tre- buisS facica MINE, aivizut ci d5 rezultate mai bune. o DacS m*am enervat, e din cauza ta, tu aiinceput. Vindecorea celor 5 rdni Orgoliul poate sd se rnanifeste su[: formS inteiectuaid sau sub formE spiritualS. Orgoliul intelectual se rnanifestl prin cunogtinlele sale pentrlr a se intiri. lmpresia pe care o d5 prin modul in cane vorbepte poate fi cam a9a; Ascr,rltd-MA, EU gtiu nai hine. Vorbegte de obicei rapid, ridicdnd tonul, mai ales atunci c6nd simte ci nu reugepte s5 cclnvingd. Orgoliul spiritual se crede superior in naport cu fiinla" EU SUNT rnai bine organizat declt ilne, SUNI- msi rdbddtor decdt tine, SUNT mai evaluat decdt tine etc. Putem s5 percepem cL, uturintS asta din exprimare, chiar dacl nu sunt folosite expresiile astea. Ag putea sf, dau mii de exernple de cum ?ncerc5r,r de multe ori si-i convingem pe allii sd fac"i sau s5 fie ca noi. Ego-ul nostru vrea si ne facfi si credem c5 aclionim spre binele altuia" Crede astfel cd cJacd cdgtigd ?n importanli are rnai nrultd putere s5 ne sperie. Astfel ise pare cd lui ii va fi mai pufin fric5" Aceasti pSrere este fals5, pentru ci aga curn gtim, un cAine mare poate s5 fie mai speriat dec*t un ciine mic. Ali observat ci atunci cAnd rre exprirnlm cu orgoliul, nu oblinem rezultatele sperate? Cu c8t suntem mai orgoliogi, cu at6t ceilalli rezistd, pentru ci se simt dinrinuali 9i cornparali. Orgoliul incearci si creascS, ceea ce nu piace nimdnui, doar ego-ului siu. Persoana diminuati, injositi sirnte in profunzlrnea ei ci aceste atitudinl sunt contrare iubirii adevirate, care acceptd diferenlele altora.
ln plus, un comportament orgolios denoti o lipsd de incredere in sine. De aceea incearci sd se compare favorabil cu algi. Lipsa stimei de sine il impiedici sd poatd avea incredere in el, s5-gi facd complimente, de fapt il impiedicS si se iubeascS. De aici provine nevoia de exterior, incercirile sale de a gEsi iubirea 5i aprobarea care s5-l faci fericit din partea altora. Adoptarea unui comportament orgolios inseamni gi a ciuta perfecliunea intr-un mod idealist. A fi idealist este contrariul lui a fi realist. prin urmare daci te percepi ca o persoand care este rareori mullumiti gi care simte ci trebuie si tot reinceapi gi si revizuiascd ceea ce face pentru a se asigura cd totul este perfect, inseamnl ci ego-ului tiu ii este fricd sI nu fie respins. Dar ego-uluiii este imposibil s5 gtie ci perfecfiunea nu poate exista dec6t in lumea spiritualS gi nu in lumea materialS, pentru cd el nu ptie ci existi o lume spiritualS. Riscul de a fi prea idealist este de te compara in inferioritate sau de refuza un compliment. Ego-ul tiu va face tot posibilul si te convingi ci dacl te recunogti inferior, e$ti o persoani modesti. DimpotrivS, iati un alt truc pe care ego-ul ?l folosegte pentru a avea controlul. De exemplu Janine, care se devalorizeazi tot timpul, pentru ci ea crede cd nu este o buni bucdtdreasl" C6nd are invitali la mas5, primul lucru pe care il va spune este: Vindecareo celor 5 rdni V-am pregdtit o m1ncore itolieneoscd, dor gtiu cd eu nu gdtesc lo fel de bine co al;ii, dor sper cd o sd vd placd gi a$o. Cu genul acesta de comentarii ea cauti de fapt complimertte din partea invitafilor, care vor incerca sd o reconforteze. Din picate ins5, chiar dacd invitalii, poiiticogi, ii laudi mdncarea gi o asiguri ci totul a fost perfect, ea nu-i va crede si data viitoare va face la fel. [u va fi niciodati mulfumiti de modul in care gdtegte, pentru cd idealul siu este nerealist. Te-ai intrebat vreodati cum ar arita lume asta dacd am avea cu toli acelagi comportament ;i aceeagi atitudine, dacS toti am avea aceleagi noliuni de bine gi riu? Ar fi o lume foarte monotonS, nu-i aga? Si in plus n-am avea nici o ocazie s5 ne verific5m gradul de iubire veritabili gi capacitSlile de acceptare. DacI egti genul de persoand care cedeazi des, care nu indriznegte s5-gi asume locul tn via!5 gi care crede ci allii au un comportament orgolios, te sfdtuiesc sd privegti mai atent. Foarte des, cei care cedeazd gi se lasd dominali de allii i;i refuleazi orgoliul. Ei isi trliesc orgoliul interiorizat, pentru a nu-l lSsa la vedere, zic6ndu-gi: Nu are rost sd MA controzic cu el, oricum nu inlelege nimic, (EU) nu spun nimic, dar (EU) 5tiu cd EU om dreptate. O sd reu$esc oricum sd fac ce vreau EU. indrdznesc s5 sper cd dupd ce ai vdzut toate exemplele din cartea ai devenit mai congtient de influenla ego- ului in viafa ta. Nu vreau s5 te descurajez, incerc doar si te ajut sI devii mai congtient. Lise Bourbeou Comportamentul orgolios ascund€ o teamE puternici dea.firespins,deanufiiubit.:'. 86
Lise Bourbeou Nu existi nicio schimbare posibilS atata timp c6t nu egticongtient de ceea ce vrei si schimbi Cu trecerea anilor devine tot mai important ;i mai urgent si ne dim seama de citi putere i-am cedat ego-ului nostru. Nu doar in viala aceasta, ci gi in vie!ile precedente. Acesta gi-a dat seama de multl vreme ci a clpltat o mare importan|d ?n a ne intreline frica de a fi rinili (cele cinci rini ale sufletului). Doar prin dezvoltarea congtiinlei vei ajunge ca intr-o buni zi s5 recuperezi controlul asupra vielii tale gi si lagi marea ta forli interioari -- care i!i cunoagte nevoile sufletului - s5-gi reia locul. in capitolele urmitoare vei invSla cum poli si diminuezi treptat influenla ego-ului, perrtru a deveni st5p6n pe viala ta. Pe urmi vei putea face legituni intre rdni 9i diversele manifestdri ale ego-ului, ceea ce (sper din tot sufletul) te va ajuta si redevii tu insuli gi si nu mai trebuiasci si-1i folosegti miptile pentru a te proteja. ><*-oO--< Vindecarea celor 5 rdni Dupd lectura acestui capitol mea urmitoarele: am decis sd aplic in viala
Lise Bcturbeau CAPITOLUL PATRU Ditnintnrefl- egp=uluL *L a- rrinilpr. Acest capitol incepe printr-un citat din cartea Marele ghid al fiinlei: Cum om putea sd focem ca sd diminudm puterea ego-ului nostru? in primul rdnd, trebuie sd-l acceptdm 5i sd nu ne repropdm cd i-am permis sd se creeze. Trebuie sd reolizdm cd p1nd acum, omul a crezut cd ego-ul constituia singurul mijloc de proteclie impotrivo suferinfei. Putem sd compordm ego-ul cu un servitor, care igi conduce stdpdnul pentru cd acesta i-o permis s- o focd, ddndu-i gi autorizafio de o o face. Astdzi, o datd cu deschiderea conStiinfei, devenim congtienli cd noi suntem acel stdpdn core infelege cd nu este'in firea lucrurilor ca servitorul sd ia deciziile. El trebuie moi degrabd sd fie lo dispozifia stdpdnului gi sd-i indeplineoscd cele necesare. Vrem sd redevenim stdpdnii vielii noastre. Avdnd o atitudine de recunoaStere, ego-ul nu se simte ocuzat, ci mai de grabd recunoscut pentru ojutorul pe core a incercat sd ni-l ofere in trecut. Vo fi mulfumit pi usurdt sd-5i reio locul de servitor gi sd ne lose sd redevenim stdpdni pe viala noastrd. Sd ne amintim intotdeouna cd nu suntem ego-ul nostru 5i sd ne reconectdm cu esenla noastrd divind. Suntem fiinfe perfecte pi folosim un corp material, cu dimensiunile sale fizice, mentole pi emofionale pentru o Vindecareo celor 5 rdni trdi anumite evenimente in vedereo reveniri la adevdrata noostrd naturd, c6nd vom deveni spirit pur. Din pdcate, de-a lungul timpului, am uitat oceste lucruri gi om crezut cd facem bine cd folosim energie mentald pentru o ne cred un ego. Sd reludm deci legdtura cu individualitotea noastrd, cu ceeo ce suntem cu adevdrat. Dacd egti sincer cu tine insufi, te_ai recunoscut cu siguranf5 in unele exemple care explicd metodele pe care ego-ul le folosegte pentru a se alimenta gi a simli ci existS. cu toate acestea s-ar putea foarte bine ca si nu fii con;tient c6nd acesta te impinge sd negi ceea ce te privegte pi sd ardgi cu degetul citre comportamentele altor cunoscu!i. Asta este ceva normal, pentru ci de fiecare dati c6nd vorbim despre ego sau orgoliu in cadrul atelierelor noastre, am observat cd o mare parte din cursanli nu aud ceea ce spunem sau deformeazi ceea ce au auzit. Lasd-te ajutat de ceiapropiali intr-o primi etap5, pentru a te ajuta sd diminuezi influenfa ego-ului tdu, iti sugerez si recitegti capitolul precedent gi s5-gi notezi diversele expresii ale ego_ului tiu. Atunci c6nd vei fi CU ADEVAnnf pregdtit si admi[i c5 il lagi sd ocupe un loc important in viafa ta, gise5te o persoand care te cunoagte bine gi care e capabild si_ fi spund adevlrul. Aratd-i lista si cere_i sd_!i spund pdrerea ei despre comportamentele si atitudinire tale in care ego-ul a fost prezent indic6nd cd o rani a fost activatd gi ci o masci a fost folositi. Daci ili va sugera 91
Lise Bourbeau s;i nrai aclaugi aite comportarnente' cu care tie ili este *r-rl, fii cll acord, fii congtient ci ego-ul tiu opune rezistenli' Nut te speria, este normal si ai dificultili cu exerciliul acesta pentru cI ego-ul refuzi si accepte ci face ceva ." 1i-ar'putea diuna' E at6t de convins cd are dreptate gi cd vrea sd te ajute ci va face tot ce-i va sta in putin!5 pentru ca tu si nu-i descoperi puterea' Daci i1i asculli inima vei face acest exerciliu firA probleme' Pentru a progresa cu exerciliul poli sI rogi acea persoanb sau un alt apropiat s5-!i atragi atenlia de c6te ori folose5ti exPresil ca: o Stiu cd... sau Stiam cd"' o Sunt sigur cd"'sau eram sigur cd" oDa,dor'^'sauNu,dar"'indicAndojustificare . AscultdJ Tnsernnfin d Vreau sd md ascul;i' pentru cd Stiu cd om drePtate o intelegi ce vreau sd-yi spun insemnind" Pricepi' in sfdrSit cd om drePtate a F.u am depd5it faza (etapa) asto!!! Mesaiul de disconfort fizic Dumnezeul tiu interior se folosegte 9i de disconfortul n.,l Ou*,ru a-!i arita ci influenla ego-ului asupra ta te face sI suferi. Orice disconfort fizic ne informeazd asupra gradLrlui de suferin!5 a sufletului cAnd dim cJorra,Ji de lipsi de iubire de sine' Cu c6t durerea fizici Vindecoreo celor 5 rdni este mai mare, cu at6t este mai urgent si devii congtient de lipsa de iubire 9i asta in toate domeniile vie!ii. Atunci cSnd corpul tdu suferi de rigiditate, de infepenire a articulafiilor sau a arterelor, de constipa!ie etc., aceste indispozi!ii ili indicd ?n ce mdsurd ego-ul vrea si aibd dreptate. Asta inseamni mai ales, ci trebuie pentru moment, si accep[i cd 1i-a fost at6t de frici c5 te rinegti, incit l-ai lSsat sd preia controlul. Nu e nici bine nici rdu, e pur gi simplu uman si-1i fie frici. in concluzie, c6nd devii congtient de cauza unei indispozilii fizice ori psihologicS, asta nu inseamni ci ai gregit 9i cd trebuie si ifi schimbi comportamentul sau atitudinea pentru a fi bine. Mesajul principal este de a fi mulfumit ci ai congtientizat. Dupi asta, trebuie si te autorizezi si fii a5a pentru moment, gtiind profund in sufletul tiu, cd vei redeveni, treptat, stipAn pe tine insuti. La nivel psihologic, vei pti cd ego-ul a luat conducerea imediat ce folosegti o mascd asociati la una din rini. Acceptarea ego-ului AcceptAnd egoul in viala ta prezentd, vei putea admite mai ugor cdnd porli o masci 9i cd nu egti atent la inima ta. Aceasti acceptare este o dovadi de iubire si doar iubirea poate schimba ceva.
Tin si vi impdrtigesc o experienli pe care o triiesc in momentul in care scriu aceste r6nduri. Particip la o croazieri impreuni cu una dintre surorile mele gi profit de aceste zile pe mare pentru a mai scrie la aceastS carte. Deoarece eu gi soful meu am mai ficut cildtorii cu aceasti companie, am aflat ?nainte de plecare c5 am dreptul la un card 5 stele, ceea ce imi dd dreptul la c6teva privilegii. Eram forte mullumiti firi s5-mi dau seama ci eram 9i foarte flatatS de faptul cd sunt considerati o ,,clienti specialS". De fiecare datl c6nd aveam dreptul la un privilegiu, mE asiguram c5-l oblin spun6nd: o Am primit o invitalie pentru oceastd cind. SUNT o clientd 5 stele o SUNf o clientd 5 stele,, om'infeles cd om dreptul sd cobor pasarela fdrd sd stau lo rdnd o Nu uitali sd-mi doti reducereo de 50% lo core om dreptul pentru sticlo osta de vin, nu-i o5a7 SIJNT o clientd 5 stele. c SUNT o clientd 5 stele, om infeles cd am dreptul la o zi gratuitd lo spa. E adevdrat? $i tot a9a, pentru fiecare privilegiu. CAnd auzeam: Bineinfeles doomnd, suntefi binevenitd, ne bucurdm sd overn clienli fideli, ego-ul meu era satisficut 9i se simlea foarte special, ceea ce-i ?ntlrea idea de Vindecoreo celor 5 rdni importan!5. Mi-a luat c6teva zile p6ni mi-am dat seama cd cele 5 stele erau inscrise pe card-ul de la cabina mea, pe care trebuia sd o prezint peste tot. N_ aveam nici un motiv si le reamintesc eu ceva ce ei ptiau. CAnd am acceptat cd ego-ul meu a preluat conducerea, mi-am putut urma inima. pur gi simplu am acceptat generozitatea companiei gi le-am fost recunoscitoare fdri si mai trebuiascd si repet tot timpul EU SUNT o clienti 5 stele, cu exceplia cazului in care eram intrebatd. Mindria ego-ului Poate te intrebi daci asta inseamni cd nu trebuie niciodatd sd fim mdndri de reugitele 9i realizirile noastre. Nu asta vreau si vi spun. Bineinleles ci este bine sd fii m6ndru de tine, pentru cd asta ajutd si ai mai multi stimi de sine. Dar nu e nevoie sI ne ldudim in gura mare, pentru a obline recunoagtere sau complimente din partea celor din jur. C6nd suntem foarte m6ndri pentru c6 am depdgit un obstacol sau am reugit si ne realizim un obiectiv gi ne bucurim cd am putut si ne gdsim resursele interioare gi descoperim astfel imensa noastrd putere, inseamnd Lise Bourbeou SI te iubeptiinseamni si-!idai dreptulde a fi aga cum egtiacum. Este singurul mod prin care o transformare interioari sau exterioari este posibili 94 95
Lise Bourbeou ci am aclionat dupi inima noastrS' Nici nu avem nevoie sd vorbim cu ceilalli despre asta' Ei igi vor da seama singuri 9i probabil ne vor felicita' Tot ce avem de fdcut in acest caz este si spunem un simplu mullumesc. Dacd uneori simli nevoia si impdrtSgegti cu cineva o victorie sau o reu9it5, asigure mai int6i cI nu o faci pentru a culege lauri 9i a te da mare' La Ascultd-fi Corpul, formatoarele noastre 9i eu insumi auzim deseori participanti care ne spun, Mullumesc din inimd, mi-afi solvat viofo. Pot si vi asigur ci aceastS avalangd de gratitudine ne oferi ocazia si practicirn modestia, spun6nci la rdndul nostru mullumesc con;tienfi de faptul ci daci o persoani gi-a schimbat viala datoriti invdldmintelor noastre, este doar pentru ci a avut curajul de a pune in practici ceeaceainvSlat.NoinuamfostdecStinstrurnentul de care avea nevoie. insl dacd ?n urma unei astfel de mirturii ne apucim sd spunem in stAnga 9i-n dreapta ci am salvat viala unuia sau altuia, este un mod de ne acorda siguri importan!5' Orice activitate legati de ajutorarea cuiva presupune multi modestie. Din picate mulli dintre cei care ajuti cad in capcan5 9i incep si creadi c5 ei sunt cei care vindecS. Ce s5 facem cu ego-ulcelorlalli in unele situalii s-ar putea si simli in tine o oarecare respingere. Si luim de exemplu un so! care i9i pierde ribdarea cu solia sa 5i spune'. Nu e vina MEA, e din couza sotiei MELE care ore un ego uria1 5i MA face sd Vtrtrlccareo celor 5 rdni n'octionez. Crede cd are intotdeauno dreptate. Dacd ar Ir mai omabild, capobild sd-mi moi dea gi mie dreptate t oteodotd, A$ fi diferit. I adevdrat c5 e greu c6teodat5 sd nu reaclionezi. Se rrrai int6mplS gi si ne pierdem controlul gi si regretdm ,rpoi cele spuse. Deci: ce-i de fScut in fala unei persoane care crede ci are intotdeauna dreptate? t.(ispunsul meu este ci putem si ne purtdm ca ?n cazul cdnd ili descoperi propriul ego. Singura metodi de obline un rezultat este si acceptdm comportamentul orgolios al acelei persoane. in realitate, persoana respectivS se teme gi se simte rinitS. lndiferent de rana activatS, comportamentul orgolios ascunde frica de a nu fi iubit. Cum aceasti persoani nu se iubegte suficient pe sine, ea cauti iubirea ta gi a celor din jur. Simplu fapt de a-ti recunoaste teama si de a o accepta te va ajuta si te simli mai bine. S-ar putea si fie suficient pentru ca si nu reaclionezi si sd asculti linistit, fdri si comentezi. Reamintegte-fi totugi ci ego-ul tiu va incerca si aibi ultimul cuvint, si aibi dreptate. E un bun exerciliu, dificil la inceput dar care cu timpul devine u9or. Putem reugi s5-i spunem cu calm acelei persoane: Putem sd ne ddm dreptul de a nu fi de ocord 5i sd fim omdndoi convin5i cd avem dreptate? Aceasti metodi di rezultate foarte bune gi iti d5 ocazia sd vezi cd celSlalt n-are intentia sd te rineasci sau si-1i spuni cd nu te iubegte. El vrea doar si aibi dreptate pentru a-gi satisface ego-ul, crezSnd ci e singurul mod de a fi important. in ultimul capitol voi reveni cu alte metode care pot fi utilizate.
Lise Bourbeou Lasi-i si profite de tine Putem avea senzafia cE cineva profiti de noi in mai multe domenii. De exemplu mulfi dintre noi acceptim cu greu ca cineva si ne fure ideile. Cu siguran!5 ci !i s- a int6mplat gi !ie. Aud deseori despre int6mplSri ca aceasta: Cumnata mea a fdcut o prdjiturd 5i ne-a spus cd e foorte bucuroasd cd o descoperit o noud refetd. Cdnd i-am spus cd e releto meo o negat. in ceea ce mi privegte, imi amintesc de prima dati c6nd am trdit o mare nedreptate, pe vremea c6nd lucram in v6nziri. Cum toati viala mi-a plScut sd incerc lucruri noi, o ficeam giin domeniul profesional. Cum aveam o noui idee de prezentare pentru un produs, fiind foarte m6ndrE de idea mea, mai ales ci didea gi rezultate, md duceam si i-o prezint gefei mele. Sipt5mSna urmitoare, la gedin!5, afirma cd are o idee noud gi ii sfituia pe tofi si o foloseascS. Ascultam gi mi g6ndeam: Cu siguranld cd o sd-Ml mul;umeascd gi o sd spund tuturor cd o fost ideeo MEA. Dar nu o ficea nici o dat5. iti Oai seama c5t de furioasi mi simleam. C5nd mi-am adunat curajul necesar si stau de vorbi cu ea gi si o intreb de ce nu recunoa;te ci eu i-am dat acea idee, a negat vehement ci m-ar fi auzit vreodati vorbind despre subiectul respectiv. Aveam toate motivele din lume sd o tratez de profitoare, mincinoasi, triditoare etc. Situalia asta s-a mai int6mplat de c6teva ori 9i de fiecare dati md enervam pe ea, dar mai ales pe mine vtrtlecoreo celor 5 rdni r ,i puteam fi at6t de naivi inc6t si repet aceeagi liregealS. Era peste puterile mele, eram atat de cntuziasmatS ci descopeream noi metode s5-mi irnbunit5lesc munca incdt o ficeam spontan, fird si- rni amintesc ci-mi promisesem sd nu o mai fac. obiectivul meu nu era s5-i impiedic pe allii si-mi loloseascd ideile, ci doar s5-mi fie recunoscut meritul. Nu $tiam c5 de fapt era ego-ul meu care voia si fie recunoscut. Dacd ag fi avut atunci mai multi iubire pentru mine, ag fi putut si fiu mAndrS, firS si vreau neapirat si fiu recunoscutS public pentru asta. Am continuat s5-mi impirtSgesc ideile, invit6nd cu timpul ci bucuria de a descoperi ceva nou poate si fie suficienti. Aga este cu invSliturile de la Ascultd-fi Corpul. Mii de oameni le folosesc, iar eu sunt bucuroasi cind md g6ndesc ci ii poate ajuta. Cd acegtia gtiu sau nu cd astea vin de la mine nu mai conteazS. in cazul acesta nu simt ci mi se furi ideile. $tiu, de asemenea, c5 mi se int6mplS destul de des s5- mi amintesc de ceva ce am citit c6ndva, nu mai ptiu unde gi si folosesc acel ceva ?n lucririle mele. imi spun atunci, cd s-ar putea s5 existe undeva o persoani care s-ar putea s5 creadi cI mi-am insugit ideea sa firS s5-i cer voie, dar gtiu, de asemenea, ci inten{ia mea este doar si ajut la transmitere acelei idei. pot, de asemenea, sE recunosc cd gi altii pot avea aceleagi inten[ii E important s5-!i aminte;ti ci nu ceilalli profiti de noi, ci ci noi ii l5s5m pe allii s5 profite de noi, doar noi ii
Lise Bourbeau lSs5m si o faci. C6nd ii acuzi pe al!i, este ego-ul tiu care o face. Personalizeazi-fi ego-ul Ca si te mai ajut pulin sd-1i reduci ego-ul 9i si comunici cu el mai ugor, te sfdtuiesc ca atunci cAnd ili dai seama ci el acfioneaz5, in loc s5-tri lase inima si simt5, s5-l personalizezi, si-i dai un nume. De c6nd am inceput sI aplic aceastl tehnici, m-am convins ci este at6t de eficace ?nc5t am decis si v-o impdrtdgesc. Pe ego-ul meu ?l cheami Mouchette (musculi;d). De ce? Acum c61iva ani eram in California, pentru un seminar. intr-o zi am avut o dupi amiazi liberi si mi plimbam pe afar5. Mi-am luat un caiet gi un creion, ca s5-mi notez ideile despre proiectele la care vroiam sd meditez. La un moment dat mi-am dat seama c5 o muscS mI tot bdz6ia. Am incercat si o alung cu caietul, cu m6inile, chiar strig6nd la ea, dar se pirea cd nimic nu putea sd o opreascS. Nu mai puteam si profit de vremea frumoasd gi de natura care mi inconjura. P6ni la urmi, dupi ce m-am tot chinuit si o alung, m-am gAndit ci poate acea musci avea o semnificalie. De cum mi-am pus intrebarea, rispunsul care mi-a venit a fost ci vroia s5-mi atragd atenf ia asupra g6ndurilor nocive pe care le nutream in timp ce mi plimbam. Mi ingrijoram de toate consecinlele posibile ale acliunilor mele. Eram gi pulin nervoasl g6ndin- du-mi la unele evenimente in care fusesem implicati recent. Din momentul in care i-am mullumit Dumnezeului meu interior pentru ci S-a folosit de acea Vindecoreo celor 5 rdni musci pentru a-mi atrage atenlia ci acele gSnduri nu veneau de la inima mea, acea musci a dispirut imediat. Atunci am hotirit s5-l botez pe ego-ul meu Mouchette, CSnd ego-ul meu preia conducerea, cu soaptele lui, am senzaf ia ci face blzzzzin capul meu. P5n5 la sfdr;itul acestei cirli, voi foiosi acest nume c6nd voi vorbi despre experienlele mele personale gi voi utiliza numele Conta pentru exemple de ordin general. Te rog si inlocuiegti aceste nume cu un nume ia alegerea ta, care sE te ajute s5 dialoghezi cu ego-ul tdu personal. Te v-a ajuta si te obignuiegti sd vorbegti cu el. Revenind la exemplul meu de pe vapor, cdnd mi-am dat seama ci Mor,rchette a luat conducerea 9i cd voia sd i se dea atenlie, i-am spus: Mouchette, vdd cd-fi ploce sd fii recunoscutd astfel. Stiu cd incerci sd md ajufi ostfel gi ifi rnulfurnesc. Acurn poti sd te duci sd te culci. Dialogulcu Ego De ce s5-i vorbegti? Pentru ci adord si fie recunoscut! Da, dar nu existS riscul ca recunosc6ndu-l mai mult el s5 devind mai puternic, ai putea si intrebi tu. Vei observa chiar contrar, atunci cind te exprimi cu acceptare. l I I l
Lise Bourbeau Vorbindu-i ego-ului teu recunoscindu'i bunele intenlii de a vrea si te aiute, elva fifericit, firi si gtle ci acceptarea ta il slSbe$te De fapt, pentru ego este imposibil si Stie ce inseamnd acceptarea. El nu poate pricepe dec6t ceea ce este de ordin mintal, iar acceptarea necondifionati - a unui fapt ori a unei persoane - vine din inimS' Este o noliune spiritualS, nu mentalS. Voi repeta aici definilia acceptdrii, aga cum o fac in fiecare carte, conferin!5 sau atelier' Chiar dacS ai mai auzit-o sau ai mai citit-o, e foarte probabil ca ego-ul tiu sd facd tot ce-i std tn putinf5 ca s5 o ui!i, ceea ce e absolut normal gi uman. Cu c6t ego-ul va avea mai pulind importan!5 in viala ta, cu atat iti vei da seama mai mult de c5t de important este si accePli totul. Vindecareo celor 5 rdni Citind rSndurile aste s-ar putea s5-!i fi trecut prin cap 96nduri ca: o Atunci c6nd (EU) nu sunt de acord, de ce ar trebui si accept? . Chiar aga, (EU) nu pot sI accept chiar orice, in viali sunt gi lucruri inacceptabile. o Daci m5 comport astfel, se va profita de Mine, (EU)voi pirea slab, lap. Dacd este cazul tiu, incepe imediat si exersezi dialogul cu ego-ul tiu. $tiu Canta, c5 nu egti de acord cu aceasti definilie a cuvSntului ACCEPTARE, pe care tocmai am citit-o. Stiu ci vrei si mi aju[i, dar te rog si mi lagi si citesc deocamdati 9i si nu-ti faci griji. inainte sd accept aga cum mi se sugereazi, voi lua in calcul consecinfele gi voi vedea daci pot si mi le asum sau nu. i1i wU|-IUwESC ci mi lagi in pace gi te asigur ci mi voi descurca firi ajutorultSu. De fiecare dati c6nd ii vorbepti, este important s5-i ar51i ci egti congtient de bunele lui intenfii Si s5-i mullumegti ci vrea si te ajute. Trebuie sd SIMTI chiar frica lui cd n-ai putea supravielui fird ajutorul s5u. ii este in permanen!5 fric5 c5-1i vei retrii una dintre rdni gi ci nu vei putea face fa!5 suferinlei. De asta trebuie s5-l asiguri in permanenli de consecinfele deciziilor tale. Din momentul in care accepli gi-!i urmezi inima, asta are ca efect iluminarea mSgtii pe care o porli in acel moment, de la lumina degajatl de inima ta. A accepta inseamni a spune DA, inseamf 3 " "r, recunoa$t€, a observa ceea ce se intAmpl5 firi s6. " judeci in termeni de bine sau liu.lnseamni si observi pur $isimplu, chiar daci nu infelegi sau nu egtide acord, din cauza credinlelor sau a ceea ce ai : Tnvitatin trecut
Ceea ce e fantastic cu acceptarea e cd faptul de a acliona cu inima inseamni s5-1i recapeli puterea. Nu-i mai furnizezi energie ego-ului tiu, ceea ce-l slibepte. Cu toate astea, bucur6ndu-se ci il accepli, nici nu-gi dd seama ce se intimplS. Amintegte-ti ci pe misuri ce ego-ul se diminueazS, tu devii din ce in ce mai mult tu insuli. Doar apa pofi si te vindeci, at6t fizic c6t 9i psihic de toate relele. LimiteazS-te la credin[ele benefice gi urmeazS-1i intuitia Ai remarcat cu siguran!5 ci atunci cdnd vorbesc despre ego, mi refer la credinle care nu sunt benefice, nu sunt inteligente" in acelagi timp, credinlele cirora nu le ata95m noliunile de bine 9i riu sunt benefice. Amintegte-[i ci o credin]5 este buni doar daci reugegti si o schimbi atunci c6nd gdsegti una mai bun5. De exemplu eu cred in teoria reincarnirii, in faptul ci triim mai multe vieli pe Pim6nt. Cu toate astea dacd o alti teorie rn-ar ajuta mai mult sE simt cd doar justilia divini existS, ag adera la ea imediat. Devenind din ce in ce mai mult noi ingine, nemailSsindu-ne ego-ul s5 ne conduci vielile gi in Vindecoreo celor 5 rdni consecin!5 suferind din ce in ce mai putin de rinile noastre, in loc doar si credem in ceva, vom $Tl ceea ce este benefic pentru noi. Cu cdt credem mai pufin, cu atdt stim moi mult. Cunoagterea provine din intuilia noastrS, adici din fiinta noastri atunci c6nd suntem centra!i. Exact invers, ego-ul blocheazi intuifia. Se poate int6mpla destul de des ca sd nu poli face diferenla intre vocea intuiliei gi vocea lui Canta. Am6ndoud sunt foarte subtile. Cea mai buni rnetodS este sd verifici cum te simli cu ceea ce auziin tine. lati ce mi s-a intSmplat mie. Tocmai nnd bigasem in pat cind mi-a venit deodatd inspiralia, o idee pentru cartea aceasta. Eram pe punctul de a adormi ;i nu vroiam si mi ridic ca si o notez. gtiam cd venea din intuilie, pentru ci nu simleam nici o siSbiciune ;i nici o teami. Eram siguri cd nu o voi uita. Dintr-o dati mi-am dat seama c5-rni tot repetam ideea in cap, o formulam qi o reformulam de mai rnulte ori. Mi-am dat seama atunci c5 Mouchette reapiruse. I se fdcuse fricd cd voi uita ideea 9i el voia si fiu perfectS. l-am spus: Mul;umesc, Mouchette, cd vrei sd md ajufi, dor ocum om nevaie sd dorm. Sunt sigurd cd o sd-mi amintesc ideeo mdine, cd mi-ai repetat-o deja de patru ori. Dacd Lise Bourbeou Am i nte gte-li ci,nu vrei sf, 'ti ellmini,rS nil4':vreir s'i,::l!, LUMINEZI, si le vindeci prin acceptare
Lise Bourbeou totugi o voi uito, inseamnd cd nu ero o idee otdt de importontd. N-o sd md supdr pe tine, aga cd poli gi tu sd te duci lo culcore. Cum am terminat, frumoasa mea musculi!5 a zburat gi am putut sd adorm. lati un alt motiv ca si devii congtient de cit este de important s5-!i dai seama cAnd ego-ul ia voinla in stip6nire. Vei avea atunci de posibilitatea si te re- centrezi, ceea ce nu doar ci va pune balsam pe rinile tale, ajutSnd la vindecarea lor, dar te va ajuta gi si reintri in contact cu intuitia ta pentru a-!i dirija viala in funclie de nevoile sufletului t5u, Tn funclie de planul tdu de via!5 Vindecoreo celor 5 rdni Dupd ce am citit acest capitol, iati ce am decis si aplic in via|5
Lise Bourbeou CAPITOLU!. CINCI P,.iHeilP- d.e, ne^9 pwtgrx'e Ei' clp' neAre4>trtlP- inainte sE incepi acest capitol?!i reamintesc sfatul tneu de a reciti ,,Cele cinci rini care ne impiedicS s5 fim noi ingine", mai exact capitolele care trateazi rinile de respingere 9i nedreptate' Sulnt acolo numeroase exemple 5i detalii pe care nu le voi rnai repeta' in aceasti lucrare am grupat cele doui rini in acelagi capitol din cauza legSturii care existS intre ele' AmAndoud sunt trezite de pirintele de acelagi sex sau de persoana care i-a tinut locul' Respingerea apare de la concepere, iar rana de nedreptate de pe la v3rsta de patru ani. Copilul care suferi de respingere de la nagtere crede ci daci nu face nici un zgomot, nu octlpS prea mult loc gi rim6ne c5t mai mult timp nevizut, va fi mai iubit 9i nu va fi respins. Dupd c6liva ani, se simte din ce in ce mai respins cici cei din jurul sitl uiti c5 existS' Poate atunci si se revolte, ceea ce va cleclanga rana de nedreptate' Unele persoane suferi de rana de respingere toati viala' Pentru al!i, rana de nedreptate va ocupa atita loc incAt acegtia se vor auto-convinge cd nu suferi de resPingere' Persoana la care rana de respingere preciomini atAt in atitudine cit 9i in prezent,a fizicS, suferd nrai pulin de rana de nedreptate, care este mai pulin pronunlati 9i mai pulin activS. Cele doud rini existl la fiecare Vindecoreo celor 5 rdni persoand, chiar daci una dintre ele este mai pulin evidentS. Recunoagtem u$or care dintre cele doui rini este dominanti intr-o anumiti perioadi a vietii observ6nd aspectul fizic dar gi comportamentul unei persoane atunci cind rana este activatS. in decursul anilor este foarte probabil si remarcdm schimblri. Si presupunem ci un bliefel se simte respins de tatil siu, deoarece acesta isi preferd fiica. Cdnd rana de respingere se activeazi, nu spune nimic gi se preface ci nu este afectat. Poate, de asemenea, sd se refugieze in camera sa, in jocuri electronice sau intr-o alti activitate. Chiar daci e supdrat pe tatdl sdu, ii gisegte scuze gi crede ci este vina lui daci tatil s5u nu-l recunoagte ca fiind o persoanS. Cauti atAt de mult dragoste pSrintelui respectiv incSt ii este imposibil sd creadi ci pirintele nu-l iubegte. Se autoconvinge de asta chiar dacS pirintele e dur, distant ori violent, spun6ndu-gi c5 aceste comportamente sunt de fapt dovezi de iubire. Ceea ce numim o fiin negore C6!iva, pe care tatil lor ii bdtea, mi-au spus: Tatil meu avea dreptate sI mi batd. gtiam ci el nu vroia sI fac anumite lucruri gitotugi le ficeann. Mi bitea pentru ci vroia si mi faci un om ca lumea. i1i amintesc ci acest tip de scuze este specific rlnii de respingere. Daci situafia ar fi declan$at rana de nedreptate, copilul s-ar fi revoltat gi ar fi spus cE tatil este nedrept. Cind un biiat se revolti impotriva tatllui (sau o fati impotriva mamei), fic6nd intenfionat ceea ce pirinli i-au spus si nu fac5, atunci e sub influenla rinii de
Lise Bourbeou nedreptate. Asta se poate int6mpla din copilSrie dar cel mai adesea se int6mpl5 la adolescen!5 sau la maturitate. Planul de via!5 al sufletului unui copil se determini inainte de nagtere ce rdni vor trebui si fie trdite pentru a putea fi vindecate treptat, astfel inc6t sufletul siu si evolueze, si invele dragostea de sine. C6nd rana de nedreptate se activeazi gi poate fi observati in comportamentul cuiva, asta nu inseamnl ci acea persoani nu are gi rana de respingere. Rana de nedreptate ne aiuti si nu suferim de rana de respingere Aga se face ci rana de respingere este intotdeauna prezentl in spatele rinii de nedreptate. lati o alti rnetodi folositi de ego pentru a ne face s5 negim c5 suferim cAnd suntem respingi. i1i amintegti cI in descrierea respingerii, am menlionat cd fugitivul (persoana care suferi de rana de respingere) s-a specializat in negarea adevlrului. De ce? Pentru ci este rana cea mai dureroasS. Negarea este manifestarea ego'ului, la celmai puternic nivet Vindecoreo celor 5 rdni Sd ne amintim cd potrivit descrierii ficute in primul capitol, cd fugitivul si rigidur sunt foarte perfectionisti. Motivatiile lor sunt totugi diferite. Din fragedS copilSrie ei au avut parte de atentia 9i dragostea pdrintelui de acelagi sex doar atunci c6nd se comportau aga cum acegtia le cereau. Din acest motiv sunt foarte exigenfi cu ei insusi, p6ni la a_si depdgi limitele, cici ii se pare cd niciodatd nu este suficient. Fugitivulvrea SA FIE perfect pentru a se simli acceptat si iubit, pe c6nd rigidulvrea SA FACA perfect pentru a se simfi iubit. in ambele cazuri, se tem de critici, dar cAnd o persoand se simte respinsd, critica ii produce mai multi suferinld pentru cd se simte atins in dreptul s5u de A Fl. Fugitivul este convins ci orice critici la adresa a ceea ce ,,face,, ?nseamni de fapt ,,E$Tl NUL". latS de ce, o dati cu v6rsta, sub influenta acestei rdni, se teme din ce in ce mai mult si nu se ingele. scriind aceste r6nduri md gdndesc ra toli animatorii nogtri care lucreazi pentru Ascuttd_ti Corpul. Cei ce erau cel mai des coplesiti de rana ior de respingere in timp ce animau ateliere, trliau mult mai multe emolii dec6t colegii lor afectali de rana de nedreptate. Suportau greu reprogurile pirf ii lor de fugitiv. Crez6nd cd nu sunt la indllime pentru a preda unor profesionigti, medici sau psihologi, se ldsau cu ugurinld deranjafi de acegtia. Le era, de asemenea, dificil sd accepte criticile sau impotrivirile participanfilor. prima lor reac!ie era s5-gi spun 6: Sunt nul, nu sunt un animator bun, poate o sd fiu dot aford. Le era atit de fricS inc6t atrdgeau automat mai multe critici decdt
Lise Bourbeau colegii lor care nu erau influenlali de partea lor de fugitivi atunci c6nd animau' Cei care uitau un mic detaliu sau care d5deau prea multe detalii, rSman6nd astfel firi timp' igi promiteau sd fie mai buni data viitoare' Unii chiar se scuzau in fafa participanlilor, chiar dacd acegtia nu remarcaserl nimic. Pe urm5, partea lor rigidi ii critica pentru ceea ce ficuserS 9i mulli dintre ei rni-au m6rturisit ci le-a fostfricisSnufiecertalichiardemine,daciagafla' Aga mi-am dat seama cd aceste doui rini' ne impiedicd si acceptiln u$or ajutorul altora 9i mai ales ne impiedici sd cerem ajutor' Rigidul refuzi in general din doui motive. Primul este pentru ci nu vrea s5 se simti Tndatorat 9i ci preferi mai de grabd sI se lipseascS dec6t si trebtriasc5, la rdndul siu' si faci ceva asemindtor, c6nd de exemplu cineva se oferi si-i pl5teascd partea la un restaurant' Al doilea, pentru ci e atSt de convins cI altcineva n-ar putea face lucrurile suficient de bine $i ci va trebui sd reia el lucrul respectiv de la zero' i9i zice cam a$a: PrefersSfaceuinsumi,pentrucSvafificutagacum vreau eu giin plus ar lua prea mult timp si explic exact cum a9 vrea eu si fie ficut' Reaclia fugitivului este de a refuza g&ndindu-se ci nu vrea si deranjeze 9i c5 poate si se descurce singur' S-ar simli nul daci ar accepta ajutor' Atunci cdnd cinevainsisti,iarelacceptdpSndlaurmS'oface pentru c5, dupi pirerea lui, refuzAnd ajutorul' s-ar putea sI deranieze mai mult dec6t dacl accepti' Nu vreainniciuncazsSderanjezepecinevaginuse Vindecorea celor 5 rdni consideri suficient de important pentru a merita sd fie ajutat. GAndurile sale profunde - in general incongtiente - sunt: Asto e, imi oferd ajutorul pentru cd-piinchipuie cd sunt nul, cd nu pot sd md descurc singur. Nu poate accepta idea ci cel care se oferi s5-l ajute o face din generozitate sau pentru ci iiface plScere. Dacd fugitivul accepti ajutor intr-un final se mai poate 9i ca rana lui de nedreptate si fi devenit predominantS. in acest caz igi promite solemn s5 nu uite si se revanteze corespunzitor, fiind astfel just, corect. in concluzie, rana de respingere se situeazi totdeauna in zona lui A Fl. Se considerS pe sine ci ESTE intr-un anumit fel gi se teme si fie judecat de allii. Rana de nedreptate in schimb atinge zona lui A FACE 9i A AVEA. ii e teamd c5 are mai pulin sau mai mult dec6t al1ii, teami de a nu face bine sau de a face prea bine. Frica de a fi judecat sau-de a fi prins cu o gre$eal5 este comuni ambelor rini. Fentru a ne satisface rinile vrem ca totul si fie just $i echitabil. Trebuie si FACEM ceea ce trebuie pentru A Fl acceptabili. Ego-ul nu poate inte|€ge cB existfi doar justi[ia divind ti ci fegea cauzei 9i efectului este intotdeauna justi 712
/ Lise Bourbeou Ti este imposibil sd sesizeze o lege divini pentru ce nu poate percepe dec6t lucruri de naturi mentalS. N-are cum si gtie ci nu folosegte la nimic si vrei sd controlezi legea returnirii. Aceasti lege universali 5i spiritualS este de o mare inteligen!5 gi este infailibilS. Recoltim intotdeauna ceea ce seminim fie ci ne dim seama de asta sau nu. Atunci c6nd nu egti influenlat de nici o ran5, vei avea o reaclie naturalS de genul: Ce amabil din partea ta sd-mi oferi ajutorul, occept cu pldcere. Nu vei avea sentimentul de a datora ceva. in momentul in care refuzi un ajutor, verifici daci refuzul corespunde nevoilor tale reale sau se bazeazd pe vreo temere a ta. Ego-ul nostru ne influenleazi prin nigte metode atdt de subtile incit trebuie si fim tot timpul in alertS, pentru a le congtientiza. Amintegte-fi c5 de fiecare dati cind se activeaz5 o rani, nu mai egti tu cel care i1i controlezi viala. E doar micul eu al ego-ului tiu care triie;te o emolie. CSnd ii acuzi pe allii sau pe tine, nu mai egti centrat pe tine. Ji-ai lSsat ego-ul si te coplegeascS, sd g6ndeasci gi s5 aclioneze in locul tiu. CAnd egti centrat, pe inima ta, observi, simli fdrS nici o activitate mentalS, fird a acuza, cici acuzarea este rezultatul unei emolii. Atunci cind una dintre cele cinci rini ale sufletuluiili provoaci suferin!5, inseamni cd nu egti ln stare sii-|i asculli inima ginici nevoile Vindecorea celor 5 rdni Reamintindu-ne faptul ci ego-ul face tot ce-i sti in putinf5 pentru a-9i demonstra gi a le spune altora ci existS, este evident faptul cd rana de respingere este cea mai rea pentru el. Aceasta ii di cel mai acut senzalia de a fi nul pi de a nu exista. Am ajuns la concluzia ci de fapt rana primordiald a ego-ului este rana de respingere. Aceasta este cea care il impinge intotdeauna si preia puterea. Rana este apoi insoliti si intiriti de celelalte r5ni. Cu c6t sunt mai multe rini activate in acelagi timp, cu at6t suferim mai mult 9i cu at6t mai mult se crede ego-ul mai important pentru a ne proteja. De aceea adopti at6tea comportamente defensive, fiind convins ci n-am putea supravielui suferinlelor. Nu gtie ci incerc6nd si ne ajute, cu c6t in sistS mai mult cu at6t suferinta e mai mare. Acesta este gi motivul pentru care rana de respingere este la originea majoritSlii bolilor, fizice sau psihice. Durerea asociat5 rinii de respingere ii impinge pe unii la ur5, impotriva lor ingigi 9i a pirintelui de acelagi sex. Sunt foarte supSrafi pe acel pdrinte pentru ci nu a fost un model care l-ar fi putut ajuta sd existe, si trdiascd in societate. igi amintesc cd e nevoie mai int6i si simli iubirea pentru a putea simfi urd pentru cineva. Ura are puterea de a declan$a o boali gravi, chiar mortalS 9i poate, de asemenea, si-i impingi pe unii si se mutileze. Aceasti emolie este generati de o incapacitate de a simti iubire adevirati. putem sd concluzionim ci durerea asociatd rinii de respingere este cu at6t mai puternicS cu c6t o persoani urigte ir ri
Lise Bourbeou mai mult. Gdsegti mai multe detalii pe subiectul acesta in cartea mea precedentS, Cancerul, o corte care dd speranld. Alimentalia gi greutatea in privinf a alimentaliei, rana de respingere ii influenleazi pe oameni sE nu se ?ngrape. Ca regulS generalS, cei care triiesc multe ernolii au tendinla si mdn6nce mai mult. Fugarulface excepfie, in general el se priveazd de m6ncare atunci cSnd resinnte multi uri irnpotriva lui insugi pi consideri ci nu meritd si fie hrinit. Pentru cI simte cu dificultate foame, min6ncd in general putin. C6nd face excese, va fi mai ales cu dulciuri, care ii produc aceleapi efect ca gi alcoolul, adici il ajuti sd se refugieze intr-o lume imaginarS. CAnd fugarul igi permite excese, ii este imposibil s5 se ingrage. Cu dorinla sa psihologicd de a dispSrea, nu-gi poate permite s5-;i creeze un corp prea vizibil. C6nd min6nci mult gi daci rana de nedreptate o insofegte pe cea de respingere el va vomita, pentru a respinge m6ncarea ;i a nu se ingrSga. C5rrd rana de nedreptate este activ5, rigizii se simt vinovali, pentru cI ego-ul lor le spune fdri intrerupere ci pentru a fi iubili trebuie s5 aibi un corp frumos. Rana de nedreptate este cea care decide curele de slSbire. Am vdzut cd ea ne impinge s5 ne controlSrn cel mai mult, in toate domeniile. C6nd cele doud rSni sunt active in acelagi moment, s-ar putea ca persoana respectivS sI sufere de anorexie si sd vomite din mai multe cauze. Vindecoreo celor 5 rdni C6nd rana de nedreptate irrfluenleazi n"lodul de alirnentafie al cuiva, acesta se va ingnSga, mai ales din vinovilie. De fapt, c6nd nu nnai poate si se controleze, se simte vinovat c5-;i pierde controlul gi se considerS vinovat cd nu este capabil sii o fac5. in concordan!5 cu dorinla lui de a avea un corp perfect gi cu credinla sa cd surplusul de greutate va fi mai pulin vizibil, acesta se va repartiza uniform. Am explicat detaliat acest fenomen in cartea mea Ascultd $i mdnincd, stop controlului. Activarea rinilor ili reamintesc cd toate rinile pot fi activate in trei moduri. Daci te raportezi la triunghiul vielii pe care l- am explicat ?n primul capitol vezi cI te nespingi in aceeagi m5sur5 ?n care ii respingi pe ceilalli $i te simti respins de citre ei. Este la fel pentru toate rSnile. E posibil s5 simtri o oarecare impotrivire citind aceste rdnduri, pentru ci cei mai mu!1i dintre noi suntem mai congtienli de modulin care trlim o anumiti rand dec6t pe celelalte. Mi se lnt5mpld des la ateliere si aud comentariide felul: EU MA RESPTNG: Eu cred cd md respirtg mai mult decdt ii resping pe ceilal;i. Sunt atdt de ;ters cd e imposibil ca ceital;i sd se simtd respinpi de mine. in plus nu preo md simt respins de ollii. Dirnpotrivd, om senzatria cd ei foc totul sd-mi arote iubirea pe care mi-o poartd, iar mie 'imie greu sd o accept. CE|LALT| MA RESPTNG: in cozul meu, fntotdeouno arn suferit mai rnultd respingere din partea celorlal;i gi
Lise Bourbeou osta a inceput incd din copildrie, cdnd momu nu se jeno deloc sd-mi arote cd nu md iubegte. Eu n-am fost otdt de rea co eo. Dimpotrivd, eu om fdcut totu! pentru a le ardto celor din jur cdt de rnult'ii iubesc. E odevdrat cd md pi resping cdteodatd, dar niciodotd a;a cum m-o respins moms sau alte cdtevo femei din viala mea. il nfSnNO PE CEtLALil: Pentru mine este evident cd ii resping pe ceilalti mai mult decdt pe mine insumi. gi nici ceilal;i nu se camportd aga cu mine. As spune cd pe mdsurd ce ei incearcd sd md cooptezet eu devin mai antisocial. E mai puternic clecdt mine, md gdndesc mai mult lo mine tnsumi si nu-mi pasd cd asta i-ar putea rdni pe alfii. Am crezut'intotdeauno cd asta e iubireo de sine, dctr vdd cd am dificultdli in relstii. Por un egocentric. Este normal sd oi osemeneo convingeri sub influen.ta ego-ului. Cu cAt devenim moi conStien,ti cu otdt ne ddm seama cdt de tore ifi exerseazd putereo asupro noastrd. Dacd te recunopti fn vreunul dintre aceste exemple, e important sd accep{i cd fiecare rond se trdieSte intotdeouna'in fiecare dintre cele trei cozuri lo acelapi nivel. Acceptdnd acest fapt, chior dacd nu e5ti de ocord, ifi spore5ti 5ansele de a deveni congtient mai repede atunci cdnd uno dintre rdni .ti se octiveazd. Exemple de rini de respingere gi de nedreptate activate Sd vedem acum c6teva exemple de rSni de respingere ;i de nedreptate, inclusiv atitudinea reactivl a persoanei care poartd o masc5" Subliniez c5 aceste Vindecarea celor 5 rdni doui rini pot fi activate de oricine. Cdnd rana de respingere este in cauz5, te vei simli ca fiind nul, bun de nimic. Te incearc6 o frici puternici. CSnd te acuzi cu furie, pe tine sau o alt5 persoani de acelagi sex, inseamni ci rana de nedreptate !i-a fost atinsS. Vom explica mai departe cum se poate trii diferit o situalie, resimfind atingerea rinii flrd si l5sam masca sE se instaleze, ceea ce ii va oferi un balsam vindecdtor. fin si precizez ci atunci c6nd rana de nedreptate este activati, masca de rigid poate fi exprimatd in doui moduri diferite: fie prezentdndu-se conform, fie rebel. Egti conform atunci cdnd corpul !i se contractS, privirea i1i devine rece giil fixeazi pe oponent. Nu spui nimic, dar este ugor de simfit nedreptatea pe care o triiegti gi furia pe care.ti-o stipdnegti. Totul se int6mplS in interiorul tiu. Putem considera aceastS atitudine ca o tranzitie intre masca de fugitiv gi cea de rigid. Unii rim6n rigizi conformi toati viala. Rigizii rebeli in schimb, se apdri, strigi ;i i9i exprimi furia in mod deschis. Pot chiar s5-pi provoace pErintele de acelagi sex sau orice altS persoanS care i-a trezit durerea triiti la origini cu acel pirinte. in exemplele care urmeazS, te rog sI inlocuiegti numele Canta cu numele pe care l-ai ales pentru a-!i personaliza ego-ul. Acesta se poate manifesta in doui moduri. Ori fl auzi ca pe un discurs in interiorul tdu sau se exprimi prin cuvintele pe care le folosegti. Cu c6t rana ne doare mai tare, cu at6t riscim mai mult sd ne pierdem controlul. 118
Lise Bourbeau De c6te ori nu auzim: imi pare rdu, n-sm vrut sd spun asto, dar nu m-orn putut abfine. C6nd ne l6sim ego-ul si ne coplegeasci, acesta se poate folosi chiar 5i de corpul nostru pentru a se exprima, de exemplu prin violen!5 fizicS. Si presupunem c5 te afli intr-un grup 9i dintr-o dati cineva i1i cere plrerea. Nu te simli bine, nu egti pregitit, nu-!i place sI fii in centrul aten!iei 5i mai ales crezi c5 ceea ce ai putea spune nu va fi probabil interesant pentru ceilalli, ba chiar s-ar putea s5 fie apreciat gregit. RSspunzi vag, incercAnd s5 deviezi atenlia, ori te ridici ca sI te duci la toalet6' in realitate nu ai fi tu, ci ego-ul tiu, care !i-ar fi dictat reaclia cam aga: Nu spune nimic' $tii ci egti nul 9i ceea ce ai putea spune e ori neinteresant ori gregit' Astfel vei evita si te simli ridicol. Daci nu spui nimic, vei suferi mal pufin' $tii bine c6t ai suferit cAnd erai mic fiindci ai fost ridiculizat gi ignorat. CrezAnd ceea ce-!i spune ego-ul, ti-ai pus masca de fugitiv 9i ai utilizat un comPortament reaclional. Pe de alti parte, in aceeagi situa!ie, ai fi putut suferi de la rana de respingere rdm6n6nd centrat 9i observator' in loc si reaclionezi cu masca de fugitiv' lmediat ce-ai fi auzit ;oaptele lui Canta care incerca si te fac5 si crezi ci egti nul, activandu-!i astfel rana, ai fi respirat profund o dati sau de doud ori, ai fi biut pulini api, daci aveai la indem6ni 9i ai fi vorbit cu el: $tiu Canta ci vrei si mi ajuli 9i e adevirat ca opinia mea s-ar putea sE nu fie acceptate' Stiu cd vrei si mi aperi de suferinli dict6ndu-mi o asemenea conduitS' Vindecorea celor 5 rdni Dar, de asemenea, trebuie si ;tii cd vreau cu adevirat si fiu capabil intr-o zi sE mE lubesc suficient incSt s5-mi ocup mai des locul care mi se cuvine. Vreau gi sd triiesc experienla de a mi simli bine chiar daci allii nu sunt de acord cu mine sau atunci c6nd gregesc. $i vreau ln primul r6nd si ;tiu ci ;i daci nu prea gtiu ce si rdspund pe loc, nu sunt nul, ci doar indecis pentru moment. Simt ci intentia ta este bund vrSnd sd m5 ajuti in felul acesta, dar in realitate asta nu mi mai ajut5. Md simt mai puternic acum gi simt cd sunt capabil s5-mi asum consecinlele de a-mi ocupa locul. i1l mullumesc cd ai vrut sd md ajuti dar te rog acum si te duci si te odihnegti gi si observi c6nd voi indrdzni s5-mi ocup locul. Aga te recentrezi pi devii observator la activarea rSnii de respingere. Astfel durerea si fricile asociate rdnii se vor estompa gi vor dispSrea. Nu mai cazi in capcana mdstii 9i comportamentelor de fugar. i1i va fi atunci mult mai ugor s5-1i ocupi locul, chiar atunci sau cu viitoarea ocazie. Te-ai gdndit cI in genul acesta de situafie, este foarte posibil ca unele persoane si se simtS respinse, crez6nd cd nu sunt suficient de importante ca tu sd catadicsegti si vorbegti cu ele. Ca reaclie, acestea ar putea si nu-!i mai adreseze cuv6ntul gi nici micar si nu te mai priveascS. Te vei simli la rindul tiu respins de citre ele. lati un bun exemplu de triunghi care se pune in func!ie. intr-o asemenea situa[ie tu te-ai respins, i-ai respins pe ceilalli gite-ai simlit respins de ei. rza t27
Lise Bourbeou Canta va profita pentru a ad5uga: Vezi ci aveam dreptate s5-ti spun s5 nu vorbegti? Se poart; de parcd nici n-ai fi acolo, probabil igi spun cd egti prea nul ca si participi la conversalie. Este deci mai bine sd nu atragi aten[ia, astfelva fi mai utor pentru tine. Ai putea chiar s5-!i cauli o scuzd 9i s5 pleci, n-ar fi nici o diferen!5 pentru ei. fine doar de tine sE continui s5-i asculli discursurile sau sd dialoghezi cu el a9a cum am aritat maisus. Si luim acum un exemplu de nedreptate. S5 presupunem cd egti de sex feminin, ci mama ta triiegte singurS, este divorlat5 de mai mulli ani dar nu a acceptat asta nici o dati. Se comporti deseori ca o victimS, pentru a incerca s5-1i atragi atenlia fiind bolnavi sau inventAnd probleme. Se pl6nge de toate, de problemele ei fizice, de vreme, de vecinS, de fostul sot care o ingela, de lipsa banilor, de copii care nu vin si o vadd suficient de des etc. Tu egti singura fiic5, iar fralii tii au tot timpul scuze pentru a nu se duce si o vad5. Ji-e mil6 de ea gi pentru a fi o fiici buni o suni deseori gi consideri o datorie de a te duce si o vezi o dati pe siptim6n5. C6nd incepe si se pl6ng5 nu mai suporli ;i incerci si o ajuli cu solulii de-a gata. Din picate nu te asculti 9i devii nerdbdStoare. li se pare foarte nedrept ci nu-!i apreciazi eforturile. Chiar te rdstegti un pic la ea gi p6ni la urmi caufi un pretext ca sd pleci c6t mai repede. Vizitele aste au devenit o corvoadd gi pleci de fiecare datd de la ea trSind emolii puternice. CSnd te comporli astfel, Canta ili controleazd com porta mentul. Vindecoreo celor S rdni Dacd ai vrea si fii nedreaptd cu mama ta refuz6nd si o mai vizitezi Canta !i_ar spune: Trebuie sd te duci sd_ti vezi mamo. pdnd lo urmd, e5ti singura ei fiicd. fgti reo atunci cdnd ili pierzifireo cu ea. Trebuie sd_;i omtintegti cd rie nu ri-ar prdcea sd fii tratatd ostfet. Egti insensibitd dacd n-oi nici un pic de compasiune pentru suferinfa ei. Dacd vei considera cd mama ta este nedreapti cu tine, Canta !i-ar spune cam aga: C6t e de nedreoptd! Nu vede cd tu ili foci timp sd te duci sd o vezi gi sd o suni de atdtea ori? gi eo nici mdcor nu te intreabd cum a duci, cum i;i merge. Nu vorbegte decdt de eo. pe bune, devine din ce in ce moi egoistd cu trecereo anilor. Nici mdcar nu ascultd ce-i spui, te fntrerupe tot timput. Docd mdcor fi-ar mai osculta unele sfoturi, via;a ei ar putea fi mult moi ogreabild. ili Uai seama c6t de mult ar putea suferi mama ta de nedreptatea pe care i-ai face_o intr_o astfel de situatie? Ar suferi o nedreptate din partea ta la fel cum ai suieri ;i tu o nedreptate din partea ei la fel ca nedreptatea p_e care o simfi fali de tine insufi crezdnd cd trebuie s5-1i faci mama fericitd. Cum rana de respingere este activatd ?n acetagitimp cu cea de nedreptate, in aceasti situatie, Canta ar putea sd se manifeste - dupd o viziti sau dupi un telefon _ aga: Eptl chiar nuld co fiicd, nu egti capobild nici mdcor sd fii pulin drdgufd. De ce nu potli sd taci din gurd gi sd o logi sd se vaite? gtii cd dacd veiinceta sd o maivezi si sd te ocupi de ea, o vei regreto tootd viafa. N, ;;;;mai iubi pi probabil nici n_o sd vrea sd te mai vadd
Lise Bourbeau vreodatd. AminteSte-fi cft ai suferit c1nd o fost supdratd trei luni 5i nu moivroio sd-Sivorbeoscd' Sunt siguri ci 9i mama ta se simte respinsi de tine 9i de anumite comportamente ale tale' mai ales atunci c6nd ili cauli scuze si pleci nnai repede' La r6ndul t6u' te simli respinsd de faptul ci nici micar nu se intereseazi de ce mai faci, fiind prea ocupati si se pl6ngi de Problemele ei' Aceste exemple ne arati cAt e de important si dialogdm cu Canta' Devenind congtient' ii vei recunoagte mai repede vorbele 9i-!i vei da seama c6nd ai auzi vocea' Credeai ci manifestirile tale veneau de la tine din fiinla ta, cind de fapt nu era cazul' Petrtru a schimba cera, va trebui deci s5-i vorbegti a9a:' iar ai apdrut Conta? Chior nu vrei sd md losi in poce' nu-i o5o? $tiu cd ai intenlii bune vorbindu-mi astfel 5i incercilndsdmdfocisdcredceeocecrezitu.$tiucd eSti convins cd md aiufi, dor chiar nu md oiutd cum crezi tu. Te onun! 'i o'"o' sd fiu copabitd sd-mi dou voie sd fiu nerdbddtoare c}teodatd ;i sd nu am chef tot timPulsd-mivdd moma' $tiu cd fi-e fricd cd om sd sufdr' dar ocum vreou sd-mi iau viafa in mdini, sd invd; sd-mi osum consecinfele' dacd momo nu vo moi dori sd md vadd' de exemplu' Nu mai pot sd md controlez de fricd sd nu-mi pierd controlul si de o md simfi rdu pe urmd' Te sfdtuiesc deci sd te odihnegti deacamdotd 5i o sd vezi cd pot ocLtm sd-mi controlez singur vialo 9i sd-mi osum consecinfele' Vindecarea celor 5 rdni Treptat, datoriti experienfei de a trii sub influenla ego-ului pi de a reugi apoi si ne recentrim, devine din ce in ce mai ugor si ne urmlm inima. invS!5m sd facem fati situafiilor observ6ndu-le. Dupi c6teva clipe de reaclie la durerea cauzatS de rana atinsS, putem si respirim ad6nc si si spunem: imi dau seama cd aceastd situolie sau aceostd persoand mi-a atins rona de respingere sau/gi pe cea de nedreptote.lmi dau voie sd fiu umon 5i sd am rdni de vindecot. Pentru moment md simt respins $i/sou nedreptdfit. intr-o bund zi vai ajunge ca ocest gen de situalie sd-mi focd din ce in ce maipu.tin rdu. Datoriti acestei noi metode de a-ti gestiona rdnile, observi ceea ce triie;ti ;i realizezi ci nu e nici bine nici riu. E pur gi simplu omenesc. in loc si te judeci, si te critici gi si-ijudeci pe altii, i1i permili si mai ai rini, ca orice fiin!5 omeneascS. {(D} inainte si treci la capitolul urmdtor i1i sugerez s5-1i notezi timp de c6teva zile toate d5!ile cSnd rSnile de respingere 5i de nedreptate iti sunt atinse pi te fac si porli masca de fugar sau cea de rigid. Asta te va ajuta si devii congtient de ceea ce i1i spune ego-ul tiu. Noteazd-fi gi ceea ce decizi s5-i rispunzi. Practicdnd in continuare i1i vei dezvolta reflexul de a dialoga cu Canta. AcordS-!i mai ales timp sI faci diferen[a intre cum te simli inainte gi dupd ce ai vorbit cu Canta 9i i-ai mulfumit. Vei putea astfel si simli cu adevSrat bucuria de a te fi fost capabil sd te centrezi. L2s
Dupi lectura acestui mea urmitoarele: Lise Bourbeou capitol am decis si aplic in viala Vindecareo celor 5 rdni CAPITOLUL SASE Rnnilp- dp. alaqndsn Si d,e trddare- Ca 9i rinile descrise mai sus, rinile de trddare si de abandon sunt strdns legate. Amdndoui au fost activate in copilirie de citre pdrintele de sex opus sau de cdtre persoana care a jucat acest rol. Rana de abandon se trezegte intre trei 5i cinci ani, iar cea de tridare intre patru gi gase ani. igi sugerez, daci n-ai ficut_o, si recitegti cele douS capitole care trateazi aceste rdni din cartea precedentd (Cele Cinci Rini impiedici si fim noi ingine) inainte de a capitol. in capitolul precedent am menfionat ci rana de respingere este cea mai dureroasd gi cea mai devastatoare dintre cele cinci rdni. Rana de abandon vine pe locul doi. De ce? pentru ci este triitd de manieri pasiv5, ?n interior. Eite caracterizati mai ales prin imensa tristele triit5 la cel mai profund nivel al fiinlei. De multe oriam auzit oamenispundnd: Md simt atdt de trist cdteodatd Si n-am nici o idee din ce couzd. Mi se pare cd am tot ce-mi trebuie pentru a fifericit, o relolie bund, o carierd, copiifrumogi etc. De ce aceostd tristefe md coplegepte brusc? O simt in tot corpul. Daci recunogti starea asta printre stirite tale inseamnd ci rana de abandon este mai prezenti dec6t crezi. Este foarte probabil sd nu vrei si o congtientizezi, ca sd nu suferi gi faci tot felul de lucruri ca sd te convingi ci totul e in regulS. Si ai o viali sociali activd e un care ne citi acest 127
Lise Bourbeau ('xcrnplu. Dar c6teodati, c6nd tristelea nu mai poate fi refulati, apare din nou la suprafali' CAnd con5tientizezi cA revine cu regularitate, inseamni ci a venit timpul si inveli s5-!i ingrijegti aceastd rani de abandon, acceptSnd-o 9i aclion6nd pentru a o face si se diminueze treptat. N-ai nevoie si te resemnezi 9i si crezi cd va trebui si triie$ti a9a toati viala' Dificultatea majori pentru cei ce suferi de abandon este ci ego-ul lor ii face si creadi ci nu primesc niciodatd destulS afecfiune, destulS hrand afectiv5' Nu conteazi mijloacele pe care le folosesc pentru a o primi, ei rim6n convingi ci pot 9i ci trebuie s5 primeasci mai mult. Se iubesc at6t de pulin, ci nu inceteaz5 si caute dovezi de dragoste din partea celorlalli. Asta explici cum o persoani influenlati de rana de abandon in timp ce min6nci poate consuma o mare cantitate de m6ncare fird s5-9i dea seama ci organismul ei nu mai are nevoie. in acest caz persoana respectivl nu va lua in greutate din cauza stirii de nevoie psihologici 9i a atitudinii interioare care ii spune: imi lipseSte. Nu primesc suficiente dovezi de iubire. Am menlionat cd atunci c6nd rana de abandon este atins5, reaclia este exprimati de o manieri pasivS' in cazul rinii de tridare reaclia este mai expresivS, mai puternici. Si luim exemplul unei fetile care se simte abandonati de tatil siu, acesta fiind foarte ocupat cu munca lui sau pentru ci acesta petrece mai mult timp cu biielelul siu sau cu solia' Se simte singurS, vrea sd- Vindecarea celor 5 riini gi lingugeasci tatdl, si primeasci atenfie din partea lui pi pare cd n-are niciodati destulS, cu toate cd atunci cSnd i-o acordi tatSl o alinti scumpeteo meo micd. Este mai mult in contact cu ceea ce-i lipsegte dec6t cu ceea ce primepte. Folosegte adesea metode subtile pentru a-gi satisface nevoia de afecliune gi de susfinere. DacS tatll nu-i aratd nici un fel de atentie sau de afecliune, rana sa va fi 9i mai dureroasS. Cind se simte abandonati, va pl6nge in camera ei, sirnlindu-se neiubitS. Chiar dacd gisegte cum sd atrage atenlia altor persoane, resimte totugi o mare triste[e ci nu tatSl ei (sau cel care joacS acest rol) este cel care-i satisface nevoia de aten!ie. Atunci cAnd are probleme cu mama sa, doregte ca tatSl si-i lini partea ei. Daci acesta n-o face, se va sinrli nu doar respinsi de mama sa, ci gi abandonati de tatil sdu. Poate chiar s5 se foloseascS de boalS ca s5-pi atingd scopul. Totugi, chiar gi in aceste cazuri, s-ar putea ca tatil sdu s5-gi giseasci scuze ca si nu se ocupe de ea. El va spune, de exemplu cd mamele se pricep mai bine sd ingrijeasci un copil bolnav sau ci el nu poate intra intr-un spital pentru ci i se face r5u. Fetila poate atunci si-9i creeze boli tot mai irnportante. Biata feti[5, nu stie cd ane nevoie sI se ocupe de vindecarea rinii, care este singura cauzi pentru care iSi atrage asemenea comportamente din partea tatdlui siu. Ceea ce activeazS gi mai mult aceasti ran5, este faptul cd la copil se dezvoltS pi un complex oedipian important. Aceasti feti!5 iSi va urca tatil pe un piedestal care ii oferd toati atenfia de care are nevoie 729
Lise Bourbeau sau nu. Nu-;i di seama ci lipsa propriei sale iubiri de sine o impinge de fapt s; caute aceasti iubire in exterior. Activarea rinii se produce c6nd incepe s5-9i exprime furia, in g6nd sau in cuvinte: Cum poate un tatd core spune cd md iubegte sd se comporte ago. De ce-mi spune cd sunt scumpeteo lui cdnd nu-gifoce timp deloc pentru mine. Nu-5i dd seomo cdt de mult il iubesc? Ag fi otdt de bucuroasd sd-mi ocorde moi multd atenlie. Nu poate sI in[eleagi de ce tatil nu-i acordi atentia doritd, cind ea face tot ce poate si fie drlgu!5, ca si fie iubiti. Nu intelege mai ales decalajul dintre ceea ce spune gi face tatil ei gi ceea ce simte ea ci primegte de la el. Se simte tridati. Din momentul c6nd agtept5rile ei nesatisficute o fac si simtS din ce in ce mai multi furie, incepe si adopte un comportament mai reactiv. Daci fetila nu primegte nici un semn de atenlie sau de afecliune, sunt ganse ca revolta sd iasi la suprafaf5 mult mai repede. Nu va intelege deloc de ce un tati care spune ci o iubegte nu i-o arati niciodatS. Controlantul are doui metode de a-gi exprima furia: ?ncerc6nd s5-l manipuleze pe celSlalt intr-un mod mai subtil sau mai vizibil, mai puternic, agresiv chiar. Unii folosesc cele doui metode pe r6nd, iar allii preferS mai mult una dintre ele. in exemplul de mai sus, fata poate manipula subtil minlindu-gi tatil, fic6nd promisiuni pe care gtie ci le va incilca, spunSnd tot ce tatil vrea sd aud5, dar fdcSnd de capul ei. Poate deveni agresivS, ficSnd crize, provocAndu-;i tatil, pentru a-l face sd reacfioneze, Vindecareo celor 5 rdni fiind neascultStoare, aroganti, acuz6ndu-l cd este egoist gi insensibil, evit6ndu-l etc. Rana de trddare devine din ce in ce mai evidenti. Controla ntul folosegte ma n ipu la rea su btil5 sau ', manipularea agresivd pentru a-ti atinge scopul Deveniti adultS, aceasti persoani va avea cu greu incredere in partenerul sdu. Acesta nu infelege cum partenera sa poate fi cSteodati at6t de drigistoasi gi atagantS, iar apoi sd se schimbe brusc, p6n5 la a deveni groaznic de rea. Rana de tridare inciti la dezvoltarea unor metode de a prelua controlul asupra celuilalt prin utilizarea mdgtii de controlant. De ce? De frici sd nu fie abandonali. Aceastd teamd este in general incongtienti 9i din aceasti cauzi persoana controlanti se crede foarte independentd gi n-ar putea recunoagte cd suferd. Comportamentele sale de controlant il ajutl si nu simtd durerea riniide abandon. j I f t. Nu gtie ci de fapt ?9i dubleazi suferinfa. Nu-i este doar frici:de a fi abandonat, a dezvottat gi frica,rde a fi 130 131
Lise Bourbeou Aga cum am mentionat in primul capitol, masca de controlant se distinge la femei prin forla 9i volumul bazinului, iar la birbali prin forla 9i volumul umerilor. De ce aceasti diferen!5 de manifestare corporalS? Pentru ci bazinr.rl femeii reprezinti partea corpului care poarti gi protejeazi copilul. La bdrbali umerii 9i mugchi folosesc ca sd Protejeze. Corpurile lor par cd vor si transmiti celor de sex opus: Poli si vezi ci sunt o persoanS puternicS, cd te pot proteja? Cu mine n-ai de ce s6-trifaci griji, voi avea griji de tine. Chiar daci asta incearcd si demonstreze, forla lor nu este perceputi ca mijloc de proteclie, ci mai de grabi ca mijloc de control 9i lipsd de incredere. in privinla alimentaliei, persoanele influenlate de rana de tridare vor pierde din greutate din cauza vinoviliei. Aceasta se declangeazi din frica 9i culpabilitatea de a avea griji de celSlalt sau prin dorinla de a purta mai pulin de griji celuilalt, ceea ce ar reprezenta un semn de slSbiciune din partea sa. Vor resimli vinovilia de a nu-gi asculta nevoile alimentare. Greutatea suplimentari se va depune pe burti, pe golduri 9i pe coapse la femei giin partea de sus a corpului la bdrbagi. DacS birbatul controlant vrea si se comporte maternal, atunci va depune gi el greutatea in zona bu4ii. Am spus mai sus ci incepem prin a simli frica de a fi abandonat gi ci pulin c6te pulin rana de tr6dare se manifest5. in acelagi timp, cei care conform planului lor de via!5 au de rezolvat o rani de abandon mai Vindecarea celor 5 rini important5, vor adopta mai ales comportamente specifice acestei rini. llana lor de trddare exist6, chiar daci este mai pulin vizibilS este totugi foarte prezentd. O vor trii de o manierd mai subtilS. S-ar putea, de exemplu ca acegtia si aibl dificultSli in a-gi pistra o relalie stabilS, timp mai indelungat. Tgi vor acuza in permanen!5 partenerul de toate relele, in timp ce, la r6ndul lor nu vor avea niciodati incredere in el. Alfii ar putea, de asemenea, sd pretindS, in fala altora dar mai ales pentru ei insugi, cd sunt mai fericifi singuri: Cu o ratd o divorlurilor de 50%, um hotdrdt cd- mi ojunge. Nu mai vreou sd mai am intdlniri. E prea complicat sd ai o relalie reusitd tn zilele noastre. Nu mai orn nevoie de nimeni, sunt destul de puternic pentru o-miindeplini singur toote nevoile. De fiecare dati cdnd acuzdm pe cineva de sex opus, o facem din cauza rinii de tridare. Sub influenla rinii de abandon ne judecim, ne dilplingem soanta gi triim totul la nivel interior. Le gisim scuze celorlal;i gi gisim metode pentru a obline atentia pe care ne-o dorim. Ceea ce explici de ce atatia birbali 9i femei induri rela!ii violente. Am auzit femei spun6nd: Admit cd solul meu md bate, dor numai cdnd bea prea mult gi nu se poate controlo. Suferd foorte mult 5i gtiu cd md iubegte. De oltfel, o douo zi dupd ostfel de evenimente, este foarte drdqul cu mine 5i regretd enorm. 132
i l I Lise Bourbeou in general bdrbalii care sunt bitufi refuzi s5 recunoascS, e dificil si avem statistici. Cei ce nu sunt con;tienfi de rana de abandon, nu pot pricepe cum poate cineva sd indure astfel de rela[ii anii intregi. Nu trebuie si incercim si inlelegern, nu folosegte la nirnic. Mai bine sd ai compasiune pentru acegti oameni gi suferinlele lor, asta te va ajuta s5-1i vindeci propria ranS de abandon, chiar daci incS nu admili ci ai una. A crede cd o pldcea inseamnd a iubi, este un alt indiciu al acestor doui r5ni. De aceea persoanele controlante gi cele dependente au foarte multe agteptlri. Dependentul are impresia cI daci partenerul ii face tot timpul pe plac, in detrimentul propriilor sale nevoi, asta este o dovadi de iubire. Crede chiar cd a fi gelos gi posesiv este o dovadd de iubire. Pentru a-gi demonstra dragostea se va conforma 9i el dorinlelor gi exigenlelor celuilalt, firi si se intrebe micar care ii sunt propriile nevoi gi se va a$tepta la acelagi lucru din partea partenerului sdu. Controlantul are aceleagi agteptiri ascunse ca gi dependentul. Cu toate astea, va fi manipulator intr-un fel ascuns - pl6ng6ndu-se, de exemplu - sau agresiv. Va pretinde partenerului s5-i faci pe plac, daci nu, va face scene, va ameninta, se va bosumfla, va negocia sau va seduce. Agteptirile sale sunt imense gi nu gtie c5 forla reacfiilor sale este datd de frica de a fi abandonat. I se pare normal ca cineva sd se striduiascd s5-ifaci pe plac, in timp ce el gisegte intotdeauna motive si se gdndeasci nai int6i la el insugi" Chiar dacd controlantul Vindecoreo celor 5 rdni demonstreazi un temperament egoist, va fi primul care il va acuza de egoism pe cel care ar indrizni si-i spuni nu atunci cSnd el cere ceva. Controlantului ii este imposibil si-gi recunoascl vreodatS vina, pentru ci are nevoie si aibi tot timpul ultimul cuv6nt. Scuzele sale sunt mai degrabi acuzalii la adresa altora sau a unor situalii exterioare. poate, de asemenea, si minti foarte u9or, pentru a nu fi nevoit s5-9i recunoasci vina. Controlul rigidului gi al controlantului MSgtile asociate rdnilor de abandon gi de tr5dare con[in mult control 9i mi se pune deseori intrebarea care este diferenla dintre cele dou5, cum putem face distinc[ia. Sunt motivatiile Si fricile lor care sunt diferite. Ca sI ilustrlm aceasti diferenf5, si lulm exemplul unui cuplu care a avut un accident. Domnul povestegte incidentul familieiin prezenfa doamnei. Conduceom cu vitezd normald, cdnd dintr-o dotd opore o masind din dreopta. Nevostd-meo, care era ldngd mine nu m-o prevenit cd goferifo nu pdreo sd md fi vdzut. Atunci a introt in noi. Of, femeile osteo! Nu sunt fdcute pentru a porticipo lo traficul rutier. O va spune r6z6nd, chiar daci de fapt i9i acuzi solia cd nu l-a prevenit gi pe goferita respectivd cd nu gtie si conducd. Doamna se supiri 9i reaclioneazl: Bdrbatul meu spune prostii. Femeia aio iegea de pe o alee pi cum og fi putut eu sd Stiu cd nu ne-o vdzut? Eu cdnd conduc md uit ln toate pdrfile. Se apir5, se justifici. 135
Lise Bourbeou Constatim ci aceastd situalie a trezit frici diferite pentru fiecare dintre ei. El se teme c5 va fi considerat un gofer prost, c6nd el consideri ci e un gofer mult mai bun dec6t altii. lnfluenlat de masca de controlont nu-pi poate recunoagte vina gi trebuie s5-i acuze pe allii. Pe cAnd doamna se justifici explic6nd ce agteptiri avea de la cea care conducea. Aclioneazi sub influenla m6;tii de rigid. Pe de o parte o judeci pe aceasta c; nu 's-a asigurat din toate pi4ile, iar pe de alti parte se judeci pe sine fiindc5 nu gi-a avertizat solul la timp. iti amintesc ci din motive de vinovSlie rigidulse justifici deseori. Nu-gi di seama ci dac5 ei nu s-ar simli vinovafi, ceilalli nu le-ar reflecta vinovSlia gi nu i-ar acuza. Se poate, de asemenea, ca ea si se simti tridati de atitudinea solului 9i si adopte la r6ndul ei masca gi atitudinea de controlant, rispunzdnd ceva de genul: $i tu, de ce ii ocuzi pe alfii? Nu pofi odmite cd tu eroi lo volon Si era deci treaba ta sd te osiguri, sd vezi ce se intdmpld in jur? Egti prea orgolios co sd-Si recunoSti vino, co de obicei! Am avea deci doi controlonli in acfiune, doui ego-uri care se confrunti. Din picate, toate aceste atitudini contribuie la alimentarea:ego-uJui gi la sporirea suferinlei rinilor. Diferenta dintre a controla tia-liafirma nevoia E foarte important si ne afirmim nevoile, in loc sd agteptim ca ceilalli si le ghiceasci. Din picate majoritatea oamenilor nu gtiu cum si o faci. Dependentul gi controlontul sunt in general foarte Vindecoreo celor S rdni congtienfi de nevoile lor gi sunt convingi cd le exprimi foarte clar, degi nu este cazul. Dependentul igi formuleazi cererile pl6ng6ndu_se gi sper6nd ci astfel celilalt va pricepe ce vrea in realitate. Daci celilalt ar pricepe prin telepatie, asta i_ ar demonstra c6t de iubit este. Controlantulinsi, igi formuleazi cererite d6nd ordine. El se a5teaptd ca celSlalt si priceapi imediat gi si_i indeplineascd ordinele pentru a-i dovedi dragostea. Si luim exemplul unui cuplu. Solul se intoarce de la serviciu in fiecare seari ta ore diferite. Doamna vrea s5-gi exprime dificurtatea de a pregdti masa firi sd gtie la ce ori va veni 9i el. Doamna dependentd (pe un ton ptdngi cios) Nu moi suport sd mdncdm tot timpul m1ncorea preo rece sou prea fierbinte. Mi-or pldcea sd md suni Si sd_mi spui la ce ord vii. gtii cd te agtept cu nerdbdare pentru cd prefer sd mdndnc cu tine, nu singurd. putem observa ci nu face dec6t si se plingd pi sd"vorbeasci despre ea. Nu exprimi nici o cerinfi clari gi precisi. Nu poate exista nici un angajament de o parte sau alta in aceste condi!ii. Doamna controlontd (cu voce puternici) De cdte orifi_ am spus sd md suni c6nd nu vii la ora obignuitd la masd? Acum fi-o spun pentru urtimo dotd. Te avertizez, doto viitoare c6nd moi intdrzii vo trebui sd_fi gdteSii singur. Eu nu mai pot!Aga cum putem vedea nu este o cerere adevirat5, este un ordin. Nu poate deciexista o Infelegere intre cei doi. 135
/ Lise Bourbeou O adevirati cerere ar suna cam aga: Observ cd ili este greu sd md previi atunci cdnd ptii cd ajungi mai tdrziu. Vreau sd pot sd pregdtesc mosa cu drag moi ales otunci cdnd ili foc felul tdu preferat, ptiind cd vei ojunge lo timp sd mdncdm impreund. Cum crezi cd te- ai simli docd eu ag mdnco singurd, iar tu ar trebui sd-i reincdlzegti mdncarea, iar opoi sd strdngi maso? Asta mi-ar permite sd nu-mi mai fac griji dacd intdrzii sau nu. Doamna trebuie, de asemenea, s5-gi faci timp gi si asculte care sunt nevoile solului pentru aceasti situalie. Dupi aceea vor putea ajunge la o inlelegere clari gi precisi intre ei. A fi adevirat Rigidul qi dependentul au dificultSli in a inlelege ce inseamnS A Fl ADEVARAT. Conform definiliei pe care o folosim in cadrul atelierelor Ascultd-!i Corpul, a fi adevdrat inseamni: a g6ndi, a simfi, a spune ;i a face acelagi lucru. Asta nu ne obligS si spunem tot ce g6ndim. C6nd suntem intrebali trebuie si spunem adevirul, in funclie de ceea ce gdndim gi de ceea ce simlim. Pentru a fi adevirali fali de noi 9i fa15 de alIii, trebuie si aclionim conform cu ceea ce spunem pi ceea ce simlim. E important sd ne reamintim c5 atunci cSnd suntem adevirali nu existS nici emolii nici acuza[ii. Citdm pur gi simplu faptele gi ac!ion5m in funclie de ceea ce suntem. C6nd indriznim si firn adevirali chiar daci asta displace unei alte persoane, aceasta nu se va supira pe noi. Dimpotrivi, ne va respecta pentru curajul de a fi autentici. Cu toate astea c6nd suntem afectali de nedreptate sau de trddare, Vindecoreo celor 5 rdni avem o notiune falsd de adevdr. Credem cd a spune totce g6ndim f5r5 ca cineva s5 ne intrebe inseamnd sd fim adevirafi. imi amintesc ci a9a ficeam eu cu primul meu so!, cdnd vroiam sI pun lucrurile la punct. Organizam o discufie cu lumdndri parfumate ,;;crezdndu-md adeviratd ii spuneam tot ceea ce trdiam. Tot ceea ce spuneam avea ca unic scop de a-l schimba, cu scopul ca eu sd mi simt mai bine. Era deci partea mea de controlant care prelua conducerea, iar Mouchette lua cuv6ntul. Nu eram adevdrat5, doar imi exprimam nemultumirile. Rigidul se comportd astfel cu o persoanii de acelapi sex. Se crede adevirat pun6nd lucrurile la punct, dar de fapt o judecd ca fiind nedreaptd 5i vrea si o schimbe. A fi adevirat intr_o situalie de nemul{umire inseamnd sd fim capabili sd exprimirn ceea ce simlim .si ceea ce gandim, verificdnd gi cum se simte cerdrart. inseamni si ne asumim responsabilitatea fricilor si dorintelor noastre. inseamni a vrea se ne "_rr,rr,mai ales cu scopul de gdsi o solu;ie convenabi15 pentru amdndoi. Exemple de rinide abandon gide tridare activate Exemplele care urmeazd ne vor ajuta si facem diferenfa intre comportamentele influenlate de ego, adici c6nd o persoand iti pune o mascd Si comportamentele atunci c6nd rdm6ne centrati, deciin inim5. Vom explica cum in aceeagi situatie se poate sd simlim o rani firi si ldsdm masca sd se activeze, ceea ce va contribui la vindecarea rdnii.
I Lise Bourbeau Explic6nd cum s5-i vorbesti ego-ului voi folosi in continuare numele de Mouchette si Canto, pe care te rog sA le inlocuiegti cu numele pe care l-ai ales pentru ego-ul tdu. Voi reveni la exemplu din capitolul trei, in legSturd cu ceea ce pelesc cu fiul nreu. Rana mea de tr5dare a fost activat5 de fiecare investi!ie ?ntr-un proiect al siu pe care il ldsa baltl inainte si reugeascS. AceastS rand este ugor de recunoscut pentru cd resimfim o furie puternic5, imposihil de ignorat 5i acuzim persoana de sex opus. De fiecare dati mi se pirea prea dureros ;i irni promiteam sd nu-! mai ajut in felul acesta niciodatS. imi spunea m: Chiar docd md roagd in genunchi, nu nd voi mai ldso. Prefer sd fiu judecatd oricum decdt sd md pun din nou ?ntr-a situolie care-mi provoacd otAtu deceplie, furie pi durere. Trece ceva timp pi iatS-l din nou implicat intr-un proiect care pare at6t de entuziasmant ;i de promi!5tor inc6t fmi spun: De ce nu? Poote cd s-o schimbat si de dato osta va merqe pdnd la copdt, nu vo mai abandono inointe de a intro pe linio de succes. Aga cum poli observa aveam rnulte agteptiriin aceastl situalie. Am menlionat mai devreme ci m-am decis s5- I ajut in proiectul lui actual gi c5 de data asta intenlia mea este alta. Am realizat de mult timp ce fiul meu este prezent tn viala mea pentru a mi ajuta s5-mi vindec rana de tr5dare, dar nu reu$eam. Voi sti cA este realmente cazul in ziua in care nu voi mai avea agteptiri de la el. Asta nu inseamni ci nu doresc ca Vindecarea celor 5 rdni proiectul sd_i reugeasci gi sd aibi succes, dar in acetagi timp vreau si fiu capabild sd fiu bine 9i si nu mi infuriidacd intr-o buni zi va veni sd_mi spund cd iar o lasdbalt5. Fiecare investilie pe care am fdcut_o pentru et afost propria MEA ategere. Nimeni nu m_a obligat. Estedeci treaba mea si_mi asum decizia Oe a_mi ajuta fiul,de a-l susline intr_unul Uin viseL sale gi asta nuinseamni neapdrat ci et va ,"rii gi_mi va indeplini agteptdrile. Mi-a luat ciliva ani p6ni sI pot ,e_rirecunosc cd sunt con$tienti cd aceste situaf ii detrSdare sunt at6t de dureroase mai ales pentru cd_mi ating rana de abandon. De fiecare datd c6nd mi_a ficutpromisiuni pe care le incilca md simfeam nu doartrddatS, cigiabandonati ca mamd. Din cauza mdgtiigi ego-urui meu, imi spuneam.. cred cddacd m-ar iubi mdcar pufin, o, jrr" un pic de efortpentru o-gi respecto promisiunile. gtie cdt de mult m_orbucuro osto. Cum pofi sd te porSi ostfet cu cinevo pecare il iubeSti? Recunogti ceea ce Mouchetteimi spunea, nu-i aga? EUn-og foce niciodotd o5o. Moi oles mamei mele, core a fdcut totulco sd md ojute. Ce ingratt ; fipsit de inimd! A avea inimd, la r6ndul meu, este sd recunosc cd fiulmeu este a$a cum este. Trece de la un proiect la altul.Este un inventator 3::'xl"io;il ;ff :: H.f : :ffJi,:l Jf,il ;: Tj.;vrea. ln acerapi timp insi, nimeni nu poate decide inlocul altcuiva. Fiul meu suferd de o rani de tridare la fel deimportanti ca a mea gi at6t timp c6t nu va accepta cd i
rLise Bourbeou mA tr5deazS, nimic nu se va schimba pentru el' El singur poate reutr' in tu"t ce mA privegte va trebui si md ocup de propria '"t t"a 9i s5 admit faptul ci in multe situalil ; ;' s-a simlit trldat de comPortamentele mele' A-9i asculta inima inseamni s5-!i amintegti triunghiul vie!ii, ceea ce t" ';;;;; la propriile responsabilitili' Fiind responsabilS' ttttpt faptul.ci investind din nou' imi asum riscul cd daci speranlele mele vor fi din nou ingelate, asta face parte din consecinlele asumate ale deciziitor mele' Astfel nu voi avea emolii' nu mi voi Tnfuria. Nu-mi uoiltu" fiul 9i nici nu mi voi acuza pe mine de a fi fost n'iua 'a-f alut din nou' cu toate ci imi propusesem 'a n-o m'i "t ]l^:-::ut cAnd mi acuzam' sufeream din cauza propriei tridiri' Nu-mt respectasem promisiunea' exact ca fiul meu' lati deci ce-i rispund lui Mouchette c6nd revine si mi faci si m5 indoiest O" *t"t sau de fiul meu' inleleg ce-mi spui, Moucht;; 5t'iliu ca ince.rci sd md oiuli ca sd nu msi sufdr 9i 'a rr-u-raii de acord cu foptul cd-mi oiut din nou fiul, 't' 'i'i- i"ptului '! 1* fost deseori decepfionatd' ili *:;;;;;;' de a dori sd md aiuli 5i ili recunosc bunele i'i"'lr;tii Eu insd vr.ea,u sd fiu copobild sd-l oiut fd'd 'd o*-o'9i'pta"i 5i ma,i.ales sd invd; sd md accept 5i sd-t o",:p'i'r_'f'ul m'eu chiar docd lucrurile nu se Petrec cum a$ vrea eu' Vreau sd rdmdn in contoct cu bunele mele intenfii 9i nu cu rezultat't' ':o'lr_-i"reil:u'g ain ete' $i mai oles' nu-tifd oriii pentru *i"'"pf,I""-cd 5ti,u cd sunt capobild sd-mi "o, iu * co n se ci nleI e d eciziei m e I e' Vindecorea celor 5 rdni Aceasti experienfd m-a ajutat si vid ci rana de tridare ascunde o mare disperare. Din cauza asta incercim sd controlSm totul, crezSnd ci acest control ne va aduce speran!5. De acum gtiu ci daci controlez mai pulin am mai multi incredere in via!5. inainte md hrineam cu speranle false. -oO lati un alt exemplu de tridare intre un tati gi fiica sa, pe care o voi numi Lucie. Dupi ce a ficut mari eforturi pentru a economisi banii necesari studiilor fiicei sale, aflS cd aceasta este indrigostitS de un african. C6nd il invitS acasS s5-l prezinte pirinlilor, tatil e furios. Nu poate accepta faptul ci fiica sa are o relalie cu cineva care - dupS pirerea sa - n-are nici un viitor in Franfa. Cu toate incercdrile sale de a o convinge, Lucie continul si se vadd pe ascuns cu iubitul ei. intr-o zi Lucie anun!5 ci vrea si se cisitoreasci gi sd se mute in Africa. Tatdl, negru de furie ii spune: Dacd te mdrili cu el, pofifi sigurd cd eu pi momd ta nu vom veni la nuntd. $iin plus nu te voi mai considera fiica meo gi nu o sd mai vreau sd te vdd niciodatd. Lucie s-a mdritat gi a plecat in Africa. Am int6lnit-o in cadrul unui atelier, in Reunion, la doudzeci gi cinci de ani dupi ce plecase din Franfa. Nu 9i-a mai revSzut pirintii de atunci, iar cei trei copii ai sdi nu-5i cunoscuserl bunicii. Lucie suferea mult, dar vroia s5-i lini piept tatilui siu, care nici el nu ceda. Putem si recunoattem ugor rdnile lor de tr5dare ;i m6gtile de controlant pe care 9i le-au pus. Pe cSnd participa la atelierul despre rini, Lucie nu putea concepe ci tatdl 142 L43
Lise Bourbeau seu se sirnlea trSdat. Cu toate astea, cind o relalie de dragoste se desface din cauza unei crize de furie, este o indicalie clard a unei rSni de tridare importante' Doar controlantul poate avea forla sd de a rezista at6ta tlmp, vr6nd sE c59ti8e cu orice pre! 9i sper6nd ci celilalt va face pasul de a-9i cere scuze. Cdnd am intrebat-o pe Lucie: Curn crezi cd s-s sim[it tatdl tdu cdnd fiico lui adoratd, pentru care a fdcut atdteo socrificii ca sd-i pldteascd studii foorte ovdnsate tn speranla unei cariere de succes, a decis sd renunfe la ele pentru a-gi urmo solul. Curn s-a simlit cdnd fiica lui adorotd, pe core o vedeo mdritotd cu cineva cu o corierd asemdndtoore, face exqct contrariul, fdrd sd'i pese. Pofi sd-yi imoginezi cit de trddat s-o simfit de tine, cdt de neiubit. Contralantul se simte iubit doqr cdnd celdlolt rdspunde aPteptdrilor sale. Nu Stie sd facd diferen.to intre ,,d Pldcea" 9i ,,a iubi". Lucie a inceput sd pldngi tn hohote. A putut s5 simtd cu adev6rat ci tatil s5u suferd de douSzeci;i cinci de ani la fel de mult ca ea. $i-a amintit chiar ci tatll ei a fost intotdeauna rasist. Nu-9i ddduse seama cd pentru a-!i sfida tatdl gi pentru a-i verifica nivelul de iubire s-a indrdgostit de un bSrhat de culoane. lat* ce ar trebui si-i spun5 t-ucie lui Conta atunci cdnd acesta incearci si o convingii s5 nu facd ea primul pas spre imp5care deoarece tatSl ei este vinovat de sltualia creatS: $tlf Canta, de doudzeci 5i cinci de uni te aud spunfrndw-mi osta gi om fost de acord cu tine pdnd ocum. $tiu cd intenlio ta e bund, cd tu crezi cd dacd nu-mi voi revedea tatdl voi fi ta addpost de noi suferinfe' Ai Vindecareo celor 5 rdni dreptote, s-ar putea co demersul meu de o-l revedeo sd nu-mioducd ceeo ce o$tept. Dar gtiu cd nu moi pot continua a7o, pentru cd sufdr in olt fel. Am realizat cd eu gi tatdl meu svem amdndoi rona de trddare pi vreou sd trdiesc experienla de a md impdca cu el. Sunt goto sd-mi asum toote consecinfele, deci n-ai de ce sd te ingrijorezi. iti cer dasr sd md observi gi sd md lagi sd trdiesc aceostd experien{d. E rdndul meu ocum, tu aifdcut destule in toli acegti ani pi i;imullumesc. Lucie mi-a vorbit si de rinile de respingere si de nedreptate pe care le trdia cu mama ei. isi vorbeau la telefon pe ascuns, de c6teva ori pe an. Lucie ar fi vrut ca mama sa si fie mai puternici gi si se impuni, spun6ndu-i so[ului c3t de mult i;i dore;te sd-gi vadi nepolii. A fost capablld, pe parcursul conversafiei, s5-;i dea seama de durerea mamei saie cireia li era prea fricd sd se confrunte cu solul ei" A trebuit sI recunoascS ci gi ea se teme de furia tatSlui sdu si cd de aceea dorea ca mama ei sd intervinS. Cunr aceasta se simlea incapabilS s5 o faci, Lucie s-a simlit respinsi de cdtre ea gi mi-a spus: ,Vu insemn mare lucru dacd praprio mea rnomd nu e capabild sd-mifind partea. EU n-o5 face niciodotd asta fiicei mele. Astea sunt cuvintele ego-ului ei. lati ce trebuie s5-i spund lui Canta c6nd acesta incearci si o convingl cE e lipsiti de valoare gi vrea sd o impiedice s5 se impace, pentru a continua s5-;i acuze mama. Tnleleg ce-mi spui Canta si stiu ci vrei si m5 protejezi. Sigur ci mi-a9 fi dorit ca marna s5-mi lini
Lise Bourbeau parte gi si poatd s5-l infrunte pe tata. $tiu acum ci nu poate, aga cum nici eu nu am putut timp de douSzeci gi cinci de ani. Vreau sd pot si accept aceasti teami la mine, ca pe urmi si o pot accepta 9i la ea. $tiu ci nu egti de acord cu ce-!i spun, dar te asigur cI mi simt suficient de puternici pentru a face fa!5 pirinlilor pe viitor. gtiu ci tu ai intotdeauna intentia si mi ajuli' Acum asta nu md mai ajuti, vreau si experimentez altceva. i1i mullumesc pentru ajutor. Nu mai trebuie si te preocupi de situalia asta. La sf6rgitul atelierului Lucie era decisi si vorbeascS cu pSrinlii ei, mai ales cu tat5l. Dorea s5-i anunfe cd va veni si-i vad5, pentru ci nu mai putea suporta. Am revdzut-o pe Lucie c6liva ani mai tdrziu cu ocazia unei vizite de a ei in Franla. Era extrem de fericitd ci se impicase cu pdrinfii, care-9i doriseri asta la fel de tare ca ea, dar au fost incapabili si facS primul pas. Lucie nu mai era supirati pe pirinli, nici pe ea ins5gi, simlea multd compasiune 9i din cauza asta reint6lnirea a fost foarte pl5cut5. Ce pdcat si suferi at6t de mult un timp indelungat! Agtept5m de multe ori sE atingem limita suferinlei pentru a lua atitudine gi a ne urma inima' Nu uita ci Prima persoani care decide si aclioneze 9i si faci primul pas spre impicare este cea mai inteligenti. lnteligen[a inseamni si congtientizezi ci fericirea este mai importanti decit orice team5. -oO Urmitorul exemplu explici tridarea 5i abandonul intr- o relalie amoroasS. O femeie, pe care o voi numi Emilie, a avut mai multe relalii amoroase gi doui Vindecoreo celor 5 rdni cdsdtorii. La fiecare separare ea intreabd acelagi lucru: De ce otrag eu bdrbali care md pdrdsesc cdnd ei descoperd cd am un carocter prea puternic pentru ei? Putem cu ugurinti si recunoagtem ego-ul ei care vrea si o facd si creadi ci nu este vina ei gi c5 toli ace5ti birbali sunt prea slabi. Ea trdiegte deci abandon dupi abandon din cauza m55tii sale de controlant dar crede cd s-a ingelat asupra birbalilor pe care i-a ales. Cel mai fericit este Canta, care se crede important 5i puternic Ai $optegte citre Emillie:incd o dovadd cd egti puternicd. Acegti bdrbali, oare cdnd se vor trezi ? Oore existd bdrbogi core sd se ridice la indllimea to ? Atet timp c6t Emilie nu va vrea si admitd cu responsabilitate ci acele comportamente ale partenerilor sdi nu sunt de fapt dec6t reflectiri ale propriilor ei comportamente, ea nu va putea obline schimbiri in relatiile sale de cuplu. Pentru a ajunge la asta, va trebui sd schimbe directia" Un mod excelent de a descoperi ci ea nu se accepti pe sine este de a observa comportamentele birbalilor din viata ei, utiliz6nd tehnica oglinzii explicati in ultimul capitol. Dupi spusele ei, ea de fapt nu accepti slSbiciunea birbatilor din viala sa. C6nd ea igi va da dreptul sd fie vulnerabilS, slab5, firi si se judece sau sd se critice, va putea avea compasiune pentru un partener. Ea va trebui sI inve[e si accepte aceasti stare mai int6i la ea insdgi. Doar prin acceptare ne putem transforma 5i putem schimba o situa{ie dificilS in una agreabild.
Lise Bourbeou iti poti imagina ci la fiecare relatie care se termini printr-un abandon, Canta ii spune lui Emillie: Vezi ? tncd o relalie core o sfdrgit in acelogi rnod. Asto pentru cd nu m-oi oscultut. Nu ai invdgat, dupd atdtea experienle, cd nu pofi avea tncredere in bdrboli? Ei se cred superioriferneilor gi cum ar putea trdi cu o femeie otdt de puternicd, cum e$ti tu? De ce nu decizi o dotd pentru totdeauna cd iSi este mai bine singurd gi cd nu ai nevie de niciun bdrbat in viafo ta? Canta nu poate cunoa5te adeviratele nevoi ale lui Emillie, care sunt s5 se iubeascl 5i sd se accepte in cadrul unei relalii de cuplu, Ego-ul nu Stie planul de via!5 al lui Emillie. El gtie doar ce este trrregistrat in memoria sa. Vindecorea celor 5 rdni acceptam sd fiu vulnerabild. Nu fnlelesesem asto pdno ocum gi nu fdceam altceva decdt sd ordt lumii intregi ce puternicd sunt. Acum, imi dau searna cd pot Ji 5i puternicd dor uneori 5i vulnerabild gi cd am dreptul sd fiu in ambele moduri. Asto md va ajuto sd accept cd lo oameni nu tntdlnegti doar for[a lar ci si sldbiciunile lor" $tiu cd nu egti de ocord cu decizio meo, dar i[i cer sa md lagi sd-mi trdiesc propria experien[d, pentru core fmi asum toate cansecinlele. Nu moi este nevaie sd ma protejezi pentru cd nu moi sufdr. fSi mutgumesc pentru ce aifdcut pentru rnine pdnd acum. $tiu cd intenlio to o fost mereu bund gi sincerd" Nu-fi rdmdne acum de fdcut decdt sd te odihnegfi pi sd md observi. {o(}} Putin cSte putin, cu fiecare experienld prin care anr fost influen{a[i de ego, iar apr:i ne-am recentrat, devine din ce in ce mai ugor sd ne urmim inima. DupS cAteva secunde de reactie la suferin[a cauzatd de r"ana noastrS, respirSnn profunrl gi spunern: Sunt cangtient cle aceastd persaand ori de aceastd situulie c*re imi atinge rano de abandon ari de trddare. inti permit sii fiu o fiinld umand cilre are tncd rdni de vindecat. Pentru moment, md simt trddat sau obandonat. intr-o zi, acest tip de situa{ie nu frni va mui crea suferinld. Mui[umit5 modului tdu de a-{i ?ncepe vindecarear rlnilor, vei constata cd ce triie5ti nu e niei bine nici r5u. Este pur gi simplu omenegte. Tn loc sE te judeci sau si-i .iudeci pe altii, ?ti pernri!i s5 ai inci rini nevindecate total, ca toli oarnenii. itri va fi din ce in ce :,:Egn:ulnu gtie,si triiascH in momentul prezent, e[,nu ,.' cunoagt€ dec6t trecutul. El repeti acela$i film firi incetare. latd ce trebuie s5-i spund Emilie lui Canta c6nd ti aude discursul: Te tnfeleg, Canta, cd tu crezi cd toyi oomenii sunt la fel. $tiu cd tu incerci sd md convingi sd nu md mai ongojez in noi relalii pentru cd vrei sd md proteiezi de suferinto de a fi obondonotd. Este adevdrat cd pot suferi. insd nu vreou sd trdiesc singur(d) toatd viala. Vreau sd trdiesc o altd experienld, aceea de o-mi schim bo atitu d i n es i nte rioo rd. Pentru a face asta, trebuie sd merE ?ntr-o altd direclie decft cea core crezi cd este ceo mai bund pentru rnine. Arn invdsat cd rela{iile mele nu merg pentru cd nw
mai u$or sd dialoghezi ce trdiegti. Lise Bourbeau cu ego-ul tiu gi s5-iimpirtiseSti c(l3 Vindecorea celor 5 rdni Dupi lectura acestui capitol am decis si aplic in viala mea urmdtoarele: inainte de a continua, i1i sugerez sI faci acela$i lucru ca 5i la rinile din capitolul precedent. Timp de c6teva zile, noteazi fiecare situatie in care porti m55tile tale de dependent 5i de controlant c6nd rinile tale de abandon gi de trddare sunt activate. Asta te va ajuta sd devii mai congtient de ceea ce i1i spune ego-ul tiu. Continu6nd s5 practici, i1i va fi din ce in ce mai ugor s5 dialoghezi cu el. in timp, vei simli diferenla Tntre modul in care te simli inainte gi dupi ce vorbe5ti cu ego-ul tiu. Vei simli cu adevSrat bucuria de a fi capabil si te recentrezi. . , '', .:..,
ILise Bourbeau CAPTTOTUL SAPTE Rnnn- de. utniTire- inainte de a ?ncepe acest capitol, i1i sugerez si recitegti ceea ce am scris despre rana de umilire in cartea mea ,,Cele 5 rini care ne impiedici s5 fim noi ingine". (Aceastd carte este publicati in limba rom6n5 la Ed itu ra Ascendent -www.editu raascendent. ro ) Rana de umilire este singura ranS care nu este prezenti la toati lumea. Este posibil si te simti adesea umilit, dar iti reamintesc si nu acorzi o mare importantS cuv6ntului ,,umilit". Este o mare diferentd intre a trii pur gi simplu sentimentul de umilire qi durerea produsS de rana de umilire. De exemplu, te poti simti umilit gi daci a fost atinsi rana ta de respingere. Este important s;-ti observi reacfia ca si poti $ti cu certitudine ce rani a fost activatS. in cazul in care corpul tdu fizic nu prezintS nicio caracteristici a rdnii de umilire, ili sugerez s5-!i congtientizezi sentimentele tn situatiile ?n care te-ai simtit umilit. Asta te va ajuta s5 verifici ce simti ?ntr-un mod mai profund. Se intSmplS la fel in cazul fiecirei rdni. Multe persoane spun ci se simt respinse sau abandonate dar reactioneazi cu comportamente legate de rinile de nedreptate sau de trddare. Ele pot deveni mai congtiente de ce se intAmplS in interiorul lor pentru a-gi da seama care este rana cea mai dureroasS intr-o anumiti situa{ie. Apoi este mai ugor de acceptat ci Vindecarea celor 5 rdni respingerea sau abandonul se ascundeau in sp;rlck, respectivei suferi nte. Doar acceptdnd in mod veritabilceea ce e$ti, fiecare rani se va diminua putin c6te pujin. Dac5, de exemplu, te gSndegti si lucrezi pe rana de umilire in timp ce o alti rand te face si suferi foarte tare, va dura mai mult qi va fi mai dificil si accepli cine egti. Acceptarea totalS este singurul mod de vindecare a rinilor. Pentru a rezuma descrierea pe care am ficut-o in primul capitol, rana de umilire afecteazi relafia cu tine, nu cu al1ii. Am putut observa ci atunci c6nd o persoanS trlie5te o situalie prin care este afectati de aceasti ran5, ea nu incearci s5-i umileascl pe ceilalli. DimpotrivS, ea ?ncearci s5-i apere sau si-i scuze pe ceilalli. Totugi, se intdmpli adesea ca ceilalti si se simtd umilili prin comportamentul unei persoane masochiste. De exemplu, multe persoane mi-au spus cd le era rugine de un pirinte datoritS greutSlii acestuia sau datoritS unor comportamente legate de sexualitate. Am explicat in capitolul 1" triunghiul viefii care demonstreazi cd ne purt5m cu noi aga cum ne purtim cu allii gi cd ii judecim pe ceilalli c6nd sunt a$a cum suntem gi noi.
Lise Bourbeou Toate rinile noastre sunt deja prezente la nagtere' lmportanla lor este determinatS de evolulia sufletului nostru gi de dominarea ego-ului' Cum insi nu ne amintim vielile anterioare, este dificil si cunoagtem nivelul de evolulie. Doar triind diverse experiente putem deveni congtienli de ceea ce ne rdm6ne de ficutin Prezent. Persoanele care suferi de rana de umilire, se cred observate de o putere superioarS, se simt adesea vinovate, mai ales in plan fizic' Li se int6mpli astfel pentru ci pentru a-gi vindeca rana, ele trebuie si inr"1" si-gi dea dreptul de a fi fiinle umane' si-gi utilizeze cele cinci simluri 9i mai ales sd se bucure de ele. Cum ego-ul este convins ci asta nu este bine' ci nu este spiritual, o astfel de persoani este pusi in fata uneidileme. principala caracteristicS a fizicului masochistului este rotunjimea corpului. Persoane care suferi de o rani de umilire foarte profund5, au un corp cu rotunjimi pronunlate inci de la o v6rsti timpurie' Ei cred despre Li .a iSi permit si fie senzuali pentru cI se imbraci seducdtor,minincibine,auosexualitateactivi'Dar ininteriorullorsesimtvinovalimaialesfatade Dumnezeu gl'ci ,iubesc prea mult lucrurile materiale ale acestei lumi. Asta explici de ce rana de umilire este triiti mai ales in relalia cu propria persoanS' De pild5, daci cineva face o remarcd malilioasd la adresa unui masochist referitor la modul lui de a m6nca, de a se imbrica sau referitor la greutate, masochistul va rogi, va rSde de el Vindecorea celor 5 rdni insugi gi adesea chiar va fi de acord cu remarca pe care a primit-o. Judecitile pe care le face la adresa sa sunt motivate prin rugine. DacI ii va riposta persoanei care a ficut o remarci nepotrivit5, asta se int6mpli pentru ci o alti rani a fost activati in acelagi timp. Daci s-a activat rana de nedreptate, persoana va spune cd nu este corect gi ci ea nu ar face niciodati o asemenea remarcd. Daci rana de tridare este activatS, persoana ar putea spune: c€, tu te crezi perfect(dl? subliniind imperfectiunile celuilalt. Rana de abandon o va determina pe persoani si pl6ng5, iar daci rana de respingere a fost atinsS, persoana se va preface ci nu a fost afectati sau cd nu s-a int6mplat nimic. A fi o persoani spirituali Ce este cel mai important pentru o persoani cu rana de umilire este relalia cu D-umnezeu. Persoanele cu rani de umilire sunt profund spirituale gi vor s5 fie demne in fata lui Dumnezeu. Ele au impresia cd Dumnezeu le observi in permanent5, se simt supravegheate indiferent ce fac sau spun. Au impresia ci nu sunt suficient de spirituale. Precizez c5 pentru aceste persoane, relatia cu Dumnezeu nu are neapirat de-a face cu religia. Teama de o autoritate divini vine din situa!iile de viati nerezolvate in vietile anterioare. Daci te recuno5ti in aceste descrieri, Itri sugerez sd-1i modifici definitia pe care o dai pentru persoana spirituali. A vrea s5 fii mereu demn, generos gi serviabil duce la dezvoltarea ego-ului" in loc si continui
I Lise Bourbeau astfel, i1i sugerez si devii con$tient cd a fi mereu in serviciul altora nu este neapdrat calea pentru a deveni demn in fata lui Dumnezeu. Pentru cd Dumnezeu nu vrea dec6t si fii fericit, iar partea ta masochistl te face sd uili de nevoile tale sau sI le ignori, atunci cdnd te ocupiin principal de nevoile altora. O astfel de persoani este obignuiti cu laudele celorlalli pe care-i ajut5. O persoani masochisti prirnegte multe laude de la antura!. Ea crede cd prin aceste laude aude vocea lui Dumnezeu care o binecuvSnteaz5, A fi demn de Dumnezeu este o creatie a ego-ului. Amintegte-li ci este vorba de o energie creatoare gi nu de un personaj care te observi permanent gi definegte ce e bine gi rdu. No[iunile de bine gi de riu sunt inventate rje onr gi nu sunt divine. in realitate, nu existl dec6t experinta prin care trecetn. Dumnezeul t5u interior vrea s5-1i recunogti imensa ta capacitate de a crea ce este inteligent pentru tine gi s5 recunogti toate exprimirile lui Dumnezeu pretutindeni. A crede ci tu gtii ce este mai bine pentru altii ?ti alinnenteazd ego-ul. Nimeni nu este niscut pentru a aranja vie[ile altora. DacI poti gi vrei si aju[i o persoani, fi acest lucru doar daci persoana ti-a cerut ajutorul. Atunci cdnd ajuti pe cineva, este nevoie si nu Vindecorea celor 5 rdni ui[i de propriile nevoi gi si congtientizezi ce anume inve[i din respectiva experienld. Frica de a fi liber intruc6t frica de a fi liber este cea mai mare la masochist, el se pune la dispozilia semenilor pentru a-i ajuta, astfel inc6t sd fie mereu ocupat. pe de o parte, daci nu face asta el va resimli culpabilitate, iar pe de alti parte se asigurd cd-iva lipsi libertatea. Atitudinea de a se crede indispensabil altora este nefastS ?n sensul ci ea incurajeazi ego_ul sd se dezvolte gi sd se creadd foarte important. persoana care suferi de rana de umilire pare a fi in general discretd insd ascunde foarte bine ratura sa orgorioasd gi sentimentele sale de superioritate fatrd de ceilalli. Ea dd adesea impresia cd-i infantilizeazd pe ceilalli, dorind sd faci totul pentru ei sau in locul lor. Fiind adesea foarte ocupat si rezolve problemele anturajului, el ajunge frecvent sd nu mai aibd tirnp nici sd giteasci pentru el insugi. Dar se asigurd ci are ceva de ronf5it sau mdn6nci orice c6nd are cdteva secunde libere. Sinr[indu-se mereu vinovat pentru cd ajunge in situatia asta, continud sd se ingrage. Adesea masochistul nu considerd cd se hrinegte in exces dacd mdn6ncd diverse lucruri de mai multe ori pe zi?n loc si ia o masd conrpieti. Eligi spune sie5i sau altora: Nu inleleg de ce md fnErog pentru cd nu om impresia cd ndndnc mai mult decdt o/gii. Totugi, el gtie I 1, I I lr
Lise Bourbeau in sinea sa cA iSi ascult5 prea putin propriile nevoi, atat de ordin fizic c6t gi psihologic. Din modul in care oamenii il privesc, igi poate da seama ce cred acegtia despre corpul lui. El se simte umilit gi se judecS, iar ceilalti nu fac altceva dec6t si-i confirme ceea ce elcrede despre sine. Daci aceste situalii iti par cunoscute, observi de c6te ori ili vorbegte ego-ul. la-ti timp gi rdspunde-i aga cum !i-am explicat in aceasti carte. C6nd culpabilitatea ta se manifesti ca urmare a unui exces legat de unul din simturi, fie ci e vorba de hrand sau sex, spune-i ego-ului tiu.aga: . $tiu, Conta, cd om obuzat de simturile mele. Tu ai dreptote, dar iSi amintesc cd este ogo pentru td aivrut preo mult sd md controlez. Sunt o persoand senzuold Si scopul meu in viald este sd ?nvdl sd imi gestionez simlurile indeplinindu-mi in ocelogi timp nevoile. Vor fi gi situolii in core voi fi debordant, dar ili cer sd md lagi sd invdl singur cum sd md opresc. $tiu cd pot existo consecinge dezogreobile dor md simt capabil sd mi le asum. igi mulgumesc pentru aiutorul pe care ai vrut sd mi-l dai, Acum, vreou sd md oiut singur. a-' lentoarea masochistului Se tntimpld frecvent ca oamenii care suferi de rana de umilire sd se judece cd sunt prea lenti. Unii din ei mi-au dezviluit ci lentoarea este un mod, adesea incongtient, prin care ei igi dau mai mult timp Vindecareo celor 5 rdni de a se bucura de simlurile lor. Ei trebuie si-gi dea dreptul de a utiliza acest mod p6nd c6nd igi vor da seama ci uneori este foarte bine sd_!i iei mai mult timp gi cd alteori nu este necesar si faci asta. Amintegte_li ci timpul ili aparline gi cd tu singur poli decide cum il folosegti. Exemplu de rani de umitinti activati lati un exemplu de comportament influenlat de ego, deci c6nd persoana igi pune masca, urmat de un comportament al aceleiagi persoane atunci c6nd ea este centratd gi igi urmeazd inima. Va fi expticat cum intr-o aceeagi situalie este posibir si simli o rani fird sd la5i masca sd preia controlul, aceasta aduc6nd vindecare. Sd ne imagin6m povestea Monicdi, cisitoriti de mulli ani cu Alain, un birbat garmant. Ei au numerogi prieteni gi multe activitd[i sociare. in timpur serateror intre prieteni, Alain se oC(pd mereu de femeile prezente gi nu se jeneazd si flirteze cu ele in fala soliei lui. El crede cd aceasti atitudine este acceptabird gi de aceea nu igi ascunde in fala soliei latura sa de seducdtor. Ea face sd pard cd nu o deranjeazi spun6nd ceva de genul: prefer sd oclioneze astfel in folo meo decdt pe oscuns. Cel pulin, gtiu la ce sd md agtept! Totugi, dupi una din aceste seri, ea mi_a povestit ci i-ar fi plScut ca solul ei si danseze cu ea micar un dans. C6nd ea i-a spus asta, el i-a rispuns.: Nu vreau sd dansez cu tine pentru cd egti preo grosd. Dacd vrei sd donsdm, va trebui sd sldbegti.
Lise Bourbeou imi pot imagina reaclia femeilor citind asta. lndignare. Este exact ce a simlit Monica. S-a simtit riu, dar a fost de acord ci greutatea sa o fdcea nedemni de a dansa cu solul ei, cdruia ii plSceau femeile mai slabe. Atitudinea solului ei putea declanga 9i alte rini dec6t cea de umilin!5. in acest caz, Monica gtie ci este masca sa de masochist care a preluat controlul prin cuvintele lui Canta care spune Are dreptate, sunt preo grasd. Sunt noracoosd cd o occeptot sd md insoleoscd la serotd. Pariez cd celelolte femei se intreobd ce face el cu mine. Cred cd ele cred cd el nici nu vrea sd mai facem dragoste. El are dreptate sd md considere dezgustdtoare. O merit, nu am pic de voinld, mdndnc prea mult, imi plac prea mult dulciurile. Mi-om spus adeseo cd voi stibi dar nu sm reugit. Pe de altd parte, gtiu cd dacd ag fi sldbit a5 fi fost mai atrdgdtoore pentru olsi bdrboli. Fiind mdritatd, faptul cd sunt grasd cel pu[in md aiutd sd rdmdn fideld solului meu. Este aga dificil sd decid ce vreou. Faptul cd sunt Erasd md oiutd sd-mi controlez viofa sexuald dar 'in acelaSi timp corpul meu este dezgustdtor pentru toatd lumeo, inclusiv pentru mine. DacE te recunogti in acest gen de situatie, iati ce i-ai putea rlspuhde'vocii care te face s5 suferi, in loc si continui sd o ?ntrelii 5i sd o crezi: totd-te din nou, Canto. $tiu cd tu vrei sd md aiuli spundndu-rni cd nu este normal sd fii dezirabil cdnd egti gras. Totugi, chior docd este odevdrat cd vreau sd sldbesc, vredu inointe de toate sd trdiesc experienla de o md simli frumoasd gi de o experimento o viald sexuald satisfdcdtoore Vindecoreo celor 5 rdni chiar dacd om un surplus de greutate. in ceeo ce-l privegte pe solul meu, el reflectd ceeo ce cred eu despre mine. $tiu cd dacd eu imi voi do dreptul sd fiu senzuold, el md vo gdsi la rdndul lui, atractivd. Sd gtii cd ocum md simt capabild sd trdiesc cu oceastd greutate 5i sunt pregdtitd sd-mi osum consecinfele faptului de o fi senzuold. Te rog nu te ingrijora pentru mine gi igi muftumesc cd oi vrut sd md ajuli in toli acegtioni. Este ocum rdndulmeu sd md ocup de mine. -o) Putin c6te putin, devine din ce in ce mai ugor s5 ne recentrim gi si ne ascultim inima. inv5tr5m si triim din ce in ce mai bine situatii ca cele mentionate pe parcursul cirtii, observ6ndu-le. Dupi fiecare cSteva minute de reactie la suferintd cauzati de rdnile noastre, putem sd respirdm ad6nc gi sd spunem: imi dou seamo cd aceastd persoand sau oceostd situalie atinge rano mea de umilinld. imi permit sd fiu o fiinld omeneascd ce are tncd rdiii ae vindecat. Pentru moment, md simt umilit(d). intr-o bund zi, ocest tip de situalie nu md va moifoce sd sufdr. Acest mod de a gestiona o rani indicd faptul cd tu observi ce triiegti, ceva care nu este nici bine nici riu, ci doar face parte din via!5. in loc si te judeci gi si te critici, iti permiti si ai rini nevindecate pentru moment, ceea ce este o rnare dovadi de iubire pentru tine. -tD
Lise Bourbeou inainte de a trece la capitolul urmetor, i1i sugerez si faci acelagi lucru indicatin capitolele precedente, adici si-1i iei c6teva zile in care si notezi ori de c6te ori rana ta de umilin!5 este activatS 9i te impinge si folosegti masca masochistului. Asta te va face mai congtient cu privire la ceea ce i1i spune egou-ul t5u. Apoi, noteazi ce decizi sd-i rispunzi. Cu aceasti practicS, ili va deveni din ce in ce mai ugor si dialoghezi cu ego-ul tiu. Vei observa diferenlele intre cum te simli inainte 5i dupi ce ai dialogat cu ego-ul. Vei simli cu sigurant6 5i bucuria de a fi capabil(5) si te recentrezi' Vindecorea celor 5 rdni Dupi lectura acestui capitol iati ce decid sd pun in practici in viata mea:
Lise Bourbeau CAPITOLUI. OPT 01nL &tfuru CnrtQ-rQnA. eflte artiasa*h lati o intrebare care o pun adesea persoanele care se intereseazi de rdnile lor. Am menlionat adesea ci faptul de a gti cu exactitate care rani este cauza unei anumite dificultSli cregte considerabil gansele de a regla acea dificultate in mod mai rapid. Totu5i, nu este intotdeauna simplu acest lucru, este nevoie de practici gi nu devenim experli doar prin teorie. Doar dupi ce am experimentat o anume metodd sau o tehnici 9i dupi ce repetim aceasti tehnicd o putem integra 5i ea devine o a doua naturS. De exemplu, daci ai invSlat deja si dansezi cha-cha-cha, gtii ci nu doar prin faptul ci ai invSlat paqii reugegti acum s5 dansezi cu ugurin!5. Doar dupi ce ai dansat gi ai practicat de mai multe ori ai ajuns acum si nu te mai 96ndeSti la ordinea pagilor. Atat timp cdt asculli ritmul muzicii, picioarele tale par ci danseazi firi ca tu si le spuice si fac5. Este la felSi cu privire la modul de recunoaqtere a rinilor. Cel mai bun mijloc este si inveli si aplici o tehnici. in cele ce urmeazi vei explora o anumiti problemi pun6ndu-ti anumite intrebiri. Prima etapi - recunoagterea ego-ului Bazindu-te pe informatiile din capitolul trei vei putea cu ugurin!5 si recunogti c6nd ego-ul t5u a preluat controlul, de asemenea, aminte5te-ti ci ori de c6te ori te judeci sau ii judeci pe altii, ori atunci c6nd te Vindecorea celor 5 rdni g6ndegti la trecut sau la viitor simlind o stare oarecare de riu - fric6, nerSbdare, vinovSlie, indecizie, indoiald, furie etc, ego-ul a preluat controlul. De pild5, in timp ce scriu cartea aceasta, mai multe treburi necesiti si fie fdcute in cas5. Cind planific aceste treburi simtind bucuria de a gti ci atunci c6nd le voi finaliza totul va fi agreabil 5i plScut, sunt eu insimi, imi ascult nevoia mea de frumusele. Tmi planific viitorul dar intruc6t nu simt nicio stare neplScuti, 5tiu ci ego-ul nu este amestecat?n respectiva decizie. DimpotrivS, daci a5 face renoviri ca si-i impresionez pe al1ii, acesta ar fi un semn ci eu caut de fapt recunoagtere. Ego-ul crede ci el este casa, bunurile, banii gi tot ceea ce cineva poate poseda din punct de vedere material. Cu c6t cineva se identifici mai mult cu aceste bunuri, cu at6t mai mult se va teme ci ii vor lipsi. Dacd nu gtii sigur dacd .e-go-ul este la conducere, intreabS-te ,,in aceasti situatie md simt in pace, fericit, satisficut sau resimt o anumiti stare neplicutS,, ATENIIE: este o diferentS intre activitatea ego-ului gi activitatea mentalS. Se poate ?nt6mpla si ai multe lucruri de planificat $i s5 fie nevoie si reflectezi mult. Poti chiar ca la un moment dat sd te simt supraincircat. Daci nu resimti frici sau riu interior constati acest lucru. intr-o astfel de situalie este de ajuns si faci o pauz5, si te implici intr-o activitate care nu implici efort mental. Eu de pildi gitesc o noul retetd sau citesc un roman. O meditalie poate, de asemenea, sd fie foarte utilS cu conditia s5 fii deja t64
Lise Bourbeoi obignuit sd o faci, altminteri rigti si nu reu$e$ti si-ti calmezimintea. A doua etapi - descoperirea emotiilor resimtite intrebirile continuS: o Ce simt fn oceastd situofie? c Unde se situeazd emoliile in corpul meu? o De ce onume tmi este fricd? $tiu, din experien!5, ci cea mai mare parte a oamenilor au o dificultate in a rdspunde la aceste intrebiri. Sunt rari cei care au inv5lat si simtd ce se petrece in interiorul lor. Majoritatea pirintilor nu gi-au putut inv51a copiii si aibi aceasti cunoagtere cici nici ei nu au gtiut ciim si faci acest lucru - si-5i observe trarnle. t' ' a"' lati o listi extrasi din atelierul ,,Cum sd-1i dezvolli capacitatea de a sim1i" oferit de $coala AscultS-ti Corpul. Ea te va ajuta si descoperi cum te simfi. Tgi sugerez si citegti lent pentru a descoperi emoliite resimtite intr-o anumiti situatie neplicutS. Cu c6t mai profund vei merge spre interiorul tiu cu at6t vei mEri Vindecorea celor 5 rdni gansele vindecirii. Practicdnd acest exerciliu regulat, in scurt timp vei regisi rispunsuri din ce in ce mai rapid gi firl si te mai ajufide list6. lSi sugerez si o citegti foarte lent daci vrei si emotiile resimtite intr-o situatie dureroasS. abitut incoltit slSbit afectat agitat alarmat anihilat angoasat anxlos apatic arogant prost rinit blocat bulversat lenes trist socat coleric confuz consternat contrariat vinovat ingrijorat crispat deSirat deconcertat descuraiat deceptionat dezgustat demontat demoralizat dezarmat depdsit deprimat deranjat dezamdgit destabilizat disperat detagat dezolat distant infrico5at st6njenit prostit
uit adormit enervat plictisit furios invidios epuizat iritat uimit exasperat excitat expus extenuat slab obosit frasil rece inghetat frustrat mantos ienat oripilat idiot neribditor neputincios incompetent inconfortabil indecis indiferent indignat injust inocent nesatisflcut insensibil instabil intimidat iritat gelos las greu tlefericit susptcros melancolic in'izerabil mortificat tiv nervos nul panicat paralizat lene5 pierdut pesimist reticent revoltat rupt murdar Lise Bourbeou Vindecoreo celor 5 rdni saturat secat stngur siderat suferind supus binuitor stupid surmenat taciturn tensionat ingrozit turmentat trist tnselat folosit vexat vid vulnerabil Cuvintele care urmeazi descriu reaclii la ceva sau la cineva 5i care disimuleazS un sentiment mult mai nd: Abandonat Abuzat Acuzat Agasat Agresat Atacat Blamat Detestat Devalorizat Diminuat Dominat Strivit lnvadat Sufocat Exclus Hdrtuit Umilit lgnorat Neinteles lnsultat lntimidat Judecat Lezat Maltratat
Lise Bourbeou Manipulat Amenin!at Neeliiat Negat Ofensat impiedicat Respins Ridiculizat Murdirit Tridat inselat Folosit Violat Determinarea emotiilor resimtite iti va permite si descoperi cu ugurinti de ce anume i1i este frici pentru tine. Este important si fii congtient ci frica apa(ine ego- ului tiu gi nu fiintei tale, cu exceptia unei frici reale care este necesard pentru a face fati unui pericol prezent. Dacd nu reugegti si-ti dai seama de ce anume iti este frici, nu te forla si afli. Pur gi simplu lasi si fie ce este. Poti, in diverse momente, si ?ti pui intrebarea ,,de ce anume imi este fricd pentru mine in aceasti situatie?" Dacd rispunsul nu vine imediat inseamnd ci nu egti pregitit si il afli. T1i sugerez sd nu forlezi lucrurile. Vindecorea celor 5 rdni Cere-i mai degrabS Dumnezeului tiu interior si te ajute 5i este foarte probabil ca rispunsul sd vind spontan pufin mai tArziu sau in una din zilele viitoare. Uneori, rispunsul se poate manifesta chiar sub forma uneiintrebdri: ,,Este oare posibil sd-mifie fricd de.. . ,,? A treia etapi - judecili, acuzatii, reactie Ce snume judec sou acuz in oceastd situalie? Cdnd te judeci cd triiegti foarte mult in teami, aceasttr judecati este cauzati de reaclia la rana de respingere gi/sau de abandon. CAnd te judeci c; triie$ti in ru5ine este o reactie la rana de umilire. C6nd acuzi o persoani de sex opus gi triiegti furie, este vorba de rana de tridare gi masca de controlant este implicatS. Reaclia ta de furie sau revolti poate fi exteriorizati sau re[inuti in interior. Totugi, chiar dacl furia este relinut5 gi tu faci planuri de rizbunare sau lagi confruntarea pentru o alti dati, durerea este cea care este important de luat in calcul. Faptul de a te re!ine creazi mai multi suferin{i interioard gi problema riscd si ia amploare pe misuri ce amdni si te exprimi. Dacd te acuzi cu furie pe tine sau o persoani de acelagi sex, e vorba de rana de nedreptate, iar masca de rigid este cea care te controleazi. Reac[ionezi vizibit prin justificiri sau prin acuzalii. Reaclia ta poate fi evidentd sau poate fi retinuti pe moment gi exprimati mai t6rziu. Chiar daci te relii, furia este vizibild cu ugurinld in gestica ta, in privire, in corp. ,r,1.,'ti . Nu ne':este niciodatd teami pentru,altii;r,Noi ne.,,:1,,f.:, gindim ci ne este teami de ce li s-ar putea intimpla celor dragi insii in realitate ne este teami de repercuriunile asuplg lrloostrii|,
Lise Bourbeou Faptul de a gisi cetre cine indrepli acuzaliile gi criticile te va ajuta si afli care rani este activatS" Apoi, comportamentul pe care-l utilizezi pentru a te proteja de rani este cel care te ajuti si descoperi masca pe care o folosegti. in afard de a reciti lista cu emofii, recomand si citegti de mai multe ori lista cu comportamente gi atitudini descrisl in primul capitol pentru fiecare dintre rini c6t gi explicatiile adilionale ale capitolelor 5, 6,7. A nu se confunda judecata cu rana Revin asupra faptului cI este primordial si faci diferenta intre judecati gi masci pentru a defini corect masca pe care o por[i. Sd ludm de pildi exemplul lui Ren6e care are dificultdti cu 5eful siu. El o ignori, nu o privegte c6nd iivorbegte. Pare si o prefere pe colega si care este foarte drigu1i. Ren6e triiegte din ce in ce mai multe emotii la locul de munci gi rim6ne preocupati chiar gi c6nd ajunge acas5. Ea nu se poate impiedica si se g6ndeasci intruna la ce se ?ntimpli la birou. o Nu tnleleg del'.ce se podrtd oio cu mine dupd tot ceeo,ce fos pentru el. a o De ce ii face complimente door Suzonei, degi eu foc cel moiadesea treburi pentru el? o De ce Suzonne nu-ispune chior ea cd eu merit com- plimentele. Ce ipocritd ! Ea imi spune adeseo cd se simte norocoosd co sunt colega ei. Vindecareo celor 5 rdni . in plus, eu sunt mereu ce(t care rdmilne lo birou peste program c6nd e vreo urgenld. o Cred cd vai pdrdsi acest loc de muncd. M_am umilit destul. Ren6e ar putea cu ugurinli sd creadi cd aceste situatii ating rana ei de umilinli. Degi consideri situalia umilitoare, in realitate, alte rinisunt activate. Si incepem cu gefut ei. intrucAt ea nu reaclioneazi ?n fala lui giline totul in ea, comportamentele patronului activeazd mai ales rana ei de respingere gi ea igi poarti masca de fugar. Ea se reline, se inchide ?n ea. Este foarte posibil ca ea sd nu fie conqtienti de judecifile pe care le intretine in ea insigi. Eu nu sunt frumoosd co Suzanne. Sunt neotractivd gi e firesc sd o prefere pe eo. o De ce sunt aga logd gi nu ii spun lui cd md simt rdnitd de atitudinea so? o De un milion de ori mi-am promis sd spun ,,nu,, cdnd elimi cere sd fac cevo tn timp ce Suzanne este lo telefon gi se prefoce cd munceSte. De ce nu sunt capabild sd-mi lin promisiuneo? Sunt cu odevdrat nuld. Ren6e se respinge firi incetare. At6t timp c6t ea nu va fi congtienti de ceea ce triiegte datoriti negirii prin care ea eviti si simti suferinia, nu va putea s5-gi schimbe atitudinea. in ptus, ea nu poate face fa!5 ideii ci patronul sdu ar putea fi multumit de munca ei gi de aceea el ii traseazi sarcini 173
Lise Bourbeou importante. Faptul ci nu o concediaze este inci o dovadi a faptului c5 este mullumit de munca ei, ins6 ea nu vede asta. Forma de respingere pe care ea o trdieSte cu patronul siu reflect5 ceea ce a trlit cu tatil ei sau cu un profesor legat de activitSlile 5colare sau de orice alti formi de inv6lim6nt in timpul copilSriei sau adolescenlei. Rinile de respingere 5i de nedreptate sunt la origine legate de pdrintele de acelagi sex' Totugi, pdrintele sau o alti persoani de sex opus poate activa aceste rini daci pirintele de acela5i sex nu a intervenit pentru a-5i ajuta copilul. Daci Ren6e rispundea in mod sarcastic 5i reactiv patronului, asta ar fifost datoriti rdnii de tridare. Asta ar fi ardtat cI ea nu intelege ci un patron care are suficienti incredere in ea pentru a-i incredinta treburi importante nu este necesar sd o complimenteze pentru a-gi ar5ta recunogtinta. ,' -/ '' Faptul ci Ren6e nu se revolti contra Suzanei vine, de asemenea, de la rana sa de respingere. Este cert cE ea triiegte nedreptate in relalia cu colega ei tnsi rana sa de respingere este atat de mare inc6t ea actioneazi ca o rigidS. Dacd Ren6e pierde controlul 9i devine furioasd Vindecareo celor 5 rdni pe colega sa, atunci rana de nedreptate va fi mal evidenti dec6t cea de respingere. Daci Ren6e decide si piriseasci locul de munci pentru ci nu-l mai poate suporta pe geful ei, asta indici faptul cd rana sa de respingere o face si sufere at6t de mult incSt ea preferd sd fugi din aceasti situatie dec6t si faci fati durerii sale. Ca majoritatea oamenilor care sufer5, ea este convinsd c5 situatiile gi oamenii o fac si sufere. Ei?i este imposibil si admiti ci este reactia Canta care preia controlul. Astfel, Ren6e nu poate fi in contact cu puterea sa de a-gi crea viata. in concluzie, eu sper ca tu si realizezi importanla faptului de a repera care rand este activati la un anume moment pentru cd astfel poti face legitura cu un eveniment din trecut, iar apoi si treci la alte etape ale vindecdrii explicate in capitolul urmdtor. Ad6ncirea rinilor Ai remarcat cu siguran!5, Or;" numirul mare de divorturi, de rizboaie, de boli psihice gi fizice, ci existi din ce in ce mai multd suferinti in societatea in care triim. Mijloacele cele mai populare 5i mai facile de a adormi sau a ascunde suferinta sunt alcoolul gi drogurile, de aceea vedem o cregtere a consumului acestora. Un neurolog mi-a povestit recent c5 se simte dep5git de numirul diferitelor tipuri de dementi la persoanele in v6rst5. Cazurile care nu pot fi diagnosticate ca Alzheimer sau Parkinson gi se manifesti prin simptome
Lise Bourbeou multiple de degenerare a celulelor creierului sunt regrupate sub denumirea generici de parkinsonism. Cind l-am intrebat pe medic cum trateazi aceasti maladie, el mi-a rispuns ci incearci diferite metode firi si cunoasci inci rezultatele. Multi dintre noi se intreabi de ce bolile se inmullesc degi gtiinla e din ce in ce mai avansati. in ce mi privegte, cred ci explicatia constd in faptul ci utilizim medicina pentru a ne vindeca in loc sd ne asumim responsabilitatea atitudinii noastre interioare. lati o faleti importanti a ego-ului nostru. in plus, $tim cE industria farmaceutici produce numeroase medicamente care anesteziazi pacientii. Prin astfel de m.ijloace, oamenii nu sunt incurajati de a-gi prelua resporisabilitatea, aceste mijloace medicale nu fac. d.ec&t ;s6: adoarmd problemele in loc sd fie rezolvate.' '" Vindecoreo celor 5 rdni Niciun medic sau medicament nu-ti poate garanta vindecarea definitivS. $tim cu totii ci degi ne supunem unei operatii sau ne tratim toati viata cu anumite medicamente, problemele medicale pot continua sd se manifeste sau si revinS. Ajutorul oferit de medicind este desigur adesea necesar pientru a diminua suferinta, dar este preferabil si fie folosit doar in caz de nevoie reali gi doar Tn anume situatii. Orice ajutor medical sau alt tip de ajutor exterior sunt mult mai eficace daci accepti faptu! ci vindecarea veritabil5 nu poate avea loc decAt in interiorul tiu. Atunci c6nd poti accepta acest lucru, procesul de vindecare ?ncepe deja. Scopul principal al acestei c5(i este de a te ajuta si iti asumi responsabilitatea. Este evident ci daci ai rini foarte dureroase, este nevoie si mergi in interiorul tiu pentru a gisi fo(a necesar5. O rani majori se recunoagte prin durerea triitd ?nci din prima parte a vielii gi prin faptul cd te simti adesea incapabil de a gisi o solulie. Po!i, de asemenea, si resimti ci suferi mai mult dec3t cei dln juru! tiu gi ci nimeni gi nimic nu te poate ajuta. Ai
Lise Bourbeou practic dificultatea de a vedea lumina de la capdtul tunelului. Am precizat in mai multe rdnduri cd rana de respingere este cea mai dureroasS gi acesta este motivul pentru care oamenii igi neag5 suferinta gi nu vor sd o simt5. Ceea ce oamenii nu gtiu sau ignori este ci cu c6t mai mult ei refuleazi ceea ce simt, cu at6t durerea ii va cuprinde cu gi mai multi fort5. Cu timpul, aceasti rand se va manifesta prin frici obsesive sau prin probleme de sSnState majore. Daci ai o rani foarte dureroasi, poate semnifica faptul cd ea s-a dezvoltat de-a lungul mai multor vieli. Tn decursul fiecdrei vieli, sufl6tul t5u aspird citre vindecare, dar uneori vindecqrea e posibil si nu se producd daci lagi ego-ul s5-1i dirijeze viata. Dacd ascunzi o plagi infectatd sub un pansament, fSrd sE te ocupi si o vindeci, ea se va agrava din ce in ce mai mult. Cu c6t rdnile sunt mai profunde, cu atAt este nevoie de mai mult curaj, de mai multi fort5, determinare gi perseverenti pentru a-ti relua viata in propriile m6ini. Chiar dacd uneori,iti poate lipsi curajul, dacS vrei cu adevirat s5{i imbgndt5legti existenta, vei gEsi mijlocul potrivit pqntry.hrjunge la obiectivul t5u. Faptul de a-1i reaminti continuu unde vrei si ajungi te va ajuta mult s5 fiiin contact cu puterea ta interioarS. Vindecareo celor 5 rdni Dupi lectura acestui capitol am decis sd aplic in viata mea urmitoarele:
Lise Bourbeou CAPITOLUT NOUA MSL , SdR. Desigur ai realizat, citind aceasti carte, cI cel mai important pas in vindecarea rinilor este acceptarea acestora, acceptarea faptului c5 ego-ul tiu este convins cd te ajutd alimentAnd continuu credintele legate de fiecare ran5. NeputSnd si aibd alt punct de referinti dec6t memoria sa, ego-ul nu poate actiona altfel. El nu are nicio idee despre nevoile sufletuluitiu, ale fiinteitale, despre planultiu de viat5. Te poti incarna de sute de ori,, dar ego-ul va continua si te convingi de modul siu de g6ndire prin toate mijloacele. intrucdt ego-ul nu moare niciodatd pentru cd face parte din creatia ta mentalS, atunci c6nd te nagti, vii deja cu anumite credinte. Tot ce ai inregistrat de-a lungul diferitelor vieti at6t in plan mental c6t Si in plan emotional este inscris in sufletul tEu care este nemuritor. Poti compara viata sufletului tiu cu viata terestr5. in fiecare zi, tu po(i diferite haine, mergi in locuri diferite, faci itliferite activitSli gi triiegti diferite emolii. Tot ce ait'riit?ntr-o zieste fnscris in memoria ta. '' 'l '" Si zicem, de exemplu, ci tu te ce(i foarte tare cu un vecin gi mergi la culcare trdind emotii puternice, furie etc. A doua zi dimineat5, rinile care au fost activate prin cearti te fac si suferi inc5, degi cearta s-a terminat inci din seara precedenti. Vindecoreo celor 5 rdni lncidentul poate chiar sd ti se pari gi mai grav, daci in timpul noplii ai continuat si alimentezi furia. Lis6nd problema nerezolvati zile sau luni, te simti riu, nu doar emotional dar gi fizic, cici te simti golit de energie. Daci ins5, ?ti spui ci vecinul nu intelege nimic Ai ci e inutil si incerci si rezolvi situatia cu el, asta ?nseamni negarea situalie. De fiecare dati cdnd lii o problemi in tine, ea continud sd creasci gisS-lifacd 9i mai mult riu. Sufletul se reincarneazi atat timp c6t el nu este eliberat de vechile credinle mentale intreJinute de ego gi bazate pe probleme nesolutionate. Ego-ul poart6 tot bagajul mental gi emotional acumulat de-a lungul numeroaselor tale vieti. Aminte$te-ti ci nicio veche credinti nu este naturali. Corpul tiu, in marea sa inteligenli, cauti mereu si revini la starea sa naturalS, cu ajutorul Dumnezeului tiu interior. TncearcS s5-!i imaginezi ci intregul tiu corp este plin de bigici mari (vechile credinie). Ai putea si te simli bine cu tine in fata ta gi ?n fala altora ? Sunt siguri ci nu. Vei ciuta cu orice pret si scapi de aceste bigici pentru a te simli bine in pielea ta gi printre ceilalli. Sufletul tiu vrea acelagi lucru. El 5tie ci nu e natural si fie invadat de credinte mentale vechi apartin6nd ego- ului gi ci acestea ilfmpiedici sd se reintoarci la iubirea veritabili, la pacea spiritului. Acesta este motivul pentru care el este atras spre a se reincarna. Doar in lumea materialS else poate elibera.
Lise Bourbeau Dupd moarte, in lumea sufletelor, sufletul nostru tine cont de ceea ce nu este inci rezolvat gi primeqte ajutorul ghizilor spirituali pentru viitoarea via[i. lmediat cum se reintoarce pe P5m6nt, sufletul uiti rapid 5i in primii sdi gapte ani din noua viat5, el incepe si sufere pentru ci lasi ego-ul sd preia controlul. De ce ne ascultinr mai degrabi ego-ul decdt nevoile sufletului ? Pentru ci este primclrdial sd incepem prin a deveni congtien[i de puterea ego-ului de a ne [ine prizonieri inainte de a ajunge si fim stip6nii proprieivieti. Vid adesea persoane care, venind la ateliere, pun mereu aceleagi intrebiri. Acestea nu pun in aplicare metodele pe care noi le-am sugerat in ateliere 5i care le-ar fi putut ajuta si triiascS experiente diferite. Nu vreau sI spun ci toatS lumea trebuie si experimenteze acelea5i lucruri. De pild5, urmare a lecturii acestei cIrti, tu poate vei aplica anumite idei ce ti le-am sugerat gi vei avea imediat rezultate benefice. Alti persoani poate aplica aceleaqi idei dar poate sd nu aibi aceleagi rezultate. Diferen[a va fi flcuti de nivelul de determinare al fiecirei persoane in a-gi schimba viata in bine. Vindecareo celor 5 rdni Nu existS dec6t un singur mod de a gti daci un sfat este benefic sau nu pentru tine- acela de a experimenta. Tu, prin discernimAntul propriu, vei gti care este cea mai bund directie de urmat pentru tine. Simplul fapt de a fi suficient de deschis pentru a urma o sugestie sau un sfat este un indiciu ci vrei intr_ adevir si experimentezi altceva. Deschiderea citre noi experiente gi c5tre alte sfaturi te ajuti si fii in contact cu intuitia ta. Chiar dacd nu oblii rezultatele scontate, verifici, dupi criteriile inimii tale, care este cea mai bund alegere. lntui[ia este intotdeauna spontani. Este nevoie sd sesizezi momentul cSnd ea apare. Mult timp eu m-am intrebat cum gtiu dacd mintea mea sau inima mea este cea care imi vorbe5te. Singurul mijloc de a verifica este modulin care mI simt. oaci reiimt chiar gi cel mai mic disconfort, de pildS fricd sau nelinigte, inseamni ci rispunsulsau ideea nu vine de la intuilie cide la ego. in timpul scrierii acestei cd4i am trdit numeroase situatii in care simleam cd mi aflu in contact cu inima mea gi alte situalii in care simleam ci ego-ul meu a preluat controlul. C6nd planific structura unei noi ci4i gi md simt bine, energia mea mentald este in serviciul inimii mele pentru a rispunde nevoii din respectivul moment. .1111 Oricare ar fi travaliul interior pe care il faci cu tine prin intermediul cirlilor, atelierelor, conferinlelo,r nimic nu se va schimba daci nu vei adopta atitudini comportamente diferite. LgV 183
I Lise Bourbeou Dimpotrivi, c6nd Mouchette este la conducere, m5 neliniqtesc, mi intreb dacE voi reugi, daci cartea va fi apreciatS, daci am suficient conlinut etc. Atunci, ii vorbesc astfel: Mufiumesc mult Mouchette, gtiu cd tu ili foci griji pentru mine, pentru cd tu vrei ca eu sd fiu perfectd 5i sd reugesc. igi cer totugi sd mergi sd te odihnegti gi sd md lasi sd orgonizez aparitia acestei cdrliin felul meu. Ag vreo sd ai incredere in mine, cdci md simt copobild sd fac fald oricdrei consecinle. Nu te voi pune pe tine sd facifagd consecinlelor. De ce continui si i{i sugerez aceasti ultimi frazi pentru fiecare dialog cu ego-ul tau ? Pentru ci in marea parte a timpului, c6nd noi facem o greSealS sau rezultatele nu sunt pe gustul nostru, noi ne criticlm. Sd presupunem ci, in exemplul scrierii cd(ii, se int6mplS ceva neprevizut gi timpul propus de finalizare a cSrtii se decaleazi considerabil. Daci mi-a5 spune: Sunt nuld. Clienlii vor fi dezamdgi[i, ei agteoptd deia de doi oni corteo. Nu trebuia sd md las deraniatd, trebuia sd fiu moi orgonizotd, nu trebuia sd-mi iau vacanld, trebuia sd... nu trebuio sd... Cu experienla mea trebuia sd Stiu sd iou in calcul neprevdzutul... Ah, aceste mici voci din capul nostru sunt at6t de deranjante ! Nu-i aga? $i nu inceteazS. De ce Mouchette continui s6-mi vorbeasci astfel chiar dacd eu nu vreau si iau in considerare ce-mi spune ? Este a9a pentru cd ego-ul e convins ci este vina sa 5i cI trebuia si md avertizeze gi mai intens. El se crede responsabil de consecinlele neplScute. El va spune: Te-am atenlionot sd foci osto sau aio. Ai vdzut cd am avut dreptate 5i ocum tu nu egtifericitd. Dato viitoore, oscultd-md! Vindecarea celor 5 rdni El va continua s5-mi vorbeascd astfel atat timp c6t eu nu-l voi accepta gi nu-l voi aprecia pentru eforturile sale: Da, Mouchette, te oud 5i tu ai dreptate. $tiu cd oi vrut sd md ojuli atunci cdnd erai nelinigtit cd nu-mi voi termina cortea la timp. Este adevdrat cd sunt dezamdgitd dar'i[i promit cd nu voi muri din asta gi cd in final totul se va aronja. Existd cu siguranld un motiv bun pentru care cartea nu opore lo timpul prevdzut de mine. Viitorul ne va ordto ocest motiv. fti mutgumesc cd egti otdt de preocupot de aceastd situalie. C6nd ego-ul simte ci nu este acuzat, se retrage" CAnd se retrage, el nu mai este alimentat gi astfel se diminueazd treptat, f5ri si fie congtient de asta. El nu congtientizeazl pierderea forfei sale asupra mea cici asta se intdmplS treptat. Pe rnisurS ce ego-ul sl5begte, influenta mSgtilor asociate rSnilor se reduce de asemenea. Observi rana in loc si lagi masca si conduci Te intrebi probabil dacd este posibil ca intr-o buni zi si nu mai ai nicicl ran5. Eu nu cunosc astfel de persoane. Sunt convinsi ci este omenesc Ai firesc si resimli respingere, abandon, tr5dare, umilire, nedreptate in decursul vietii. C6nd o rani este vindecatS, asta inseamni ci ceea ce resimti legat de acea rani nu-!i mai dominl viata. De pild5, ai putea fi congtient ci vorbele unei persoane te fac si resimti respingere gi si fii capabil s5 observi in mod rapid ceea ce sim1i, spun6ndu-ti ci uneori, a resimtri respingere face parte din natura uman5. in ziua in care te vei iubi gi accepta 184 L85
ur Lise Bourbeou a$a cum e$ti, nu vei mai avea impresia ci ceilalti te rdnesc. Perceptia ta asupra celorlalti oameni se va schimba. Este foarte posibil ca aceastS intrebare se ili vin; in minte: << Cum, pentru a contribui la disporilia treptotd a mdStilor este de ajuns sd observ cd md simt rdnit fdrd ca aceastd rand sd-mi provooce suferinfd? n in capitolul patru am explicat deja ci acceptarea veritabilS este prima etapd gi cea mai importanti pentru a face si se diminueze rinile. inainte de a ajunge la acceptare de sine este nevoie sd acceptim buna intentie a ego-ului nostru c6t gi prezenta sa constanti in viaJa noastrS. Este nevoie sE admitem cd noiii facem loc sau ii preddm controlul. Acceptarea este posibilS doar daci ne preluim responsabilitatea. Voi repeta gi aici definilia responsabilit6tii, cici ego-ul respinge aceasti noliune spiritual5 gi e nevoie sd o recitim sau si o auzim de nenumirate ori pentru a o integra cu adevirat. Vindecarea celor S rdni Devenind responsabil, devii congtient cd perceplia ta gi reaclia ego-ului tdu creazi de fapt durerea gi nu tsituatie sau o persoand anume. in rezumat, iatl ce se petrece cu fiecare din noi: o o ranS este activati gi simlim durere; o intr-o fracfiune de secundd lislm rnasca sd preia controlul, crez6nd astfel ci vom suferi mai pulin; o ego-ul nostru nu gtie cd prin comportamentele reactive ale migtii creazd mult riu in noi gi in jurul nostru; o pentru a initia vindecarea, este nevoie s5 devenim congtienli pe c6t mai rapid cu putinld ci nu mai suntem noiingine; o apoi, suntem capabili si observim rana activatl, 5tiind ci este omene$te 5ifiresc sd avem rdni; . etapa urmitoare este si_ivorbim ego-ului nostru 5i s5-i mullumim cd a vrut-sd ne ajute, sd_l asigurim cd noi indrdznim acum sd fim exact ceea ce ne do_ rim cu adevdrat si fim; o incetSm orice comportament reactiv gi inima noas_ trd este din nou in pace. Ai constatat de-a lungul lecturii cd suntem adesea condugi de ego-ur nostru gi ci trecem de ra o mascd ra alta. Totugi, ml5tile noastre nu sunt toate activate in aceea5i misuri. A fi responsabil inseamni a recunoagte ci noi creim constant'prbpiia uialE gi'ci este nevoie sE ne asurnim 'r' toate tontecfnlele deciziilor, actiunilor gi reacliilor ,noastre. inlplus, este nevoie si admitem ci este la fel r'gipentru ceilalti, astfelci noi nu suntem responsabili . : r, de deciziile celor din iurul nostru,
Lise Bourbeou Atunci c6nd o situalie sau o persoane te fac si reaclionezi puternic Ai doregti si ajungi si observi rana fSrd si suferi, ai nevoie si inveti iertarea veritabilS care va fi explicati in acest capitol. Mai multe exemple pe care le-am dat anterior nu au in vedere dureri profunde care fac riu de multl vreme. Tnainte si explic cum se vorbegte ego-ului, voi reveni la c6teva din exemple, incepind. cu exemplul criticii la adresa altor persoane. o Ai vdzut cum s-a ingrdgritT Eo nu se vede in aglindd? (Eu nu vai fi niciodatd ago deldsdtoore. Am moi multd voinld decdt ea). o Ea nu fnceteazd sd vorbeascd. Nu realizeazd cd 5i algii ar dori sd spund cevo? (Eu sunt moi otentd lo nevaile altora gi moidiscretd). o Ce face imbecilul dsta pe goseo? Aproope cd a in' trat in sporylq Wu! Cum de are permis de conduce- re? (Eu ,qidtid.'i;oi bine, nu as foce niciodatd ce a fdcut eil: ''1.; ' ''' 't 4 o Sdroco, are din ce in ce mai multe probleme gi devi- ne din ce in ce mai mult victimd. (Eu imi iou violo in mdini Si am grijd de problemele mele. Nu profit de a$iico ea). Vindecarea celor 5 rdni Daci te recunoSti in acest gen de reaclie, asta indicd faptul cd te controlezi ca si nu fii ca cei pe care tu ii critici. lati exemplu de critici care vin de la al{ii la adresa ta. o Ce ai gdtit tu nu ore deloc gust. (Ago e, sunt o bucd- tdreosd proastd). S o Mama prietenei mele nu criticd mereu. (Sunt o mamd rea). Tatdl prietenului meu se joocd mai mult cu el. (Sunt un tatd rdu). o E s treia osrd cdnd foci oceeasi gregeald. Cdnd vei fnfelege? (Nu sunt bun(a) de nimic). . 5i pentru o termino exemplele privind critico de sine. o lor mi-om pierdut rdbdoreo cu copiii! Cdnd o sd fiu moitalerant(d)? o Nu aveqrn nevaie de o douo porfie de tort! Cdnd o sd om mai multd voinld? * o 'De ce nu sunt la fet de drdgufd ca soro meo? Nu este corect. in toate situaliile men!ionate, daci acuzalia nu persisti mult timp, daci o uiti repede, inseamni ci rana a fost doar u$or, superficial activat5. Este de ajuns si-ivorbegti ego-ului tiu astfel: lotd-te, Conto, pregdtit din nou sd md ajuliin felul tdu. $tiu cd intenlia ta este sd fiu perfect(d) in toate. $tiu, de osemenea, cd tu vrei co eu sd evit suferinfa dacd nu obyin ceea ce vreou la nivel perfect. fnsd acum, eu sunt pregdtit(d) sd imi asum arice consecinld este nevoie dacd lucrurile nu vor
Lise Bourbeau iegi perfect. Vreau sd trdiesc experienta de a-mi do voie sd fiu om, core atdt putere, dor 5i pdrli vulnerabile' Agadar, mulgumesc pentru oiutorul tdu' Acum te poli odihni 5i sd md priveSti cum iou decizii proprii 5i osumote. Punind in practici aceasti abordare pentru un anumit numir de sSpt5mSni consecutiv, vei vedea ci ego-ul tiu va deveni din ce in ce mai receptiv 9i va incerca si preia controlul din ce in ce mai rar' De asemenea, intervenlia sa va dura mai Putin' Cel mai important in dialogul tdu cu Canta este ca el SA srMTA cA ir ACCEPTI, CHIAR DACA iTl PRovoACA ADESEA FRICA 9l CHIAR DACA EL NU-TI CUNOASTE ADEVARATELE NEVol. El trebuie si simti cd tu apreciezi cu adevirat buna sa intentie. Etapele suplimentare ale iertirii in situaliile in care tu triieSti repetitiv ceva anume cu anumite persoane, daci furia ta se amplificd 5i durerea e din ce in ce mai intensi 9i dureazi mai mult timp, asta indicd faptul cI respectivele situalii 9i persoane ating o rani foarte profundS. Este deci necesar si faci nigte demersuri suplimentare pentru a ajunge si observi rana. Acestea sunt etapele iertirii autentice' lertarea este evocatd in majoritatea cirlilor 5i atelierelor mele pentru ci este esentialS in transformarea unei situa!ii. Efectele sale pozitive par un miracol. lertarea are efecte de vindecare la nivel fizic, emolional, mental. lati etapele iertirii' Vindecoreo celor 5 rdni 1l A DEVENT CON$TTENT DE EMOTil $r DE ACUZATil. Aceasti etapi a fost descrisd la capitolul opt pentru a descoperi ce rani a fost activatS. 2l PRELUAREA RESPONSABTLTTATTT. Aceasti etapd este realizati c6nd tu descoperi frica ce este intrelinutd de ego gi atunci c6nd realizezi 5i admiti ci aceasti frici a deformat realitatea. Ea este 5i cauza pentru care tu aveai agteptiri nejustificate de la persoana implicati in situatia problematicS. A fi responsabil inseamni a admite ci nimeni nu a apirut in viala ta pentru a rispunde agteptirilor tale. Etapa responsabilit5tiiiti poate lua un anume timp, dar nu renunta, sufletul tiu igi doregte si ajungi sd i1i asumi responsabilitatea pentru viata ta" Cu c5t rana este mai profundS, cu at6t ego-ul este mai puternic gi vei avea nevoie sd depui mai multe eforturi pentru a ajunge sE vezi situatiile 5i oamenii prin ochii inimiitale. 3) RECONCTLTEREA CU CELALALT. Odati ce ai putut s5 simti frica pe care o ai gi s5-1i recunogti agteptirile, etapa urmdtoare de reconciliere va fi mai simplS. Faptul de a-l vedea pe cel5lalt ca pe o oglindi a ta este un mijloc extraordinar pentru a ajunge la iertare. 190 191
vlr Lise Bourbeou Am cunoscut persoane care erau convinse ci au practicat corect demersurile iertirii, dar care au descoperit cdtriva ani mai tSrziu ci interpretaseri eronat anumite etape. Evident, ego-ul lor le-a pdcilit. Pentru a te ajuta sd integrezi mai bine metoda oglinzii vom exemplifica: o M-am sdturot sd-litot repet. Credeam cd ce-li spun e foarte clar! (Eu ascult mai bine, sunt mult mai atentd lo ce spun ceilalli). Maria este convinsd cd fiica sa se preface adesea ci nu aude ce ise spune sau ci uit5. Lucie estein reactiefali de mama sa, cici o consideri mult prea exigentS. Dacd Maria vrea si triiasci acest gen de situatie fSri s5-gi activeze rSnile gi si sufere, este nevoie si realizeze toate etapele iertirii. Pentru a face prima etap5, este preferabil si se ageze, si se relaxeze respirind calm gi bind ni5te ap5. Apoi, se va intreba cum se simte, de ce anume igi acuzi fiica ?n modul ei de a fi, de ce anume ii este teamd. Apoi ea va scrie rispunsurile care i-au venit. Dupi ce gi-a notat rispunsurile, Maria va trece la etapa urmitoare. Ea iSi va prelua responsabilitatea acceptind faptul ci emotiile gi fricile sale sunt provocate de agteptdrile pe care le are de la fiica sa. Fiind responsabilS, Maria va accepta faptul cd fiica sa nu face altceva dec6t sd reflecte ce ea, mama, are tn ea, ceea ce-i apartine. Dacd ar privi-o pe fiica sa ca pe o oglindS, Maria ar vedea cE nu oglinda are probleme, ci ea inslgi. Vindecareo celor 5 rdni De ce Maria are nevoie de o oglindi? pentru ci ego_ul o impiedici si vadd ci ea este adesea ca fiica sa insd cd nu acceptd acest mod de a fi. Ego-ul crede cd singurul mod de a nu suferi este sd vezi anumite lucruri inacceptabile doar la ceilalli, nu gi la tine. Metoda oglinzii se poate aplica doar in cazul acuzafiilor la nivelul lui ,,a fi". Sd presupunem ci in acest exemplu, Maria: a) igi acuzS fiica pentru ci este nedreoptd, egoistd gi ingratd, b) Se simte respinsd, neapreciotd, neiubitd, c) ii este teami si nu fie judecati ca fiind o mamd reo d) Recunoa5te cd se a5teaptd la multe lucruri de la fiica sa pentru ca astfel e d, fiica, si_gi dovedeascd iubirea. Doar prin asumarea resporfs-abilitltii Maria va accepta ci gi Lucie o acuzi pe ea de aceteagi lucruri, cd se simte la fel, cd are aceleagi frici in aceastl situalie. Ea va realiza cd fiica sa are, de asemenea, agteptiri gi cd este in reactie fald de mama sa pentru ci agteptirile nu_i sunt indeplinite. Pentru a reugi a treia etapi, a reconcilierii, Maria trebuie sd fie capabild de a se pune in pielea fiicei sale 9i de a simfi ce triiegte aceasta. Deschiz6ndu-gi inima, ea va avea multd compasiune pentru Lucie. Ea va putea si scrie: $tiu acum cd Lucie md acuzd cd sunt nedreaptd, egoistd 5i ingratd. Eo fnsdgi se simte t92
Lise Bourbeou respinsd, neopreciotd 9i neiubitd, a5o cum md simt 9i eu. Agteptdrile sole nu sunt indeplinite 9i ii este teamd sd nu fie iudecotd ca fiind o fiicd reo' Trebuie si precizez ci aceasti metodi a oglinzii este foarte subtili 5i cd trebuie si fii foarte atent la capcanele pe care ego-ul !i le poate pun in cale' El va vrea s5-1i intoarci oglinda. A5adar, daci cineva te critici, nu trebuie sd cazi in capcana de a-i spune ci tu egti oglinda lui gi ci acea persoani artrebui si se vadi prin tine. Acest exerciliu al oglinzii il faci cu tine' AceastS persoana cu care intSmpini o situalie dificilS este in viala ta pentru ca TU s5 te vezi pe tine prin ea 5i nu invers. 4) TERTAREA DE SINE Aceasta este etapa cea mai importantd 9i care garanteazi ci nu vom mai retrii pe viitor acest gen de situalie, in aceeagi manieri dureroasS, cu o persoani anume. Aceasti etapi este atat de miraculoasi incSt chiar 5i daci situalia deranjanti se reproduce, noi o vom privi altfel, o vom interpreta altfel 9i o vom trli fdrd sd suferim. De ce? Pentru am reugit sI vedem cu ochii inimii noastre 5i nu prin prisma ego-ului 9i a rlnilor noastre. Pentru a ajunge aici, Maria trebuie si admiti c5, intrucAt rinile nu sunt vindecate, ea este adesea ca fiica sa, Lucie, pe care o acuzi at6t de des' in acest caz, rinile de respingere 9i nedreptate erau activate la Marie gi Lucie. Ele poarti deci mSStile rigid Side fugor' Vindecoreo celor 5 rdni Ea accepti c5 este o fiinti uman5, care are rini ce se activeazd ugor. Ea admite ci doreqte gi cauti iubirea fiicei sale pentru ci ea nu se iubegte pe sine. Ea va inv6(a sd se iubeascS, s5 accepte c5 nu intotdeauna va reu5i s5 fie o mamS bun5. Acceptarea de sine nu este ugoarS. Motivul principal al acestei dificultS{i este ci asum6ndu-ne responsabilitatea, realiz6nd ci gi celSlalt suferi ca gi noi, asta ar putea declanga rana noastri de respingere. latS de ce Canta i-ar putea gopti Mariei: Nu egti o momd bund. Ai acuzot-o pe fiico ta de otdtea ori gi tu egti ca ea. Lucie ore rnotive sd te respingd. De ce nu oi in{eles mai devreme cd eo suferea ca gi tine? De ce nu ai realizat mai devreme cd eo este in viala to co sd-Si arate cum egtitu? ESti un nimic. Ce momd rea! Daci Marie va continua a5a, pdstr6nd masca de fugar, se va simti din ce in ce mai riu. Ea nu va putea merge p6ni la finele procesului de iertare gi nici nu va putea vorbi cu fiica sa. Ego-ul siu, incurajat giintSrit ii va gSsi alte motive bine argumentate pentru ca ea si nu-gi continue demersul. Este important ca Maria s5-gi recunoasci rinile gi fricile gi s5-gi dea timpul necesar pentru a realiza toate etapele demersului. Putin c6te pulin, ea va incepe si aibi compasiune pentru fiica sa pentru ci gi ea suferi de teama de a nu fi iubitS. Simlind ci are demult aceasti fric5, ea va realiza ci nu a fost congtienti de ea gi nu putea actiona altfel. 194
I Lise Bourbeou s) LEGATURA CU UN PARINTE. Aceasti etapi o va ajuta pe Maria sd simti suferinta fetei sale gi s5-9i verifice astfel gradul de acceptare' Legitura trebuie ficuti cu pirintele care sti la originea rinii 5i care este de acelagi sex cu persoana cu care se triiegte o situalie dificilS' in cazul Mariei, ea poate deduce ci neintelegerea cu fiica sa reactiveazi ranile de respingere 5i nedreptate legate de mama sa. CAnd Maria va putea sd simti la ce nivel ei i-a fost frici si fie respinsi 9i neiubiti de mama sa, inima sa se va deschide' Apoi, ea va gti ci mama sa gi ea au triit aceleagi rdni 9i suferinle pe care Marie le iriiegte gi in legituri cu fiica sa Lucie' Poti recunoagte aici faimosul triunghi al vielii despre care am vorbit de mai multe oriin aceasti carte' Este foarte probabil ci 5i mama Mariei a triit aceleagi suferinle 5i rini in relalia cu mama sa' in concluzie' at6t timp c6t nu existd iertare veritabili' acceptare neconditrionati, aceea5i problemi se repeti generalie dupi genera[ie pentru ci situalia respectivi este g"n"rri5 de rinile nevindecate' Sunt aceleagi acuzatii' iceleagi resentimente, aceleaSi frici 5i aceleagi agteptiri. C6ndinimaMarieisevadeschidepulinc6teputincu fiecare etap5, un sentiment de eliberare 9i de recunogtinli imensd o va cuprinde, p6ni la punctul in care ea va putea si plSngi de bucurie, atat de minunat este sentimentul iertirii de sine' Vindecarea celor 5 rdni 6) DORTNTA DE NOASTRE. A EXPRIMA DESCOPER!RItE Sugerez cu multd insistentd exprimarea descoperirilor noastre. in aceasti etapi putem verifica daci am inceput si iertSm cu adevlrat. in exemplul Mariei, ea se vizualizeazi in curs de a povesti mamei sale gi fiicei sale tot ce a descoperit despre sine legat de situatiile dezagreabile trSite cu fiecare dintre ele. Canta se poate opune gi s5-i spuni: Nu, nu le spune tot, ele nu vor inlelege. Ele nu gtiu ce este iertorea autenticd gi poate nici nu vor sd te asculte. Poote chiar se vor intoarce impotriva ta gi vor spune ca a fost door vina ta. Poote cd ele ili vor spune cd nu au trdit niciodatd frici co ole tole. Aceasti rezisten[5 aratd ci Maria nu s-a iertat inci pe deplin. Sub influenla rinii sale de respingere, ea igi lasi inci ego-ul si o influenteze gi si poarte, iar masca de fugar. in loc si se accepte gi s5-gi recunoascd rinile 5i fricile, ea continui si se creadS vinovatd c5 gi-a rinit mama gi fiica, a5a cum credea gi c6nd se afla in a patra etapi de care am vorbit deja. in atelierele ,,Asculti-!i Corpul" pe care le oferim, observSm adesea participantii care au rezisten[5 la ideea de a exprima descoperirile lor. De ce trebuie sd md givdd cu persoono? Nu e de ojuns sd-i scriu sau sd-i spun la telefon? De fapt, cSnd ne iertim pe deplin, bucuria noastrd este atit de mare incdt ne dorim mult si o impSrtSgim cu ceilalli.
ur Lise Bourbeau Atat timp c6t existi o forml de rezistenti indic6nd o fricd incongtientS, putem sd deducem ci iertarea nu s- a realizat pe deplin. inainte de a trece la etapa urmStoare este necesar ca etapa anterioari si fie finalizatd complet. Repet ci este perfect normal si ai dificultSti la anumite etape. Cel mai important este sI te iubegti suficient pentru a-ti da dreptul s5-ti iei suficient timp pentru fiecare etap5. Decizia de a vrea si ierti face dovada unui imens progres gi dificultatea vine din faptul ci aceasti dorintd vine in contradictie cu ce vrea ego-ul. 7) INTALNE$TE rERSoANA iN cAUzA eENTRU A PERMITE EXPRIMAREA. Maria poate alege s5 impdrtSgeascd ce a descoperit fiicei sale gi mamei sale in acelagi timp sau poate s5 se int6lneasc5 separat cu fiecare. Ea le poate spune ci are ceva agreabil de exprimat, o frumoasi lectie de viatl pe care a primit-o datoritd lor. Utiliz6nd tehnica oglinzii pentru a se exprima mai clar, ea le poate vorbi despre legitura pe care a ficut-o intre fiica sa 5i mama sa. C6nd vei face aceste etape, i1i sugerez si verifici cu persoana daci ea a constatat deja ci are aceeagi teamd ca gi tine. Daci o simti receptivS, poti continua si o faci si vorbeascd despre ce a triit gi si o intrebi dacd te-a judecat de aceleagi lucruri gi dacS s-a simtit ca gitine. Vindecarea celor 5 rdni CAnd o persoanS nu vrea si vorbeascl despre ce triieqte, nu trebuie si insigti. Exprimarea este un pas important pentru tine. Etapa finalS te va ajuta sd sirnti din ce in ce mai profund ci tu te-ai iertat. Este evident ci suntem fericiti la ideea ci cineva ar putea inv51a ceva in acelaqi timp cu noi gi cd asta l-ar putea ajuta sE facS pace cu sine. Totugi, nu acesta este scopul exprinnirii noastre. CSnd o persoani nu vrea si impirtigeasc5 cu noi ceea ce simte, e posibil si fie foarte emotionat5. Nu trebuie sd avem a5teptSri. Propriul travaliu de iertare al fiecSrei persoane se face treptat. Acea persoanS, ca qi tine, are dreptul de a-gi lua propriultimp necesar pentru a ajunge la iertare. Beneficiile iertirii Unul din beneficiile iertlrii este o ameliorare semnificativl a relafiei cu persoana in cauz5. O vom descoperi din alti perspectivS. Vom putea s5-i recunoagtern numeroase calitSli care ne scSpasend din vedere din cauza acuzaliilor noastre 5i nu ne vom mai simli disconfortabil la ideea de a vedea sau de a-i vonbi acelei persoane. Un alt beneficiu este acela cd i1i vei regisi energia naturalS, care era blocati de fiecare datd cdnd purtai o masc5. Cum energia nu putea circula, trebuia sd consumi din rezervele tale energie. indrept6ndu-te cdtre tine 9i propria viat5, vei descoperi bucuria de a folosi energia pentru a-$i manifesta dorinlele gi nevoile.
Lise Bourbeou in cazul Mariei, faptul de a-5i ierta mama 9i fiica i-a cerLrt mult curaj dar recompensa este c5 a pus un balsam vindecitor pe rinile de nedreptate 5i de respingere ajut6ndu-le si se vindece' La fel este pentru fiecare din noi atunci cAnd incepem si ne ascultim nevoile. Fiecare mici decizie pe care o luam cu inima noastri contribuie la diminuarea rinilor. Fiecare act de iubire de sine ne redi energia, ne elibereazi de o Povari. Mie imi place si imi simbolizez credinlele care-mi intrelin ego-ul prin nigte pietricele mici 5i mari care se aflS intr-un sac pe care-l car dupi mine, agitrat de corpul meu printr-un lan! care mi inconjoari' Spunem adesea ci ne simlim inlSnlui{i de fricile 5i credinlele noastre. CAnd vei face fa!5 din ce in ce mai bine fricilor tale acceptSndu-le prezenla firi a le l5sa sd i1i dirijeze viala, imagineazS-!i cA te eliberezi de pietrele din propriul sac. Vei pierde din ce in ce mai putini energie, iar energia recuperati i1i va servi pentru a te iubi 9i pentru a-gi satisface nevoile. Beneficiile vindecirii treptate a rinilor scH r MBAB!_LA NIVqL Flzlc Pe mSsuri ce rinile tale se diminueazi, vei putea constata schimbiri ale fizicului. Pentru anumite persoane, aceasta se poate intSmpla rapid' Am avut mirturia mai multor cazuri de schimbiri realizate in Vindecarea celor 5 rdni timpul unui atelier de doui zile. O persoani gi-a vizut talia diminuati cu cAliva centimetri, o alta a adoptat o posturi mult mai dreaptl etc. Totugi, pentru majoritatea oamenilor, schimbirile sunt progresive. lati c6teva exemple ale unor clienli care ne-au impirtigit despre transfornnirile lor dupd ce au lucrat cu ei timp de un an, doi, pentru a-gi vindeca rdnile. o Mai mulli birbati au pierdut din volumul umerilor qi al burtii, cipitind un corp mai echilibrat (rana de trldare). o C6teva femei au constatat ci li s-au alungit picioa- rele. Ele se simt mai ancorate de pim6nt (rana de respingere). o Anumite femei au constatat ci fesele sau s6nii au cipdtat mai multi fermitate (rana de abandon). o Unor bdrbatri li s-a mirit penisul (rana de respinge- re). o Unii au mai multi flexibilitate in articulatii (rana de nedreptate). o Altii au o linuti mai dreapti (rana de abandon). lati anumite schimbSri pe care eu le-am treit de-a lungul mai multor ani o inainte aveam nevoie si port haine de o misurd mai mare pentru partea de jos a corpului (rana de trSdare). Acum partea de sus qi de jos a corpului sunt proporlionale.
Lise Bourbeou . Aveam un san mult mai mic dec6t celSlalt (rana de respingere). Acum sunt egali. o Artrita care incepuse s5-mi deformeze oasele a dispSrut. Aminte5te-(i ci este important si nu ai agteptiri legate de schimbirile fizice. Nu existS trucuri pentru ca ele si apar5. Ele se int6mpl5 de la sine qi este nevoie sd ai incredere in corpul t5u c5-gi va reveni la starea sa fireasci, naturald. Ce este important este ca tu si te simli din ce in ce mai bine in corpul tdu. Nu schimblrile fizice sunt cele care i1i aratd in primul r6nd faptul cd rinile sunt vindecate, ci faptul ci te simli bine. RANI INTERCONECTATE Am congtientizat cd adesea ciutim si ne diminudm in primul r6nd rinile de nedreptate 5i de tridare care sunt cele mai vizibile. in consecin[5, rinile de abandon 5i de respingere se diminueazd in acelagi timp pentru ci ele sunt prezente intotdeauna in spatele celorlalte dou5 rEni. Motivul pentru care la majoritatea persoanelor in v6rsti corpul devine mai mic gi mai putin tonic este pentru ci acestea nu au acceptat rinile lor de respingere gi abandon. Cu timpul, aceste doui rini vin la suprafa!5 gi devin mai vizibile dec6t cele de tridare 5i de nedreptate. lati un motiv pentru a invi1a si ne iubim gi si devenim noiingine de-a lungul vietii. Vindecareo celor 5 rdni DISPARITIA RANILOR Sunt intrebati adesea c6t timp este necesar pentru a nu mai avea rini sau cum aratS un corp fdri r5ni. Atdt timp c5t suntem in viat5, trSim emotii gi frici asociate r'5nilor. La ceea ce este nevoie si aspirim este faptul de a nu ne lSsa controla[i de rinile noastre. Presupun6nd c5 ai un corp foarte drept gi ferm, care indici o rani de nedreptate, daci nu lucrezi asupra ta, corpul va suferi boli care au legituri cu rigiditatea ta, de pildi artrite, ori rigidiziri ale articulatiilor. Dac5 faci anumite actiuni care te ajutd sd porti mai rar masca rigidului, vei observa ca problemele fizice de care vorbeam vor dispirea sau nu vor apirea. Vei continua probabil si ai o posturi foarte dreapti, pentru ci este in natura rigidului, insl nu vei mai avea o rigiditate anormalS care i1i aduce prejudicii. Acelagi principiu se aplicS tuturor rdnilor. De exemplu, o persoani supraponderalS datoriti rinii de umilinld poate rdmSne cu rotunjimi chiar daci lucreazi asupra rSnii insS se va simti bine in pielea ei firS sd aibd probleme fizice sau psihice datoriti greut5lii. Ceea ce noiconsiderim,,normal" a fost stabilit de oameni. $inu este neapirat natural pentru toati !umea.
Lise Bourbeou Persoanele cu rotunjimi pot fi foarte mobile, cu multa energie gi si duci o viati conform propriilor nevoi. Ele igi permit si fie senzuale, si poarte haine care si le faci si se simti in largul lor. Ele nu incearci si pard slabe sau si se mint5. DI MINUAREA FRICILOR ASOCIATE RANILOR Este cert ci fiecare act de iubire pe care il facem pentru diminuarea rinilor noastre va produce schimbSri importante in modul nostru de a g6ndi gi de a actiona. Apropiatii no5tri vor remarca adesea schimbdrile inaintea noastrS. in cazul meu, copiii mei gi clienlii mei mi-au spus cd mi-am schimbat atitudinea in fala lor, ci am devenit mai bl6ndd. Acest gen de dovezi aduc bucurie in viala noastri gi ne confirmd faptul ci apar transformiri treptate. Comportamentele 5i atitudinea ta se vor ameliora odati cu diminuarea fricilor principale asociate fiecirei rini latl o reamintire a acestor frici gi o explicalie suplimentarS: Frica -de;fa4ici a fugarului (respingere) ,- i; ,.4) Poti resimti aceasti fricd atunci cdnd crezi cE nu egti bun de nimic. Ai impresia ci egti Tntr-o gauri neagrS, ci nu existi solulie gi ci vei dispirea pentru totdeauna. Prima reactie a lui Canta este si te faci si fugi. Orice mijloc de fugd e bun, de pildd si dormi in Vindecoreo celor 5 rdni exces, sd te droghezi, si te scufunzi in muncd excesiv, sd consumialcool. Este firesc ci ai dificultatea de a admite aceasti fricS pentru ci ea a fost bine ascunsi. Este imposibil sd o vezi sau si o simti daci fugi de fiecare dati c6nd intri Tn panicd. Practic nu ai timp si ili simli frica pentru ci fugiinainte ca ea sd fie simliti. Datoritd rinii tale de respingere, in loc si-1i lagi frica si te invadeze gi si te controleze, vei ajunge din ce in ce mai rapid si parcurgi etapele urmitoare care te vor ducS citre rnarea ta nevoie de a-!i da dreptul de a exista. . incepe prin a respira priJfund de cSteva ori gi bea c6t mai multi api. o Observi-tri teama gi vei gti ci ea nu are baze reale, este doar imaginarS, provocatd de Canta, care te inciti si reaclioneziincerc6nd si te facd si nu simli durerea riniitale.. o li multumegti ego-ului tiu ci vrea sd te protejeze. Adaugi ci tu gtii cd frica asta te impiedici si ili as_ culti o nevoie importanti in viala ta gi ci te simli pregitit(i) si faci fali consecinlelor care vor rezul_ ta.
Lise Bourbeau o Vei trece la actiune pentru a merge in directia ne- voiitale gi asta va fi o buni dovadS a iubirii de sine' i1i reamintesc ci doar iubirea pe care ti-o vei da re- petat va avea puterea s5-1i diminueze rinile. Teama de singuritate a dependentului (abandon) Triiegti aceasti teami c6nd ai convingerea ci nu egti iubit(5) gi simli o mare tristele interioarl 5i o puternici angoasi la ideea de a fi singur(5)' Prima reactie a ego- ului tiu este si te fac5 si nu-!i asculli nevoile, si induri tot felul de lucruri de la persoanele dragi, s5-ti abandonezi proiectele daci nu eSti suslinut de altii etc. Este foarte posibil si nu intri in contact cu aceastS frici, daci glsegti mereu tot felul de solulii de iegire, adicl petreci ore ?n gir vorbind la telefon sau stAnd in fala televizorului care-!i dd senzatia ci nu egti singur' De asemenea, poli intreline relalii care nu-!i aduc plScere insi ele te fac s5 evili singurdtatea. Se int6mpls adesea ca faleta controlanti din tine si adopte un comportament de independent pentru a lisa impresia ci se simte bine singur, cd nu are nevoie de nimeni. Prin vindecarea rlnii de abandon, in loc si iti laSi teama si te controleze, vei ajunge si faci din ce in ce mai rapid etapele menlionate anterior. Asta te va conduce spre marea ta nevoie de a-1i recunoaSte for1a. Vindecarea celor 5 rdni Frica de libertate a masochistului (umilinta) Resimli aceasti teami cSnd doregti sau cSnd indrizne5ti s5-1i acorzi libertatea de a te bucura din plin de plicerile senzuale. i1i este rugine de dorinfele tale 5i ai impresia ci toati lumea gi Dumnezeu te judecS. Prima reactie a ego-ului este si se facS si ignori nevoile tale, si iei pe spatele tiu responsabilitatea pentru allii, s;-ti limitezi libertatea. Este posibil sd nu simti aceasti teami de libertate, pentru ci egti convins(5) ci egti mereu liber(5) c6nd alegi s5-i aju[i pe allii gi si te la5i pe tine in urm5. Te iluzionezi adesea c5 faci lucruri din pldcere, firi si verifici daci este adevirat. Prin vindecarea rinii de umilintS, in loc sd i!i la5i teama si te controleze, vei ajunge si faci din ce in ce mai rapid etapele mentionate anterior. Asta te va conduce spre marea ta nevoie de a-ti permite plicerea de a fi senzual(i). Frica de separare a controlantului (tridare) Triiegti aceasti fricd c6nd existi riscul unei separiri sau a unei rupturi de cineva, care poate fi punctualS sau pe termen lung. Crezi ci o persoand puternicS nu are dreptul de a lSsa ceva sau pe cineva. Crezi c5 tu cunogti bine nevoile persoanelor de sex opus, iar daci acestea nu-ti dau dreptate, consideri ci nu egti iubit(5) $i asta va conduce la separare. Ai teama cd vei pierde 206 207
Lise Bourbeou controlul, cd vei fi judecat ca fiind slab 9i ci ceilalti i5i vor pierde increderea in tine. in acest caz, prima reaclie a lui Canta este de a te incita sd faci orice pentru a avea control asupra altuia' El te va convinge ci tu ai dreptul de a fi neribditor, autoritar, sceptic, ci durerea ta e provocatd de persoana pe care cauli si o controlezi. El iti spune ci tu trebuie in mod absolut si dai impresia ci nu !i-e teami de nimic. Este foarte probabil ca tu sI nu fii congtient c5 ai aceasti team5. Fiind autoritar 9i controlant, e$ti convins cI ceilalli sunt cauza certurilor 9i a disputelor 5i ci eite imping spre separare. in cazul unei separiri pe termen lung, adesea nu simti teama de separare c5ci tu o manipulezi pe cealalti persoani si ia iniliativa separdrii, degi tu ai fost primul care 5i-a dorit sePararea. Prin vindecarea rinii tale de trddare, in loc si ili lagi teama si te controleze, vei ajunge si faci din ce in ce mai rapid etapele mentionate anterior' Asta te va conduce citre nevoia ta de a-!i permite si fiivulnerabil. Teama rigiduluide a fi perceput ca un om rece (nedreptate) Resimli aceasti teami c6nd te simli criticat sau c6nd egti prins pe picior gre5it de o persoani de acelaSi sex cu tine. Prima reaclie a ego-ului este de a-ti spune ci Vindecoreo celor 5 rdni egti imperfect(5), cd ai actionat gresit, ci trebuia sd faci altceva sau altcumva etc. Apoi el te ajuti sd gise5ti scuze care itri justifici comportamentul gi te face sd promiti ci nu vei mai actiona in acest fel pe viitor. Faci agadar, tot posibilul sd pari perfect gi amabil in ochii celorlalli. Trebuie s5-1i ascunzi bine sentimentele. Ca gi persoani rigidd, ai dificultatea de a recunoagte cd ti-e team5 de a fi considerat o persoani rece, cici tu te consideri o persoani plini de cildurS, amabilS. in plus, pentru ci tu te controlezi foarte bine gi egti capabil s6- !i ascunzi furia, tu nu crezi ci ceilalli te-ar putea considera o persoanl rece. Tu nu realizezi ci atunci c6nd r6zi sau cAnd afirmi ci totul este bine, ochii tdi gi corpul tdu te trideazS. Un alt mod de a verifica in ce misuri i1i este teami de a nu pirea o persoani rece este de a remarca de fiecare dati c6nd tu nu vrei de fapt si fii amabil. Prin vindecarea rlnii de nedreptate, in loc s5 ili laSi teama si te controleze, vei a'junge sd faci din ce in ce mai rapid etapele mentionate anterior. Asta te va conduce spre nevoia ta de a-1i arita sensibititatea gi de a-!i permite sd ai limite. Termin descrierea principalelor frici ale fiecirei rlni amintindu-ti teoria triunghiului. Ea spune ci frica ta de a fi intr-un anume mod cu ceilalli este egalS cu frica altora de a fi cu tine in acelagi mod gi este egalS 9i cu frica ta de a fi tu insuli. in ziua in care vei putea recunoagte acest fapt gi vei observa frica din cele trei perspective, vei gti ci ea este in curs de diminuare.
I Lise Bourbeou Reintoarcerea Ia starea naturale odati cu diminuarea renilor, Vei fi plScut surprins s5 descoperi c5, pulin cate pulin, revii la starea ta naturalS 9i nu mai adopli caracteristici de personalitate ale diferitelor m55ti. Talentele 9i resursele tale care au fost reprimate prin fricile tale vor reveni la suprafa!5' in decursul vielii adoptim diferite personalitdti pentru a fi iubili, pentru a rispunde aSteptirilor altora' din cauza fricii noastre de a fi rinili' in consecinli' pierdem din vedere individualitatea noastrS' De aceea' accept6nd ceea ce eSti in fiecare secundi' vei avea bucuria de a redeveni treptat tu insuti' Vindecorea celor 5 rdni o Av6nd o rezistenti mare, vei experimenta cal).t( llrr tea de a munci mult firi si trdiegti stress. o Capacitatea ta naturali de a crea, de a inventl, rlr a imagina se va dezvolta. o Vei fi in continuare perfectionist firi si fii idealisl. Vei fi capabil s5 te simli bine chiar dacd se poate irr tdmpla sI te ingeli sau sd uili vreun detaliu. o Vei gti ci nu egti ceea ce faci. C6nd vei face o gregealS nu te vei considera in mod automat nul. o Va fi la fel cind o persoani te va critica sau te va ignora. Vei avea un sentiment de respingere pentru o secundi, iar apoi iti vei reaminti imediat ci orice critici are legituri cu ce faci gi nu cu ce egti. o Vei avea plScerea de a descoperi lumea in realita- tea sa cici veifi mai prezent. CSnd va trebui s5 explici ceva nu te vei simti obligat si daifoarte multe detalii sau sI repe[i pentru a te asigura ci celdlalt nu-ti va-respinge ideea. Talentul tiu natural de a face fati unei urgente va fi mai bine utilizat datoriti diminuiriifricii tale de a fiin panicS. Vei fi mult mai capabil sd te apreciezi dec6t si te g6ndegti la punctele tale mai slabe. ABANDONi: Vei adopta noi comportamente si atitudini care vor fi mai naturale pentru tine. in loc si adopli personalitatea dependentului, vei putea experimenta capacitatea ta de a fi autonom. Nu vei mai conta at6t latd ce vei avea Pldcerea sd ce nu vei mai lSsa ego-ul s5-1i experimentezi Pe mSsuri dirijeze viala' ilrsFrrloEnE' . in loc sI adopli personalitatea trg.*lri, ,.i experimenta capacitatea ta de a fi eficace. Vei inceta s5 vrei s5 fugi, s5 ezili s5-1i iei locul, sI te tratezi ca pe un nimic' Vei adopta comportamente 5i atitudini care vor fi mai fire5ti pentru tine. 217
Lise Bourbeou de mult pe iubirea celorlalti pentru a-ti dovedi ci egti demn de a fi iubit. o Vei gti si ceri, fdri si te pl6ngi sau si ai agteptdri. Vei gti ci daci cineva nu i1i dd ce ii ceri nu in- seamni ci nu te iubegte. . i1i vei aminti s5 faci diferenla intre a iubi gi a plScea. o Ca atare, nu te vei simti obligat si placi pe toati Iumea. Vei putea sd spui nu, firS s5-ti fie teami ci vei pierde iubirea celorlalli. Daci spui da, inseamni ci vrei cu adevirat. Nu vei mai utiliza talentele tale de comediant pen- tru a capta cu orice pret aten[ia. C6nd vei povesti, vei putea treptat si simplifici gi si sintetizezi ce spui in loc si extinzi explica!iile pen- tru a capta atenlia c6t mai mult timp. Vei fi cjin ce in ce mai capabil si iei singur decizii, firi sI mai ai nevoie de acordul sau sustinerea ce- lorlalli. Daci persoanele dragi tie nu vor fi de acord cu proiectele tale, vei gti ci ele au dreptul si aibS o opinie diferiti ori sd vrea altceva dec6t vrei tu. Vei gti ci elp te iubesc chiar dac6 nu sunt de acord cu tine. Vei etala talentele tale artistice pentru plScerea ta gi nu pentru a capta atentia. Vei prefera adesea si fii in prezenta altor persoane insi veifi capabilsE te simti bine gicind egtisingur. Vindecoreo celor 5 rdni iUMILINTAi: in loc si adopli personalitatea masochistului, poli experimenta capacitatea ta de a fi senzual. . ili vei da voie si-1i asculli nevoile, av6nd capacitate naturalS de a le cunoa$te. o Vei rimdne o persoand seruiabild dar vei fi capabil si discerni c6nd este bine pentru tine sau nu si ajutialte persoane. Vei respecta mai mult tibertatea celorlalli ?ncet6nd si mai crezi cI tu trebuie si le rezotvi problemele. Vei verifica dacd ceilal[i vor ajutorul tiu inainte si actionezi. C6nd ti se va cere ajutorul, vei avea in vedere in primul r6nd nevoile tale, abia apoivezi dacd e cazul si spui da. Libertatea ta obtrinuti de curdnd i1i va da dreptul sd te bucuri de fiecare din simfurile tale, in toate do_ meniile vietii. itri vei da voie si-!i arili firea joviali care cauti sd se exprime. Ea te ajuti sd dedramatizezi anumite situatii gi s5-i faci pe allii sd r6di. Vei putea accepta rotunjimile corpului tiu gi trep_ tat veigisi o greutate convenabiti pentru tine. i1i vei da dreptul si triiegti o frumoasi relalie amo_ roasd gisexualS fird si te culpabilizezi. Te veisimli din ce in ce mai m6ndru de tine.
Lise Bourbeou IRADAREAj: in loc sA adopli personalitatea controlantului, vei putea experimenta capacitatea ta de a fi un bun leader. Nemaiav6nd nevoie si-1i dovedegti forta pentru a controla mediul, vei adopta comportamente ma i firegti. o Vei fi un gef care nu va impune cu forta punctele sale de vedere gi convingerile sale altora. o Abilitatea ta de a vorbi in public va servi pentru a-i ajuta pe allii gi nu pentru a-ti arita superioritatea. o Talentele tale de gef gi forta ta naturalS va fi un exemplu pentru altii spre a-gi dezvolta propriile ta- lente. i1i va fi mai ugor si intri in contact cu nevoile celorlalliin loc si vrei ca ei si le asculte pe ale tale. o Plstrindu-[i capacitatea de a lua decizii rapid, vei gti totugi, in anumite situatii, c5 e mai bine s5-1i re- zervitimp pentru a reflecta. o Vei trdi mai putini neribdare gi frustrare in prezen- [a oamenilor care nu fac mai multe lucruri deodatS, ca tine. o Te vei l6sa inconjurat de persoane cirora sd le de- legi din activit5ti. Vei fi capabil sd aiincredere in ele gi si accepti modul lor de a indeplini o sarcinS. o Daci vei fi in fata cuiva care are mai mult talent decSt tine, nu vei 96ndi ci tu egti mai pu!in impor- tant, dimpotrivi te vei bucura ci ai de la cine si in- veti. o Veifi capabil s5-tri recuno5tigregelile. Vindecarea celor 5 rdni o garmul tdu natural ifi va servi pentru a fi pldcut 5i nu pentru a seduce cu scopul de a controla ulterior. . ?ti vei permite si fii vulnerabil gi sd ai frici, fdrd sd crezi cd e5ti lag. ittl_rgRrFtRTEAi' in toc si adopli personalitatea rigidului, vei putea experimenta capacitatea ta de a fi sensibil. Nu vei mai simli necesar sd placi tuturor sau sI te controlezi pentru a pdrea perfect in ce faci sau cu privire la imaginea ta. . iti vei permite sd faci pauze in timpul activitdlilor tale, chiar dacd nu e totul terminat sau perfect. o Tendin[a ta spre perfecliune va fi utili pentru a aduce frumusele in viala ta gi nu pentru a fi iubit sau apreciat. o Detaliile vor fiin continuare importante pentru tine dar i1i vei aminti ci perfecJiunea nu existi in lumea materialS. o Capacitatea ta de a simplifica ce este complicat te va ajuta mult. Explicafiile tale nu vor mai fi foarte simpliste cdci 5tii ci nu toatd rumea are tarentur tdu de a reduce la esenli. o Sensibilitatea ta naturald se va exprima tot mai mult, vei fi din ce in ce mai capabil sI verifici regu_ lat cum te simli. o Entuziasmultdu naturalva fi mai echilibrat.
Lise Bourbeou o Aspectul tiu fizic va fi mereu important insi te vei simli bine 5i daci cineva te vede a$a cum egti in mod natural. Fiind din ce in ce mai prezent pentru tine' dAndu-ti voie cAt mai des posibil sd fii ceea ce eSti' vei fi in contact cu fiinla ta autenticd' Vei fi din ce in ce rnai sensibil in a capta ceea ce intuilia i5i comunicS' vei 5ti mai repede ceea ce ai cu adevdrat nevoie' Faptul de a-!i recunoaSte rinile 5i rndStile te va ajuta si recunogti mai u5or fricile 9i nevoile altora' Atenlie insS sd nu cazi in capcana ego-ului tdu' El te poate influenla cu u5urinli s5-Ii doresti si ar51i celorlalli c6t egti de intuiiiv, vrind s5-i impresionezi sau s5-i controlezi' Folosirea intuiliei noastre ajutd cel mai mult altora in descoperirea nevoilor prin a le pune intreblri p<ltrivite' Pe misurS ce-!i vei accepta propriile rini' vei accepta gi rinile celor din jur' Vei avea co!"npasiune pentru ei' vei evita s5-ijudeci ori si-i critici' Vindecarea celor 5 rdni Concluzie Pentru a completa informatiile din aceasti cartr,, l[l recomand si reciteqti ultimul capitol al c5rtii C('k, ', rdni care ne impiedicd sd fim noiingine. Nu-ti rim6ne acum dec6t si pui in practicd c€cd Co rtl decis la finele fiecirui capitol. i1i reamintesc ci doar ,r cunoa5te informa{ii noi nu schimbi nimic in via[,r noastrd. Doar daci aplicim ce inv515m, daci facenr actiuni noi gi adoptim atitudini diferite ne putenr transforma viata. Cat timp nu experimentezi, nu ai cum s5 descoperi ce este cel mai bine pentru tine. Pentru a incheia, iati o definitie completi a vindeclrll rinilor. Tu ptii ci e5ti pe calea vindeciriidaci ai devenit con$tient ci o rani s-a activat, c6nd egti capabilsi observi durerea riniigicind ilipermiti si fii uman. Poliverifica daci aitrecut prin aceste etape daci nu maisimli nevoia de a purta masca asociati rinii gi cf,nd nu maiainicio reac[ie asociati ace6teiar,,] , Acceptarea aduce ugurare, face sE dispari durerea treptat gi te readuce in momentul prezent. ,1 ,,:,, Polivedea ansamblulsitua3iei ca pe o leclie de via!5.
Lise Bourbeau Dupi lectura acestui capitol am decis si aplic in viala mea urmitoarele:
Vindecarea celor 5 rdniLise Bourbeau Orice carte este o fereastri dinspre lume spre tine. Deschide-o ! lgfgi! " di1fig!g194a,_1" rte-age n da - Ct a ra I orn. r Darurile din fiecare nzi + ArIUoc puterea Afirmaf rcr Clara Toma De ce este at6t de dificil... - J.Salome b"tp* *S"irr*rt Si *rp*r"Uifitrt", - ri.o o,.r,,;n- .r( ),( t( ) lr,i 4'r,(X) lr.i 25,0O k.r 16,00lci L6,00lei 25,001ei _QS$I9 lrlig1 ,[g!gel]i - Lise sourb"* -------- _Despre emotii, sentiment si iertare Lise Bourbeau Oespre frici Si creOintilise-eourbeau 16,00lei 16,00|ei De:qref!uzL1 lqituri - Cristiana Levilchi, Clara Toma 20,00|ei Despre relaliile intime - Lise Bourbeau Oespre rela[iile pdr]ntj copil- Li* B"rrb.* 16,00|ei 16,00|ei _D*esp_re senzualitate gi sexualitate - Lise Bourbeau qgIIrj.,Ig .ggtrjll"rti,r* I ru.i* -- 16,00|ei 22,00lei Eouca-lt copttut cunosc6nd trdsdturile sale psihoastrolo_ _er-cS_ crtlqg Lqyrtch i -,1"€ryL€El9llq._cl_irg* Este bine pentru tine p* t.rrpii ,lt"rrat"re - G"org"t. @ -!"l.[ellg,.qil9]r9.q4@l1p111gA1alb gi negru - Clara Toma je!eLr:Eep-____ --- -Fericirea se pout" - ClrrrTora Fericifi cei care .or*i.; J.Suf or* 15,001ei 15,00|ei 15,00|ei 30lei 10,001ei 6,00lei 16,00|ei l-5,001ei sanoun puse-n randuri - Clara Toma 5,00lei rmbunatalegte-fi relalia cu tine si cu ceilalti prin psi t's.rjlq] geiu - Crisriana Levilchi 15,00|ei rnTroregre-lt vtafal Seminte de gSnduri bune sidite in ae_elqql. ___tnimioara Si ursutetut zamU-iior - ttara iorna !:lo1tgU_eefrrf oilSq!{L!,i'tiegtr**- lstonii Ia o cafea cu ciocolati - CristianaL"",rcf,i L5,00lei 6,00lei 7,00lei 7,00lei :ie rlLl s u m! g-uglJgltrE_q:lgrg Lev itch i Iinullunresc, Dumnezeul meu - Lise Bourbeau 7,00lei 29,00|ei 18 Poezii - Clara Toma 5,00lei Acolo unde poti fugi de tine gi de viala ta..., Cristiana Levitchi, Clara Toma 25,00|ei Agenda cu citate ;i imagini color -Redeseneazi-fi viafa - Clara Toma 10,00|ei Agenda unui copil organizat -Alexandru Toma 12,001ei Armonia dintre trup, minte, suflet- Clara Toma 15,001ei Arta Si gtiinfa magnetismului personal - T.Q Dumont L4,00lei Aschia nu sare departe de trunchi - J.A.Benoit 15,00 lei AscultS, min6nci 9i inceteazi si te controlezi - Lise Bourbeau 25,00|ei Ascultd-ti corpul in continuare - Lise Bourbeau 25,00|ei AscultS-li corpul, prietenul tiu cel mai bun -Lise Bour- beau 25,001ei Aura umani - Swami Panchadasi 7,00lei Basmul in grddinilele Waldorf - N.Avramescu 22,00|ei Buburuza Ruza si ciupercuta Cuta - Clara Toma 3,00lei Carte despre briduf - Claudia gi Daniel Beimel 8,00lei Carte despre curcubeu - Clara Toma 8,00lei Cdrti poStale cu citate 9i imagini 1,00leu Ce este karma? - Paul Brunton 14,00|ei Cele 5 rini care ne impiedicd si fim noi ingine - edilie nouS - Lise Bourbeau 22,OAlel Cine eSti tu? - Lise Bourbeau 25,00|ei Comunicare relaf ionalS pe inlelesul celor mici J.Salome 15,001ei Comunicarea nonverbal - Clara Toma 1.0,00|ei Confesiune - Clara Toma 5,00lel Corpul t5u spune iubegte-te - Lise Bourbeau 20,00|e| Credeam ci este de ajuns si te iubesc - J.Salome 20,001ei
25,001ei lubire, iubire, iubire - Lise Bourbeau lubirea e una - Clara Toma lubirea, i ientul magic - Alexandru Toma J". t" dri p""tru im6ndoi (ghid plus set carli de joc) - Cristiana Levitchi, Clara Toma Jo. i" doi pentru amdndoi (ehid) - Cristiana Levitchi' Clara Toma Jurnalul bucuriilor mirunte - Clara Toma 15,00|ei Jurnalul meu de bebelug - Clara Toma La capdtul tramvaiului 44 - Clara Toma Lumea astralS - S.Panchadasi 60,001eiM*"1" Di.ti,r*r al bolilor 9i afecfiunilor' Cauzele sub- tile ale imbolnivirii - Jacques Martel O viata pentru a vorbi noi ingine- J.Salome ui de ciprioara - Liliana Ali p"nt"-i.!a mai linigtiti alege si nu controlezi chiar totul - Ch.Chaille Piti la munte Si la mare - E.Casandra 5,00leiPoeziifiri titlu - D.Beimel po*stua unui om care a invilat sd zimbeascd - Alex- 23,001eiPove5ti despre riticiri, povegti despre speranle Pove5ti pentru a iubi, gti pentru a te iubi: r{9]9n19 Fovegti pentru a ne vindeca, povegti pentru a cregte Realitatea finalS - Balogh Bela Se*,l"Ii cu votbe de duh (seturi de 12 carli postale 9i felicitiri cu imagini 9i citate ambalate in siculeli de ca- Secretul succesului - W'Atkinson Sl 0.., am fi noi in9ine cine ar suferi? - J'Salome Si Dum,*zet, poirti negru uneori - Cristiana Levi-tchi 15,00 lei Stiinla de a deveni bogat - J.Allen Lise Bourbeou Vindecareo celor 5 rdni Detalii despre aceste publicalii glsili pe www. editu raascendent. ro Puteli comanda pe e-mail office@edituraascendent.ro sau la telefon o747o8597t. cLiiJicA I I", i;. L, i Mullumiri Clinicii Eliade Bucuregti (www.clinicaeliade.ro) pentru sprijinul acordat in calitatea de sponsor principa! al evenimentului de lansare a acestei cir!i. ', lt.l ,OO lr,r ,(X) lr.r ,(X) lr.r ,00 lct ,00 k'r .00 lci 28 lci 00lci 00 lei Timpul iubirii - calendar perpetuu pentru aniversiri 5i sirbitori frdind cr .ei ft;inU ., tir* irorli - lsaton e ----- Un an de conptientiziri prin metoda Ascult5-fi corpul - Lise Bourbeau I (), 79, lc), 25, 20, 22, Un dar pentru starea ta de bine - Clara Toma Versuri gi jocuri in ritmuri, de-a lungul anului N.Avramescu Vindecarea celor 5 rini - Lise Bourbeau Vocea interioard - R.Stanciulescu 1.4 Vorbe firi glas - Cristiana Levilchi, Clara Toma 20,

More Related Content

PDF
Brandon bays-libertatea-este
byAnca Ioana Vlad
 
PDF
Caroline myss -_de_ce_nu_ne_vindecam_sin
byEVeste Romania
 
PDF
Brandon bays-calatoria-pdf
byLaurentiu Decu
 
PDF
Lazarev Vindecarea sufletului
byviola_ro
 
PDF
306800242 katz-mabel-cea-mai-usoara-cale-de-a-ti-trai-viata-pdf
byEnus Liana
 
PDF
Alexander loyd codul vindecarii
byMarcela Patrichi
 
PDF
Puterea extraordinara a_subconstientului
bycosti2
 
DOC
osho-emotiile
byVictoria Traduzioni
 
Brandon bays-libertatea-este
byAnca Ioana Vlad
 
Caroline myss -_de_ce_nu_ne_vindecam_sin
byEVeste Romania
 
Brandon bays-calatoria-pdf
byLaurentiu Decu
 
Lazarev Vindecarea sufletului
byviola_ro
 
306800242 katz-mabel-cea-mai-usoara-cale-de-a-ti-trai-viata-pdf
byEnus Liana
 
Alexander loyd codul vindecarii
byMarcela Patrichi
 
Puterea extraordinara a_subconstientului
bycosti2
 
osho-emotiile
byVictoria Traduzioni
 

What's hot

PDF
Manuscris valeriu-popa-2
byralieru
 
PDF
Micul ghid in instruire ezoterica
byAndrei O.
 
DOC
246885077 cele-sapte-legi-spirituale-ale-succesului
byNastase Ecaterina
 
PDF
Calea Magului - DEEPAK CHOPRA
byCafeneaua lui Anael Centru de combatere a stereotipiei
 
PDF
Albert ignatenko cum sa devii fenomen
bygabystanescu
 
DOC
Valeriu Popa vindecarea-prin-gandire
byviola_ro
 
PDF
Alexandra mosneaga secretele magiei albe
byTapi Sorin Adrian
 
PDF
Kato - Dezlegarea de blesteme, duhuri rele, eliberarea de influenta spiritel...
byKatona Nicolaie
 
PDF
29510981 mintea-poate-vindeca-frederick-bailes
byFlorentina1978
 
PDF
56406232 rugaciuni-cu-puteri-vindecatoare-vasile-andru
byAmalia Georgeta Gheorghe
 
DOC
"Spune-mi unde te doare" - Michael Odoul
byCristiana Toma
 
PDF
Lise bourbeau-asculta-ti-corpul-prietenul-tau-cel-mai-bun
byEmanuel Neagu
 
PDF
Valeriu popa-vindecarea-prin-gandire-121125032543-phpapp02
byCardas Tuta
 
PDF
Miculghidininstruireezoterica rudolf steiner
byDanZen17
 
DOCX
Exercitii magice
byPopa Valerica
 
DOC
Sa reparam trecutul si alberto villoldo
byLiviu-George Saizescu
 
DOC
227 reguli de aur pentru fiecare zi
byAdrian Ionescu
 
PDF
Zece moduri de a ne energiza si a ne ridica vibratia in fiecare zi
byNatura pentru Sanatate
 
PDF
Cauzele spirituale-ale-bolilor
byFrimu Cristian
 
DOC
183368303 folosirea-puterii-mintale-doc
byKoziol Eugen
 
Manuscris valeriu-popa-2
byralieru
 
Micul ghid in instruire ezoterica
byAndrei O.
 
246885077 cele-sapte-legi-spirituale-ale-succesului
byNastase Ecaterina
 
Calea Magului - DEEPAK CHOPRA
byCafeneaua lui Anael Centru de combatere a stereotipiei
 
Albert ignatenko cum sa devii fenomen
bygabystanescu
 
Valeriu Popa vindecarea-prin-gandire
byviola_ro
 
Alexandra mosneaga secretele magiei albe
byTapi Sorin Adrian
 
Kato - Dezlegarea de blesteme, duhuri rele, eliberarea de influenta spiritel...
byKatona Nicolaie
 
29510981 mintea-poate-vindeca-frederick-bailes
byFlorentina1978
 
56406232 rugaciuni-cu-puteri-vindecatoare-vasile-andru
byAmalia Georgeta Gheorghe
 
"Spune-mi unde te doare" - Michael Odoul
byCristiana Toma
 
Lise bourbeau-asculta-ti-corpul-prietenul-tau-cel-mai-bun
byEmanuel Neagu
 
Valeriu popa-vindecarea-prin-gandire-121125032543-phpapp02
byCardas Tuta
 
Miculghidininstruireezoterica rudolf steiner
byDanZen17
 
Exercitii magice
byPopa Valerica
 
Sa reparam trecutul si alberto villoldo
byLiviu-George Saizescu
 
227 reguli de aur pentru fiecare zi
byAdrian Ionescu
 
Zece moduri de a ne energiza si a ne ridica vibratia in fiecare zi
byNatura pentru Sanatate
 
Cauzele spirituale-ale-bolilor
byFrimu Cristian
 
183368303 folosirea-puterii-mintale-doc
byKoziol Eugen
 

Similar to Lise bourbeau vindecarea celor 5 rani

PDF
Lise Bourbeau Vindecarea celor 5 rani
byviola_ro
 
PDF
Lise bourbeau-stii-cine-esti
byIvona Amaritei
 
PDF
Eckhart tolle sfaturi
byNicu Barbi
 
DOC
Michael odoul spunemi-unde-te-doare-
byProfir Lora
 
PDF
Michael odoul-spune-mi-unde-te-doare
byapol apol
 
PDF
Sa stagnezi sau-sa-evoluezi
byGuta Adrian
 
PDF
idoc.pub_osho-farmacie-pentru-sufletpdf.pdf
byConstantinOancea
 
DOC
28648907 michael-odoul-spune-mi-unde-te-doare
byFlorentina1978
 
DOC
Michael-Odoul - Spune-mi-unde-te-doare
byidoraancus
 
DOC
28648907 michael-odoul-spune-mi-unde-te-doare-100813093457-phpapp02 (1)
byTiron Renata
 
PDF
Lise bourbeau-corpul-tau
byMonalisa Beatrice Leu
 
PDF
Lise Bourbeau Stii cine esti
bytachita2007
 
PDF
Cele 5-rani-care-ne-impiedica-sa-fim-noi-insine
byDaniela Bors
 
PDF
10 serghei nikolaevici-lazarev-principii-de-vindecare
bymariasun7771
 
PPS
Legea oglindirii...
byParaschiv Sorin
 
PPS
Legea Oglindirii...
byCabinet individual de psihologie Carmen Mariana Demi
 
PDF
Michael odoul-spune-mi-unde-te-doare
byWu Dang
 
PDF
Lazarev v7-transcenderea-fericirii
byAlexandra Ally
 
PDF
7 serghei nikolaevici-lazarev-trascenderea-fericirii
bymariasun7771
 
PPTX
Cursul ACI 11 - Lecția 3 (prezentare curs)
byDharmakaya
 
Lise Bourbeau Vindecarea celor 5 rani
byviola_ro
 
Lise bourbeau-stii-cine-esti
byIvona Amaritei
 
Eckhart tolle sfaturi
byNicu Barbi
 
Michael odoul spunemi-unde-te-doare-
byProfir Lora
 
Michael odoul-spune-mi-unde-te-doare
byapol apol
 
Sa stagnezi sau-sa-evoluezi
byGuta Adrian
 
idoc.pub_osho-farmacie-pentru-sufletpdf.pdf
byConstantinOancea
 
28648907 michael-odoul-spune-mi-unde-te-doare
byFlorentina1978
 
Michael-Odoul - Spune-mi-unde-te-doare
byidoraancus
 
28648907 michael-odoul-spune-mi-unde-te-doare-100813093457-phpapp02 (1)
byTiron Renata
 
Lise bourbeau-corpul-tau
byMonalisa Beatrice Leu
 
Lise Bourbeau Stii cine esti
bytachita2007
 
Cele 5-rani-care-ne-impiedica-sa-fim-noi-insine
byDaniela Bors
 
10 serghei nikolaevici-lazarev-principii-de-vindecare
bymariasun7771
 
Legea oglindirii...
byParaschiv Sorin
 
Legea Oglindirii...
byCabinet individual de psihologie Carmen Mariana Demi
 
Michael odoul-spune-mi-unde-te-doare
byWu Dang
 
Lazarev v7-transcenderea-fericirii
byAlexandra Ally
 
7 serghei nikolaevici-lazarev-trascenderea-fericirii
bymariasun7771
 
Cursul ACI 11 - Lecția 3 (prezentare curs)
byDharmakaya
 

Lise bourbeau vindecarea celor 5 rani

  • 1.
  • 2.
    @ Copyright 2015,Lise Bourbeau La gudrison des blessures Les Editions E.T.C. Inc. Descrierea CIP a Bibliotecii Nationale a Rominiei BOURBEAU, TISE Vindecarea celor 5 rdni lLise Bourbeau ; trad.: Eugen Enescu, Clara Toma. - Bucure5ti : Ascendent, 20Ls rsBN 978-973-1859-82-8 I. Enescu, Eugen (trad.) II. Toma, Clara (trad.) Editor: Clara Toma Coperta qi tehnoredactare: Magda CIpraru Toate drepturile aparfin Editurii Ascendent. Reproduceroa integrald sau pa4ial5, sub orice formd, a textului dii aceastd carte este posibild doar cu acordul scris al Editurii Ascendent. Copyrigt@z0 I 5 Editura Ascendent www. edituraascendent.ro E-mail : offi ce@editura ascendent.ro Vindecarea celor 5 rdni Cdrli de LISE BOURBEAU publicate in Romanio la Editura Ascendent www.editu raascende nt. ro e Ascultd-ti corpul prietenul tdu cel mai bun e Ascultd-ti corpul in continuare! . Ascultd-ti corpul! - joc de cdrJi . Cine egtitu? . lti mutlumesc, Dumnezeul meu! . Corpul tdu ili spune: "lubegte-te!" . Cele 5 rdni care ne impiedicd sd fim noi ingine . Un an de congtientizdri prin metoda Ascuftd-li corpul o lubire, iubire, iubire e Despre cancer - o cdfte care dd speranld . Ascultd, mdndncd Si inceteazd sd te controlezi . Coledio Ascultd-|i corpul: r Despre rela[iile intime t o Despre responsabilitate, angajament gi culpabilitate o Despre frici gi credinle o Despre rela[iile pdrinti-copii o Despre bani gi abundenti o Despre emotii, sentimente 5i iertare r Despre senzualitate gi sexualitate
  • 3.
    Lise Bourbeau Mullumiri Mullumesc milioanelorde cititori din intreaga lume care mi-au ficut impirtigiri despre modul in care gi-au transformat viata dupd ce gi-au descoperit ce- le cinci rini ale sufletului $i care m-au incurajat si scriu aceastd carte Multumesc formatoarelor din cadrul $colii Asculti-ti Corpul care mi-au impirt5git descoperirile lor gi ale participantilor la numerqasele ateliere pe care le ofer in fiecare an Mullumesc participan!ilcir la ateliere, care prin impdrt5girile gi intrebirile lor m5 ajuti si imbund- tdtesc atelierele AscultS-ti Corpu I Mullumesc lui Sylvain care mi-a dat un impuls sd scriu despre vindecarea rinilor, pentru cd mi-a spus ci ceea ce era scris pe tema vindeciriiin car- tea "Cele cinci rini care ne impiedicd si fim noi in- gine" nu era indeajuns. Mullumesc Virginiei Salou pentru munca sa remar- cabil5 d.e rEvizuire lingvisticd. Multumesc luiJean - Pierre Gagnon, directorul Edi- turii ETC, pentru munca sa de exceptie Multumesc Monicii Shields PDG al $colii AscultS-li corpul, pentru crearea cope(ii gi revizuirea punerii in pagini l Vlndecoreo celor 5 rdni Cuprins Mul[umiri """"""""" 6 Pro1og.......... """"""" 8 CAPITOLUL UNU Recapitularea celor cinci rini """"""" """"'L2 CAPITOLUL DOI CAPITOLUL TREI Ego-ul, cel mai mare obstacol in fafa vindecdrii rdnilor""' 54 CAPITOLUL PATRU Diminuarea ego-ului 9i a rinilor """""""""' 90 CAPITOLUL CINCI REnile de respingere 9i de nedreptate"""""""""""""" 108 cAPlroLUL SASE Rinile de abandon 5i de trddare'i"""""""""' """"""""L27 CAPITOLUL SAPTE Rana de umilire """"""""""' 152 CAPITOLUL OPT Cum 5tim care ran6 este activatd """""""' 164 CAPITOLUL NOUA Vindecarea 9i beneficiile sa|e """"""' """" 180 Concluzie..'.. """""2t7
  • 4.
    Prolog Au trecut deja14 ani de c6nd am scris prirna mea lucrare despre rSnile sufletului. Am hotir6t ci a sosit timpul si vi impirtigesc numeroasele descoperiri pe care le-am ficut de atunci gi, mai ales, si pun accentul pe vindecarea acestor rini, care provoaci at6t de multe suferinle. Cele cinci rdni care ne impiedicd sd lim noi ingine (Editura Ascendent, www.edituraascendent.ro) continui si fie o carte de succes atAt in firile francofone c6t gi in multe alte 1iri. Astizi, c6nd scriu aceste rdnduri cartea a fost tradusi in 16 limbi. Se pare ci nu a fost suficient faptul c5 am dedicat un intreg capitol vindecSrii rEnilor, deoarece incd mai primesc multe intrebiri despre: Cum reugim sI ne vindecim de aceste rini? inainte de a merge mai departe doresc insi si vi atrag atenlia ci este foarte important si fi citit aceasti carte, deoarece nu voi mai relua aici toate informaliile pe care aceasti carte le confine. in primul capitol voi face o scurti trecere in revisti a principalelor caracteristici, pentru reimprospltarea memoriei, dar insist asupra importanlei faptului de a fi citit sau recitit Cele cinci rdni core ne impiediod sd fim noi ingine. Ego-ul este atat de speriat cAnd aude despre aceste rSni inc6t face tot ce poate pentru a ne impiedica si inlelegem gi si interpretam corect ceea ce citim sau auzim despre ele. Voi reveni - in Capitolul trei - cu mai multe detalii despre enorma influen!5 a ego-ului in menfinerea rdnilor. Vindecareo celor 5 rdni Pe parcursul acestei lecturi este posibil si ai cSteodati impresia ci nu exprim aceleagi lucruri ca in prima carte. Te-ag ruga in acest caz s5 nu te ingrijorezi prea tare, pentru ci in ultimii 14 ani am descoperit foarte multe subtiliteli, pe care le prezint in aceasti lucrare. Dupi mii de ateliere suslinute de citre formatoarele noastre gi de cdtre mine in toli acegti ani, pot si fiu acum mult mai precisi pe subiectul rinilor, datoriti atit observaliilor noastre c6t gi a mdrturiilor participantilor la aceste ateliere. Vei invifa din aceastl carte cum si ameliorezi acea parte umani care continue sd creadi ci un anume gest reprezinti o respingere, ci un alt comportament reprezinti un abandon gi aga mai departe pentru toate cele cinci rini. Realitatea este cu totul alta. Cind eSti cu inima deschisi, aiin plus o privire de ansamblu mult mai clari, poli privi evenimentele gi oamenii cu alli ochi. O persoani poate s5-1i vorbeasci intr-un anume fel inc6t sI te simli respins, cdnd in realitate acea persoani nu face dec6t s5-gi exprime nigte nevoi personale sau doar propriile limite. Pe misurd ce vei deveni capabil si observi cd resimli o ran5, vei descoperi cd gesturile sau vorbele respective te vor rini din ce in ce mai pulin gi ili vor provoca tot mai putini suferinli. Am intilnit multe persoane care imi spuneau cd dupi ce gi-au descoperit anumite rini - citind sau in cadrul atelierelor - au fost gocati sau chiar descurajali c6nd au aflat lucruri neplScute despre ei ingigi. Prima lor
  • 5.
    Lise Bourbeou reactie afost de a incerca s; se descotoroseascS, s5 ignore aceste lucruri. Este important sd nu te autoiluzionezi cd de acum inainte vei cunoagte toate trucurile necesare pentru a nu te mai simti rinit. Sunt convinsi ci at6ta timp c6t un Om revine pe PdmSnt o face pentru ci rdnile sale il impiedici si fie el insugi, si fie centrat, si fie cu inima deschisS. A vrea s5-Ii elimini aceste rini e mai degrabi un semn de respingere decSt de acceptare, aga cum o persoani care vrea si slSbeasci se auto-respinge in loc si se accepte aga cum este. $tim cd gi dac5 reugim sI ne debarasim de ceva sau de cineva pentru ci nu reugim s5-l acceptim, acel ceva (sau cineva) va reveni in for!5. Citeodati sub o alti formi, dar ne va provoca aceleagi suferinfe. A cunoagte ce rani !i se activeazS si cum s5 o accepli, te va ajuta si nu te mai folosegti de masca asociati acestei rdni. Vei fi plScut surprins s5 descoperi ci poli si pui imediat un balsam pe acea rani gi s5-ti alini suferinla. Acest balsam se numegte acceptore. Pe mdsuri ce apare acceptarea, rinile se diminueazi gi dor din ce in ce mai pulin atunci c6nd sunt activate. Presupun ci egti la curent cu puterea acceptdrii, pentru cd acest subiect se reglsegte in toate cdrtile gi conferinfele mele precum 9i in cadrul atelierelor. Continuim si vorbim neincetat despre acceptare pentru ca ego-ul acceseazi mai ales suferinlele din trecut 9i ne face sd uitim ceea ce auzim din nou. La fel ca in toate celelalte cirli ale mele am si continui sd mi adresez cititorilor la persoana doua, singular. Vreau, de asemenea, si precizez ci atunci c6nd vttuht oreo celor 5 rdni Iolosesc genul masculin m5 adresez gi cititoarelor. Voi l,rce precizirile necesare atunci cAnd va fi cazul. l)cntru a te ajuta sd devii mai congtient de gradul de rrnportan[i al fiecireia dintre rinile tale - ceea ce rcprezinti un alt obiectiv major al acestei cirli - voi da numeroase exemple de rini activate. De-a lungul anilor mi s-a intdmplat de multe ori s5-i intreb pe oameni familiarizali cu subiectul: Egti congtient de rana care !i-a fost atinsd in situalio pe core mi-o descrii? Persoana respectivi md privea surprinsS, pentru cd nu observase decSt propria neribdare, de exemplu. lati agadar un bun exemplu de ego care ne impiedici sd fim congtienli de fiecare dati cSnd o rani ne este activati. Cum ai putea si incepi s5-1i vindeci rinile in condiliile in care egti doar rareori congtient cd suferi? Acum nu-!i rimAne dec6t s5-1i deschizi mai mult inima pentru a continua lectura. Vei remarca ci la sfir;itul fiecirui capitol se afli o pagini goali, unde vei putea s5-!i notezi ceea ce DECIZI si apliciin via[a ta de zi cu zi din cele invSlate in capitolul respectiv. i1i reamintesc ci pentru a determina schimbiri concrete 9i pozitive in viala ta, trebuie s5 TE DECIZI s5 aclionezi diferit in viala cotidianS. Trebuie, de asemenea, si accepli c5 nu ai putut si faci schimbirile pini acum. Doua tucruri sunt infinite, Universulgi Prostia ,: OEeneaqtS.ln geea ce privette Universul, :, l]]]'i'i.i1':l],1.:]:.l..1.l.:.tnc5l..nUsunt..slgur;':::..
  • 6.
    Lise Bourbeou CAPITOLUL UNU n-C.elm+< ()xtl)- N<{uftL Pentru inceput, T1i amintesc ce venim toli pe lume cu rini pe care trebuie sE inv515m si ni le acceptSm. Acestea s-au dezvoltat pe parcursul a numeroase incarnSri gi in funclie de planul nostru de viali, unele vor fi mai acute decAt altele. Suferinla are un grad diferit pentru fiecare gi cea mai nnare parte dintre noi nu gtim de unde vine gi nici cum si o impiedicSm. Tot ceea ce Stim este.ci numeroase situalii 5i persoane ne fac si reaclionim gi sd suferim. De aceea este atAt de interesant si descoperim sursa suferinlelor noastre. De ce se numesc ele rini ale sufletului? Pentru c5 sufletul nu mai poate sd fie indepSrtat de planul siu de via|i repetabilS atunci c6nd ne l5sf,m ego-ul si ne conduc6 viafa. Sufletul suferS, pentru cE scopul re?ncarndrilor sale este de a trdi 'in dragoste adevlrat5 gi acceptare de sine pentru a ajunge s5-5i triiasci divinitatea. Sufletul nostru suferd in moduri diferite, tn funclie de r5nile sale. Este deprimant faptul c5 ne lSsdm ego-ul si ne convingS ci ne ajutd sd suferim mai pulin, cSnd in realitate el ne face si suferim mai mult. Vlrxtt,<:oreo celor 5 rdni Modul preferat de ego pentru a ne face si evitim ,,uferinfa generatS de o rand este de a ne convinge si grurtim o masc5, de fiecare datd c6nd acea rani ne tste activatS. El crede sincer ci astfel ne protejeazd 9i rru realizeazi ci proced6nd astfel nu facem decit s5 ne intrefinem gi si ne alimentim rinile. Cu cAt o rand este erlimentati cu atSt ne face mai riu. Cu c6t aclionim rnai rapid gi mai puternic cu atSt reac{ia dureazd rnai mult. De ce existi at6tea sinucideri? De ce existd milioane de oameni care devin dependenli de substanle care ii adorm, care ii impiedicd si fie congtienli de o problemi adevirati - ligiri, dulciuri, jocuri, alcool, droguri, medicarnente? De ce existi din ce ?n ce mai multe boli, in ciuda progreselor gtiinfelor medicale? De ce existi atitea divo(uri gi separiri? Pentru ci oamenii nu vor si simti toatd durerea din sufletul lor. Din pdcate, negarea acestei dureri nu face decdt si o intensifice. Poli sd faci comparalia cu o ranl fizic5: plaga este deschisd gi se infecteazd pe zi ce trece. Chiar daci incerci si o acoperi ca si nu se rnai vadd, infeclia progreseazd gi durerea se intelepte pSni la limita de suportabilitate. i1i rimAn doui posibilit5!i: moartea sau acliUnea pentru vindecare. lati unde a ajuns umanitatea! E momentul si devenim congtienli de c6t de urgent trebuie si aclionim pentru a ajunge si trSim o via!5 fericiti 9i nu o viali in suferin!5 DupI at61ia ani de observafie gi dupE ce am ascultat o mullime de oameni povestindu-mi problemele lor - personale sau profesionale - mi-am dat seama c3t este i|.Ego este:!rn ,suferinta SufletUrli
  • 7.
    Lise Bourbeou de evidentfaptul cA atragem anumite comportamente gi atitudini din partea celorlalli in func!ie de rdnile noastre. Am ajuns s5 inleleg ci avem cu tolii cel pulin patru din cele cinci r5ni. Suferim cu tolii de respingere, abandon, trldare pi nedreptate. Se pare ci doar rana de umilin!5 nu o are toati lumea. Cea mai mare parte dintre oameni admite c5 are cel pulin doud dintre cele patru rSni menlionate, cele care sunt cele mai evidente gi cele mai dureroase. in funclie de schimbirile petrecute de-a lungul vielii noastre putem s5 constatim cd unele rini par si se diminueze, iar altele par si se agraveze. Eu personal, provin dintr-o familie numeroasS. Pirinlii mei au ficut tot ce le-a stat in putin!5 pentru cei unsprezece copii, muncind mult, dar firi si fie at6t de prezenli gi atenli la nevoile noastre pe c3t ne-am fi dorit noi. Nu prea aveau timp s5 ne facS complimente 9i si ne asculte. Atunci cum de unii dintre noi s-au simlit mai degrabi respingi, altii abandonali ori trddali, iar allii au suferit de nedreptate. Unii dintre noi au suferit gi de umilin[5. Acum gtiu cd nu ceea ce erau sau ficeau pirinlii nogtri ne provoca anumite suferinle asociate cu anumite rini. Era perceplia noastrd personalS a atitudinii lor. Vtrnlrr oreo celor 5 rdni lrr cartea despre rdni am explicat cum in spatele triidirii se aflS abandonul gi cum in spatele nedreptdtii ,,r' ascunde respingerea,fird ca noi si trSim aceste rdni t u aceeapi intensitate. Te sfituiesc s5-[i amintegti acest lucru atunci c6nd vei simli nedreptate sau tridare. incerc6nd sd afli de ce fi-e fricS pentru tine intr-o ritualie care te rSnegte vei descoperi c5 fricile de a fi respins sau abandonat sunt cele mai inspiim6ntitoare gi mai dureroase. Acum am aceastd certitudine pentru cd cele doud rSni importante si vizibile la mine au fost intotdeauna tridarea gi nedreptatea. Am crezut multd vreme ci nu suflr sau cI sufir prea pufin de abandon gi de respingere. Abia in ultimi zece ani am inceput si admit cd frica de a fi respinsi gi frica de a fi abandonati erau chiar mai prezente dec6t frica de a fi trddatd sau frica de a cddea victimd unei nedreptSli. i1i mai amintesc si faptul ci frica de a respinge, de a abandona, de a trdda pe cineva sau de a fi nedrept cu cineva este tot at6t de importantl ca frica de ce ar putea s5-1i faci ei [ie. Vei realiza, de asemenea, faptul cd te rinegti gi singur, la fel de dureros. Te respingi, te abandonezi, te umilegti, te trddezi si egti nedrept cu tine insuli in aceeagi misurS in care triiegti lucrur.ile astea cu ceilalli. in cadrul atelierelor Ascultd-gi Corpul noi numim acest mare adevir Triunghiul Viegii.
  • 8.
    Lise Bourbeau ' ,TriunghiulVielii ilustreazS faptul c5 ceilal[i sunt cu 'ri.-rtine ata cum e$ti tu cu ei ti cum egti cu tine tnsuli. '.'Gradul de suferinlf,, fricile giemofiile sunt identice . Vom face un scurt breviar cu caracteristicile fiec5rei rlni gi a fiecirei mSgti la care si te raportezi pe tot parcursul acestei cir!i. Amintegte-|i ci purtSm o mascd ca urmare a activirii unei rini - de citre tine insuli sau de citre altcineva - pentru a ne proteja. Ego-ul ne joaci feste fdc6ndu-ne si credem ci nu avem nicio rani gi este convins c5 neg6nd rana, aceasta va durea mai pufin. Facem tot posibilul si ignorim rana gi mai ales si nu o simlim, crezdnd cd astfel ceilalli nu o vor vedea gi nu o vor simfi. vurdecoreo celor 5 rdni caracteristicile fiecirei m5gti diferi pulin de cele rlescrise in prima mea carte, deoarece includ gi rezultatele tuturor cercetirilor gi observa!iilor din Lrltimiani. RANA DE RESP!NGERE Aparilia rinii: De la conceplie p6ni la virsta de un an. Copil care se simte respins de citre pdrintele de acelagi sex gi nu crede in dreptul siu la existenli. Masci: Fugar Frica luicea mai mare: Panica Atitudinea gi comportamentul rinii gi a mSgtii active: Fugarul crede profund ci nu valoreazd nimic sau nu mare lucru. Este constant nemulfumit de ceea ce este. Se consideri nul gi crede ci nu valoreazi ni- mic. Are foarte puline stimi de sine. Este convins ci daci nu ar exista deloc n-ar fi mare lucru" Se considerS diferit fa15 de restul familiei. Se simte neinleles gi rupt de restul lumii, chiar gi de umanitate. Se simte adesea singur, nelinigtit gi fe- bril c6nd nimeregte ?ntr-un grup. $i-a dezvoltat mai multe moduri de fugi (astral, droguri, alcool, somn, pleciri precipitate, jocuri vir- tuale etc.) Se protejeazi in mod incongtient utilizAnd negarea. Se rupe ugor de lumea exterioar5, refugiindu-se in lumea sa imaginard sau in astral. Se poate chiar in- Eu mi iubesc 1t'
  • 9.
    Lise Eourbeau treba cecaute pe Pim6nt sau daci nu cumva a ate- rizat intr-o familie care nu este a sa. CAnd e singur este invadat de emo!ii, mai ales de diverse frici" Acordd pulinS importan!5 luourilor materiale. Se simte atras mai mult de zona spiritualS sau de cea intelectualS. PosedS o imaginafie bogatS dar din picate o folosegte pentru a-gi crea scenarii de respingere. Crede, congtient sau nu, cE fericirea nu poate dura prea mult. Vorbegte in general pulin gi se retrage dacd nimeregte intr-un grup. ii este fricS c5 deranjeazi sau ci nu pare suficient de interesant. Este consi- derat solitar gi l5sat in pace. Cu c6t se izoleazd cu at6t pare ci devine invizibil. in prezenla cuiva care ridici tonul sau devine agre- siv pSrdsegte imediat situa!ia, inainte de a intra in panicS. CAnd se simte privit, devine nelinigtit, ingrijorat de elinsugi. Are o energie nervoasi care ii conferi o mare ca- pacitate de munc5. Simte ci existS doar c6nd este foarte ocupat, ceea ce tl ajutd sd se conecteze la lumea materialS. E un perfecfionist, care imbdtr6nind se panicheazi din ce ?n ce mai mult la g6ndul ci n-ar fi capabil si facl fa!5 viefii. Crede cd gi-a ratat existenta. /rrtlecoreo celor 5 rdni . Frica de a fi respins il face si devini obsesiv in anumite situalii. . UtilizeazS frecvent cuvinte de genul: nimic, nulita- te, a dispdrea, inexistent, fSri valoare etc. Aspectulfizic . Corpul mic, ingust, foarte slab. o Partea superioari a corpului contractatS, retrasi o O parte din corp mai mici . il lipsegte o parte din corp (s6ni, fese etc.) o Prezinti scobituri (piept, spate, stomac) o Are o parte a corpului asimetrici . Ochii mici gi privire fugari . Cearcine pronuntate o Voce slab5, stinsa . Probleme de piele (mai ales pe fa15) o Preferi vestimentatia de culoare neagrS
  • 10.
    lrmcul FUGARUTuT RANA DERESPINGERE Vlndccoreo celor 5 rdni RANA DE ABANDON Aparlfia rinii: lntre unu gi trei ani, in relatia cu plrintele de sex opus. Copi! care a suferit pentru ci nu se simlea suslinut de citre pirintele de sex opus in relalia afectiv5. l-a lipsit,,hrana"afectivi sau a primit o formt de afecliune lipsiti de cildurd ori diferitd de agteptdrile sale. Masca: Dependent Frica luicea mai mare: Singuritatea Atitudinea gi comportamentul riniigi a mlgtii active: o Dependentului ii este foarte greu si ,,funclioneze" singur, iar singuritatea il inspiimintS. Cauti intot- deauna prezenla gi afecliunea altora. Are nevoie in primul rind de susfinerea celor din jur. o Adeseori suferi de tristeie profundi (singur sau nu)fdrd sd prea gtie de ce. o C6nd este singur pl3nge mult timp, firi si realizeze cd de fapt igi pl6nge singur de mil5. . iti provoacd incongtient boli sau situalii dramatice doar pentru a atrage atenlia gi mila celorlalli. Dez- volti o atitudine de victim5, crezind sincer ci este ghinionist. o Fuzioneazi ugor cu ceilal!i. Pdtrunde in suferinlele gi emoliile lor, dar se folosegte de acestea pentru a atrage atenlia asupra sa. Lise Bourbeou
  • 11.
    Lise Bourbeau igi evidenliazipartea de vedetS, de cele mai multe ori exprimati intr-un mod dramatic, doar pentru a atrage atenlia. intr-un grup, ii place si vorbeascS' despre el insugi. Raporteazd orice int6mplare la el insugi. Se aga!5 fizic de al1ii. ii este dificil s5 facl sau sE decidd ceva de unul singur. Cere intotdeauna plrerea 9i ajutorul celorlalli gi de multe ori preferi sd pard incapabil doar pentru a obline ajutor, nu pentru cd nu ar putea reugi sin- gur. P6ni la urmd e foarte posibil si nu urmeze sfa- turile primite pentru cd de fapt, el cautd doar atenIie. C6nd ajutd pe cineva sau c6nd face un servici cuiva o face doar in speranla ci acesta se va ocupa de el. Are suiguri gi cobo16guri frecvente, astSzi vesel m6ine trist. Se destabilizeazi usor din cauza emo!iilor. Dificultatea de a termina o rela[ie ?l determind sE faci tot felul de compromisuri ca sd nu r5m6n5 sin- gur. Crede ci daci cineva este de acord cu el, aceasta este o dovadd de dragoste. in prezenla unei persoane furioase sau agresive se inmoaie brusc Ai devine ca un copilag speriat imbitr6nind, spaima de singurltate cregte. Deseori preferi si indure o relafie dificilS decdt sd rim6n5 singur. Vtrdecoreo celor 5 rdni . Folose$te preponderent cuvinte ca: singur, absent, nu mai suport, o las baltd etc. Aspectulfizic . Corp longilin, sublire, fdri tonus . Sistem muscular nedezvoltat r Brale lungi, care se bdlSnginesc pe 16ngi corp . Umerii cSzuli o Spatele curbat . PErti ale corpului cdzute, flasce o Ochi mari ;i trigti o Voce slabi, p16ngicioasS o Se sprijini foarte des de ceva sau de cineva. o Preferl hainele largi , 1515i
  • 12.
    I IrIzIcu I. DEPENDENTULUI RANA DE ABANDON Vttrlt'r rrrr'0 celor 5 rdni RANA DE UM|UNTA Aparitia rdnii: intre unu gi trei ani, in raport cu gr;irintele care i-a reprimat orice formi de plScere lrzic6. Aceasti rand poate apdrea in raport cu unul rlntre pdrinli - cel care se ocupS de dezvoltarea fizici ii sexualS a copilului - sau in raport cu ambii pirinli. (.opil care a suferit umilirea din partea unui pdrinte llentru ci a experimentat pldcerea simlurilor. libertatea plScerii i-a fost zdrobiti de atitudinea represivi 9i dispreluitoare a pirintelui. A simlit ruginea fa!5 de acest pirinte. Masca: Masochist Frica luicea mai mare: Libertatea Atitudinea gi cornportamentul rinii gi a migtii active: o Masochistul are un suflet de misionar, pe care il manifesti adesea prin frici o I se pare ci Dumnezeu (sau Paznicul moralei din familie) il supravegheazi 9i il judeci permanent. Face tot ce poate pentru a se arita demn in fa[a lui Dumnezeu sau in ochii celor pe care ii iubegte. Cre- de ci pentru a fi spiritual 9i demn, trebuie si ugureze suferinlele umanitdfii. Din acest motiv igi face o datorie din a-i servi pe cei la care !ine, pu- n6ndu-i pe primul plan, inaintea sa. Pe de alti par- te, masochistul are dificulti[iin a accepta mAngdie- rile sau risfSlul. Lise Bourbeau
  • 13.
    Lise Qourbeou Este foarteretinut in vorbire, pentru cI a inleles ci n-are dreptul si spune lucruri care sA-i deranjeze pe ceilalli. Are chiar inclinalia s5-i scuze pe alfii. Refuzi si-gi recunoasci senzualitatea gi plScerile pe care aceasta i le procurS. Respinge pulsiunile asociate cu plScerile simlurilor pentru ci se teme cd va fi coplegit giiiva fi rugine. li este, de asemenea, teamd ci va fi pedepsit daci se bucurd prea tare de via!5. A avut mai multe intdmplSri implie6nd sexualitatea, at3t in copilSrie c6t giin adolescen!5. Face tot ce poate ca s5'nu fie niciodati liber, cici pentru el ,,a fi liber"inseamni ,,a fi neingrddit gi a avea prea multe plSceri" ili reprimi astfel libertatea, punSnd nevoile celorlalli in prim plan gi neavAnd astfel timp si se bucure de propria via!6. Crede ci prin pldcerile simlurilor se depirteazd de spiritualitate. in plus, nu vrea si fie perceput ca lipsit de suflet. Tgi cunoagte nevoile, dar nu gi le asculti, crezdnd ci trebuie si,#isacrifice pentru a se simtitmplinit. Se simtedqiseori maculat, grobian, indemn. Uneori chiarrdezjustat de el insugi. Compenseazi insi gi se recompenseazi m6nc6nd, crez6nd ci igi face plicere, dar ruginea gi auto- culpabilizarea ii strici gi aceastd bucurie. 5e ?ngragi cu ugurinli, pentru a-gi gisi motive de a nu se bucura de plScerea simfurilor. Vlndecorea celor 5 rdni o Are talentul de a provoca amuzamentul altora, prin autoderiziune, umilindu-se singur. o Este atras de locuriin care nu se tnt6mplS mare lucru, cici nu este congtient de mirelia sufletuluisiu. o Folosegte cu precidere cuvinte ca: nedemn, mic, gras, porc, murdar etc. Aspectulfizic: o SupraPonderal,rubicond o Talie scundi o Fatd rotundS, bucdlatd Ochi mari, rotunzi cu privire de copil GAtulgros MicS umfldturi de bizon in partea de sus a spatelui Parli ale corpului rotunjite Se imbraci deseori cu haine scoate in evidenli rotunjimile igi pdteazd deseori hainele Voce mieroasl strdmte, ceea ce-i a a a o a a o
  • 14.
    lrzrcu r. MAsocHrsru LU r Vindecoreo celor 5 rdni RANA or rRAoane Aparitia rinii: tntre doi gi patru ani, in raport cu pirintele de sex opus. Copil dezamdgit, fiindcd a simlit ci agteptirile sale de afecliune nu ii sunt indeplinite de cStre pirintele de sex opus. S-a simlit tridat sau manipulat Tn zona sa dragoste - sexualitate. $i-a pierdut increderea in acel plrinte dupi ce a suportat promisiuni neTndeplinite, minciuni sau semne de slSbiciune. $i-a judecat pdrintele ca incapabil de a-gi asuma responsabilitatea. MascS: Controlant Fricile principale: disociere, separare gi renegare Atitudinea gi comportamentul rdnii 9i a mSgtii active: o Controlantul face totul pentru a-i convinge pe ceilalli de forla personatitSlii sale. igi folosegte calitilile de conducdtor pentru a-9i impune voinla. . ili neglijeazi vulnerabilitatea giincearcd sd se arate puternic. Jine ca ceilalli si gtie de ce este el capa- bil. o Face in aga fel inc6t sd fie considerat responsabil. Crede c5 a fi responsabil inseamni a fi gef. in reali- tate este de fapt iresponsabil, cdci ii acuzd intot- deauna pe allii gi dE vina pe ei. igi gisegte cu ugurinli scuze, astfel inc6t sd scape de acuzalii. Lise Bourbeau RANA DE UMILINTA
  • 15.
    Lise Bourbeou incearci sifie special, important. Cauti titluri gi onoruri, incearci si fie in centrul atenliei. Este ugor impresionabil de cineva celebru gi bogat, acord6nd imediat incredere unei astfel de persoa- ne. Uiti si fie vigilent 9i in caz de dezamigire devi- ne neincrezitor Reputalia e foarte importantd pentru el 9i daci gi-o simte ameninlatd este gata si o distrugd pe a celui care i-o pune in pericol Minte cu ugurin!5 pentru a scipa basma curatS, dar nu poate tolera ca cineva s5-l minti pe el. Nu il deranjeazi subiectul minciunii, ci minciuna ln sine. Exemplu: Dacd domnul igi ingealS sofia, aceasta va fi mai deranjati de faptul ci a fost minliti dec6t de faptul ci domnul gi-a gisit pe altcineva. Are foarte multe agteptiri de la ceilalli gi este foar- te exigent. Atunci c6nd delegS o activitate cuiva in- sisti ca lucrurile si fie fScute in felul sdu giin ritmul siu, pentru a-ti demonstra superioritatea gi importanla. Controleazd intruna, din lipsi de in- credere. Ti place sE prevadS totul, pentru a putea controla totul. Nu suportS ca ceva sau cineva s5-i strice pla- nurile. Acceptd cu greu neprevlzutul. Se crede indispensabil gi ii place si creadi ci ceilalli nu s-ar descurca firS el. Se destiinuie cu greu, pentru ci nu are incredere in cei de sex opus. Se teme ci ar putea profita de el. Vindecareo celor 5 rdni in nici un caz nu vrea si vorbeasci de gregelile sau de slSbiciunile sale. o Este un bun manipulator;i profiti pentru a-gi controla partenerul. Refuzi s5 admiti ci este in ciutare de dovezi de dragoste din partea acestuia. Manipuleazi prin orice mijloc: bosumflSri, gantaj, minciuni, seducfie, fipete, amenin!5ri. Poate ajun- ge chiar la violen!5. . inlelege gi aclioneazi rapid, dar de multe ori dupi o judecatd pripitS. o E intotdeauna sigur pe el gi incearci s5-gi impuni punctul de vedere in fala celorlalli. ii place s5 aibE ultimul cuvdnt. o Este ranchiunos. Poate si puni brusc caplt unei relalii gi s5 refuze apoi orice contact pentru o lungS perioadd de timp. o Este intolerant gi lipsit de ribdare fa!5 de cei ce se migcl maiincet. Nu ezitd si-gi manifeste furia. . incearci si pari independent pentru a evita frica de separare, de a fi abandonat. ii critici pe cei dependenli. o Folosette cu precddere cuvinte ca: asociat, diso- ciat, separat, pdrisit, intr-adevir etc. Aspectulfizic: o Bdrbatul arati forli gi putere in partea superioari a corpului, are umerii mai largi dec6t goldurile. 30
  • 16.
    ,uttl.'t (treo celor5 rdni a a a a a a a Lise Bourbeau La femeie goldurile sunt mai largi dec6t umerii. Bazinul degaji forg5. Mugchi dominanfiin mai multe zone ale corpului. Voce puternic5. Piept bombat. Un surplus de greutate, nu pare gras, mai degrabd puternic. Tendinti de a face burti, cu v6rsta. Ochi mari, privire intensS, seducitoare. Preferi hainele colorate '' " t't' il 'r i l(-* + ,' )* @ I ( ,1') r.'iez' /r. "-,- i:t-; ,l*-. ii -ll-'-., l, il l ..- .1 ,-,_- . ,', , , ,/ '-. r/,, l t 'i 't' ' i i ll 'i' , 11( , ,,i ,/'.r. , , Y1 ,i I IFIZICU L CONTROIANTU LU I RANA DE TRADARE
  • 17.
    Lise Bourbeou RANA DENEDREPTATE Aparitia rinii: intre patru 9i $ase ani, in relalie cu pirintele de acelagi sex. Copil care a suferit din cauzi ci pirintele de acelaqi sex a fost distant, rece. Nu a putut si se exprime, si fie el insugi in relalia cu acel pdrinte. A reaclionat renun!6nd la propria sensibilitate, impunAndu-gi si evolueze 9i si fie perfect. $i-a blocat exprimarea individua litilii. Masca: Rigid Frica principalS: lndiferenla Atitudinea gi comportamentul riniigia migtii active: o Rigidul incearcd si pari vioi 9i dinamic, chiar 5i atunci cAnd este obosit. r Admite foarte greu ci ar avea vreo problemi sau ci il deranjeazd ceva. DacS admite existenta unei probleme, se grdbegte si adauge ci nu e mare lu- cru, ci se descurci singur sau ci deja a rezolvat. . igi foloseqte autocontrolul pentru a fi perfect 9i pentru a-gi atinge idealul pe care singur 9i l-a stabi- lit sau acel.ideal pe care ceilalliil agteapti de la el. o Face totul pentru a-$i controla furia 9i o face congtient, de teami si nu-9i piardd controlul. o Poate incerca s5-i controleze pe ceilalli atunci cind perfecliunea ii este pusi la indoiald 9i trebuie si se apere. Vindecorea celor 5 rdni . in ciuda faptului ci vrea ca totul si fie perfect gi echitabil, de multe ori el este cel care exagereazi o acuzalie sau un gest. Nu igi di seama cit de ne- drept poate s5 devini uneori fa15 de allii sau chiar fald de elinsupi. r Rigidul nu vrea si SIMTA. i9i manifesti cu greu sen- timentele pentru ci nu gtie cum s5-gi gestioneze sensibilitatea. Ti este teami ci s-ar putea si-gi piardd controlul gi si nu mai fie perfect in ochii celorlalli. o Pare de altfel rece 9i insensibil, pentru ci incearci sI arate - altora, dar 5i sie insugi - ci nimic nu-l atinge. Din acest motiv este incapabil sd stabileasci relalii profunde, intime. o Se comportS foarte aspru cu corpul siu gi admite doar rareori ci este bolnav. Aproape insensibil la frig sau la durere, se mSndregte ci nu are nevoie de medici sau medicamente. o Se crede apreciat mai ales-pentru ceea ce face 9i pentru aspectul fizic. Nu are repaus p6nd c6nd to- tul nu este terminat gi perfect. inainte si-gi permiti vreo plScere trebuie si simtd ci o meritS, muncind pentru ea. o Pretinde mult de la el insugi, vrea sd fie tot timpul performant gi nu-gi respecti limitele. De aceea nu tolereazi lenegii. o Este specialist in auto-sabotaj, atunci c6nd - dupi pirerea lui - ii merge prea bine. 35
  • 18.
    Lise Bourbeou r l,trrltrr'lruie si fie corect, justificat gi explicabil. ( ,rrrtl t'ste prins cu vreo gregealS se justificS imediat ;,r tle teama de a fi prins igi pregitegte justificirile din timp. . Nu se poate abfine si nu intrerupi pe cineva care face afirmatii nedrepte, crez6nd sincer cI astfel il ajut5. ii criticd cu ugurin!5 pe cei care nu se com- porti aga cum i se pare lui cd ar fi drept gi corect, se critici ugor gi pe sine. in opinia lui cunogtinlele sunt mai importante decit sentimentele. Se m6ndregte cu memoria gi cunogtinlele sale. o CAnd igi atinge limitele poate deveni foarte sarcas- tic, batjocoritor, incipil6nat gi intransigent. o UtilizeazS frecvent cuvinte ca: intr-adevir, exact, nici o problemi, cu siguran!5, niciodati, trebuie, intotdeauna, corect, extraordinar, fantastic gi mul- te superlative. Aspect fizic: o Corp bine proporlionat, cit de perfect se poate o Tinut5 dreapti o Umeri pdtrali o PSrtiale corpului rigide (picioare, g5t, spate) o Migcdri rigide. o Aparilie ingrijitd 9i seducitoare o Mijloc subfire, strins cu centuri sau cu hainele o FalcS puternicd Vindecoreo celor S rdni . Abdomen plat, pe care 9i-l !ine supt o Fese rotunde, bombate e Ten curat, luminos e Privire strilucitoare, vioaie, directd o Voce uscatS, vorbire rapidi 36
  • 19.
    hrzrcur- RTGTDULUT RANA DENEDREPTATE Vindecoreo celor 5 rdni Activarea rinilor Atitudinile gi comportamentele prezentate la descrierea fieclrei mSgti se manifesti in momentul c6nd rana respectivi este activati gi decidem si purtim acea masci. De ce si purtim o masci? Pentru cd ego-ul nostru ne face si credem ci adopt6nd comportamente diferite vom resimli mai pulin durerea provocati de activarea r5nii. in plus, credem ci ceilalli nu ne vor observa rana. Putem face o comparalie cu modul ?n care acoperim o rani fizici cu un pansament sau cu faptul de a lua un medicament inainte de aparilia durerii. Putem pretinde astfel ci nu existi nici o problemi, Durerea fizicd este o reflectare a unei durerii psihice gi scopul ei este sI ne atragi atenlia asupra adeviratei cauze a riului. Aceasti carte ili va indica mijloacele prin care vei ili putea pune capit suferinlei de unul singur. Acest lucru nu va fi totugi posibil doar prin simpla lecturS. Va trebui si inveli cum si utilizezi metodele prezentate gi pe mdsuri ce vei invila si le utilizezi vei reu;i s5-1i atenuezi durerile firi ajutor din exterior. Vindecarea unei rini sufletegti poate fi comparati cu vindecarea unei rini fizice. De exemplu, o persoani care poate s5 gdseasci mesajul corespunzitor unei dureri fizice a trecut prin diverse stadii de inv51are. La inceput, nu i;i di seama gi este in intregime Lise Bourbeau
  • 20.
    Lise Bourbeou dependenti deajutor exterior (medicamente sau terapeut). Pe urmi devine congtienti c5 existi un mesaj dincolo de durerea fizici gi - continuSnd si urmeze tratamentul - incearci sd decodeze acest mesaj. Cu timpul, ajunge si decodeze mesajul respectiv 9i nu mai are nevoie de ajutor exterior. Cum se activeazd o ran5? Se poate ?nt6mpla in trei feluri, cum am menlionat mai devreme c6nd vorbeam de,,Triunghiu I Vie!i i" Egti afectat de atitudinea sau comportamentul pe care cineva le are la adresa ta. Te simfi vinovat fald de cineva, !i-e teami c5-l vei rini gi ii vei activa vreo rani prin ceea ce faci sau spui sau prin ceea ce intenlionezi si faci sau si spui. 3. Suferi din cauza din a ceva ce-ti faci sau cum egti cu tine insuli. Trecem zilnic de la o rani la alta, in funclie de circumstanle gi de persoanele pe care le frecventim. Am remarcat ci in general, in viala profesionalS suferim cel mai adesea de respingere gi de nedreptate, in timp ce in viala personal5 avem abandonul gi nedreptatea. Umilinla o triim intotdeauna in raport cu noi ingine. Nu-i acuzSm pe ceilalli c5 ne umilesc. Voi explica asta in capitolul despre umilin!5. >-.--(D-< Vindecarea celor 5 rdni Dupi lectura acestui capitol am decis si aplic in viafa mea urmitoarele: 1. 2.
  • 21.
    CAPITOLUL DOI in**at Lfr,<txexrte; Acest capitol regrupeazi intrebiri care ni se pun frecvent in atelierele si conferintele Scolii AscultS-ti Corpul Copii adoptati trebuie sd considere cd rdnile lor au fost octivote de pdrin{ii biologici sau de cei adoptivi? RSnile ni se activeazi inilial de la concepere p6nd la v6rsta de ;apte ani. Confbrm anumitor curente din psihologie ne dezvoltim toate credintele pAni la v6rsta de gapte ani. E sigur ci cea mai mare parte a modului nostru de 96ndire, fricile, credinlele, sentimentele, deciziile, le trSim in mod incon;tient. in ceea ce privegte apari!ia sau activarea rinilor aceasta se prezintS atSt prin rela!ia cu pSrin!ii adoptivi c6t gi cu cei biologici. De fapt, toli cei care au avut un rol important in primii qapte ani de via!5 au participat la ,,trezirea rdnilor" existente inainte de nagtere. Bunici, educatori, profesorii sau orice altS persoanS importantS, Am ascultat cu atenlie numeroase mirturii ale unor persoane adoptate, care la maturitate si-au gisit pirinlii biologici. Pe misuri ce ?ncepeau s5-i frecventeze gi si petreacS mai mult timp cu ei descopereau o mare aseminare intre rinile lor, deci 9i intre ernoliile, fricile gi credinlele lor. Un copil adoptat va avea intotdeauna o legiturl foarte puternici cu pirinlii sii biologici, datoritd faptului ci Vindecarea celor 5 rdni i-a ales pentru aceastd incarnare. Legitura lor genetici este la fel de importantd ca legdtura dintre sufletele lor. Daci esti copil adoptat, amintegte-fi c5 experienfa unui abandon 9i a unei respingeri de mic copil face parte din planul tdu de viafd, pentru a te ajuta sd accepli aceste riniin viafa ta. i1i va fi foarte greu si le vindeci atSta timp cdt nu ifi asumi responsabilitatea acestei alegeri. De la nagtere, cei care se ocupi de un copil vor acfiona gi vor reacliona in raport cu acesta in funclie de ceea ce au de invSlat ?mpreun5. Absolut nimic nu este ldsat la int6mplare. Viala este at6t de inteligentd incSt trebuie neapdrat sd acceptdm aceasti inteligentd. Am auzit de multe ori cdte o mami pl6ng6ndu-se: Nu gtiu cum de imi pierd controlul otAt de repede cu fiico mea cea micd. Are talentul de o md face sd reoclionez gi sd uit de bunele mele intenlii de o fi mai tolerontd cu eo. Nu fnfeleg, moi oles cd n-am ovut deloc acest gen de probleme cu sorq ei, core e cu door trei ani moi more. in acest caz, rdnile se activeazi gi la pirinte gi la copil. Mama isi pierde controlul pentru cd se simte respinsi de fiica ei. Dupd asta se auto-acuz5 ci este o mami rea (r5ni de respingere gi de nedreptate) gi reactioneazi cu furie. Acest gen de reaclie poate surveni chiar daci fata nu scoate nici un cuv6nt: o privire sau o anurnitd mimici ajung. Asta demonstreazi foarte clar ci suferinfa ne este provocatS de interpretarea pe care o dim faptelor. O rand activati la una indicd faptul ci acea rand a fost activati gi la cealaltS, in acelagi rnoment gi cu aceeagi intensitate. La fel se int6mpli gi in cazul unui copil adoptat. Lise Bourbeou
  • 22.
    Lise Bourbeou Precizez aicici nu este necesar si gtim c6nd 9i de citre cine ne-au fost activate rinile in prima copilSrie' E suficient si recunoagtem existenla lor. Pe misurd ce devenim mai congtienli Siinvdlim si ne acceptim mai bine, multe evenimente din trecut ne devin maiclare. Dacd unul dintre pdrinli o fost absent cdnd erom mici, inseamnd cd anumite rdni nu ne-ou lost activote? Din pdcate, nu. $tiu cd unora le-ar fi plicut si aibi aceasti gans5, dar nu este cazul. Daci de exemplu o mamd gi-a crescut singuri fiica, firi ca cineva si joace rolul tatilui, copilul va fi atins in rinile sale de abandon pi de tridare. Rdnile au putut si fie activate Tn moduri diferite: Vindecoreo celor 5 rdni Lucrurile se petrec la fel pentru toli cei care au avut un singur pirinte in copilSrie ;iin adolescen!5 Moma mea d murit cdnd oveom trei ani, ior tato s-a recdsdtorit cdnd aveom Sase. Core dintre cele doud mame mi-ou activat moi mult rdnile. in familiile reconstituite, toti cei care joaci un rol parental au influenle asupra ta. in general, pdrinlii biologici activeazd rini mai profunde, dar de multe ori, noul pdrinte nu face dec6t sd continue aceasti activare. Amintegte-li ci atragem intotdeauna persoanele de care avem nevoie in fiecare moment al vietii noastre. Persoonele homosexuale ar trebui sd inverseze rolul pdrinlilor? Nu, fie ci vorbim de o femeie sau de un bdrbat, homosexualitatea sa nu are nimic de-a face cu rinile. Preferinla sexualS este un fapt foarte personal gi de naturi strict fizic6, chiar dacS alegerea se face ca reaclie la relalia cu unuldintre pirinli. Ceea ce este important - repet - nu este si gtim cine a fost prima persoani care a activat unele r5ni, ci sd recunoattem ci avem aceste rini gi ci pirinlii nogtri au fost alegiin funcfie de planul lor de via]d, care este str6ns legat de al nostru. Ei participi Tntotdeauna la dezvoltarea noastrS spi ritua 15. o Prin ceea ce mama a povestit despre tatilui. o Prin ceea ce fiica a observat la alli ta1i, copii. Prin intermediul unui frate mai mare sau a unei alte persoane de sex masculin din familie. Prin imaginea pe care gi-o face singuri despre tatil siu. I Prin orice birbat care poate reprezenta un tatd in ochii ei, cum ar fi un profesor sau un prieten de familie. absenla ai altor
  • 23.
    Lise Bourbeau Reacfia laalegerea homosexualit5lii unei persoane are legdturi directi cu ceea ce acea persoane are de invSlat. in general, daci pirin!ii accept5 cu ugurinta aceastd alegere, asta va ajuta propria acceptare, iar rinile sale nu se vor activa in sfera sexualitifii. Daci unul sau ambii pirinli nu vor accepta, atunci se vor activa una sau mai multe rini. Putem determina aceste rini pe baza descrierii lor. in ceea ce privegte partenerii, determinarea rinilor activate poate fi mai dificili. De exemplu, c6nd doui femei trdiesc impreunS, una poate juca mai pregnant un rol de birbat. Daci este cazul t5u gi egti consideratd a fi femeia din cuplu, partenera ta poate sd ili retrezeasci suferinlele trSite cu mama ta dar gi pe cele avute in raport cu tatil tiu. Sfatul meu, in acest gen de situafii este si nu incerci si afli prea multe. Trebuie doar s5-1i gestionezi corect fiecare ran5, pe mdsurd ce se activeazd gi asta ili va imbunitili relalia. DacI iti accepli ugor homosexualitatea vei fi mai pufin confuzi ;i vei putea s5-1i gestionezi mult mai ugor emoliile triite. Aud des ci aceasti confuzie se manifesti deseori 9i la cuplurile heterosexuale. O femeie poate spune ci partenerul ei se comporti asem5nitor marnei ei ;i se intreabi cum s5-gi interpreteze rinile. Trebuie doar si se bazeze pe comportament, pentru ci acesta ii va indica despre ce masci este vorba gi ce rani ii corespunde. Verific6nd pe urmi cum gi-a judecat partenerulin modul siu de A Fl va descoperiiin final ci la fel gi-a judecat gi tatil. Confuzia vine din faptul c5 Vindecoreo celor 5 rdni degi comportamentul este diferit, acuzafia este aceeagi. Voi reveni asupra acestui subiect, intr-un alt capitol al acestei cirfi. Auzim din ce in ce moi des de persoane tronssexuale, bisexuole, intersexuole etc. pe cine trebuie ocestea sd ia in considerare pentru octivarea rdnilor lor. Rdspunsul este acelagi. pirinf ii ne activeazi intotdeauna anumite rini, fird si vrea, pentru ca noi si devenim conptienli de ceea ce avem de invilat, la fel cum gi ei au nevoie de noi pentru evolufia sufletului lor. Atunci c6nd o persoani alege un mod de viald in afara normelor obignuite, este predispusi si experimenteze diferite forme de respingere, atat din partea altora c6t gi din partea sa (autorespingere). Cu toate astea, existi milioane de oameni care se nasc cu o rani gravd de respingere, degi par si triiasci absolut conform normelor. Este deci preferabil sd nu ne pierdem timpul ciut6nd .diferite detalii, ci si ne concentrim pe atenuarea, vindecarea propriilor suferinfe, pentru ci nimeni altcineva nu o poate face in locul nostru. Ce se intdmpld cdnd este vorbo de o mamd surogot? De cdtre cine este inlluenlot copilul in privinld rdnilor sale? in cele noui luni de sarcini legitura dintre cei doi este foarte puternicS, pentru cd fdtul depinde in totalitate de mama purtitoare. El este deci influen[at de ceea ce
  • 24.
    Lise Bourbeou ea triiepte,de ceea ce ea simte. Pentru ci nu existe hazard, femeia disponibilS ;i dispusd si poarte acel copil il va influenla in func!ie de nevoile lui sufletegti. Dupi ce va pierde orice contact cu ea, copiluligi va uita repede inceputul de via!5 9i va trSi experienfele de care are nevoie al5turi de mama care il va cregte. Acest gen de experien!5 poate fi triit diferit. Unii copii se pot simli respingi, allii abandonali sau nedreptSfiti. Pot exista copii care sE considere aceasti alegere de nagtere demonstreazi cd nagterea lor este foarte doritS. in zilete noostre lecundolia in vitro este des folositd. Ce influenle poote oveo oceastd metodd osupra rdni- lor sufletegti ale copilului? Trebuie din nou sd ne amintim ci hazardul nu existi gi ci totul ne este pre programat tnainte de nagtere, in conformitate cu planul nostru de via!5. Putem considera ci dacd sperma tatilui este fecundati de cdtre mami totul se petrece normal. Mai ales pirinlii respectivi trebuie si se intrebe ce au de invS;at din aceast5 experienld. Copilul va gti doar ci a fost foarte dorit, ceea ce nu e intotdeauna cazul la ceilalli copii. Fecundalia in vitro se poate face gi cu sperma unui necunoscut, fecundatd de citre mamd. in acest caz copilul va trii aceleagi stiri ca gi c6nd ar avea un tati absent sau dispdrut. Vindecoreo celor 5 rdni in situalia in care o mami surogat fecundeazd sperma tatdlui, putem si consideram aceleagi efecte ca in cazul mamei purtitoare. Este important si relinem ci indiferent de circumstanfe - sufletul copilului (pi cel al pirinlilor) aveau nevoie de aceste experienle pentru a putea evolua in conformitate cu planul lor de via!5. Doar ego-ul crede ci suferinlele ne sunt cazate de cdtre ceilalli. Cdt timp acceptim si credem asta, considerSndu-ne victime, nici o dezvoltare spiritualS nu este posibilS. Ali spus cd fiecare dintre noi avem cele patru rdni, cu exceplio umilinfei. Cum se foce cd eu sunt singura din fomilie care dm aceastd rond? Cdnd spun avem toli patru-1ini din cinci asta nu inseamni ci sufletul nu are nevoie si accepte rana de umilinli. Avem cu tofii o memorie genetici mogteniti din familie a9a cum avem li o memorie celulari acumulatd pe parcursul vielilor triite de sufletul nostru. Toate aceste vieli ne sunt folositoare pentru a inv51a s5 acceptim tot ce poate fi trdit pe aceast5 lume. Pe parcursul unor viefi, experimentdm gi rana de umilinfi, pentru a ne verifica nivelul de acceptare al ei Persoana care a pus aceastd intrebare credea ci este singura din familie care suferi de aceasta ran5. Ciut6nd mai atent in genealogia familiei va gisi - 48 49
  • 25.
    Lise Bourbeau hr,rtc probabil- o persoanS care ii seamini mult gi (.rre este gi ea la fel de afectat5. lntuilia imi spune ci atunci cAnd cineva seamSnd foarte mult cu un strdbunic, de exemplu, este de fapt acela$i suflet care s-a reincarnat pentru incerca s5 completeze un proces de acceptare ce nu care nu a fost incheiat. Vid adesea oameni care nu pot accepta rana de umilinti a unui membru de familie giii spun lucruri de genul: De ce ii lapi sd profite de tine in halul ocesta?Egti prea bun! Sau: De ce te ingrogi otdt? Ar trebui sd tii pulin regim! Daci te simli criticat - in gAnd sau in cuvinte - cei rotofei care au mai multe caracteristici ale misti de masochist, vei $ti c5 incl nu ai acceptat comportamentul gi aspectul fizic ale rinii de umilinfd. S-ar putea ca rana si reapari mai t6rziu sau si fie am6natd pentru o viald viitoare. E la fel pentru persoanele care au de exemplu doar fala rotundi gi nici un alt semn vizibil al acestei rini. Dacd se controleazi si nu se ingrape, din cauza mSgti de rigid, inseamni ci n-au intrat in procesul de acceptare. E mult mai inlelept s5 facem fa!5 lecfiilor pe care trebuie si le inv515m. Astfel, nu evitim doar si retriim aceleagi suferinfe gi in alte viefi, dar cel mai mare beneficiu al acceptirii de sine 9i de allii este fericirea pe care o resimlim. trnlr'r 0reo celor 5 rdni (trmenii au sceleasi rdni? l',rrral nu de mult se credea ci gemeniifal;i erau diferifi, ,rv,ind fiecare o personalitate distincti gi ci gemenii rrk'ntici erau identici din toate punctele de vedere, at6t lrzic c6t 9i ca trisdturi de caracter. Unii cercetitori suslin ,rr um c5 gemenii identici nu sunt identici LOA%, mai ales rrceea ce privegte rnodul devia!5 pe careil adoptS si al lrolilor pe care le au. De exemplu, cercetdtorii nu rcugesc si inteleagS cum este posibil ca unul dintre liemeni si dezvolte un cancer de foarte t6nir, iar r elilalt doar pe la 70 de ani. [xisti foarte multe studii despre gemeni, multe dintre ele inci in curs de validare, aga c5 cei interesali le pot gisi cu upurin!5 pe net. lin6nd cont de legea cauzS-efect, care ne spune noi ne construim viala prin ac!iunile gi deciziile noastre, intelegem de ce gemenii trSiesc experienle diferite, chiar daci par identici. Ceea ce face diferenfa, sunt alegerile pe care le fac in cursul vielii lor. Daci unul alege si devini mai con;tient pentru a-9i diminua suferinlele, adicS daci preferS dragostea in locul fricii, acceptarea in locul rezisten!ei, lSs6ndu-gi astfel inima si-i dirijeze viala gi nu ego-ul, cu siguranli acesta va avea mai puline boli decSt cel ce va ldsa ego-ul s5-l dirijeze. Eu am observat ci in cazul gemenilor identici, existi multe ganse ca atunci c6nd unul adoptd un nou comportament, celSlalt s5-l urmeze. Sunt atet de uni!i, ci se simt
  • 26.
    Lise Bourbeou foarte u$orunul pe altul, chiar cdnd sunt la distan[d. S- ar pdrea cd cel care s-a n5scut primul are mai multi influenfi, dar cum to]i avem liber arbitru, este imposibil si anticipim fard gregeali cum se vor comporta doi gemeni identici. Vindecoreo celor 5 rdni Dupi lectura acestui capitol am decis si aplic in viala mea urmStoarele:
  • 27.
    Lise Bourbeou CAPITOTUL TREI Eg,s-u/-,cRL mnL Yn-arae- obstar-ot itufa+n vtnd$nril t dnils+. C6nd am scris titlul acestui capitol mi intrebam de ce ego-ulincearci din ce in ce mai mult si fie recunoscut, c6nd atitria autori importanli ficut sd curgi r6uri de cernealS pentru a ne ajuta si inlelegem influenla covSrgitoare pe care acesta o are in viala noastri. Rispunsul pe care mi l-am dat este ci tocmai din cauza trezirii congtiinlei colective insistS atita se faci simlit. ii este frici cd ar putea dispirea. Voi continua deci si vorbesc, cum o fac in toate cdrlile mele, la fel ca in atelierele gi conferinlele Scolii AscultS-li Corpul. Pentru cei care au citit mai multe din cdrfile mele sau au participat la conferin[e sau ateliere, m-am gAndit sd adaug mai multe exemple in acest capitol gi pe parcursul c54ii. Vreau si vd ajut astfel si recunoagteli mai precis momentele e care vi dirija!i singuri viala gi momentele in care vi lisati controlati de ego. Timp de 45 de ani am citit mii de c5fii gi am participat la numeroase formiri, pentru a-mi dezvolta congtiinla, iar de peste treizeci de ani predau eu Tnsimi asemenea cursuri. Cu toate acestea inci descopSr lucruri noi. La fiecare noui descoperire rim6n miratS gi mE intreb cum de nu mi-am dat seama mai devreme de acel lucru. Vindecorea celor 5 rdni lati de ce insist in a te ajuta, prin aceastd carte, si descoperi la rAndul tiu imensa influen!5 gi putere pe care ego-ul o are asupra ta. Sunt siguri ci nu sunt singura care devin din ce ?n ce mai congtientS, cu fiecare zi, cu fiecare sipt5m6nS, cu fiecare an care trece. Dupi ce m-am tot intrebat dac6 este posibil ca intr-o zi sd scap definitiv de influenla pe care ego-ul meu o are asupra vielii mele, m-am hotirSt p6nE la urmi si o las baltd gi sd md g6ndesc doar la bucuria pe care o triiesc de fiecare dat6 cdnd imi dau seama de modurile diferite in care incearci si mi pdcileasci gi si mi controleze. Doar a9a voi reugi si-mi controlez viala mai bine. Crearea Ego-ului Aud deseori intrebarea: Dor de unde vine ego? De ce e ofit de importont in viafa noostrd? Ego-ul a inceput si se manifesteze din momentul in care Omul gi-a dezvoltat energia mental6, in urmi cu milioane de ani. i1i amintegti de Adom gi Evo? Triiau in paradisul terestru, Erau perfec[i. C6nd Eva a gustat din pomul cunoagterii (dimensiune mental5), au devenit imperfecli pi au apirut problemele. Aceasti poveste simbolici ne arati ci odati cu dezvoltarea energiei mentale am mo$tenit puterea de a alege. Suntem singurele creaturi de pe suprafala pimdntului care avem liber arbitru. Cu timpul, am ales s5 dim mai mult loc dezvolt5rii dimensiunii noastre mentale, i-am utilizat energia pentru a ne crea un ego, crez6nd cd ne 54
  • 28.
    Lise Bourbeou va fir"rtil, c6ndva, dupi care l-am lSsat si devinS mai important decSt puterea noastrd de a alege. Din pdcate, am uitat ci singura putere adevirati este cea a fiinlei divine pe care o avem fn noi - lumina noastrS, marea noastr5 inlelepciune. Putern compara ego-ul cu un vecin, cdruia i-arn oferit multi ospitalitate gi care p6n5 la urmi vine la noi in casi gi ne spune cum si ne comportdm. Acest vecin s-ar sim!i super inrportant gi indispensabil. Ar fi sincer convins ci nu putem trii fird el, cd n-am fi capabili si ludm nici o decizie in viala noastri fSri ajutorul lui. Putem condamna un astfel de vecin. Nu putem, pentru ci eleste convins cE ne ajut5, ci ne face un serviciu. Aga se int6mplS cu ego-ul nostru. El nu poate inlelege ce se int6mpld cu adevSrat, nu se poate vedea. latS de ce trebuie si invSlim si ne observSm, pentru a realiza c6nd este prezent. Este ca o patS pe o fesdtur5, care nu gtie cI este o pat5. Trebuie si fim in afara tesiturii pentru a vedea pata. E important sE ne amintim ci ego-ul este flcut din energie mentalS, Dimensiunea noastrl mentalS ne este indispensabilS pentru a 96ndi, organiza, planifica, memora etc. E o materie subtili, pe care nu putem nici si o vedem, nici sJ o atingem, spre deosebire de dimensiunea noastri fizicl, dar care este totugi foarte prezentd gi foarte importantS. Pentru a putea si 96ndim, si ne organizim, mentalul nostru trebuie si se bazeze intotdeauna pe memoria sa, pe tot ceea ce a invSlat dea lungul timpului. Dimensiunea noastri mentalS este fericiti si echilibrati atunci c6nd Vindecarea celor 5 rdni folosegte tot ceea ce a invSlat pentru a ne ajuta sI facem fali nevoilor fiinfei noastre. De ce trebuie si vorbim atata de ego in aceasti carte? Este foarte important pentru cd asta te va ajuta si devii mai congtient de toate d5tile c6nd o rani i1i este activatS, iar tu reaclionezi. intr-adevir, fiecare reaclie este provocati de activarea unei rini, iar asta demonstreazi de fiecare datS influenfa ego-ului. Ce este ego-ut Ego-ul este o crealie specific omeneascd" Pentru a supravielui el se hrSnegte din energia noastri mentalS. Se bazeazd doar pe ceea ce a fost invilat in trecut. De exemplu, orice situalie pe care o considerd periculoasi pentru ci aga a fost la un moment dat, in trecut, este tratatd ca peniculoasi pentru totdeauna, adici at6ta timp c6t il l5s5rn. incearcd intotdeauna si opreasci mersul lucrurilor, negSnd pe cAt posibil orice schimbare. Una din specialitSlile sale este suferinla. Ego-ul suferf, din cauza dorinlelor sale nesatisficute gi, de asemenea, de teama de suferinfi daci dorinfele sale s-ar concretiza I C6nd ilidaiseama ci ego-ulte domini gtii imediat ci i pertlqgascg agglqllcl rI? !,"Ie19rylg!l" 56 57
  • 29.
    Lise Bourbeau Ego-ul nupoate trii in realitate, cici compare totul la lumea pe care gi-a creat-o. E convins c5 lumea sa este cea rea15. De c6te ori am auzit adulli pl6ng6ndu-se de evenimente dificile din copilSrie, convingi fiind ci acestea au fost reale. Dupd verificirile ficute in familiile lor 9i-au dat seama ci perceplia lor despre aceste evenimente este fals5, c5 nimeni altcineva din familie nu a triit 9i nu a perceput evenimentele respective ca fiind dificile. Acegti adulli au suferit din cauza acelor evenimente timp de mulli ani doar pentru faptul ci ego-ul lor i-a influenlat sd perceapd acele evenimente intr-un anumit fel, in loc si vadi realitatea. Eu vin dintr-o familie cu unsprezece copii gi sunt siguri ci dacl ne-ai intreba despre pirinlii nogtri, fiecare dintre noi am spune altceva. C6nd eram t6niri am avut parte de un incendiu la casa noastri gi dupi mulli ani, vorbind cu surorile mele, am realizat ci nici una dintre noi nu avea aceeagi pirere despre ce s-a petrecut atunci. Am trSit fiecare un incendiu diferit. latd influenla enormi a credinlelor gi fricilor noastre, a ego-ului. Fiind creat din materie mentalS, ego-ul poate fi considerat ca o excrescenli mentalS. Cunoagtem cu tolii excrescenlele fizice ca negii, chisturile, tumorile etc. Aceste excrescenle sunt ficute din materie fizicS, dar nu sunt naturale. Acestea paraziteazi corpul gi se folosesc de energia sa pentru a se crea 9i dezvolta, pentru a exista. Am fost din totdeauna fascinatd de structurile lor. Reugesc chiar s5-gi creeze vase sanguine, pentru a trii mai mult. Ego-ul, degi aseminitor, face mult mai riu, pentru ci posedd propria voin!5 de a trSi gi de a supravielui. Acesta Vindecarea celor 5 rdni triiegte cu frica permanenti de a muri, de a dispare, parcd ar gti cd in realitate el este efemer, nu are substanlialitate aga cum avem noi. in acelagi timp, ego-ul este incongtient de asta gi din aceasti cauzi cautd si se autoconvingi de propria existenli. lgnoranfa asta seamini cu cea a unei persoane care nu vrea s5-gi recunoascd ci ii este frici cd o si rdm6nE fdri bani, ci este inconptienti de faptul ci trdiegte in nesiguran!5. Aceasta vrea deci si se autoconvingd ci de fapt nu este aga, cheltuind nechibzuit, afirm6nd ci nu se teme de sdrdcie gi este sigurl ci va avea intotdeauna suficienfi bani ca s5-si pliteasci facturile. Va merge chiar mai departe, ii critici sau incearci si-i schimbe pe cei ce manifesti o anumiti insecuritate financiarS. $tim cI daci nu i-ar fi fricd, n-ar avea de ce sd incerce si-i convingi pe allii sau pe el insugi. E la fel gi pentru ego, care tot incearci s6 se convingi ci existi, cSnd de fapt e doar o iluzie. Ego-ul, scormonindu-[i energia mentali, te slibegte. De fiecare datd c6nd il lagi s5 te controleze, te trezegti firi energie. Sunt convinsi ci deja ai remarcat acest lucru cu mai multe ocazii. C6nd trdiegti frici gi emolii - care sunt manifestdri ale ego-ului - ili dai seama cE egti obosit la sf6rgitul zilei. Doar tu poli si decizi daci continui s5-ti alimentezi ego-ul sau nu. Din picate nu este chiar aga u$or, pentru ci i-am dat prea multi putere ego-ului pe parcursul vielilor precedente. Acum el incearcd si ne convingi prin mijloace subtile cd de fapt, ne decidem singuri viala, c6nd de fapt el conduce.
  • 30.
    Lise Bourbeou Ego-ul, totalitateacredinfelor tale Cind vorbesc de o parte a ego-ului, md refer la toate credinlele, adicd la toate mijloacele pe care le folosegte pentru a interfera cu viala ta. Ai remarcat cu siguranf5 cd sute de voci ili vorbesc firl incetare, te sperie, te fac si te indoiegti de tine gi de al1ii, te culpabilizeazd, te impiedici si aclionezi etc. Fiecare din aceste voci este legati de una dintre credinlele tale. Cu c6t ifi intrefii mai mult aceste credinfe, cu at6t ele cSgtigi in importanfi. in concluzie, ego-ul este totalitatea credinlelor care te impiedici si fii tu ?nsu!i. Dificultatea de a ne recigtiga puterea De ce este at6t de dificil de a ne rec6gtiga controlul asupra vielii noastre 5i sd nu ne mai lSsim condupi de ego? Motivul principalil reprezinti lipsa de congtiin!5 a omului. Suntem congtienli de circa S-LO% de tot ceea ce se ?ntimpli in noi. Asta inseamni c5 suntem foarte pulin conStienli de toate d5lile cSnd ne l6sim viala si fie controlati de credinlele noastre. indriznesc si sper ci dup5 lectura acestei cirli ili va fi mult mai ugor si-1i dai seama cind ego-ul preia controlul asupra vietii tale. Pentru asta e necesar si-1i amintegti ci ego-ul, micul eu, nu se 96ndegte decit la el gi ci va continua si existe prin g6ndurile continue de EU, EU, EU, MlE, MlE, MlE. Este modul sdu de a-gi dovedi cd existS. Pare ci se crede singur impotriva tuturor. Vindecorea celor 5 rdni Egorl.te h"voie si se convihga netnqeta.t ci exist6 9i ci eat6t de irnportantinc6t poate exista etern,.lafel ca'omul Si analizim de exemplu o zi tipici din viala unei femei mdritate, mami a doi adolescenli, care lucreazi' Majoritatea exemplelor se pot aplica 5i la bSrbali' Tot ce este scris cu caractere italice reprezinti g6ndurile micului siu eu, care se teme pentru imaginea sa, ii este frici si nu fie iubit, s; nu fie recunoscut etc' Egoul care 96nde;te necontenit doar: EU, MIE' Femeia se trezegte cu o mici int6rziere: Ce porcdrie de ceas, de ce n-o fi sunot? (EU) o sd fntdrzii din nou' $efa, ior o sd se uite urdt lo MINE. Se alSturi solului 5i celor doi copii la masa din bucitirie. De ce nu M'a;i trezit?(ELl) cred cd V'am spus ieri cd astdzi (Eu) trebuie sd oiung la birou mai devreme. Se aranjeazi in grabd, dar nu-9i glse;te taiorul pe care vrea si-l imbrace. o nu! E incd lo curd;at! Dacd (EU) n-ar trebui sd foc totul in casa osto poote a5 fi avut timp ierisd rnd duc (EU) sd-liou- Se prive;te in oglindS: lJite incd un rid!Via;a de familie UA imbdtrineSte repede. (EU)O sd am nevoie de mai multe zile de vaconfd. Sunt din ce in ce moi urdtd 5i ordt maiin vdrstd decdt sora meq mai micd'
  • 31.
    Lise Bourbeou Di fugala baie; Of, iar a ldsat cinevo colacul ridicot. Cred cd solul meu. Bdrbali nu se gdndesc niciodotd la NOl, femeile. Oare cdnd or sd inleleagd cd e nepoliticos? in drum spre birou: uite-l gi pe rnoSul dsta care incurcd circulalia Si MA face sd intdrzii. Ce-o cduto pe stradd lo oro asto? Ajunge cu intdrziere la birou: iMl pare rdu cd am intdrziat, porcd todte ou fost impotriva MEA astdzi, incepdnd cu so,tul meu... $i continud sd explice, pentru a se justifica. in timpul gedinlei: De ce trebuie sd-Ml pierd timpul oscultdnd aceleogi prastii? Credeom cd osto e o gedinld importantd. De ce varbegte doar eo? De ce nu-Ml cere pi MIE pdrereo? Poote iii inchipuie cd (EU) sunt tdmpitd. La pr6nz, la bufet:, iar cartofi prdjili! Si tot Ml-am promis cd n-o sd moi mdndnc prostii., iar o sd md ingro5. N-AM voinfd! Merge si-gi ia a patra cafea: Ok, asta e ultima pe core o beau. $tiu cd (EU) beau preo multd, dar ostdzi toli MA enerveozd gichior AM nevoie. $efa ii di o sarcinl neprevdzutS: De ce trebui sd MA ocup EU de toate prostiile? Mdcar de Ml-ar spune mul;umesc. Oore ce AM gregit ca sd fiu intotdeouna atdt de incdrcotd gi oici gi acasd? Tofi profitd de MINE! Ajunge prea tdrziu pentru a-5i duce biiatul la sport; Nu te uito ago la MINE! EU am fdcut tot ce-om putut (EU). Vindecareo celor 5 rdni Nu poli sd-fi inchipui cum e sd trebuioscd sd le foci pe toate gi acosd Si la birou. Soful ajunsese acasi mai devreme dec6t de obicei 9i s_ a instalat la televizor. Nu i-a trecut prin cop sd_Ml focd o surprizd gi sd pregdteoscd el maso in locul MEIJ Fiul s5u ajunge acasi mai t6rziu. Ea se enerveazi ci trebuie sd-i pregiteascd si lui de m6ncare: puteai sd-Ml spui cd nu vii la mosd. EU credeom cd egti lo prietenul tdu. AM impresia cd toti credefi cd EtJ sunt servitoarea voastrd. P6ni la urmi pe la ora 2L se ageazi qi ea la televizor ca si vadi un serial in care este vorba despre patru femei casnice:Ce Ml-ar pldceo gi mie sd locuiesc intr-o cosd opo frumoosd 9i sd moi om gi o bond core sd le facd pe toate pentru MINE! gi ceololtd, ce haine frumoose are! $i nici mdcar nu trebuie sd aibd o stujbd! uf, nu_Mt foloseSte la nimic sd visez. Ar fi preo frumos sd om 5i EU o astfel de viafd. Fiulgi fiica sa se iau la cearti: Nu mai suport sd vd aud! (EU) Sunt obositS, AM avut o zi grea. N-afi putea 9i voi si vd mai g6ndifi 9i la allii? Am 9i EU nevoie sd m6 relaxez. Abia M-AM a5ezat Si (EU) am muncit toati ziua. Soful vrea si faci dragoste: Oare nu inlelege cd atunci c6nd (EU) am at6tea pe cap nu-Ml mai rdm6ne energie gi pentru asta? Birbali sunt toli la fel, nu se g6ndesc dec6t la ei, nu fin cont gi de nevoile noastre. Bine o si accept, a;a (EU) o sd am linigte, iar m6ine va fi mai drigul cu MtNE.
  • 32.
    Lise Bourbeou ATENJIE: Nuspun si nu mai folosim deloc cuvintele EU, MlE, iUt. Oe exemplu, daci vrei si povestegti o int6mplare cuiva, le vei folosi destul de des. Ele sunt folosite de ego atunci cSnd existi o critici ascunsi in frazd, un sentiment de superioritate, ciutarea atenliei sau a complimentelor. Ego-ul utilizeazi criticile Un mod foarte subtil pe care ego-ul il folosegte pentru a ne controla este s5-;i dea importanld, s5-i critice frecvent pe al1ii, pretinzSnd ci sunt doar observafii. Ai vizut cAteva exemple mai sus. ii place si giseascd defecte la alfii, le cauti nod in papuri pentru a se convinge cE el e superior gi mai important dec6t al1ii. C6nd suntem congtienli gi chiar criticdm pe cineva, o facem pentru ci suntem convingi ci meritS criticat, fiindci chiar a gregit. Trebuie si vI mirturisesc cd pentru mine, faptul ci am descoperit - gi descopir in fiecare zi - importanla ego-ului meu este una dintre marile revelalii ale vielii mele. Cu c6t devin mai congtientd descopdr c6t loc ocupi. Marele avantaj al acestei descoperiri este ci din secunda in care imi dau seama ci nu mai sunt eu cea care-mi controleazl viala, pot imediat si-i suprim influenfa. Vindecoreo celor S rdni Daci vreicu adevirat si-!idiminuezi gisi-!i vinaecl treptat rinile, e absolut nevoie s6 devii congtient de enorma putere 9i inftuenti pe care ego-ulil are in viala ta AcceptSnd faptul cd orice manifestare a ego_ului ne indicd activarea unei rini, devine imperativ sd devenim congtienli de prezenfa sa. latd un exemplu care te poate ajuta s5-ti dezvolli aceaste abilitate. pentru fiecare exemplu de critici, in g6nd sau cu voce tare, am adiugat 96ndurile egotice. o Ai vizut cum s-a ingrigat? Oare n_are oglindd acasS? (EU nu M-a; Idsa niciodati si ajung aga. EU AM rnai multd voinid dec6t ea). Nu mai tace din gurd, acapareazd toati discutia. Nu-gi dd seama ci gi allii ar avea ceva de spus? (EU sunt mai discret, mai atent la ceilalti) Ce face prostul acesta in trafic? Mi_a tiiat calea gi aproape m-a atins. Cine i-o fi dat permis? (EU conduc mult mai co!-ect, EU n-a5 face niciodati a5a). Siraca, are din ce in ce mai multe probleme, devi_ ne treptat o victim5. (EU sunt stf,pdn pe mine. EU nu caut sd atrag simpatia prin problemele mele. EU nu profit de ceilalti) M-am sSturat s5 tot trebuiasc5 sd mI repet! Cred c5 am fost destul de clarl (EU ascult mai atent, EU sunt mai focusat, ca s5 inleleg nnai repede) 65
  • 33.
    Lise Bourbeau Nu potsd cred cd face din nou asta, deti 5tie cd nu imi place! (EU lin cont de ceea ce ii place, micar at6ta lucru pot face pentru a-i arita iubirea MEA). Urisc si sun la o institulie publici ! Mai int6i vorbegti cu o maginlrie c6teva minute bune 9i c6nd, in sfArgit ajungi si vorbegti cu cineva, i1i pune aceleagiintrebiri. i1i ia o groazd de timp! (Daci a9 fi EU responsabil acolo, m-ag 96ndi la timpul oameni- lor, ag schimba sistemul acesta idiot. Sunt sigur ci (EU) a; gisi un sistem mai inteligent. De ce imi mai ceri sfatul, daci nu-[i place niciodati ce-!i spun 9i faci tot de capul tdu? (EU nu sunt at6t de egoist, (EU) sunt mai flexibil, nu ii fac pe allii s5- gi piardi timpul) Cum poate accepta un om sd facd o asemenea me- serie. (EU MA iubesc prea mult ca si accept a$a ce- va. (EU) Merit mai mult. De ce dureazi atat pan5 s5-mi ia comanda? Localul nu e prea plin, or fi ?n grevS? ( Daci ag fi EU patro- nul, (EU) m-ap asigura ca serviciul si fie impecabil). Nu pot si cred ci maiexisti locuri unde se servegte m6ncarea in farfurii de plastic! Ce poluare! (EU sunt mai evoluat, (EU) cunosc gravitatea acestei poluiri. De atalia ani are aceleagi probleme pi noi toli vrem s5-l ajutSm, ii propunem solulii. CAnd o sd le ia 9i el in considerare? Nici nu mai am chef s5-l ajut! (EU ag fi recunoscitor si am atalia oameni care fin la MINE si care vor sI MA ajute) Vindecoreo celor S rdni . E picat ci sora mea line mai mult la fetifa ei dec6t la biiat! E nedrept. ( EU n-ag proceda niciodati aga cu copii mei, (EU)ii iubesc prea mult). o Nu pricep de ce piringii mei mai stau impreuni. Se ceartd tot timpul gi tata e obligat intotdeauna si cedeze. (EU, daci a9 fi nemullumiti permanent de ce face solul meu, ca mama, l-ap pirisi EU. Sau: EU sunt mai tare dec6t tata, (EU) nu m_ag ldsa nicio_ dati condus aga) o De c6te ori imi vizitez mama, imi povestegte doar de isprivile surorii mele. De ce oare nu poate sd_mi spund gi mie ceva frumos? (EU nu sunt aga nedrept ca ea). Ego-ul folosegte superlative EU, MIE incearci sd-gi dea importan!d, ori de c6te ori exagerdm, folosind superlative sau orice formd de exagerare. . E$tiTOTDEAUNA ocupat ta munce gi acasd pi nu egti NICIODATA prezent c6nd am nevoie de tinel o EU nu mSndnc NICIODATA desert. o int6rziiiruroroenurue o EU nu mai am deloc frici. o Nu inlelegi N|C|ODATA, trebuie irufOfOfRUNA si mi repet o Nu-Ml vorbegti NICIODATA, cAnd vii acasi te insta_ lezi itrttotoEAUNA ta televizor. il
  • 34.
    Lise Bourbeou o BSiatulmeu me minteifvfofoEauruR. . ittOtoEAuNA trebuie s5 rezolv eu problemele de la birou. Ego-ul folosegte,,trebuie" sau condilionalul Egoul se exprimd - ?n g6nd sau cu voce tare - cu TREBUIE sau cu expresii la modul condilional, ca de exemplu or trebui, mi-ar pldcea, or fi bine etc. De ce? Petru ci aceste expresii arati teama, chiar daci e ascunsi. LimitAndu-ne astfel ne mai convinge s5-i ascultSm fricile. De exemplu, cAnd spui lrebuie sd md las de fumot sau trebuie sd nu moi mdndnc atdta. Este ego-ul care vrea sd te sperie, si te mai controleze inci o dat5, pentru a simli ci existd gi ci e puternic. Nu gtie ci in via!6, noi avem tot timpul de ales. Nu gtie c5 atunci c6nd luim o decizie bazatd pe fric5, alimentim acea fricS si p6nd la urm5 tot se va manifesta. Nu i;i di seama c5 ne cere control pentru a evita ceva. Dar controluN este cel mai bun mod pentru a face acel ceva si se manifeste, nu s5 dispa ri. Toate expresiile condilionale ascund o fricS incongtient6. Ar trebui sd-i spun colegului meu cd m- om sdturat de comentoriile lui urdte lo adreso meo. Ce mi-ar pldceo sd pot sd-i rdspund lo fel! Mai multe frici se pot ascunde in spatele acestei dorinle exprimate la modul condilional. DacE acestei persoane nu i-ar fi fric5, ar spune mai degrabd: Asto e, m-qm decis cd mdine o sd stau de vorbd cu colegul meu. Am nevoie sd Vindecarea celor 5 rdni ne ldmurim, sd vedem cum stdm, sd putem aveo o reiafie colegiold corectd. Ego-ul se identific5 cu ,,a face" gi,,a avea" Pentru ci se identifici cu ceea ce posedi sau cu ceea ce face, ego-ul vrea si posede tot ceea ce-l hrinegte pi- I asigurS, adic5 bunuri gi persoane. Nu vrea si piardd nimic, pentru ci ar crede ci pierde o parte din el. Ori o persoanl ?ncearci si se pund in valoare aduc6nd vorba cu orice ocazie despre ceea ce posedS, ori dorind si isi expund lucrurile prin orice rnijloace. Nu egticeea ce posezi: bunuri, bani, talent, titluri. $i nu egticeea ce faci: meserie, pirinte etc. Am cunoscut pe cineva, acum c61iva ani, care igi cumpira intotdeauna rna5ini foarte scumpe. C6nd mergearn la restaurant, dddea bacpiguri generoase portarilor ca s5-i parcheze magina chiar la intrarea in restaurant. Pe de aiti parte, putea merge kilometri pe jos pentru a cduta hranl pentru c6ine sau h6rtie igienici la pre! redus. Asta pentru a economisi citiva bdnufi, in timp ce cheltuia scandalos de mult pentru altceva. Mi-am dat seama la un rnoment dat cd se identifica cu maginile sale. Daci AM o ma9in5 scumpi 5i dau irnpresia cd (EU) sunt bogat, SUNT cineva. Acest om a fost foarte bogat mult tirnp pi la sf6rgitul vieIii era foarte sdrac pi plin de datorii.
  • 35.
    Lise Bourbeau Acest gende atitudine ajutS mult ego-ul si creadi ci este important, ci existi cu adevirat. Amintegte-li ci el gtie, in profunzimea lui, c5 este efemer gi deci trebuie si giseasci in permanenli moduri si se convingd c5 existi 9i mai ales cd nu va inceta s5 existe. Atunci c6nd cineva care igi pierde averea sau di faliment se g6ndegte la sinucidere, inseamni ci se identifici cu ,,a avea 9i a face". E ugor si recunogti o persoani care se identifici cu meseria lui. Se va gribi sI o spun5, chiar daci nu-l intreabi nimeni. Sunt doctor, inginer, director de firmd etc. Acestor persoane le place expresia de admiralie sau de recunoagtere a celorlal[i. Daci sunt pu[in mai privilegiali datoriti meseriilor sau titlurilor pe care le au, se umfli de fericire. Aceasti ,,umflare"arati c5 ego-ul lor crepte pe misuri ce este alimentat. Existi multe femei care se identificd cu meseriile so!ului. Sunt Cutdricd, solia doctorului Cutare. Sau:Sunt sora lui x, oi ouzit de el, o cdgtigot o medolie la Olimpiodd. Ai remarcat de cSte oricei din jurultdu, la fel ca gitine, folosesc termeni de posesie atunci c6nd vine vorba de bunuri, de apropiali sau de voi? latl nigte exemple: o Bund, Lise, fi-l prezint pe so.tul MEU. in cazuri din astea imi vine si rispund: Bund, SOTUL MEU, pen- tru cd tot nu-igtiu numele. o Mamo MEA, copilul MEU, tatdl MEU, sora MEA,in loc de prenumele lor sau de mama, totd etc. vttt!.'(.rreo celor 5 rdni . O intreb pe o prieteni pe care n-am vSzut-o de rnult, cum mai sti cu sinitatea 9i ea mi-a rispuns: DurereaMEAdespates-ainrdutd|it,migrenele MELE lo fet ;i (EU) om oftot cd mai am 5i un inceput de diobet. . BoniiMEt, biiuteriile MELE, contul MEIJ in boncd . Cine a fdcut aceostd zgdrieturd pe maSina MEA' Cine a fdcut zgdrieturo ostaT Ar fi de ajuns' o Astepli la cas5, la magazin' Cineva se bagi in fala ta. ii impingi furios: E locul meu' nici vorbl si te bagiin fala MER' . Merg6nd pe stradi, Doamna igi line solul de bra!' strAns l6ngd ea, iar privirea ei le comunicd celorlal- tefemei:Vedelic6tdeimportatisunt(EU)'Am noroccSunomcaacestaMAiubeSte.EstealMEU! (bdrbatifac uneori la fel)' Asta poate deveni gelozie, care este o formi importati demanifestarea€go-ului.opersoanSgeloasinu poate admite ca cineva si-i ia ceea ce ii aparfine' $itu? Ce !i-e frici s5 pierzi? Rispunsul tiu ili va spune ci 1i se pare cI egti ceea ce posezi' Amintegte-liins5 9i ci te lagi influenlat de ego-ultiu' cel ce se identifici cu ceea ce face suporti foarte greu criticile. Se simte imediat criticat in ceea ce ESTE 9i nici nu-9i dd seama cum critica se adreseazi doar la ceea ." fRCf (sau a ficut)' latl c6teva exemple de critici' cu interpretarea ego-ului celui criticat' o Mdncarea asta n-are nici un gust' (asta e' SUNT o bucitireasd Proasti) 7t
  • 36.
    Lise Bourbeou Mama prietenuluimeu nu il criticS toatd ziua. (Eu SUIT o mame rea). Tatil prietenului meu igi face timp s5 se joace cu el. (SUNT un tati riu) De trei ori ai fdcut aceeagi gregealS! De c6te ori trebuie s5-1i mai arit ca sE pricepi? (SUNT varz5, nu pricep ninnic). Atat eu c6t gi colaboratoarele rnele arn primit comentarii la sf6rsitul unor conferinle: Conferinla dvs. a fost prea lung5, lipseau unele detalii la solutii, nu prea am avut timp pentru exercilii, ali terminat prea tArziu, n-a!i rSspuns la toate intrebSrile etc. Daci am uita cd cei care criticau astfel vorbeau doar de anumite aspecte ale modului nostru de predare, ego-ul nostru ar fi preluat controlul, iar consecinfa ar fi putut fi: Asta e, sunt zero in materie de comunicare, oameni nu mi plac etc. De altfel acesta este unul dintre motivele pentru care ii rugim pe participanti si aibi amabilitatea de a ne impirtSgi pirerea lor despre ce trebuie pistrim sau si modificim in cursurile noastre. Asta ne ajutS si acceptim faptul c5 este imposibil si mullumegti pe toati lumea. Asta se aplici in toate domeniile. CAnd suntem criticali, ego-ul nostru ne face imediat si uitim ceea ce am ficut bine si toate laudele pe care le-am primit vreodati de la alte persoane. Cunogtivreun copil care si nu-gi fi comparat pirinlii cu pirin!ii altor copii sau cu vreun profesor? Chiar daci preferi comportamentul pdrintelui prietenului siu, asta nu inseamni cd nu-gi iubegte pdrinlii. El se referd la un comportament 9i nu la ceea ce pirinlii s5i SUNT. ----:-..:-".-:-_.--_Ego-uladori si primeasci complim"nt" Sl i recuno5tinf5. Folosegte toate rnetodele posibile i pentru a le primi. Acfioneazi astfelpentru a simlici i existi $icd este important. Crede.e "g1,nyg.,!!.1 Vindecoreo celor 5 rdni Ego-ul cauti complimentele Stii prin ce mijloace ego-ul tiu cauti sd primeascd complimente? latd mai multe exempie: . SI le povestegti celor aproplali tot ce_ai ficut in ziua aia, firi ca ei sd te fiintrebat. . Si petreci foarte mult timp alegdnd cu ce si te im_ braci si si te aranjezi, in speranfa cd te vei face re_ marcat. e Si inmagazinezi multe cunogtinfe, doar pentru a avea un ascendent in disculiile cu alfii. . 5i povestegti tot timpul despre isprdvile tale din trecut. Sd te pl6ngi de slibiciunile tale sau si te denigrezi, in speranla ci ii vei auzi pe altii spun6ndu-fi cd de fapt egti mai puternlc, mai hun. S5 spui ce pref ai plitit pentru ceva scurnp, fdri sd te intrebe cineva. Sd te oferi sE pldtegti pentru altii la restaLlrant, gtiind bine ci nu-!i permi[i.
  • 37.
    Lise Bourbeou . S;mergi in mod regulat la acelagi restaurant sau in acelagi loc de vacan[5, pentru ca si te faci cunoscut de personal. Si te simli flatat cSnd acegtia igi amin- tesc de tine 9i de preferinlele tale. Se poate si afirmi ci tu n-ai ciutat niciodati complimente gi cd acestea te fac si te simli jenat. Tn acest caz, s-ar putea ca atunci c6nd le primegti si r5spunzi cd nu egti a9a. Adici: ,,Trebuie sd fii un bun organizator ca sd fi reugit sd termini proiectul acesto la timp. ",,A, nu, n-om fdcut osto singur, om fost ajutat gi nu sunt chior atit de bun orgonizator pe cdt crezi. ,,Acest gen de rlspuns indici de fapt cI tu agtepli gi alte complimente, pentru cd trebuie si fii exceptional pentru a avea dreptul sd le primegti. Ai vrea ca persoana respectivi si insiste asupra calitSlilor tale, ceea ce !i ar satisface ego-ul. Altfel, ai fi rispuns simplu: Merci, eptifoarte amabil. Ego-ul nu gtie si asculte lati o listi de exemple care demonstreazi un alt mijloc de ac!iune frecventi a ego-ului: neascultarea. Se precipitS, vorbeste atunci c6nd ne adresim altcuiva sau ne intrerupe atunci cAnd vorbim. o Cineva o intreabi pe sora ta cSte ore doarme pe noapte. Ea rispunde, iar tu te bagi in vorbi: Eu dorm ;apte ore pe noapte. o Un prieten i1i vorbegte despre o problemi pe care o are. Tu te precipili 9i spui: Am o solulie pentru Vindecareo celor 5 r6ni tine. Trebuie sd faci asta gi asta. Te sf5tuiesc si aplici solulia MEA. SUNT sigur ci o si funcfioneze. . Sau sd-l intrerupi imediat, spun6nd: Mi s-a int6m_ plat si MIE asta, anul trecut. Am fdcut aia 9i aia pi gtiu ci 9i tu ai putea face la fel ca MINE gi ci vei reugi gi tu. . in timpul unei gedinfe cu formatorii nogtri, cineva ridicd m6na pentru a ne imp5rtdgi o idee care ii ve_ nise pe parcursul unui atelier. N_a terminat bine de vorbit c5 o colegd se repede: EU fac acest exercifiu altfel gi cred cd este foarte bine. pe urmi explicd in detaliu cum procedeazd EA. . C6nd cineva pune o intrebare copilului sau parte_ neruluitiu, rdspunzitu in locul lor. . intr-un grup de prieteni cineva povestegte o in_ timplare destul de dramatici, iar apoi o altd per_ soani povestegte o alti intAmplare mai dramatici ;i tot aga mai departe p6nd se ajunge la o adev_ Srati competilie a ego-ului, pentru a afla cine va fi cel mai important p6nd la urmd. Ego-ul se justifici gi se apiri in 90% din cazurile in care rdspundem defensiv, nimeni nu ne-a cerut explicafii. Ego-uleste convins cd trebui",ffi toli 9i a toate. tntri reped" in O"t*ril. i"a"iJ"rr", e vina altcuiva. Cauti un vinovat.
  • 38.
    Lise Bourbeou Dau c6tevaexemple ca sE te ajut si devii mai alert pi s5 descoperi de c6te ori putem s5 ajungem ?n situalia de a ne justifica gi de a cluta vinovSlii. o Stau la rSnd la vami pe un aeroport dintr-o aiti tar5. Dupi vreo jumEtate de ord de agteptare, imi dau seama ci m-am agezat la rdndul grepit, cel pentru rezidenli. O nu! De ce chestia ostea mi se in- tdmpld MIE? Docd d5tia ar fi ofigat mai bine informafiile, (EU) n-a; fi gre5it rdndul, o Ai remarcat cd atunci c6nd egti in int6rziere, i1i pregdtegti scuzele cu mult inainte si ajungi? Chiar egti preg5tit s5 spui o minciuni ca st scapi basma curatS. Fiecare minciuni vine de la ego gi ascunde o fricS incongtientS. o Discuti cu prietenii despre situalia economicS. Ei nu sunt de acord cu tine. Tu ins5 vrei cu tot dinadinsul ca ei si fie de acord cu tine;i continui s5 aduci ar* gumente ca s5-1i aperi opinia, pe care o consideri importanti gi conect5. Tu nu egti opinia ta, doar ego-ul tiu este convins c5 ai fi. o EU nu msi pot oveo tncredere in bdrbofi. Am avut trei so.ti 5itoli m-au fnSelut. Din cauzd lor (EU) sunt acum singurd. c Dacd ag fi avut yi eu ni5te pdrinfi core s-ar fi acupat de mine, n-c$ avea ocufil atdteo prableme. o Bietul meu Eenunchi! E din csuzs cdzdturii de cdnd dveam zece ani. Vindecorea celor S rdni o Docd ai fi fost o solie mai bund gi am fi fdcut dro_ goste moi des, nu te-ag fi in5elat niciodatd. Ne retragem in defensivd gi c6nd suntem criticati, pringi cu o gregealS, c6nd opinia noastri este contestati sau c6nd cineva incearc5 sd ne dea un sfat. Ne credem atacafi, depi nu e aproape niciodatd cazul. o De exemplu, il rog pe solul meu sd se ducd si_mi facS c6teva curnpirdturi. Acesta se duce gi revine cu tot ce i-am cerut, iar eu constat brusc: lJff, am uitot sd-fi trec pe listd ceapa. Ego-ul preia imediat controlul, nici n-a prea auzit ce-am spus, dar rdspunde imediat: Nu e vino meo! De unde era sd gtiu cd aveai nevoie pide ceapd. o Un cuplu discuti dupi o vizitd la prieteni. El ii spu_ ne cit de mult i-a pllcut mSncarea, mai ales plicin_ ta cu mere. Vrei sd spui oio foce pldcinta moi bund decdt a fac Eu? Sau; 6U am olte luuuri de fdcut, n_ om timp de pldcinte. Ea nici mdcor nu lucreazd. o leti de la film inrpreun5 cu partenerul tiu gi el ?!i spune cd nu i-a plicut filmui, iar tu insistasegi sE vini cu tine la acel film. De ce nu poli 5i tu sd fii de acord cu MINE, mdcar cdteodatd. De porcd o faci expres, ca sd MA contrazici. Filmut chior o fost bun, tu nu te pricepi. . De ce fmi tot spune cum se face, MA crede idioatd? Ego-ul nu poate fiin momentut prezent C6nd vorbegti sau te g6ndesti la intdmpliri din trecut avSnd regrete sau visezi la un viitor c6nd lucrurile vor 77
  • 39.
    Lise Bourbeau merge maibine, nu egti centrat, nu etti in inima ta' Ego-ul incearci sd se simti important prin ceea ce s-a int6mplat sau prin ceea ce urmeazd si se intimple: o Dacd og mai aveo oceeasi energie ca in tinerefe, violo meo ar fi moifrumoosd. o Docd (EU) nu Ml-a fi pierdut slujbo, totul ar fi fost diferit. . A$teaptd door sd-Ml iau diploma, o sd vezi otunci cdsi boni o sd am 5i ce viold frumoosd o sd am' o Cdnd o sd pot gi EU sd'mi iau cdteva zile libere, o sd pot pi EU sd md odihnesc 5i dupd oceeo voi putea sd-mi oting obiectivul' o Ce pdcat cd ne pierdem incredereo in noi o datd cu vdrsta. Cdnd eram tdndr, nimic nu M-qr fi putut opri. o Cdnd voi reupi sd sldbesc din nou o sd imi gdsesc 5i EU un portener. o Abia a$tept sd ies la pensie. o sd am in sfdrSit timp sd md ocuP de toote nevoile MELE. Ego-ul, triind doar in trecut, ne influenleazi si nu uitim int6mplsrile care ne-au produs suferinle in trecut. Vindecareo celor 5 rdni Dupi el, suferinlele ne sunt provocate de citre al1ii, iar el ne impinge si ne reamintim intdmpldrile dificile. Din picate, doar percepfia lui ne transformi in victime ca urmare a unui traumatism. Nu vreau si spun ci nu existi 9i victime de serviciu. Dimpotrivi, daci mai continuim si revedem acelagi film in capul nostru, vom fi din ce in ce mai traumatizati de incidentul respectiv. C6!i oameni au triit experienle ingrozitoare in timpul rizboiului sau al vreunui accident pi au reugit si treacd peste, devenind mai puternici, mai curajopi. Totul depinde de capacitatea de a accepta cd tot ce atragem s5 ni se int6mple este propria noastri creafie. O si revin mai incolo asupra acestei noliuni de responsabilitate. Ego-ul se hrHnegte cu noliunile de bine gi riu De c6te ori gSndegti in termeni de bine gi rdu, sunt g6nduri ale ego-ului tiu. Dupi el, cind faci bine, dupd criteriile lui, el e important $i existS cu adevirat. C6nd faci ceva ce el considerd rdu, riscS s5-gi piardd din importan!5 gi deci identitatea. E convins c5 atunci c6nd nu-l asculli 9i nu faci ceea ce el crede ci e cel mai bine pentru tine, el devine inexistent. ii este imposibil si stie ci poli avea necesitSli diferite de ceea ce crede el. Din cauza asta trSim cu totii acele sentimente de vinovSlie.
  • 40.
    Cu cit tesimli mai vinovat cu aHt Tti la$i mai mult ?!i la$i ego-ul si-!i conducl viala Lise Bourbeau C6nd egti centrat, nu clasifici lucruriie in bine gi r5u' Egti doar congtient c; trSie$ti o experienXS, mai mult sau mai pulin inteligenti pentru tine" Ego-tll tdu nu gtie cI tu ai nevoie de aceste experienle pentru a inv51a" CAnd egti centrat, nu faci .!udec5!i de valoare, doar observi. latd c6teva exemple suplimentare de judecare in termeni de bine 9i r5u: c lor m-am ene!"vat cu copii! C'ind sd devrn sl EU rnai toleront? o Chiar nu mai ovearn nevoie de incd o prdjiturd! o Chiar mi-am fdcut bine dataria! Sper cfr de d*ta asto geful o sd fie rnul{umit,si o sti rnd iaude. a Sper cd sofulineu sd nu osserure cd, iar n-am spdlat rufe. Nici ttu-pi dd searns c6te arn pe cap. Chiar dacd nu spune nimic, vdd in achii lui cd md crede lene;d, cd nimic nu e bine f(tcwt'in cssd ' o C1nd a sd pot 5i eu, in sfdrpit, sd fnvdy sd-mi fin gu' ra? Vdd cfr, iar n-a prea apreciat ce i-am spus. Ego-ulse comParS Cind te compari sau cSnd ii cornpari pe al!i, o faci sub influenla ego-ului. Vindecoreo celor 5 rdni o De ce nu sunt 5i EU apo frumoasd ca sora meo? E nedrept! o EU n-om atdteo diplome ca amicul meu, dar vialo meo amoroasd e moi reugitd decdt o lui. o Nu inteleg de ce nu vreo sd-Ml urmeze sfaturile. Ml se pdre cd suntfoarte bune. t Pe vremel MEA viala era mai simpld. o Lucrez de doudzeci de sni in firma ssto. De ce noi venifi sunt tratofi mai bine co MINE? CAnd egti in prezenla unor persoane pe care le consideri mai informate dec6t tine, nu stii curn s5 te comporli pentru cd ego-ul ?1i spune ci dacd deschizi gura o si te faci de r5s, iar dacl nu spui nimic lumea o sd cread5 cd egti ciudat sau ignorant. Egn-ulse crede capabil s5-i facff pe alliifericitl pe ceilalli Poate cd o si fii uimit de ceea ce urrneaeS: CAnd iti faci griji pentru altii, cand incerci sii-i ajuli - chiar dacl nu !i-au cerut ajutorul -este un semn c5 ego-ul a preluat controlul. Lui nu i-ar pl5cea aceastd formuiare si {i-ar spune imediat: Sd nu crezi asta, Stii bine cd f;i pasd de cei din jurultdu, pentru cd eSti un om bun, care le vrea daar hinele. Cred sincer cd eSti o persoan5 bun5, cdreia ii pasi de cei din jur. Mesajul pe care vreau sfi !i-l transmit, e cfi metoda pe care o folose;ti nu este eea bun6. Dorinla de a face totul pentru allii este foarte rar apreciat5 de
  • 41.
    Lise Bourbeau acegtia. Eiar putea s5 se simti ofuscali de faptul ci-1i bagi nasulin treburile lor 9i le spui ce-ar trebui sI fac5, c6nd ei nu te-au intrebat nimic 9i in plus ai gi tu problemele tale nerezolvate. Ar putea, de asemenea, si se simti devalorizali, pentru ci tu nu-i consideri capabili si-1i ceard ajutorul, in caz de nevoie. Unul dintre fiii mei este inventator, un geniu creator dupi pirerea mea. E foarte pasionat, petrece mult timp lucrAnd la un proiect, dar la un moment dat ii vine o alti idee giincepe un alt proiect. in loc si-gi valorifice inven!iile sau si concretizeze un proiect, cum ii vine o idee nou5, o urmiregte imediat. Reincepe tot timpul de la zero, fdri perspective. Ca femeie intreprinzdtoare gi indrdzneate, care igi duce intotdeauna ideile p6nd la capit, am considerat multi vreme acest comportament ca penibil. MI intrebam de multe ori: Oare cum poote trdi a5a lo vdrsta lui, fdrd sd oibd nimic pe numele lui, fntotdeauna in fala unui nou fnceput? Timp de mai mulli ani l-am criticat, i-am dat o mullime de sfaturi ca si-gi valorifice ideile lui strdlucite. Am vrut s5-l ajut chiar 9i investind bani in doui dintre proiectele sale, dar fSri succes, pentru ci de fiecare dati a lSsat lucrurile in aer, ca si inceapi altceva. Mi-am dat seama ci ego-ul meu vroia ca el si reugeasci cu orice pre!. M-a9 fi simlit flatati ca fiul meu si aibi succes. Vroiam deci s5-l ajut pentru ego-ul meu. A fost un proces lung, care a durat mulli ani, iar in momentul c6nd scriu aceste r6nduri fiul meu e la fel, lucreazi la doui proiecte diferite in acelagi timp. M-am hotir6t si mai investesc o datd bani, ca s5 vdd dacS Vindecarea celor 5 rdni sunt capabil5 si o fac doar din dragoste pentru el pi nu pentru orgoliul meu. in cazul in care nu va utiliza bani Sstia pentru a face ceea ce mi-ar plScea, voi putea s5- mi testez capacitatea de a mI detaga. Te sfituiesc si fii foarte atent c6nd ?[i faci griji pentru cineva. De fiecare dati cAnd incerci si aju!i fSri s5 ti se fi cerut, vei descoperi ci de fapt te temi pentru tine daci celilalt nu-ti urmeazi sfaturile. Ego-ul tiu se teme si el gi crede cd va c6;tiga in importan!5 daci cel ajutat va reugi datoriti ajutorului gi sfaturilor tale. Chiar c6nd cineva i1i cere ajutorul, spui da de o manieri neconditionatd sau te decizi s5-l ajufi cu g6ndul la o eventualS recunogtin!5. Aceasti a doua variantS este un mod de a ajuta condilional 9i folosegte Ia satisfacerea si la alimentarea ego-ului tdu. Orgoliul Pentru cd ego-ul nu este nieiodati satisflcut, cu c6t c6ptigd in importarrf5 cu at6t ii este mai frici cd o pierde gi cu atdt ?ncearcd sd c6gtige mai mult5. Reugegte chiar s5-gi dezvolte orgoliul, ceea ce se cheamS de obicei o oveo un ego puternic. Orgoliul este deci ego-ul la putere maximS. Orgoliul este un sentiment exagerat al propriei valori, o stimd de sine exagerat5 care ne conduce sd ne situlm deasupra celorlalli. Orgoliosul vrea s5 c6stige cu orlce pref gi vrea cu orice pre! sd aibi dreptate.
  • 42.
    I rgo-ut n;ilrhq*r.ittiffi I slstemulsIu de valori, i6l-cindincearci id,.! i6pun5,,tt I altora devine orgoliu Lise Bourbeau Orgoliosul se crede atSt de important gi puternic inc6t se autoconvinge ci doar el deline adevdrul, crezSndu- se astfel superior gi mai bun dec6t alfii. incearci si-i faci pe allii si creadS aceleagi lucruri ca el, vrea si domine. E specialist in a gisi metode diverse pentru a fi crezut gi urmat de ceilalli. Comportamentele pi atitudinile care ii injosesc pe ceilalli ii dau un sentiment de superioritate. Dorind sd aibd dreptate intotdeauna, inseamnE cd ceilalli gresesc. latd c6teva exemple de orgr:liu: o CAnd o s5 te lagi de fumat? ftii cI ?1i face rdu" EU am reugit si rni las. Poli si faci 5i tu ca MINE. o So$ul meu nu vrea sd MA urmeze gi sI vini la cur- surl de dezvoltare personalS cu MINE. Nu mai e la acela;i nivel cu MINE. EU cred cd asta ne va afecta relalia. o De ce nu poli gi tu sd te organizezi ca MINE. Vei vedea cE e mai bine aga. o Nu-ti dai seama ci modul tiu de a te ocupa de educafia copiilor nu e hun? Esti prea permisiv. Ar tre- buisS facica MINE, aivizut ci d5 rezultate mai bune. o DacS m*am enervat, e din cauza ta, tu aiinceput. Vindecorea celor 5 rdni Orgoliul poate sd se rnanifeste su[: formS inteiectuaid sau sub formE spiritualS. Orgoliul intelectual se rnanifestl prin cunogtinlele sale pentrlr a se intiri. lmpresia pe care o d5 prin modul in cane vorbepte poate fi cam a9a; Ascr,rltd-MA, EU gtiu nai hine. Vorbegte de obicei rapid, ridicdnd tonul, mai ales atunci c6nd simte ci nu reugepte s5 cclnvingd. Orgoliul spiritual se crede superior in naport cu fiinla" EU SUNT rnai bine organizat declt ilne, SUNI- msi rdbddtor decdt tine, SUNT mai evaluat decdt tine etc. Putem s5 percepem cL, uturintS asta din exprimare, chiar dacl nu sunt folosite expresiile astea. Ag putea sf, dau mii de exernple de cum ?ncerc5r,r de multe ori si-i convingem pe allii sd fac"i sau s5 fie ca noi. Ego-ul nostru vrea si ne facfi si credem c5 aclionim spre binele altuia" Crede astfel cd cJacd cdgtigd ?n importanli are rnai nrultd putere s5 ne sperie. Astfel ise pare cd lui ii va fi mai pufin fric5" Aceasti pSrere este fals5, pentru ci aga curn gtim, un cAine mare poate s5 fie mai speriat dec*t un ciine mic. Ali observat ci atunci cAnd rre exprirnlm cu orgoliul, nu oblinem rezultatele sperate? Cu c8t suntem mai orgoliogi, cu at6t ceilalli rezistd, pentru ci se simt dinrinuali 9i cornparali. Orgoliul incearci si creascS, ceea ce nu piace nimdnui, doar ego-ului siu. Persoana diminuati, injositi sirnte in profunzlrnea ei ci aceste atitudinl sunt contrare iubirii adevirate, care acceptd diferenlele altora.
  • 43.
    ln plus, uncomportament orgolios denoti o lipsd de incredere in sine. De aceea incearci sd se compare favorabil cu algi. Lipsa stimei de sine il impiedici sd poatd avea incredere in el, s5-gi facd complimente, de fapt il impiedicS si se iubeascS. De aici provine nevoia de exterior, incercirile sale de a gEsi iubirea 5i aprobarea care s5-l faci fericit din partea altora. Adoptarea unui comportament orgolios inseamni gi a ciuta perfecliunea intr-un mod idealist. A fi idealist este contrariul lui a fi realist. prin urmare daci te percepi ca o persoand care este rareori mullumiti gi care simte ci trebuie si tot reinceapi gi si revizuiascd ceea ce face pentru a se asigura cd totul este perfect, inseamnl ci ego-ului tiu ii este fricd sI nu fie respins. Dar ego-uluiii este imposibil s5 gtie ci perfecfiunea nu poate exista dec6t in lumea spiritualS gi nu in lumea materialS, pentru cd el nu ptie ci existi o lume spiritualS. Riscul de a fi prea idealist este de te compara in inferioritate sau de refuza un compliment. Ego-ul tiu va face tot posibilul si te convingi ci dacl te recunogti inferior, e$ti o persoani modesti. DimpotrivS, iati un alt truc pe care ego-ul ?l folosegte pentru a avea controlul. De exemplu Janine, care se devalorizeazi tot timpul, pentru ci ea crede cd nu este o buni bucdtdreasl" C6nd are invitali la mas5, primul lucru pe care il va spune este: Vindecareo celor 5 rdni V-am pregdtit o m1ncore itolieneoscd, dor gtiu cd eu nu gdtesc lo fel de bine co al;ii, dor sper cd o sd vd placd gi a$o. Cu genul acesta de comentarii ea cauti de fapt complimertte din partea invitafilor, care vor incerca sd o reconforteze. Din picate ins5, chiar dacd invitalii, poiiticogi, ii laudi mdncarea gi o asiguri ci totul a fost perfect, ea nu-i va crede si data viitoare va face la fel. [u va fi niciodati mulfumiti de modul in care gdtegte, pentru cd idealul siu este nerealist. Te-ai intrebat vreodati cum ar arita lume asta dacd am avea cu toli acelagi comportament ;i aceeagi atitudine, dacS toti am avea aceleagi noliuni de bine gi riu? Ar fi o lume foarte monotonS, nu-i aga? Si in plus n-am avea nici o ocazie s5 ne verific5m gradul de iubire veritabili gi capacitSlile de acceptare. DacI egti genul de persoand care cedeazi des, care nu indriznegte s5-gi asume locul tn via!5 gi care crede ci allii au un comportament orgolios, te sfdtuiesc sd privegti mai atent. Foarte des, cei care cedeazd gi se lasd dominali de allii i;i refuleazi orgoliul. Ei isi trliesc orgoliul interiorizat, pentru a nu-l lSsa la vedere, zic6ndu-gi: Nu are rost sd MA controzic cu el, oricum nu inlelege nimic, (EU) nu spun nimic, dar (EU) 5tiu cd EU om dreptate. O sd reu$esc oricum sd fac ce vreau EU. indrdznesc s5 sper cd dupd ce ai vdzut toate exemplele din cartea ai devenit mai congtient de influenla ego- ului in viafa ta. Nu vreau s5 te descurajez, incerc doar si te ajut sI devii mai congtient. Lise Bourbeou Comportamentul orgolios ascund€ o teamE puternici dea.firespins,deanufiiubit.:'. 86
  • 44.
    Lise Bourbeou Nu existinicio schimbare posibilS atata timp c6t nu egticongtient de ceea ce vrei si schimbi Cu trecerea anilor devine tot mai important ;i mai urgent si ne dim seama de citi putere i-am cedat ego-ului nostru. Nu doar in viala aceasta, ci gi in vie!ile precedente. Acesta gi-a dat seama de multl vreme ci a clpltat o mare importan|d ?n a ne intreline frica de a fi rinili (cele cinci rini ale sufletului). Doar prin dezvoltarea congtiinlei vei ajunge ca intr-o buni zi s5 recuperezi controlul asupra vielii tale gi si lagi marea ta forli interioari -- care i!i cunoagte nevoile sufletului - s5-gi reia locul. in capitolele urmitoare vei invSla cum poli si diminuezi treptat influenla ego-ului, perrtru a deveni st5p6n pe viala ta. Pe urmi vei putea face legituni intre rdni 9i diversele manifestdri ale ego-ului, ceea ce (sper din tot sufletul) te va ajuta si redevii tu insuli gi si nu mai trebuiasci si-1i folosegti miptile pentru a te proteja. ><*-oO--< Vindecarea celor 5 rdni Dupd lectura acestui capitol mea urmitoarele: am decis sd aplic in viala
  • 45.
    Lise Bcturbeau CAPITOLUL PATRU Ditnintnrefl-egp=uluL *L a- rrinilpr. Acest capitol incepe printr-un citat din cartea Marele ghid al fiinlei: Cum om putea sd focem ca sd diminudm puterea ego-ului nostru? in primul rdnd, trebuie sd-l acceptdm 5i sd nu ne repropdm cd i-am permis sd se creeze. Trebuie sd reolizdm cd p1nd acum, omul a crezut cd ego-ul constituia singurul mijloc de proteclie impotrivo suferinfei. Putem sd compordm ego-ul cu un servitor, care igi conduce stdpdnul pentru cd acesta i-o permis s- o focd, ddndu-i gi autorizafio de o o face. Astdzi, o datd cu deschiderea conStiinfei, devenim congtienli cd noi suntem acel stdpdn core infelege cd nu este'in firea lucrurilor ca servitorul sd ia deciziile. El trebuie moi degrabd sd fie lo dispozifia stdpdnului gi sd-i indeplineoscd cele necesare. Vrem sd redevenim stdpdnii vielii noastre. Avdnd o atitudine de recunoaStere, ego-ul nu se simte ocuzat, ci mai de grabd recunoscut pentru ojutorul pe core a incercat sd ni-l ofere in trecut. Vo fi mulfumit pi usurdt sd-5i reio locul de servitor gi sd ne lose sd redevenim stdpdni pe viala noastrd. Sd ne amintim intotdeouna cd nu suntem ego-ul nostru 5i sd ne reconectdm cu esenla noastrd divind. Suntem fiinfe perfecte pi folosim un corp material, cu dimensiunile sale fizice, mentole pi emofionale pentru o Vindecareo celor 5 rdni trdi anumite evenimente in vedereo reveniri la adevdrata noostrd naturd, c6nd vom deveni spirit pur. Din pdcate, de-a lungul timpului, am uitat oceste lucruri gi om crezut cd facem bine cd folosim energie mentald pentru o ne cred un ego. Sd reludm deci legdtura cu individualitotea noastrd, cu ceeo ce suntem cu adevdrat. Dacd egti sincer cu tine insufi, te_ai recunoscut cu siguranf5 in unele exemple care explicd metodele pe care ego-ul le folosegte pentru a se alimenta gi a simli ci existS. cu toate acestea s-ar putea foarte bine ca si nu fii con;tient c6nd acesta te impinge sd negi ceea ce te privegte pi sd ardgi cu degetul citre comportamentele altor cunoscu!i. Asta este ceva normal, pentru ci de fiecare dati c6nd vorbim despre ego sau orgoliu in cadrul atelierelor noastre, am observat cd o mare parte din cursanli nu aud ceea ce spunem sau deformeazi ceea ce au auzit. Lasd-te ajutat de ceiapropiali intr-o primi etap5, pentru a te ajuta sd diminuezi influenfa ego-ului tdu, iti sugerez si recitegti capitolul precedent gi s5-gi notezi diversele expresii ale ego_ului tiu. Atunci c6nd vei fi CU ADEVAnnf pregdtit si admi[i c5 il lagi sd ocupe un loc important in viafa ta, gise5te o persoand care te cunoagte bine gi care e capabild si_ fi spund adevlrul. Aratd-i lista si cere_i sd_!i spund pdrerea ei despre comportamentele si atitudinire tale in care ego-ul a fost prezent indic6nd cd o rani a fost activatd gi ci o masci a fost folositi. Daci ili va sugera 91
  • 46.
    Lise Bourbeau s;i nraiaclaugi aite comportarnente' cu care tie ili este *r-rl, fii cll acord, fii congtient ci ego-ul tiu opune rezistenli' Nut te speria, este normal si ai dificultili cu exerciliul acesta pentru cI ego-ul refuzi si accepte ci face ceva ." 1i-ar'putea diuna' E at6t de convins cd are dreptate gi cd vrea sd te ajute ci va face tot ce-i va sta in putin!5 pentru ca tu si nu-i descoperi puterea' Daci i1i asculli inima vei face acest exerciliu firA probleme' Pentru a progresa cu exerciliul poli sI rogi acea persoanb sau un alt apropiat s5-!i atragi atenlia de c6te ori folose5ti exPresil ca: o Stiu cd... sau Stiam cd"' o Sunt sigur cd"'sau eram sigur cd" oDa,dor'^'sauNu,dar"'indicAndojustificare . AscultdJ Tnsernnfin d Vreau sd md ascul;i' pentru cd Stiu cd om drePtate o intelegi ce vreau sd-yi spun insemnind" Pricepi' in sfdrSit cd om drePtate a F.u am depd5it faza (etapa) asto!!! Mesaiul de disconfort fizic Dumnezeul tiu interior se folosegte 9i de disconfortul n.,l Ou*,ru a-!i arita ci influenla ego-ului asupra ta te face sI suferi. Orice disconfort fizic ne informeazd asupra gradLrlui de suferin!5 a sufletului cAnd dim cJorra,Ji de lipsi de iubire de sine' Cu c6t durerea fizici Vindecoreo celor 5 rdni este mai mare, cu at6t este mai urgent si devii congtient de lipsa de iubire 9i asta in toate domeniile vie!ii. Atunci cSnd corpul tdu suferi de rigiditate, de infepenire a articulafiilor sau a arterelor, de constipa!ie etc., aceste indispozi!ii ili indicd ?n ce mdsurd ego-ul vrea si aibd dreptate. Asta inseamni mai ales, ci trebuie pentru moment, si accep[i cd 1i-a fost at6t de frici c5 te rinegti, incit l-ai lSsat sd preia controlul. Nu e nici bine nici rdu, e pur gi simplu uman si-1i fie frici. in concluzie, c6nd devii congtient de cauza unei indispozilii fizice ori psihologicS, asta nu inseamni ci ai gregit 9i cd trebuie si ifi schimbi comportamentul sau atitudinea pentru a fi bine. Mesajul principal este de a fi mulfumit ci ai congtientizat. Dupi asta, trebuie si te autorizezi si fii a5a pentru moment, gtiind profund in sufletul tiu, cd vei redeveni, treptat, stipAn pe tine insuti. La nivel psihologic, vei pti cd ego-ul a luat conducerea imediat ce folosegti o mascd asociati la una din rini. Acceptarea ego-ului AcceptAnd egoul in viala ta prezentd, vei putea admite mai ugor cdnd porli o masci 9i cd nu egti atent la inima ta. Aceasti acceptare este o dovadi de iubire si doar iubirea poate schimba ceva.
  • 47.
    Tin si viimpdrtigesc o experienli pe care o triiesc in momentul in care scriu aceste r6nduri. Particip la o croazieri impreuni cu una dintre surorile mele gi profit de aceste zile pe mare pentru a mai scrie la aceastS carte. Deoarece eu gi soful meu am mai ficut cildtorii cu aceasti companie, am aflat ?nainte de plecare c5 am dreptul la un card 5 stele, ceea ce imi dd dreptul la c6teva privilegii. Eram forte mullumiti firi s5-mi dau seama ci eram 9i foarte flatatS de faptul cd sunt considerati o ,,clienti specialS". De fiecare datl c6nd aveam dreptul la un privilegiu, mE asiguram c5-l oblin spun6nd: o Am primit o invitalie pentru oceastd cind. SUNT o clientd 5 stele o SUNf o clientd 5 stele,, om'infeles cd om dreptul sd cobor pasarela fdrd sd stau lo rdnd o Nu uitali sd-mi doti reducereo de 50% lo core om dreptul pentru sticlo osta de vin, nu-i o5a7 SIJNT o clientd 5 stele. c SUNT o clientd 5 stele, om infeles cd am dreptul la o zi gratuitd lo spa. E adevdrat? $i tot a9a, pentru fiecare privilegiu. CAnd auzeam: Bineinfeles doomnd, suntefi binevenitd, ne bucurdm sd overn clienli fideli, ego-ul meu era satisficut 9i se simlea foarte special, ceea ce-i ?ntlrea idea de Vindecoreo celor 5 rdni importan!5. Mi-a luat c6teva zile p6ni mi-am dat seama cd cele 5 stele erau inscrise pe card-ul de la cabina mea, pe care trebuia sd o prezint peste tot. N_ aveam nici un motiv si le reamintesc eu ceva ce ei ptiau. CAnd am acceptat cd ego-ul meu a preluat conducerea, mi-am putut urma inima. pur gi simplu am acceptat generozitatea companiei gi le-am fost recunoscitoare fdri si mai trebuiascd si repet tot timpul EU SUNT o clienti 5 stele, cu exceplia cazului in care eram intrebatd. Mindria ego-ului Poate te intrebi daci asta inseamni cd nu trebuie niciodatd sd fim mdndri de reugitele 9i realizirile noastre. Nu asta vreau si vi spun. Bineinleles ci este bine sd fii m6ndru de tine, pentru cd asta ajutd si ai mai multi stimi de sine. Dar nu e nevoie sI ne ldudim in gura mare, pentru a obline recunoagtere sau complimente din partea celor din jur. C6nd suntem foarte m6ndri pentru c6 am depdgit un obstacol sau am reugit si ne realizim un obiectiv gi ne bucurim cd am putut si ne gdsim resursele interioare gi descoperim astfel imensa noastrd putere, inseamnd Lise Bourbeou SI te iubeptiinseamni si-!idai dreptulde a fi aga cum egtiacum. Este singurul mod prin care o transformare interioari sau exterioari este posibili 94 95
  • 48.
    Lise Bourbeou ci amaclionat dupi inima noastrS' Nici nu avem nevoie sd vorbim cu ceilalli despre asta' Ei igi vor da seama singuri 9i probabil ne vor felicita' Tot ce avem de fdcut in acest caz este si spunem un simplu mullumesc. Dacd uneori simli nevoia si impdrtSgegti cu cineva o victorie sau o reu9it5, asigure mai int6i cI nu o faci pentru a culege lauri 9i a te da mare' La Ascultd-fi Corpul, formatoarele noastre 9i eu insumi auzim deseori participanti care ne spun, Mullumesc din inimd, mi-afi solvat viofo. Pot si vi asigur ci aceastS avalangd de gratitudine ne oferi ocazia si practicirn modestia, spun6nci la rdndul nostru mullumesc con;tienfi de faptul ci daci o persoani gi-a schimbat viala datoriti invdldmintelor noastre, este doar pentru ci a avut curajul de a pune in practici ceeaceainvSlat.NoinuamfostdecStinstrurnentul de care avea nevoie. insl dacd ?n urma unei astfel de mirturii ne apucim sd spunem in stAnga 9i-n dreapta ci am salvat viala unuia sau altuia, este un mod de ne acorda siguri importan!5' Orice activitate legati de ajutorarea cuiva presupune multi modestie. Din picate mulli dintre cei care ajuti cad in capcan5 9i incep si creadi c5 ei sunt cei care vindecS. Ce s5 facem cu ego-ulcelorlalli in unele situalii s-ar putea si simli in tine o oarecare respingere. Si luim de exemplu un so! care i9i pierde ribdarea cu solia sa 5i spune'. Nu e vina MEA, e din couza sotiei MELE care ore un ego uria1 5i MA face sd Vtrtrlccareo celor 5 rdni n'octionez. Crede cd are intotdeauno dreptate. Dacd ar Ir mai omabild, capobild sd-mi moi dea gi mie dreptate t oteodotd, A$ fi diferit. I adevdrat c5 e greu c6teodat5 sd nu reaclionezi. Se rrrai int6mplS gi si ne pierdem controlul gi si regretdm ,rpoi cele spuse. Deci: ce-i de fScut in fala unei persoane care crede ci are intotdeauna dreptate? t.(ispunsul meu este ci putem si ne purtdm ca ?n cazul cdnd ili descoperi propriul ego. Singura metodi de obline un rezultat este si acceptdm comportamentul orgolios al acelei persoane. in realitate, persoana respectivS se teme gi se simte rinitS. lndiferent de rana activatS, comportamentul orgolios ascunde frica de a nu fi iubit. Cum aceasti persoani nu se iubegte suficient pe sine, ea cauti iubirea ta gi a celor din jur. Simplu fapt de a-ti recunoaste teama si de a o accepta te va ajuta si te simli mai bine. S-ar putea si fie suficient pentru ca si nu reaclionezi si sd asculti linistit, fdri si comentezi. Reamintegte-fi totugi ci ego-ul tiu va incerca si aibi ultimul cuvint, si aibi dreptate. E un bun exerciliu, dificil la inceput dar care cu timpul devine u9or. Putem reugi s5-i spunem cu calm acelei persoane: Putem sd ne ddm dreptul de a nu fi de ocord 5i sd fim omdndoi convin5i cd avem dreptate? Aceasti metodi di rezultate foarte bune gi iti d5 ocazia sd vezi cd celSlalt n-are intentia sd te rineasci sau si-1i spuni cd nu te iubegte. El vrea doar si aibi dreptate pentru a-gi satisface ego-ul, crezSnd ci e singurul mod de a fi important. in ultimul capitol voi reveni cu alte metode care pot fi utilizate.
  • 49.
    Lise Bourbeou Lasi-i siprofite de tine Putem avea senzafia cE cineva profiti de noi in mai multe domenii. De exemplu mulfi dintre noi acceptim cu greu ca cineva si ne fure ideile. Cu siguran!5 ci !i s- a int6mplat gi !ie. Aud deseori despre int6mplSri ca aceasta: Cumnata mea a fdcut o prdjiturd 5i ne-a spus cd e foorte bucuroasd cd o descoperit o noud refetd. Cdnd i-am spus cd e releto meo o negat. in ceea ce mi privegte, imi amintesc de prima dati c6nd am trdit o mare nedreptate, pe vremea c6nd lucram in v6nziri. Cum toati viala mi-a plScut sd incerc lucruri noi, o ficeam giin domeniul profesional. Cum aveam o noui idee de prezentare pentru un produs, fiind foarte m6ndrE de idea mea, mai ales ci didea gi rezultate, md duceam si i-o prezint gefei mele. Sipt5mSna urmitoare, la gedin!5, afirma cd are o idee noud gi ii sfituia pe tofi si o foloseascS. Ascultam gi mi g6ndeam: Cu siguranld cd o sd-Ml mul;umeascd gi o sd spund tuturor cd o fost ideeo MEA. Dar nu o ficea nici o dat5. iti Oai seama c5t de furioasi mi simleam. C5nd mi-am adunat curajul necesar si stau de vorbi cu ea gi si o intreb de ce nu recunoa;te ci eu i-am dat acea idee, a negat vehement ci m-ar fi auzit vreodati vorbind despre subiectul respectiv. Aveam toate motivele din lume sd o tratez de profitoare, mincinoasi, triditoare etc. Situalia asta s-a mai int6mplat de c6teva ori 9i de fiecare dati md enervam pe ea, dar mai ales pe mine vtrtlecoreo celor 5 rdni r ,i puteam fi at6t de naivi inc6t si repet aceeagi liregealS. Era peste puterile mele, eram atat de cntuziasmatS ci descopeream noi metode s5-mi irnbunit5lesc munca incdt o ficeam spontan, fird si- rni amintesc ci-mi promisesem sd nu o mai fac. obiectivul meu nu era s5-i impiedic pe allii si-mi loloseascd ideile, ci doar s5-mi fie recunoscut meritul. Nu $tiam c5 de fapt era ego-ul meu care voia si fie recunoscut. Dacd ag fi avut atunci mai multi iubire pentru mine, ag fi putut si fiu mAndrS, firS si vreau neapirat si fiu recunoscutS public pentru asta. Am continuat s5-mi impirtSgesc ideile, invit6nd cu timpul ci bucuria de a descoperi ceva nou poate si fie suficienti. Aga este cu invSliturile de la Ascultd-fi Corpul. Mii de oameni le folosesc, iar eu sunt bucuroasi cind md g6ndesc ci ii poate ajuta. Cd acegtia gtiu sau nu cd astea vin de la mine nu mai conteazS. in cazul acesta nu simt ci mi se furi ideile. $tiu, de asemenea, c5 mi se int6mplS destul de des s5- mi amintesc de ceva ce am citit c6ndva, nu mai ptiu unde gi si folosesc acel ceva ?n lucririle mele. imi spun atunci, cd s-ar putea s5 existe undeva o persoani care s-ar putea s5 creadi cI mi-am insugit ideea sa firS s5-i cer voie, dar gtiu, de asemenea, ci inten{ia mea este doar si ajut la transmitere acelei idei. pot, de asemenea, sE recunosc cd gi altii pot avea aceleagi inten[ii E important s5-!i aminte;ti ci nu ceilalli profiti de noi, ci ci noi ii l5s5m pe allii s5 profite de noi, doar noi ii
  • 50.
    Lise Bourbeau lSs5m sio faci. C6nd ii acuzi pe al!i, este ego-ul tiu care o face. Personalizeazi-fi ego-ul Ca si te mai ajut pulin sd-1i reduci ego-ul 9i si comunici cu el mai ugor, te sfdtuiesc ca atunci cAnd ili dai seama ci el acfioneaz5, in loc s5-tri lase inima si simt5, s5-l personalizezi, si-i dai un nume. De c6nd am inceput sI aplic aceastl tehnici, m-am convins ci este at6t de eficace ?nc5t am decis si v-o impdrtdgesc. Pe ego-ul meu ?l cheami Mouchette (musculi;d). De ce? Acum c61iva ani eram in California, pentru un seminar. intr-o zi am avut o dupi amiazi liberi si mi plimbam pe afar5. Mi-am luat un caiet gi un creion, ca s5-mi notez ideile despre proiectele la care vroiam sd meditez. La un moment dat mi-am dat seama c5 o muscS mI tot bdz6ia. Am incercat si o alung cu caietul, cu m6inile, chiar strig6nd la ea, dar se pirea cd nimic nu putea sd o opreascS. Nu mai puteam si profit de vremea frumoasd gi de natura care mi inconjura. P6ni la urmi, dupi ce m-am tot chinuit si o alung, m-am gAndit ci poate acea musci avea o semnificalie. De cum mi-am pus intrebarea, rispunsul care mi-a venit a fost ci vroia s5-mi atragd atenf ia asupra g6ndurilor nocive pe care le nutream in timp ce mi plimbam. Mi ingrijoram de toate consecinlele posibile ale acliunilor mele. Eram gi pulin nervoasl g6ndin- du-mi la unele evenimente in care fusesem implicati recent. Din momentul in care i-am mullumit Dumnezeului meu interior pentru ci S-a folosit de acea Vindecoreo celor 5 rdni musci pentru a-mi atrage atenlia ci acele gSnduri nu veneau de la inima mea, acea musci a dispirut imediat. Atunci am hotirit s5-l botez pe ego-ul meu Mouchette, CSnd ego-ul meu preia conducerea, cu soaptele lui, am senzaf ia ci face blzzzzin capul meu. P5n5 la sfdr;itul acestei cirli, voi foiosi acest nume c6nd voi vorbi despre experienlele mele personale gi voi utiliza numele Conta pentru exemple de ordin general. Te rog si inlocuiegti aceste nume cu un nume ia alegerea ta, care sE te ajute s5 dialoghezi cu ego-ul tdu personal. Te v-a ajuta si te obignuiegti sd vorbegti cu el. Revenind la exemplul meu de pe vapor, cdnd mi-am dat seama ci Mor,rchette a luat conducerea 9i cd voia sd i se dea atenlie, i-am spus: Mouchette, vdd cd-fi ploce sd fii recunoscutd astfel. Stiu cd incerci sd md ajufi ostfel gi ifi rnulfurnesc. Acurn poti sd te duci sd te culci. Dialogulcu Ego De ce s5-i vorbegti? Pentru ci adord si fie recunoscut! Da, dar nu existS riscul ca recunosc6ndu-l mai mult el s5 devind mai puternic, ai putea si intrebi tu. Vei observa chiar contrar, atunci cind te exprimi cu acceptare. l I I l
  • 51.
    Lise Bourbeau Vorbindu-i ego-uluiteu recunoscindu'i bunele intenlii de a vrea si te aiute, elva fifericit, firi si gtle ci acceptarea ta il slSbe$te De fapt, pentru ego este imposibil si Stie ce inseamnd acceptarea. El nu poate pricepe dec6t ceea ce este de ordin mintal, iar acceptarea necondifionati - a unui fapt ori a unei persoane - vine din inimS' Este o noliune spiritualS, nu mentalS. Voi repeta aici definilia acceptdrii, aga cum o fac in fiecare carte, conferin!5 sau atelier' Chiar dacS ai mai auzit-o sau ai mai citit-o, e foarte probabil ca ego-ul tiu sd facd tot ce-i std tn putinf5 ca s5 o ui!i, ceea ce e absolut normal gi uman. Cu c6t ego-ul va avea mai pulind importan!5 in viala ta, cu atat iti vei da seama mai mult de c5t de important este si accePli totul. Vindecareo celor 5 rdni Citind rSndurile aste s-ar putea s5-!i fi trecut prin cap 96nduri ca: o Atunci c6nd (EU) nu sunt de acord, de ce ar trebui si accept? . Chiar aga, (EU) nu pot sI accept chiar orice, in viali sunt gi lucruri inacceptabile. o Daci m5 comport astfel, se va profita de Mine, (EU)voi pirea slab, lap. Dacd este cazul tiu, incepe imediat si exersezi dialogul cu ego-ul tiu. $tiu Canta, c5 nu egti de acord cu aceasti definilie a cuvSntului ACCEPTARE, pe care tocmai am citit-o. Stiu ci vrei si mi aju[i, dar te rog si mi lagi si citesc deocamdati 9i si nu-ti faci griji. inainte sd accept aga cum mi se sugereazi, voi lua in calcul consecinfele gi voi vedea daci pot si mi le asum sau nu. i1i wU|-IUwESC ci mi lagi in pace gi te asigur ci mi voi descurca firi ajutorultSu. De fiecare dati c6nd ii vorbepti, este important s5-i ar51i ci egti congtient de bunele lui intenfii Si s5-i mullumegti ci vrea si te ajute. Trebuie sd SIMTI chiar frica lui cd n-ai putea supravielui fird ajutorul s5u. ii este in permanen!5 fric5 c5-1i vei retrii una dintre rdni gi ci nu vei putea face fa!5 suferinlei. De asta trebuie s5-l asiguri in permanenli de consecinfele deciziilor tale. Din momentul in care accepli gi-!i urmezi inima, asta are ca efect iluminarea mSgtii pe care o porli in acel moment, de la lumina degajatl de inima ta. A accepta inseamni a spune DA, inseamf 3 " "r, recunoa$t€, a observa ceea ce se intAmpl5 firi s6. " judeci in termeni de bine sau liu.lnseamni si observi pur $isimplu, chiar daci nu infelegi sau nu egtide acord, din cauza credinlelor sau a ceea ce ai : Tnvitatin trecut
  • 52.
    Ceea ce efantastic cu acceptarea e cd faptul de a acliona cu inima inseamni s5-1i recapeli puterea. Nu-i mai furnizezi energie ego-ului tiu, ceea ce-l slibepte. Cu toate astea, bucur6ndu-se ci il accepli, nici nu-gi dd seama ce se intimplS. Amintegte-ti ci pe misuri ce ego-ul se diminueazS, tu devii din ce in ce mai mult tu insuli. Doar apa pofi si te vindeci, at6t fizic c6t 9i psihic de toate relele. LimiteazS-te la credin[ele benefice gi urmeazS-1i intuitia Ai remarcat cu siguran!5 ci atunci cdnd vorbesc despre ego, mi refer la credinle care nu sunt benefice, nu sunt inteligente" in acelagi timp, credinlele cirora nu le ata95m noliunile de bine 9i riu sunt benefice. Amintegte-[i ci o credin]5 este buni doar daci reugegti si o schimbi atunci c6nd gdsegti una mai bun5. De exemplu eu cred in teoria reincarnirii, in faptul ci triim mai multe vieli pe Pim6nt. Cu toate astea dacd o alti teorie rn-ar ajuta mai mult sE simt cd doar justilia divini existS, ag adera la ea imediat. Devenind din ce in ce mai mult noi ingine, nemailSsindu-ne ego-ul s5 ne conduci vielile gi in Vindecoreo celor 5 rdni consecin!5 suferind din ce in ce mai putin de rinile noastre, in loc doar si credem in ceva, vom $Tl ceea ce este benefic pentru noi. Cu cdt credem mai pufin, cu atdt stim moi mult. Cunoagterea provine din intuilia noastrS, adici din fiinta noastri atunci c6nd suntem centra!i. Exact invers, ego-ul blocheazi intuifia. Se poate int6mpla destul de des ca sd nu poli face diferenla intre vocea intuiliei gi vocea lui Canta. Am6ndoud sunt foarte subtile. Cea mai buni rnetodS este sd verifici cum te simli cu ceea ce auziin tine. lati ce mi s-a intSmplat mie. Tocmai nnd bigasem in pat cind mi-a venit deodatd inspiralia, o idee pentru cartea aceasta. Eram pe punctul de a adormi ;i nu vroiam si mi ridic ca si o notez. gtiam cd venea din intuilie, pentru ci nu simleam nici o siSbiciune ;i nici o teami. Eram siguri cd nu o voi uita. Dintr-o dati mi-am dat seama c5-rni tot repetam ideea in cap, o formulam qi o reformulam de mai rnulte ori. Mi-am dat seama atunci c5 Mouchette reapiruse. I se fdcuse fricd cd voi uita ideea 9i el voia si fiu perfectS. l-am spus: Mul;umesc, Mouchette, cd vrei sd md ajufi, dor ocum om nevaie sd dorm. Sunt sigurd cd o sd-mi amintesc ideeo mdine, cd mi-ai repetat-o deja de patru ori. Dacd Lise Bourbeou Am i nte gte-li ci,nu vrei sf, 'ti ellmini,rS nil4':vreir s'i,::l!, LUMINEZI, si le vindeci prin acceptare
  • 53.
    Lise Bourbeou totugi ovoi uito, inseamnd cd nu ero o idee otdt de importontd. N-o sd md supdr pe tine, aga cd poli gi tu sd te duci lo culcore. Cum am terminat, frumoasa mea musculi!5 a zburat gi am putut sd adorm. lati un alt motiv ca si devii congtient de cit este de important s5-!i dai seama cAnd ego-ul ia voinla in stip6nire. Vei avea atunci de posibilitatea si te re- centrezi, ceea ce nu doar ci va pune balsam pe rinile tale, ajutSnd la vindecarea lor, dar te va ajuta gi si reintri in contact cu intuitia ta pentru a-!i dirija viala in funclie de nevoile sufletului t5u, Tn funclie de planul tdu de via!5 Vindecoreo celor 5 rdni Dupd ce am citit acest capitol, iati ce am decis si aplic in via|5
  • 54.
    Lise Bourbeou CAPITOLU!. CINCI P,.iHeilP-d.e, ne^9 pwtgrx'e Ei' clp' neAre4>trtlP- inainte sE incepi acest capitol?!i reamintesc sfatul tneu de a reciti ,,Cele cinci rini care ne impiedicS s5 fim noi ingine", mai exact capitolele care trateazi rinile de respingere 9i nedreptate' Sulnt acolo numeroase exemple 5i detalii pe care nu le voi rnai repeta' in aceasti lucrare am grupat cele doui rini in acelagi capitol din cauza legSturii care existS intre ele' AmAndoud sunt trezite de pirintele de acelagi sex sau de persoana care i-a tinut locul' Respingerea apare de la concepere, iar rana de nedreptate de pe la v3rsta de patru ani. Copilul care suferi de respingere de la nagtere crede ci daci nu face nici un zgomot, nu octlpS prea mult loc gi rim6ne c5t mai mult timp nevizut, va fi mai iubit 9i nu va fi respins. Dupd c6liva ani, se simte din ce in ce mai respins cici cei din jurul sitl uiti c5 existS' Poate atunci si se revolte, ceea ce va cleclanga rana de nedreptate' Unele persoane suferi de rana de respingere toati viala' Pentru al!i, rana de nedreptate va ocupa atita loc incAt acegtia se vor auto-convinge cd nu suferi de resPingere' Persoana la care rana de respingere preciomini atAt in atitudine cit 9i in prezent,a fizicS, suferd nrai pulin de rana de nedreptate, care este mai pulin pronunlati 9i mai pulin activS. Cele doud rini existl la fiecare Vindecoreo celor 5 rdni persoand, chiar daci una dintre ele este mai pulin evidentS. Recunoagtem u$or care dintre cele doui rini este dominanti intr-o anumiti perioadi a vietii observ6nd aspectul fizic dar gi comportamentul unei persoane atunci cind rana este activatS. in decursul anilor este foarte probabil si remarcdm schimblri. Si presupunem ci un bliefel se simte respins de tatil siu, deoarece acesta isi preferd fiica. Cdnd rana de respingere se activeazi, nu spune nimic gi se preface ci nu este afectat. Poate, de asemenea, sd se refugieze in camera sa, in jocuri electronice sau intr-o alti activitate. Chiar daci e supdrat pe tatdl sdu, ii gisegte scuze gi crede ci este vina lui daci tatil s5u nu-l recunoagte ca fiind o persoanS. Cauti atAt de mult dragoste pSrintelui respectiv incSt ii este imposibil sd creadi ci pirintele nu-l iubegte. Se autoconvinge de asta chiar dacS pirintele e dur, distant ori violent, spun6ndu-gi c5 aceste comportamente sunt de fapt dovezi de iubire. Ceea ce numim o fiin negore C6!iva, pe care tatil lor ii bdtea, mi-au spus: Tatil meu avea dreptate sI mi batd. gtiam ci el nu vroia sI fac anumite lucruri gitotugi le ficeann. Mi bitea pentru ci vroia si mi faci un om ca lumea. i1i amintesc ci acest tip de scuze este specific rlnii de respingere. Daci situafia ar fi declan$at rana de nedreptate, copilul s-ar fi revoltat gi ar fi spus cE tatil este nedrept. Cind un biiat se revolti impotriva tatllui (sau o fati impotriva mamei), fic6nd intenfionat ceea ce pirinli i-au spus si nu fac5, atunci e sub influenla rinii de
  • 55.
    Lise Bourbeou nedreptate. Astase poate int6mpla din copilSrie dar cel mai adesea se int6mpl5 la adolescen!5 sau la maturitate. Planul de via!5 al sufletului unui copil se determini inainte de nagtere ce rdni vor trebui si fie trdite pentru a putea fi vindecate treptat, astfel inc6t sufletul siu si evolueze, si invele dragostea de sine. C6nd rana de nedreptate se activeazi gi poate fi observati in comportamentul cuiva, asta nu inseamnl ci acea persoani nu are gi rana de respingere. Rana de nedreptate ne aiuti si nu suferim de rana de respingere Aga se face ci rana de respingere este intotdeauna prezentl in spatele rinii de nedreptate. lati o alti rnetodi folositi de ego pentru a ne face s5 negim c5 suferim cAnd suntem respingi. i1i amintegti cI in descrierea respingerii, am menlionat cd fugitivul (persoana care suferi de rana de respingere) s-a specializat in negarea adevlrului. De ce? Pentru ci este rana cea mai dureroasS. Negarea este manifestarea ego'ului, la celmai puternic nivet Vindecoreo celor 5 rdni Sd ne amintim cd potrivit descrierii ficute in primul capitol, cd fugitivul si rigidur sunt foarte perfectionisti. Motivatiile lor sunt totugi diferite. Din fragedS copilSrie ei au avut parte de atentia 9i dragostea pdrintelui de acelagi sex doar atunci c6nd se comportau aga cum acegtia le cereau. Din acest motiv sunt foarte exigenfi cu ei insusi, p6ni la a_si depdgi limitele, cici ii se pare cd niciodatd nu este suficient. Fugitivulvrea SA FIE perfect pentru a se simli acceptat si iubit, pe c6nd rigidulvrea SA FACA perfect pentru a se simfi iubit. in ambele cazuri, se tem de critici, dar cAnd o persoand se simte respinsd, critica ii produce mai multi suferinld pentru cd se simte atins in dreptul s5u de A Fl. Fugitivul este convins ci orice critici la adresa a ceea ce ,,face,, ?nseamni de fapt ,,E$Tl NUL". latS de ce, o dati cu v6rsta, sub influenta acestei rdni, se teme din ce in ce mai mult si nu se ingele. scriind aceste r6nduri md gdndesc ra toli animatorii nogtri care lucreazi pentru Ascuttd_ti Corpul. Cei ce erau cel mai des coplesiti de rana ior de respingere in timp ce animau ateliere, trliau mult mai multe emolii dec6t colegii lor afectali de rana de nedreptate. Suportau greu reprogurile pirf ii lor de fugitiv. Crez6nd cd nu sunt la indllime pentru a preda unor profesionigti, medici sau psihologi, se ldsau cu ugurinld deranjafi de acegtia. Le era, de asemenea, dificil sd accepte criticile sau impotrivirile participanfilor. prima lor reac!ie era s5-gi spun 6: Sunt nul, nu sunt un animator bun, poate o sd fiu dot aford. Le era atit de fricS inc6t atrdgeau automat mai multe critici decdt
  • 56.
    Lise Bourbeau colegii lorcare nu erau influenlali de partea lor de fugitivi atunci c6nd animau' Cei care uitau un mic detaliu sau care d5deau prea multe detalii, rSman6nd astfel firi timp' igi promiteau sd fie mai buni data viitoare' Unii chiar se scuzau in fafa participanlilor, chiar dacd acegtia nu remarcaserl nimic. Pe urm5, partea lor rigidi ii critica pentru ceea ce ficuserS 9i mulli dintre ei rni-au m6rturisit ci le-a fostfricisSnufiecertalichiardemine,daciagafla' Aga mi-am dat seama cd aceste doui rini' ne impiedicd si acceptiln u$or ajutorul altora 9i mai ales ne impiedici sd cerem ajutor' Rigidul refuzi in general din doui motive. Primul este pentru ci nu vrea s5 se simti Tndatorat 9i ci preferi mai de grabd sI se lipseascS dec6t si trebtriasc5, la rdndul siu' si faci ceva asemindtor, c6nd de exemplu cineva se oferi si-i pl5teascd partea la un restaurant' Al doilea, pentru ci e atSt de convins cI altcineva n-ar putea face lucrurile suficient de bine $i ci va trebui sd reia el lucrul respectiv de la zero' i9i zice cam a$a: PrefersSfaceuinsumi,pentrucSvafificutagacum vreau eu giin plus ar lua prea mult timp si explic exact cum a9 vrea eu si fie ficut' Reaclia fugitivului este de a refuza g&ndindu-se ci nu vrea si deranjeze 9i c5 poate si se descurce singur' S-ar simli nul daci ar accepta ajutor' Atunci cdnd cinevainsisti,iarelacceptdpSndlaurmS'oface pentru c5, dupi pirerea lui, refuzAnd ajutorul' s-ar putea sI deranieze mai mult dec6t dacl accepti' Nu vreainniciuncazsSderanjezepecinevaginuse Vindecorea celor 5 rdni consideri suficient de important pentru a merita sd fie ajutat. GAndurile sale profunde - in general incongtiente - sunt: Asto e, imi oferd ajutorul pentru cd-piinchipuie cd sunt nul, cd nu pot sd md descurc singur. Nu poate accepta idea ci cel care se oferi s5-l ajute o face din generozitate sau pentru ci iiface plScere. Dacd fugitivul accepti ajutor intr-un final se mai poate 9i ca rana lui de nedreptate si fi devenit predominantS. in acest caz igi promite solemn s5 nu uite si se revanteze corespunzitor, fiind astfel just, corect. in concluzie, rana de respingere se situeazi totdeauna in zona lui A Fl. Se considerS pe sine ci ESTE intr-un anumit fel gi se teme si fie judecat de allii. Rana de nedreptate in schimb atinge zona lui A FACE 9i A AVEA. ii e teamd c5 are mai pulin sau mai mult dec6t al1ii, teami de a nu face bine sau de a face prea bine. Frica de a fi judecat sau-de a fi prins cu o gre$eal5 este comuni ambelor rini. Fentru a ne satisface rinile vrem ca totul si fie just $i echitabil. Trebuie si FACEM ceea ce trebuie pentru A Fl acceptabili. Ego-ul nu poate inte|€ge cB existfi doar justi[ia divind ti ci fegea cauzei 9i efectului este intotdeauna justi 712
  • 57.
    / Lise Bourbeou Ti esteimposibil sd sesizeze o lege divini pentru ce nu poate percepe dec6t lucruri de naturi mentalS. N-are cum si gtie ci nu folosegte la nimic si vrei sd controlezi legea returnirii. Aceasti lege universali 5i spiritualS este de o mare inteligen!5 gi este infailibilS. Recoltim intotdeauna ceea ce seminim fie ci ne dim seama de asta sau nu. Atunci c6nd nu egti influenlat de nici o ran5, vei avea o reaclie naturalS de genul: Ce amabil din partea ta sd-mi oferi ajutorul, occept cu pldcere. Nu vei avea sentimentul de a datora ceva. in momentul in care refuzi un ajutor, verifici daci refuzul corespunde nevoilor tale reale sau se bazeazd pe vreo temere a ta. Ego-ul nostru ne influenleazi prin nigte metode atdt de subtile incit trebuie si fim tot timpul in alertS, pentru a le congtientiza. Amintegte-fi c5 de fiecare dati cind se activeaz5 o rani, nu mai egti tu cel care i1i controlezi viala. E doar micul eu al ego-ului tiu care triie;te o emolie. CSnd ii acuzi pe allii sau pe tine, nu mai egti centrat pe tine. Ji-ai lSsat ego-ul si te coplegeascS, sd g6ndeasci gi s5 aclioneze in locul tiu. CAnd egti centrat, pe inima ta, observi, simli fdrS nici o activitate mentalS, fird a acuza, cici acuzarea este rezultatul unei emolii. Atunci cind una dintre cele cinci rini ale sufletuluiili provoaci suferin!5, inseamni cd nu egti ln stare sii-|i asculli inima ginici nevoile Vindecorea celor 5 rdni Reamintindu-ne faptul ci ego-ul face tot ce-i sti in putinf5 pentru a-9i demonstra gi a le spune altora ci existS, este evident faptul cd rana de respingere este cea mai rea pentru el. Aceasta ii di cel mai acut senzalia de a fi nul pi de a nu exista. Am ajuns la concluzia ci de fapt rana primordiald a ego-ului este rana de respingere. Aceasta este cea care il impinge intotdeauna si preia puterea. Rana este apoi insoliti si intiriti de celelalte r5ni. Cu c6t sunt mai multe rini activate in acelagi timp, cu at6t suferim mai mult 9i cu at6t mai mult se crede ego-ul mai important pentru a ne proteja. De aceea adopti at6tea comportamente defensive, fiind convins ci n-am putea supravielui suferinlelor. Nu gtie ci incerc6nd si ne ajute, cu c6t in sistS mai mult cu at6t suferinta e mai mare. Acesta este gi motivul pentru care rana de respingere este la originea majoritSlii bolilor, fizice sau psihice. Durerea asociat5 rinii de respingere ii impinge pe unii la ur5, impotriva lor ingigi 9i a pirintelui de acelagi sex. Sunt foarte supSrafi pe acel pdrinte pentru ci nu a fost un model care l-ar fi putut ajuta sd existe, si trdiascd in societate. igi amintesc cd e nevoie mai int6i si simli iubirea pentru a putea simfi urd pentru cineva. Ura are puterea de a declan$a o boali gravi, chiar mortalS 9i poate, de asemenea, si-i impingi pe unii si se mutileze. Aceasti emolie este generati de o incapacitate de a simti iubire adevirati. putem sd concluzionim ci durerea asociatd rinii de respingere este cu at6t mai puternicS cu c6t o persoani urigte ir ri
  • 58.
    Lise Bourbeou mai mult.Gdsegti mai multe detalii pe subiectul acesta in cartea mea precedentS, Cancerul, o corte care dd speranld. Alimentalia gi greutatea in privinf a alimentaliei, rana de respingere ii influenleazi pe oameni sE nu se ?ngrape. Ca regulS generalS, cei care triiesc multe ernolii au tendinla si mdn6nce mai mult. Fugarulface excepfie, in general el se priveazd de m6ncare atunci cSnd resinnte multi uri irnpotriva lui insugi pi consideri ci nu meritd si fie hrinit. Pentru cI simte cu dificultate foame, min6ncd in general putin. C6nd face excese, va fi mai ales cu dulciuri, care ii produc aceleapi efect ca gi alcoolul, adici il ajuti sd se refugieze intr-o lume imaginarS. CAnd fugarul igi permite excese, ii este imposibil s5 se ingrage. Cu dorinla sa psihologicd de a dispSrea, nu-gi poate permite s5-;i creeze un corp prea vizibil. C6nd min6nci mult gi daci rana de nedreptate o insofegte pe cea de respingere el va vomita, pentru a respinge m6ncarea ;i a nu se ingrSga. C5rrd rana de nedreptate este activ5, rigizii se simt vinovali, pentru cI ego-ul lor le spune fdri intrerupere ci pentru a fi iubili trebuie s5 aibi un corp frumos. Rana de nedreptate este cea care decide curele de slSbire. Am vdzut cd ea ne impinge s5 ne controlSrn cel mai mult, in toate domeniile. C6nd cele doud rSni sunt active in acelagi moment, s-ar putea ca persoana respectivS sI sufere de anorexie si sd vomite din mai multe cauze. Vindecoreo celor 5 rdni C6nd rana de nedreptate irrfluenleazi n"lodul de alirnentafie al cuiva, acesta se va ingnSga, mai ales din vinovilie. De fapt, c6nd nu nnai poate si se controleze, se simte vinovat c5-;i pierde controlul gi se considerS vinovat cd nu este capabil sii o fac5. in concordan!5 cu dorinla lui de a avea un corp perfect gi cu credinla sa cd surplusul de greutate va fi mai pulin vizibil, acesta se va repartiza uniform. Am explicat detaliat acest fenomen in cartea mea Ascultd $i mdnincd, stop controlului. Activarea rinilor ili reamintesc cd toate rinile pot fi activate in trei moduri. Daci te raportezi la triunghiul vielii pe care l- am explicat ?n primul capitol vezi cI te nespingi in aceeagi m5sur5 ?n care ii respingi pe ceilalli $i te simti respins de citre ei. Este la fel pentru toate rSnile. E posibil s5 simtri o oarecare impotrivire citind aceste rdnduri, pentru ci cei mai mu!1i dintre noi suntem mai congtienli de modulin care trlim o anumiti rand dec6t pe celelalte. Mi se lnt5mpld des la ateliere si aud comentariide felul: EU MA RESPTNG: Eu cred cd md respirtg mai mult decdt ii resping pe ceilal;i. Sunt atdt de ;ters cd e imposibil ca ceital;i sd se simtd respinpi de mine. in plus nu preo md simt respins de ollii. Dirnpotrivd, om senzatria cd ei foc totul sd-mi arote iubirea pe care mi-o poartd, iar mie 'imie greu sd o accept. CE|LALT| MA RESPTNG: in cozul meu, fntotdeouno arn suferit mai rnultd respingere din partea celorlal;i gi
  • 59.
    Lise Bourbeou osta ainceput incd din copildrie, cdnd momu nu se jeno deloc sd-mi arote cd nu md iubegte. Eu n-am fost otdt de rea co eo. Dimpotrivd, eu om fdcut totu! pentru a le ardto celor din jur cdt de rnult'ii iubesc. E odevdrat cd md pi resping cdteodatd, dar niciodotd a;a cum m-o respins moms sau alte cdtevo femei din viala mea. il nfSnNO PE CEtLALil: Pentru mine este evident cd ii resping pe ceilalti mai mult decdt pe mine insumi. gi nici ceilal;i nu se camportd aga cu mine. As spune cd pe mdsurd ce ei incearcd sd md cooptezet eu devin mai antisocial. E mai puternic clecdt mine, md gdndesc mai mult lo mine tnsumi si nu-mi pasd cd asta i-ar putea rdni pe alfii. Am crezut'intotdeauno cd asta e iubireo de sine, dctr vdd cd am dificultdli in relstii. Por un egocentric. Este normal sd oi osemeneo convingeri sub influen.ta ego-ului. Cu cAt devenim moi conStien,ti cu otdt ne ddm seama cdt de tore ifi exerseazd putereo asupro noastrd. Dacd te recunopti fn vreunul dintre aceste exemple, e important sd accep{i cd fiecare rond se trdieSte intotdeouna'in fiecare dintre cele trei cozuri lo acelapi nivel. Acceptdnd acest fapt, chior dacd nu e5ti de ocord, ifi spore5ti 5ansele de a deveni congtient mai repede atunci cdnd uno dintre rdni .ti se octiveazd. Exemple de rini de respingere gi de nedreptate activate Sd vedem acum c6teva exemple de rSni de respingere ;i de nedreptate, inclusiv atitudinea reactivl a persoanei care poartd o masc5" Subliniez c5 aceste Vindecarea celor 5 rdni doui rini pot fi activate de oricine. Cdnd rana de respingere este in cauz5, te vei simli ca fiind nul, bun de nimic. Te incearc6 o frici puternici. CSnd te acuzi cu furie, pe tine sau o alt5 persoani de acelagi sex, inseamni ci rana de nedreptate !i-a fost atinsS. Vom explica mai departe cum se poate trii diferit o situalie, resimfind atingerea rinii flrd si l5sam masca sE se instaleze, ceea ce ii va oferi un balsam vindecdtor. fin si precizez ci atunci c6nd rana de nedreptate este activati, masca de rigid poate fi exprimatd in doui moduri diferite: fie prezentdndu-se conform, fie rebel. Egti conform atunci cdnd corpul !i se contractS, privirea i1i devine rece giil fixeazi pe oponent. Nu spui nimic, dar este ugor de simfit nedreptatea pe care o triiegti gi furia pe care.ti-o stipdnegti. Totul se int6mplS in interiorul tiu. Putem considera aceastS atitudine ca o tranzitie intre masca de fugitiv gi cea de rigid. Unii rim6n rigizi conformi toati viala. Rigizii rebeli in schimb, se apdri, strigi ;i i9i exprimi furia in mod deschis. Pot chiar s5-pi provoace pErintele de acelagi sex sau orice altS persoanS care i-a trezit durerea triiti la origini cu acel pirinte. in exemplele care urmeazS, te rog sI inlocuiegti numele Canta cu numele pe care l-ai ales pentru a-!i personaliza ego-ul. Acesta se poate manifesta in doui moduri. Ori fl auzi ca pe un discurs in interiorul tdu sau se exprimi prin cuvintele pe care le folosegti. Cu c6t rana ne doare mai tare, cu at6t riscim mai mult sd ne pierdem controlul. 118
  • 60.
    Lise Bourbeau De c6teori nu auzim: imi pare rdu, n-sm vrut sd spun asto, dar nu m-orn putut abfine. C6nd ne l6sim ego-ul si ne coplegeasci, acesta se poate folosi chiar 5i de corpul nostru pentru a se exprima, de exemplu prin violen!5 fizicS. Si presupunem c5 te afli intr-un grup 9i dintr-o dati cineva i1i cere plrerea. Nu te simli bine, nu egti pregitit, nu-!i place sI fii in centrul aten!iei 5i mai ales crezi c5 ceea ce ai putea spune nu va fi probabil interesant pentru ceilalli, ba chiar s-ar putea s5 fie apreciat gregit. RSspunzi vag, incercAnd s5 deviezi atenlia, ori te ridici ca sI te duci la toalet6' in realitate nu ai fi tu, ci ego-ul tiu, care !i-ar fi dictat reaclia cam aga: Nu spune nimic' $tii ci egti nul 9i ceea ce ai putea spune e ori neinteresant ori gregit' Astfel vei evita si te simli ridicol. Daci nu spui nimic, vei suferi mal pufin' $tii bine c6t ai suferit cAnd erai mic fiindci ai fost ridiculizat gi ignorat. CrezAnd ceea ce-!i spune ego-ul, ti-ai pus masca de fugitiv 9i ai utilizat un comPortament reaclional. Pe de alti parte, in aceeagi situa!ie, ai fi putut suferi de la rana de respingere rdm6n6nd centrat 9i observator' in loc si reaclionezi cu masca de fugitiv' lmediat ce-ai fi auzit ;oaptele lui Canta care incerca si te fac5 si crezi ci egti nul, activandu-!i astfel rana, ai fi respirat profund o dati sau de doud ori, ai fi biut pulini api, daci aveai la indem6ni 9i ai fi vorbit cu el: $tiu Canta ci vrei si mi ajuli 9i e adevirat ca opinia mea s-ar putea sE nu fie acceptate' Stiu cd vrei si mi aperi de suferinli dict6ndu-mi o asemenea conduitS' Vindecorea celor 5 rdni Dar, de asemenea, trebuie si ;tii cd vreau cu adevirat si fiu capabil intr-o zi sE mE lubesc suficient incSt s5-mi ocup mai des locul care mi se cuvine. Vreau gi sd triiesc experienla de a mi simli bine chiar daci allii nu sunt de acord cu mine sau atunci c6nd gregesc. $i vreau ln primul r6nd si ;tiu ci ;i daci nu prea gtiu ce si rdspund pe loc, nu sunt nul, ci doar indecis pentru moment. Simt ci intentia ta este bund vrSnd sd m5 ajuti in felul acesta, dar in realitate asta nu mi mai ajut5. Md simt mai puternic acum gi simt cd sunt capabil s5-mi asum consecinlele de a-mi ocupa locul. i1l mullumesc cd ai vrut sd md ajuti dar te rog acum si te duci si te odihnegti gi si observi c6nd voi indrdzni s5-mi ocup locul. Aga te recentrezi pi devii observator la activarea rSnii de respingere. Astfel durerea si fricile asociate rdnii se vor estompa gi vor dispSrea. Nu mai cazi in capcana mdstii 9i comportamentelor de fugar. i1i va fi atunci mult mai ugor s5-1i ocupi locul, chiar atunci sau cu viitoarea ocazie. Te-ai gdndit cI in genul acesta de situafie, este foarte posibil ca unele persoane si se simtS respinse, crez6nd cd nu sunt suficient de importante ca tu sd catadicsegti si vorbegti cu ele. Ca reaclie, acestea ar putea si nu-!i mai adreseze cuv6ntul gi nici micar si nu te mai priveascS. Te vei simli la rindul tiu respins de citre ele. lati un bun exemplu de triunghi care se pune in func!ie. intr-o asemenea situa[ie tu te-ai respins, i-ai respins pe ceilalli gite-ai simlit respins de ei. rza t27
  • 61.
    Lise Bourbeou Canta vaprofita pentru a ad5uga: Vezi ci aveam dreptate s5-ti spun s5 nu vorbegti? Se poart; de parcd nici n-ai fi acolo, probabil igi spun cd egti prea nul ca si participi la conversalie. Este deci mai bine sd nu atragi aten[ia, astfelva fi mai utor pentru tine. Ai putea chiar s5-!i cauli o scuzd 9i s5 pleci, n-ar fi nici o diferen!5 pentru ei. fine doar de tine sE continui s5-i asculli discursurile sau sd dialoghezi cu el a9a cum am aritat maisus. Si luim acum un exemplu de nedreptate. S5 presupunem cd egti de sex feminin, ci mama ta triiegte singurS, este divorlat5 de mai mulli ani dar nu a acceptat asta nici o dati. Se comporti deseori ca o victimS, pentru a incerca s5-1i atragi atenlia fiind bolnavi sau inventAnd probleme. Se pl6nge de toate, de problemele ei fizice, de vreme, de vecinS, de fostul sot care o ingela, de lipsa banilor, de copii care nu vin si o vadd suficient de des etc. Tu egti singura fiic5, iar fralii tii au tot timpul scuze pentru a nu se duce si o vad5. Ji-e mil6 de ea gi pentru a fi o fiici buni o suni deseori gi consideri o datorie de a te duce si o vezi o dati pe siptim6n5. C6nd incepe si se pl6ng5 nu mai suporli ;i incerci si o ajuli cu solulii de-a gata. Din picate nu te asculti 9i devii nerdbdStoare. li se pare foarte nedrept ci nu-!i apreciazi eforturile. Chiar te rdstegti un pic la ea gi p6ni la urmi caufi un pretext ca sd pleci c6t mai repede. Vizitele aste au devenit o corvoadd gi pleci de fiecare datd de la ea trSind emolii puternice. CSnd te comporli astfel, Canta ili controleazd com porta mentul. Vindecoreo celor S rdni Dacd ai vrea si fii nedreaptd cu mama ta refuz6nd si o mai vizitezi Canta !i_ar spune: Trebuie sd te duci sd_ti vezi mamo. pdnd lo urmd, e5ti singura ei fiicd. fgti reo atunci cdnd ili pierzifireo cu ea. Trebuie sd_;i omtintegti cd rie nu ri-ar prdcea sd fii tratatd ostfet. Egti insensibitd dacd n-oi nici un pic de compasiune pentru suferinfa ei. Dacd vei considera cd mama ta este nedreapti cu tine, Canta !i-ar spune cam aga: C6t e de nedreoptd! Nu vede cd tu ili foci timp sd te duci sd o vezi gi sd o suni de atdtea ori? gi eo nici mdcor nu te intreabd cum a duci, cum i;i merge. Nu vorbegte decdt de eo. pe bune, devine din ce in ce moi egoistd cu trecereo anilor. Nici mdcar nu ascultd ce-i spui, te fntrerupe tot timput. Docd mdcor fi-ar mai osculta unele sfoturi, via;a ei ar putea fi mult moi ogreabild. ili Uai seama c6t de mult ar putea suferi mama ta de nedreptatea pe care i-ai face_o intr_o astfel de situatie? Ar suferi o nedreptate din partea ta la fel cum ai suieri ;i tu o nedreptate din partea ei la fel ca nedreptatea p_e care o simfi fali de tine insufi crezdnd cd trebuie s5-1i faci mama fericitd. Cum rana de respingere este activatd ?n acetagitimp cu cea de nedreptate, in aceasti situatie, Canta ar putea sd se manifeste - dupd o viziti sau dupi un telefon _ aga: Eptl chiar nuld co fiicd, nu egti capobild nici mdcor sd fii pulin drdgufd. De ce nu potli sd taci din gurd gi sd o logi sd se vaite? gtii cd dacd veiinceta sd o maivezi si sd te ocupi de ea, o vei regreto tootd viafa. N, ;;;;mai iubi pi probabil nici n_o sd vrea sd te mai vadd
  • 62.
    Lise Bourbeau vreodatd. AminteSte-ficft ai suferit c1nd o fost supdratd trei luni 5i nu moivroio sd-Sivorbeoscd' Sunt siguri ci 9i mama ta se simte respinsi de tine 9i de anumite comportamente ale tale' mai ales atunci c6nd ili cauli scuze si pleci nnai repede' La r6ndul t6u' te simli respinsd de faptul ci nici micar nu se intereseazi de ce mai faci, fiind prea ocupati si se pl6ngi de Problemele ei' Aceste exemple ne arati cAt e de important si dialogdm cu Canta' Devenind congtient' ii vei recunoagte mai repede vorbele 9i-!i vei da seama c6nd ai auzi vocea' Credeai ci manifestirile tale veneau de la tine din fiinla ta, cind de fapt nu era cazul' Petrtru a schimba cera, va trebui deci s5-i vorbegti a9a:' iar ai apdrut Conta? Chior nu vrei sd md losi in poce' nu-i o5o? $tiu cd ai intenlii bune vorbindu-mi astfel 5i incercilndsdmdfocisdcredceeocecrezitu.$tiucd eSti convins cd md aiufi, dor chiar nu md oiutd cum crezi tu. Te onun! 'i o'"o' sd fiu copabitd sd-mi dou voie sd fiu nerdbddtoare c}teodatd ;i sd nu am chef tot timPulsd-mivdd moma' $tiu cd fi-e fricd cd om sd sufdr' dar ocum vreou sd-mi iau viafa in mdini, sd invd; sd-mi osum consecinfele' dacd momo nu vo moi dori sd md vadd' de exemplu' Nu mai pot sd md controlez de fricd sd nu-mi pierd controlul si de o md simfi rdu pe urmd' Te sfdtuiesc deci sd te odihnegti deacamdotd 5i o sd vezi cd pot ocLtm sd-mi controlez singur vialo 9i sd-mi osum consecinfele' Vindecarea celor 5 rdni Treptat, datoriti experienfei de a trii sub influenla ego-ului pi de a reugi apoi si ne recentrim, devine din ce in ce mai ugor si ne urmlm inima. invS!5m sd facem fati situafiilor observ6ndu-le. Dupi c6teva clipe de reaclie la durerea cauzatS de rana atinsS, putem si respirim ad6nc si si spunem: imi dau seama cd aceastd situolie sau aceostd persoand mi-a atins rona de respingere sau/gi pe cea de nedreptote.lmi dau voie sd fiu umon 5i sd am rdni de vindecot. Pentru moment md simt respins $i/sou nedreptdfit. intr-o bund zi vai ajunge ca ocest gen de situalie sd-mi focd din ce in ce maipu.tin rdu. Datoriti acestei noi metode de a-ti gestiona rdnile, observi ceea ce triie;ti ;i realizezi ci nu e nici bine nici riu. E pur gi simplu omenesc. in loc si te judeci, si te critici gi si-ijudeci pe altii, i1i permili si mai ai rini, ca orice fiin!5 omeneascS. {(D} inainte si treci la capitolul urmdtor i1i sugerez s5-1i notezi timp de c6teva zile toate d5!ile cSnd rSnile de respingere 5i de nedreptate iti sunt atinse pi te fac si porli masca de fugar sau cea de rigid. Asta te va ajuta si devii congtient de ceea ce i1i spune ego-ul tiu. Noteazd-fi gi ceea ce decizi s5-i rispunzi. Practicdnd in continuare i1i vei dezvolta reflexul de a dialoga cu Canta. AcordS-!i mai ales timp sI faci diferen[a intre cum te simli inainte gi dupd ce ai vorbit cu Canta 9i i-ai mulfumit. Vei putea astfel si simli cu adevSrat bucuria de a te fi fost capabil sd te centrezi. L2s
  • 63.
    Dupi lectura acestui meaurmitoarele: Lise Bourbeou capitol am decis si aplic in viala Vindecareo celor 5 rdni CAPITOLUL SASE Rnnilp- dp. alaqndsn Si d,e trddare- Ca 9i rinile descrise mai sus, rinile de trddare si de abandon sunt strdns legate. Amdndoui au fost activate in copilirie de citre pdrintele de sex opus sau de cdtre persoana care a jucat acest rol. Rana de abandon se trezegte intre trei 5i cinci ani, iar cea de tridare intre patru gi gase ani. igi sugerez, daci n-ai ficut_o, si recitegti cele douS capitole care trateazi aceste rdni din cartea precedentd (Cele Cinci Rini impiedici si fim noi ingine) inainte de a capitol. in capitolul precedent am menfionat ci rana de respingere este cea mai dureroasd gi cea mai devastatoare dintre cele cinci rdni. Rana de abandon vine pe locul doi. De ce? pentru ci este triitd de manieri pasiv5, ?n interior. Eite caracterizati mai ales prin imensa tristele triit5 la cel mai profund nivel al fiinlei. De multe oriam auzit oamenispundnd: Md simt atdt de trist cdteodatd Si n-am nici o idee din ce couzd. Mi se pare cd am tot ce-mi trebuie pentru a fifericit, o relolie bund, o carierd, copiifrumogi etc. De ce aceostd tristefe md coplegepte brusc? O simt in tot corpul. Daci recunogti starea asta printre stirite tale inseamnd ci rana de abandon este mai prezenti dec6t crezi. Este foarte probabil sd nu vrei si o congtientizezi, ca sd nu suferi gi faci tot felul de lucruri ca sd te convingi ci totul e in regulS. Si ai o viali sociali activd e un care ne citi acest 127
  • 64.
    Lise Bourbeau ('xcrnplu. Darc6teodati, c6nd tristelea nu mai poate fi refulati, apare din nou la suprafali' CAnd con5tientizezi cA revine cu regularitate, inseamni ci a venit timpul si inveli s5-!i ingrijegti aceastd rani de abandon, acceptSnd-o 9i aclion6nd pentru a o face si se diminueze treptat. N-ai nevoie si te resemnezi 9i si crezi cd va trebui si triie$ti a9a toati viala' Dificultatea majori pentru cei ce suferi de abandon este ci ego-ul lor ii face si creadi ci nu primesc niciodatd destulS afecfiune, destulS hrand afectiv5' Nu conteazi mijloacele pe care le folosesc pentru a o primi, ei rim6n convingi ci pot 9i ci trebuie s5 primeasci mai mult. Se iubesc at6t de pulin, ci nu inceteaz5 si caute dovezi de dragoste din partea celorlalli. Asta explici cum o persoani influenlati de rana de abandon in timp ce min6nci poate consuma o mare cantitate de m6ncare fird s5-9i dea seama ci organismul ei nu mai are nevoie. in acest caz persoana respectivl nu va lua in greutate din cauza stirii de nevoie psihologici 9i a atitudinii interioare care ii spune: imi lipseSte. Nu primesc suficiente dovezi de iubire. Am menlionat cd atunci c6nd rana de abandon este atins5, reaclia este exprimati de o manieri pasivS' in cazul rinii de tridare reaclia este mai expresivS, mai puternici. Si luim exemplul unei fetile care se simte abandonati de tatil siu, acesta fiind foarte ocupat cu munca lui sau pentru ci acesta petrece mai mult timp cu biielelul siu sau cu solia' Se simte singurS, vrea sd- Vindecarea celor 5 riini gi lingugeasci tatdl, si primeasci atenfie din partea lui pi pare cd n-are niciodati destulS, cu toate cd atunci cSnd i-o acordi tatSl o alinti scumpeteo meo micd. Este mai mult in contact cu ceea ce-i lipsegte dec6t cu ceea ce primepte. Folosegte adesea metode subtile pentru a-gi satisface nevoia de afecliune gi de susfinere. DacS tatll nu-i aratd nici un fel de atentie sau de afecliune, rana sa va fi 9i mai dureroasS. Cind se simte abandonati, va pl6nge in camera ei, sirnlindu-se neiubitS. Chiar dacd gisegte cum sd atrage atenlia altor persoane, resimte totugi o mare triste[e ci nu tatSl ei (sau cel care joacS acest rol) este cel care-i satisface nevoia de aten!ie. Atunci cAnd are probleme cu mama sa, doregte ca tatSl si-i lini partea ei. Daci acesta n-o face, se va sinrli nu doar respinsi de mama sa, ci gi abandonati de tatil sdu. Poate chiar s5 se foloseascS de boalS ca s5-pi atingd scopul. Totugi, chiar gi in aceste cazuri, s-ar putea ca tatil sdu s5-gi giseasci scuze ca si nu se ocupe de ea. El va spune, de exemplu cd mamele se pricep mai bine sd ingrijeasci un copil bolnav sau ci el nu poate intra intr-un spital pentru ci i se face r5u. Fetila poate atunci si-9i creeze boli tot mai irnportante. Biata feti[5, nu stie cd ane nevoie sI se ocupe de vindecarea rinii, care este singura cauzi pentru care iSi atrage asemenea comportamente din partea tatdlui siu. Ceea ce activeazS gi mai mult aceasti ran5, este faptul cd la copil se dezvoltS pi un complex oedipian important. Aceasti feti!5 iSi va urca tatil pe un piedestal care ii oferd toati atenfia de care are nevoie 729
  • 65.
    Lise Bourbeau sau nu.Nu-;i di seama ci lipsa propriei sale iubiri de sine o impinge de fapt s; caute aceasti iubire in exterior. Activarea rinii se produce c6nd incepe s5-9i exprime furia, in g6nd sau in cuvinte: Cum poate un tatd core spune cd md iubegte sd se comporte ago. De ce-mi spune cd sunt scumpeteo lui cdnd nu-gifoce timp deloc pentru mine. Nu-5i dd seomo cdt de mult il iubesc? Ag fi otdt de bucuroasd sd-mi ocorde moi multd atenlie. Nu poate sI in[eleagi de ce tatil nu-i acordi atentia doritd, cind ea face tot ce poate si fie drlgu!5, ca si fie iubiti. Nu intelege mai ales decalajul dintre ceea ce spune gi face tatil ei gi ceea ce simte ea ci primegte de la el. Se simte tridati. Din momentul c6nd agtept5rile ei nesatisficute o fac si simtS din ce in ce mai multi furie, incepe si adopte un comportament mai reactiv. Daci fetila nu primegte nici un semn de atenlie sau de afecliune, sunt ganse ca revolta sd iasi la suprafaf5 mult mai repede. Nu va intelege deloc de ce un tati care spune ci o iubegte nu i-o arati niciodatS. Controlantul are doui metode de a-gi exprima furia: ?ncerc6nd s5-l manipuleze pe celSlalt intr-un mod mai subtil sau mai vizibil, mai puternic, agresiv chiar. Unii folosesc cele doui metode pe r6nd, iar allii preferS mai mult una dintre ele. in exemplul de mai sus, fata poate manipula subtil minlindu-gi tatil, fic6nd promisiuni pe care gtie ci le va incilca, spunSnd tot ce tatil vrea sd aud5, dar fdcSnd de capul ei. Poate deveni agresivS, ficSnd crize, provocAndu-;i tatil, pentru a-l face sd reacfioneze, Vindecareo celor 5 rdni fiind neascultStoare, aroganti, acuz6ndu-l cd este egoist gi insensibil, evit6ndu-l etc. Rana de trddare devine din ce in ce mai evidenti. Controla ntul folosegte ma n ipu la rea su btil5 sau ', manipularea agresivd pentru a-ti atinge scopul Deveniti adultS, aceasti persoani va avea cu greu incredere in partenerul sdu. Acesta nu infelege cum partenera sa poate fi cSteodati at6t de drigistoasi gi atagantS, iar apoi sd se schimbe brusc, p6n5 la a deveni groaznic de rea. Rana de tridare inciti la dezvoltarea unor metode de a prelua controlul asupra celuilalt prin utilizarea mdgtii de controlant. De ce? De frici sd nu fie abandonali. Aceastd teamd este in general incongtienti 9i din aceasti cauzi persoana controlanti se crede foarte independentd gi n-ar putea recunoagte cd suferd. Comportamentele sale de controlant il ajutl si nu simtd durerea riniide abandon. j I f t. Nu gtie ci de fapt ?9i dubleazi suferinfa. Nu-i este doar frici:de a fi abandonat, a dezvottat gi frica,rde a fi 130 131
  • 66.
    Lise Bourbeou Aga cumam mentionat in primul capitol, masca de controlant se distinge la femei prin forla 9i volumul bazinului, iar la birbali prin forla 9i volumul umerilor. De ce aceasti diferen!5 de manifestare corporalS? Pentru ci bazinr.rl femeii reprezinti partea corpului care poarti gi protejeazi copilul. La bdrbali umerii 9i mugchi folosesc ca sd Protejeze. Corpurile lor par cd vor si transmiti celor de sex opus: Poli si vezi ci sunt o persoanS puternicS, cd te pot proteja? Cu mine n-ai de ce s6-trifaci griji, voi avea griji de tine. Chiar daci asta incearcd si demonstreze, forla lor nu este perceputi ca mijloc de proteclie, ci mai de grabi ca mijloc de control 9i lipsd de incredere. in privinla alimentaliei, persoanele influenlate de rana de tridare vor pierde din greutate din cauza vinoviliei. Aceasta se declangeazi din frica 9i culpabilitatea de a avea griji de celSlalt sau prin dorinla de a purta mai pulin de griji celuilalt, ceea ce ar reprezenta un semn de slSbiciune din partea sa. Vor resimli vinovilia de a nu-gi asculta nevoile alimentare. Greutatea suplimentari se va depune pe burti, pe golduri 9i pe coapse la femei giin partea de sus a corpului la bdrbagi. DacS birbatul controlant vrea si se comporte maternal, atunci va depune gi el greutatea in zona bu4ii. Am spus mai sus ci incepem prin a simli frica de a fi abandonat gi ci pulin c6te pulin rana de tr6dare se manifest5. in acelagi timp, cei care conform planului lor de via!5 au de rezolvat o rani de abandon mai Vindecarea celor 5 rini important5, vor adopta mai ales comportamente specifice acestei rini. llana lor de trddare exist6, chiar daci este mai pulin vizibilS este totugi foarte prezentd. O vor trii de o manierd mai subtilS. S-ar putea, de exemplu ca acegtia si aibl dificultSli in a-gi pistra o relalie stabilS, timp mai indelungat. Tgi vor acuza in permanen!5 partenerul de toate relele, in timp ce, la r6ndul lor nu vor avea niciodati incredere in el. Alfii ar putea, de asemenea, sd pretindS, in fala altora dar mai ales pentru ei insugi, cd sunt mai fericifi singuri: Cu o ratd o divorlurilor de 50%, um hotdrdt cd- mi ojunge. Nu mai vreou sd mai am intdlniri. E prea complicat sd ai o relalie reusitd tn zilele noastre. Nu mai orn nevoie de nimeni, sunt destul de puternic pentru o-miindeplini singur toote nevoile. De fiecare dati cdnd acuzdm pe cineva de sex opus, o facem din cauza rinii de tridare. Sub influenla rinii de abandon ne judecim, ne dilplingem soanta gi triim totul la nivel interior. Le gisim scuze celorlal;i gi gisim metode pentru a obline atentia pe care ne-o dorim. Ceea ce explici de ce atatia birbali 9i femei induri rela!ii violente. Am auzit femei spun6nd: Admit cd solul meu md bate, dor numai cdnd bea prea mult gi nu se poate controlo. Suferd foorte mult 5i gtiu cd md iubegte. De oltfel, o douo zi dupd ostfel de evenimente, este foarte drdqul cu mine 5i regretd enorm. 132
  • 67.
    i l I Lise Bourbeou in generalbdrbalii care sunt bitufi refuzi s5 recunoascS, e dificil si avem statistici. Cei ce nu sunt con;tienfi de rana de abandon, nu pot pricepe cum poate cineva sd indure astfel de rela[ii anii intregi. Nu trebuie si incercim si inlelegern, nu folosegte la nirnic. Mai bine sd ai compasiune pentru acegti oameni gi suferinlele lor, asta te va ajuta s5-1i vindeci propria ranS de abandon, chiar daci incS nu admili ci ai una. A crede cd o pldcea inseamnd a iubi, este un alt indiciu al acestor doui r5ni. De aceea persoanele controlante gi cele dependente au foarte multe agteptlri. Dependentul are impresia cI daci partenerul ii face tot timpul pe plac, in detrimentul propriilor sale nevoi, asta este o dovadi de iubire. Crede chiar cd a fi gelos gi posesiv este o dovadd de iubire. Pentru a-gi demonstra dragostea se va conforma 9i el dorinlelor gi exigenlelor celuilalt, firi si se intrebe micar care ii sunt propriile nevoi gi se va a$tepta la acelagi lucru din partea partenerului sdu. Controlantul are aceleagi agteptiri ascunse ca gi dependentul. Cu toate astea, va fi manipulator intr-un fel ascuns - pl6ng6ndu-se, de exemplu - sau agresiv. Va pretinde partenerului s5-i faci pe plac, daci nu, va face scene, va ameninta, se va bosumfla, va negocia sau va seduce. Agteptirile sale sunt imense gi nu gtie c5 forla reacfiilor sale este datd de frica de a fi abandonat. I se pare normal ca cineva sd se striduiascd s5-ifaci pe plac, in timp ce el gisegte intotdeauna motive si se gdndeasci nai int6i la el insugi" Chiar dacd controlantul Vindecoreo celor 5 rdni demonstreazi un temperament egoist, va fi primul care il va acuza de egoism pe cel care ar indrizni si-i spuni nu atunci cSnd el cere ceva. Controlantului ii este imposibil si-gi recunoascl vreodatS vina, pentru ci are nevoie si aibi tot timpul ultimul cuv6nt. Scuzele sale sunt mai degrabi acuzalii la adresa altora sau a unor situalii exterioare. poate, de asemenea, si minti foarte u9or, pentru a nu fi nevoit s5-9i recunoasci vina. Controlul rigidului gi al controlantului MSgtile asociate rdnilor de abandon gi de tr5dare con[in mult control 9i mi se pune deseori intrebarea care este diferenla dintre cele dou5, cum putem face distinc[ia. Sunt motivatiile Si fricile lor care sunt diferite. Ca sI ilustrlm aceasti diferenf5, si lulm exemplul unui cuplu care a avut un accident. Domnul povestegte incidentul familieiin prezenfa doamnei. Conduceom cu vitezd normald, cdnd dintr-o dotd opore o masind din dreopta. Nevostd-meo, care era ldngd mine nu m-o prevenit cd goferifo nu pdreo sd md fi vdzut. Atunci a introt in noi. Of, femeile osteo! Nu sunt fdcute pentru a porticipo lo traficul rutier. O va spune r6z6nd, chiar daci de fapt i9i acuzi solia cd nu l-a prevenit gi pe goferita respectivd cd nu gtie si conducd. Doamna se supiri 9i reaclioneazl: Bdrbatul meu spune prostii. Femeia aio iegea de pe o alee pi cum og fi putut eu sd Stiu cd nu ne-o vdzut? Eu cdnd conduc md uit ln toate pdrfile. Se apir5, se justifici. 135
  • 68.
    Lise Bourbeou Constatim ciaceastd situalie a trezit frici diferite pentru fiecare dintre ei. El se teme c5 va fi considerat un gofer prost, c6nd el consideri ci e un gofer mult mai bun dec6t altii. lnfluenlat de masca de controlont nu-pi poate recunoagte vina gi trebuie s5-i acuze pe allii. Pe cAnd doamna se justifici explic6nd ce agteptiri avea de la cea care conducea. Aclioneazi sub influenla m6;tii de rigid. Pe de o parte o judeci pe aceasta c; nu 's-a asigurat din toate pi4ile, iar pe de alti parte se judeci pe sine fiindc5 nu gi-a avertizat solul la timp. iti amintesc ci din motive de vinovSlie rigidulse justifici deseori. Nu-gi di seama ci dac5 ei nu s-ar simli vinovafi, ceilalli nu le-ar reflecta vinovSlia gi nu i-ar acuza. Se poate, de asemenea, ca ea si se simti tridati de atitudinea solului 9i si adopte la r6ndul ei masca gi atitudinea de controlant, rispunzdnd ceva de genul: $i tu, de ce ii ocuzi pe alfii? Nu pofi odmite cd tu eroi lo volon Si era deci treaba ta sd te osiguri, sd vezi ce se intdmpld in jur? Egti prea orgolios co sd-Si recunoSti vino, co de obicei! Am avea deci doi controlonli in acfiune, doui ego-uri care se confrunti. Din picate, toate aceste atitudini contribuie la alimentarea:ego-uJui gi la sporirea suferinlei rinilor. Diferenta dintre a controla tia-liafirma nevoia E foarte important si ne afirmim nevoile, in loc sd agteptim ca ceilalli si le ghiceasci. Din picate majoritatea oamenilor nu gtiu cum si o faci. Dependentul gi controlontul sunt in general foarte Vindecoreo celor S rdni congtienfi de nevoile lor gi sunt convingi cd le exprimi foarte clar, degi nu este cazul. Dependentul igi formuleazi cererile pl6ng6ndu_se gi sper6nd ci astfel celilalt va pricepe ce vrea in realitate. Daci celilalt ar pricepe prin telepatie, asta i_ ar demonstra c6t de iubit este. Controlantulinsi, igi formuleazi cererite d6nd ordine. El se a5teaptd ca celSlalt si priceapi imediat gi si_i indeplineascd ordinele pentru a-i dovedi dragostea. Si luim exemplul unui cuplu. Solul se intoarce de la serviciu in fiecare seari ta ore diferite. Doamna vrea s5-gi exprime dificurtatea de a pregdti masa firi sd gtie la ce ori va veni 9i el. Doamna dependentd (pe un ton ptdngi cios) Nu moi suport sd mdncdm tot timpul m1ncorea preo rece sou prea fierbinte. Mi-or pldcea sd md suni Si sd_mi spui la ce ord vii. gtii cd te agtept cu nerdbdare pentru cd prefer sd mdndnc cu tine, nu singurd. putem observa ci nu face dec6t si se plingd pi sd"vorbeasci despre ea. Nu exprimi nici o cerinfi clari gi precisi. Nu poate exista nici un angajament de o parte sau alta in aceste condi!ii. Doamna controlontd (cu voce puternici) De cdte orifi_ am spus sd md suni c6nd nu vii la ora obignuitd la masd? Acum fi-o spun pentru urtimo dotd. Te avertizez, doto viitoare c6nd moi intdrzii vo trebui sd_fi gdteSii singur. Eu nu mai pot!Aga cum putem vedea nu este o cerere adevirat5, este un ordin. Nu poate deciexista o Infelegere intre cei doi. 135
  • 69.
    / Lise Bourbeou O adeviraticerere ar suna cam aga: Observ cd ili este greu sd md previi atunci cdnd ptii cd ajungi mai tdrziu. Vreau sd pot sd pregdtesc mosa cu drag moi ales otunci cdnd ili foc felul tdu preferat, ptiind cd vei ojunge lo timp sd mdncdm impreund. Cum crezi cd te- ai simli docd eu ag mdnco singurd, iar tu ar trebui sd-i reincdlzegti mdncarea, iar opoi sd strdngi maso? Asta mi-ar permite sd nu-mi mai fac griji dacd intdrzii sau nu. Doamna trebuie, de asemenea, s5-gi faci timp gi si asculte care sunt nevoile solului pentru aceasti situalie. Dupi aceea vor putea ajunge la o inlelegere clari gi precisi intre ei. A fi adevirat Rigidul qi dependentul au dificultSli in a inlelege ce inseamnS A Fl ADEVARAT. Conform definiliei pe care o folosim in cadrul atelierelor Ascultd-!i Corpul, a fi adevdrat inseamni: a g6ndi, a simfi, a spune ;i a face acelagi lucru. Asta nu ne obligS si spunem tot ce g6ndim. C6nd suntem intrebali trebuie si spunem adevirul, in funclie de ceea ce gdndim gi de ceea ce simlim. Pentru a fi adevirali fali de noi 9i fa15 de alIii, trebuie si aclionim conform cu ceea ce spunem pi ceea ce simlim. E important sd ne reamintim c5 atunci cSnd suntem adevirali nu existS nici emolii nici acuza[ii. Citdm pur gi simplu faptele gi ac!ion5m in funclie de ceea ce suntem. C6nd indriznim si firn adevirali chiar daci asta displace unei alte persoane, aceasta nu se va supira pe noi. Dimpotrivi, ne va respecta pentru curajul de a fi autentici. Cu toate astea c6nd suntem afectali de nedreptate sau de trddare, Vindecoreo celor 5 rdni avem o notiune falsd de adevdr. Credem cd a spune totce g6ndim f5r5 ca cineva s5 ne intrebe inseamnd sd fim adevirafi. imi amintesc ci a9a ficeam eu cu primul meu so!, cdnd vroiam sI pun lucrurile la punct. Organizam o discufie cu lumdndri parfumate ,;;crezdndu-md adeviratd ii spuneam tot ceea ce trdiam. Tot ceea ce spuneam avea ca unic scop de a-l schimba, cu scopul ca eu sd mi simt mai bine. Era deci partea mea de controlant care prelua conducerea, iar Mouchette lua cuv6ntul. Nu eram adevdrat5, doar imi exprimam nemultumirile. Rigidul se comportd astfel cu o persoanii de acelapi sex. Se crede adevirat pun6nd lucrurile la punct, dar de fapt o judecd ca fiind nedreaptd 5i vrea si o schimbe. A fi adevirat intr_o situalie de nemul{umire inseamnd sd fim capabili sd exprimirn ceea ce simlim .si ceea ce gandim, verificdnd gi cum se simte cerdrart. inseamni si ne asumim responsabilitatea fricilor si dorintelor noastre. inseamni a vrea se ne "_rr,rr,mai ales cu scopul de gdsi o solu;ie convenabi15 pentru amdndoi. Exemple de rinide abandon gide tridare activate Exemplele care urmeazd ne vor ajuta si facem diferenfa intre comportamentele influenlate de ego, adici c6nd o persoand iti pune o mascd Si comportamentele atunci c6nd rdm6ne centrati, deciin inim5. Vom explica cum in aceeagi situatie se poate sd simlim o rani firi si ldsdm masca sd se activeze, ceea ce va contribui la vindecarea rdnii.
  • 70.
    I Lise Bourbeau Explic6ndcum s5-i vorbesti ego-ului voi folosi in continuare numele de Mouchette si Canto, pe care te rog sA le inlocuiegti cu numele pe care l-ai ales pentru ego-ul tdu. Voi reveni la exemplu din capitolul trei, in legSturd cu ceea ce pelesc cu fiul nreu. Rana mea de tr5dare a fost activat5 de fiecare investi!ie ?ntr-un proiect al siu pe care il ldsa baltl inainte si reugeascS. AceastS rand este ugor de recunoscut pentru cd resimfim o furie puternic5, imposihil de ignorat 5i acuzim persoana de sex opus. De fiecare dati mi se pirea prea dureros ;i irni promiteam sd nu-! mai ajut in felul acesta niciodatS. imi spunea m: Chiar docd md roagd in genunchi, nu nd voi mai ldso. Prefer sd fiu judecatd oricum decdt sd md pun din nou ?ntr-a situolie care-mi provoacd otAtu deceplie, furie pi durere. Trece ceva timp pi iatS-l din nou implicat intr-un proiect care pare at6t de entuziasmant ;i de promi!5tor inc6t fmi spun: De ce nu? Poote cd s-o schimbat si de dato osta va merqe pdnd la copdt, nu vo mai abandono inointe de a intro pe linio de succes. Aga cum poli observa aveam rnulte agteptiriin aceastl situalie. Am menlionat mai devreme ci m-am decis s5- I ajut in proiectul lui actual gi c5 de data asta intenlia mea este alta. Am realizat de mult timp ce fiul meu este prezent tn viala mea pentru a mi ajuta s5-mi vindec rana de tr5dare, dar nu reu$eam. Voi sti cA este realmente cazul in ziua in care nu voi mai avea agteptiri de la el. Asta nu inseamni ci nu doresc ca Vindecarea celor 5 rdni proiectul sd_i reugeasci gi sd aibi succes, dar in acetagi timp vreau si fiu capabild sd fiu bine 9i si nu mi infuriidacd intr-o buni zi va veni sd_mi spund cd iar o lasdbalt5. Fiecare investilie pe care am fdcut_o pentru et afost propria MEA ategere. Nimeni nu m_a obligat. Estedeci treaba mea si_mi asum decizia Oe a_mi ajuta fiul,de a-l susline intr_unul Uin viseL sale gi asta nuinseamni neapdrat ci et va ,"rii gi_mi va indeplini agteptdrile. Mi-a luat ciliva ani p6ni sI pot ,e_rirecunosc cd sunt con$tienti cd aceste situaf ii detrSdare sunt at6t de dureroase mai ales pentru cd_mi ating rana de abandon. De fiecare datd c6nd mi_a ficutpromisiuni pe care le incilca md simfeam nu doartrddatS, cigiabandonati ca mamd. Din cauza mdgtiigi ego-urui meu, imi spuneam.. cred cddacd m-ar iubi mdcar pufin, o, jrr" un pic de efortpentru o-gi respecto promisiunile. gtie cdt de mult m_orbucuro osto. Cum pofi sd te porSi ostfet cu cinevo pecare il iubeSti? Recunogti ceea ce Mouchetteimi spunea, nu-i aga? EUn-og foce niciodotd o5o. Moi oles mamei mele, core a fdcut totulco sd md ojute. Ce ingratt ; fipsit de inimd! A avea inimd, la r6ndul meu, este sd recunosc cd fiulmeu este a$a cum este. Trece de la un proiect la altul.Este un inventator 3::'xl"io;il ;ff :: H.f : :ffJi,:l Jf,il ;: Tj.;vrea. ln acerapi timp insi, nimeni nu poate decide inlocul altcuiva. Fiul meu suferd de o rani de tridare la fel deimportanti ca a mea gi at6t timp c6t nu va accepta cd i
  • 71.
    rLise Bourbeou mA tr5deazS,nimic nu se va schimba pentru el' El singur poate reutr' in tu"t ce mA privegte va trebui si md ocup de propria '"t t"a 9i s5 admit faptul ci in multe situalil ; ;' s-a simlit trldat de comPortamentele mele' A-9i asculta inima inseamni s5-!i amintegti triunghiul vie!ii, ceea ce t" ';;;;; la propriile responsabilitili' Fiind responsabilS' ttttpt faptul.ci investind din nou' imi asum riscul cd daci speranlele mele vor fi din nou ingelate, asta face parte din consecinlele asumate ale deciziitor mele' Astfel nu voi avea emolii' nu mi voi Tnfuria. Nu-mi uoiltu" fiul 9i nici nu mi voi acuza pe mine de a fi fost n'iua 'a-f alut din nou' cu toate ci imi propusesem 'a n-o m'i "t ]l^:-::ut cAnd mi acuzam' sufeream din cauza propriei tridiri' Nu-mt respectasem promisiunea' exact ca fiul meu' lati deci ce-i rispund lui Mouchette c6nd revine si mi faci si m5 indoiest O" *t"t sau de fiul meu' inleleg ce-mi spui, Moucht;; 5t'iliu ca ince.rci sd md oiuli ca sd nu msi sufdr 9i 'a rr-u-raii de acord cu foptul cd-mi oiut din nou fiul, 't' 'i'i- i"ptului '! 1* fost deseori decepfionatd' ili *:;;;;;;' de a dori sd md aiuli 5i ili recunosc bunele i'i"'lr;tii Eu insd vr.ea,u sd fiu copobild sd-l oiut fd'd 'd o*-o'9i'pta"i 5i ma,i.ales sd invd; sd md accept 5i sd-t o",:p'i'r_'f'ul m'eu chiar docd lucrurile nu se Petrec cum a$ vrea eu' Vreau sd rdmdn in contoct cu bunele mele intenfii 9i nu cu rezultat't' ':o'lr_-i"reil:u'g ain ete' $i mai oles' nu-tifd oriii pentru *i"'"pf,I""-cd 5ti,u cd sunt capobild sd-mi "o, iu * co n se ci nleI e d eciziei m e I e' Vindecorea celor 5 rdni Aceasti experienfd m-a ajutat si vid ci rana de tridare ascunde o mare disperare. Din cauza asta incercim sd controlSm totul, crezSnd ci acest control ne va aduce speran!5. De acum gtiu ci daci controlez mai pulin am mai multi incredere in via!5. inainte md hrineam cu speranle false. -oO lati un alt exemplu de tridare intre un tati gi fiica sa, pe care o voi numi Lucie. Dupi ce a ficut mari eforturi pentru a economisi banii necesari studiilor fiicei sale, aflS cd aceasta este indrigostitS de un african. C6nd il invitS acasS s5-l prezinte pirinlilor, tatil e furios. Nu poate accepta faptul ci fiica sa are o relalie cu cineva care - dupS pirerea sa - n-are nici un viitor in Franfa. Cu toate incercdrile sale de a o convinge, Lucie continul si se vadd pe ascuns cu iubitul ei. intr-o zi Lucie anun!5 ci vrea si se cisitoreasci gi sd se mute in Africa. Tatdl, negru de furie ii spune: Dacd te mdrili cu el, pofifi sigurd cd eu pi momd ta nu vom veni la nuntd. $iin plus nu te voi mai considera fiica meo gi nu o sd mai vreau sd te vdd niciodatd. Lucie s-a mdritat gi a plecat in Africa. Am int6lnit-o in cadrul unui atelier, in Reunion, la doudzeci gi cinci de ani dupi ce plecase din Franfa. Nu 9i-a mai revSzut pirintii de atunci, iar cei trei copii ai sdi nu-5i cunoscuserl bunicii. Lucie suferea mult, dar vroia s5-i lini piept tatilui siu, care nici el nu ceda. Putem si recunoattem ugor rdnile lor de tr5dare ;i m6gtile de controlant pe care 9i le-au pus. Pe cSnd participa la atelierul despre rini, Lucie nu putea concepe ci tatdl 142 L43
  • 72.
    Lise Bourbeau seu sesirnlea trSdat. Cu toate astea, cind o relalie de dragoste se desface din cauza unei crize de furie, este o indicalie clard a unei rSni de tridare importante' Doar controlantul poate avea forla sd de a rezista at6ta tlmp, vr6nd sE c59ti8e cu orice pre! 9i sper6nd ci celilalt va face pasul de a-9i cere scuze. Cdnd am intrebat-o pe Lucie: Curn crezi cd s-s sim[it tatdl tdu cdnd fiico lui adoratd, pentru care a fdcut atdteo socrificii ca sd-i pldteascd studii foorte ovdnsate tn speranla unei cariere de succes, a decis sd renunfe la ele pentru a-gi urmo solul. Curn s-a simlit cdnd fiica lui adorotd, pe core o vedeo mdritotd cu cineva cu o corierd asemdndtoore, face exqct contrariul, fdrd sd'i pese. Pofi sd-yi imoginezi cit de trddat s-o simfit de tine, cdt de neiubit. Contralantul se simte iubit doqr cdnd celdlolt rdspunde aPteptdrilor sale. Nu Stie sd facd diferen.to intre ,,d Pldcea" 9i ,,a iubi". Lucie a inceput sd pldngi tn hohote. A putut s5 simtd cu adev6rat ci tatil s5u suferd de douSzeci;i cinci de ani la fel de mult ca ea. $i-a amintit chiar ci tatll ei a fost intotdeauna rasist. Nu-9i ddduse seama cd pentru a-!i sfida tatdl gi pentru a-i verifica nivelul de iubire s-a indrdgostit de un bSrhat de culoane. lat* ce ar trebui si-i spun5 t-ucie lui Conta atunci cdnd acesta incearci si o convingii s5 nu facd ea primul pas spre imp5care deoarece tatSl ei este vinovat de sltualia creatS: $tlf Canta, de doudzeci 5i cinci de uni te aud spunfrndw-mi osta gi om fost de acord cu tine pdnd ocum. $tiu cd intenlio ta e bund, cd tu crezi cd dacd nu-mi voi revedea tatdl voi fi ta addpost de noi suferinfe' Ai Vindecareo celor 5 rdni dreptote, s-ar putea co demersul meu de o-l revedeo sd nu-mioducd ceeo ce o$tept. Dar gtiu cd nu moi pot continua a7o, pentru cd sufdr in olt fel. Am realizat cd eu gi tatdl meu svem amdndoi rona de trddare pi vreou sd trdiesc experienla de a md impdca cu el. Sunt goto sd-mi asum toote consecinfele, deci n-ai de ce sd te ingrijorezi. iti cer dasr sd md observi gi sd md lagi sd trdiesc aceostd experien{d. E rdndul meu ocum, tu aifdcut destule in toli acegti ani pi i;imullumesc. Lucie mi-a vorbit si de rinile de respingere si de nedreptate pe care le trdia cu mama ei. isi vorbeau la telefon pe ascuns, de c6teva ori pe an. Lucie ar fi vrut ca mama sa si fie mai puternici gi si se impuni, spun6ndu-i so[ului c3t de mult i;i dore;te sd-gi vadi nepolii. A fost capablld, pe parcursul conversafiei, s5-;i dea seama de durerea mamei saie cireia li era prea fricd sd se confrunte cu solul ei" A trebuit sI recunoascS ci gi ea se teme de furia tatSlui sdu si cd de aceea dorea ca mama ei sd intervinS. Cunr aceasta se simlea incapabilS s5 o faci, Lucie s-a simlit respinsi de cdtre ea gi mi-a spus: ,Vu insemn mare lucru dacd praprio mea rnomd nu e capabild sd-mifind partea. EU n-o5 face niciodotd asta fiicei mele. Astea sunt cuvintele ego-ului ei. lati ce trebuie s5-i spund lui Canta c6nd acesta incearci si o convingl cE e lipsiti de valoare gi vrea sd o impiedice s5 se impace, pentru a continua s5-;i acuze mama. Tnleleg ce-mi spui Canta si stiu ci vrei si m5 protejezi. Sigur ci mi-a9 fi dorit ca marna s5-mi lini
  • 73.
    Lise Bourbeau parte gisi poatd s5-l infrunte pe tata. $tiu acum ci nu poate, aga cum nici eu nu am putut timp de douSzeci gi cinci de ani. Vreau sd pot si accept aceasti teami la mine, ca pe urmi si o pot accepta 9i la ea. $tiu ci nu egti de acord cu ce-!i spun, dar te asigur cI mi simt suficient de puternici pentru a face fa!5 pirinlilor pe viitor. gtiu ci tu ai intotdeauna intentia si mi ajuli' Acum asta nu md mai ajuti, vreau si experimentez altceva. i1i mullumesc pentru ajutor. Nu mai trebuie si te preocupi de situalia asta. La sf6rgitul atelierului Lucie era decisi si vorbeascS cu pSrinlii ei, mai ales cu tat5l. Dorea s5-i anunfe cd va veni si-i vad5, pentru ci nu mai putea suporta. Am revdzut-o pe Lucie c6liva ani mai tdrziu cu ocazia unei vizite de a ei in Franla. Era extrem de fericitd ci se impicase cu pdrinfii, care-9i doriseri asta la fel de tare ca ea, dar au fost incapabili si facS primul pas. Lucie nu mai era supirati pe pirinli, nici pe ea ins5gi, simlea multd compasiune 9i din cauza asta reint6lnirea a fost foarte pl5cut5. Ce pdcat si suferi at6t de mult un timp indelungat! Agtept5m de multe ori sE atingem limita suferinlei pentru a lua atitudine gi a ne urma inima' Nu uita ci Prima persoani care decide si aclioneze 9i si faci primul pas spre impicare este cea mai inteligenti. lnteligen[a inseamni si congtientizezi ci fericirea este mai importanti decit orice team5. -oO Urmitorul exemplu explici tridarea 5i abandonul intr- o relalie amoroasS. O femeie, pe care o voi numi Emilie, a avut mai multe relalii amoroase gi doui Vindecoreo celor 5 rdni cdsdtorii. La fiecare separare ea intreabd acelagi lucru: De ce otrag eu bdrbali care md pdrdsesc cdnd ei descoperd cd am un carocter prea puternic pentru ei? Putem cu ugurinti si recunoagtem ego-ul ei care vrea si o facd si creadi ci nu este vina ei gi c5 toli ace5ti birbali sunt prea slabi. Ea trdiegte deci abandon dupi abandon din cauza m55tii sale de controlant dar crede cd s-a ingelat asupra birbalilor pe care i-a ales. Cel mai fericit este Canta, care se crede important 5i puternic Ai $optegte citre Emillie:incd o dovadd cd egti puternicd. Acegti bdrbali, oare cdnd se vor trezi ? Oore existd bdrbogi core sd se ridice la indllimea to ? Atet timp c6t Emilie nu va vrea si admitd cu responsabilitate ci acele comportamente ale partenerilor sdi nu sunt de fapt dec6t reflectiri ale propriilor ei comportamente, ea nu va putea obline schimbiri in relatiile sale de cuplu. Pentru a ajunge la asta, va trebui sd schimbe directia" Un mod excelent de a descoperi ci ea nu se accepti pe sine este de a observa comportamentele birbalilor din viata ei, utiliz6nd tehnica oglinzii explicati in ultimul capitol. Dupi spusele ei, ea de fapt nu accepti slSbiciunea birbatilor din viala sa. C6nd ea igi va da dreptul sd fie vulnerabilS, slab5, firi si se judece sau sd se critice, va putea avea compasiune pentru un partener. Ea va trebui sI inve[e si accepte aceasti stare mai int6i la ea insdgi. Doar prin acceptare ne putem transforma 5i putem schimba o situa{ie dificilS in una agreabild.
  • 74.
    Lise Bourbeou iti potiimagina ci la fiecare relatie care se termini printr-un abandon, Canta ii spune lui Emillie: Vezi ? tncd o relalie core o sfdrgit in acelogi rnod. Asto pentru cd nu m-oi oscultut. Nu ai invdgat, dupd atdtea experienle, cd nu pofi avea tncredere in bdrboli? Ei se cred superioriferneilor gi cum ar putea trdi cu o femeie otdt de puternicd, cum e$ti tu? De ce nu decizi o dotd pentru totdeauna cd iSi este mai bine singurd gi cd nu ai nevie de niciun bdrbat in viafo ta? Canta nu poate cunoa5te adeviratele nevoi ale lui Emillie, care sunt s5 se iubeascl 5i sd se accepte in cadrul unei relalii de cuplu, Ego-ul nu Stie planul de via!5 al lui Emillie. El gtie doar ce este trrregistrat in memoria sa. Vindecorea celor 5 rdni acceptam sd fiu vulnerabild. Nu fnlelesesem asto pdno ocum gi nu fdceam altceva decdt sd ordt lumii intregi ce puternicd sunt. Acum, imi dau searna cd pot Ji 5i puternicd dor uneori 5i vulnerabild gi cd am dreptul sd fiu in ambele moduri. Asto md va ajuto sd accept cd lo oameni nu tntdlnegti doar for[a lar ci si sldbiciunile lor" $tiu cd nu egti de ocord cu decizio meo, dar i[i cer sa md lagi sd-mi trdiesc propria experien[d, pentru core fmi asum toate cansecinlele. Nu moi este nevaie sd ma protejezi pentru cd nu moi sufdr. fSi mutgumesc pentru ce aifdcut pentru rnine pdnd acum. $tiu cd intenlio to o fost mereu bund gi sincerd" Nu-fi rdmdne acum de fdcut decdt sd te odihnegfi pi sd md observi. {o(}} Putin cSte putin, cu fiecare experienld prin care anr fost influen{a[i de ego, iar apr:i ne-am recentrat, devine din ce in ce mai ugor sd ne urmim inima. DupS cAteva secunde de reactie la suferin[a cauzatd de r"ana noastrS, respirSnn profunrl gi spunern: Sunt cangtient cle aceastd persaand ori de aceastd situulie c*re imi atinge rano de abandon ari de trddare. inti permit sii fiu o fiinld umand cilre are tncd rdni de vindecat. Pentru moment, md simt trddat sau obandonat. intr-o zi, acest tip de situa{ie nu frni va mui crea suferinld. Mui[umit5 modului tdu de a-{i ?ncepe vindecarear rlnilor, vei constata cd ce triie5ti nu e niei bine nici r5u. Este pur gi simplu omenegte. Tn loc sE te judeci sau si-i .iudeci pe altii, ?ti pernri!i s5 ai inci rini nevindecate total, ca toli oarnenii. itri va fi din ce in ce :,:Egn:ulnu gtie,si triiascH in momentul prezent, e[,nu ,.' cunoagt€ dec6t trecutul. El repeti acela$i film firi incetare. latd ce trebuie s5-i spund Emilie lui Canta c6nd ti aude discursul: Te tnfeleg, Canta, cd tu crezi cd toyi oomenii sunt la fel. $tiu cd tu incerci sd md convingi sd nu md mai ongojez in noi relalii pentru cd vrei sd md proteiezi de suferinto de a fi obondonotd. Este adevdrat cd pot suferi. insd nu vreou sd trdiesc singur(d) toatd viala. Vreau sd trdiesc o altd experienld, aceea de o-mi schim bo atitu d i n es i nte rioo rd. Pentru a face asta, trebuie sd merE ?ntr-o altd direclie decft cea core crezi cd este ceo mai bund pentru rnine. Arn invdsat cd rela{iile mele nu merg pentru cd nw
  • 75.
    mai u$or sddialoghezi ce trdiegti. Lise Bourbeau cu ego-ul tiu gi s5-iimpirtiseSti c(l3 Vindecorea celor 5 rdni Dupi lectura acestui capitol am decis si aplic in viala mea urmdtoarele: inainte de a continua, i1i sugerez sI faci acela$i lucru ca 5i la rinile din capitolul precedent. Timp de c6teva zile, noteazi fiecare situatie in care porti m55tile tale de dependent 5i de controlant c6nd rinile tale de abandon gi de trddare sunt activate. Asta te va ajuta sd devii mai congtient de ceea ce i1i spune ego-ul tiu. Continu6nd s5 practici, i1i va fi din ce in ce mai ugor s5 dialoghezi cu el. in timp, vei simli diferenla Tntre modul in care te simli inainte gi dupi ce vorbe5ti cu ego-ul tiu. Vei simli cu adevSrat bucuria de a fi capabil si te recentrezi. . , '', .:..,
  • 76.
    ILise Bourbeau CAPTTOTUL SAPTE Rnnn-de. utniTire- inainte de a ?ncepe acest capitol, i1i sugerez si recitegti ceea ce am scris despre rana de umilire in cartea mea ,,Cele 5 rini care ne impiedici s5 fim noi ingine". (Aceastd carte este publicati in limba rom6n5 la Ed itu ra Ascendent -www.editu raascendent. ro ) Rana de umilire este singura ranS care nu este prezenti la toati lumea. Este posibil si te simti adesea umilit, dar iti reamintesc si nu acorzi o mare importantS cuv6ntului ,,umilit". Este o mare diferentd intre a trii pur gi simplu sentimentul de umilire qi durerea produsS de rana de umilire. De exemplu, te poti simti umilit gi daci a fost atinsi rana ta de respingere. Este important s;-ti observi reacfia ca si poti $ti cu certitudine ce rani a fost activatS. in cazul in care corpul tdu fizic nu prezintS nicio caracteristici a rdnii de umilire, ili sugerez s5-!i congtientizezi sentimentele tn situatiile ?n care te-ai simtit umilit. Asta te va ajuta s5 verifici ce simti ?ntr-un mod mai profund. Se intSmplS la fel in cazul fiecirei rdni. Multe persoane spun ci se simt respinse sau abandonate dar reactioneazi cu comportamente legate de rinile de nedreptate sau de trddare. Ele pot deveni mai congtiente de ce se intAmplS in interiorul lor pentru a-gi da seama care este rana cea mai dureroasS intr-o anumiti situa{ie. Apoi este mai ugor de acceptat ci Vindecarea celor 5 rdni respingerea sau abandonul se ascundeau in sp;rlck, respectivei suferi nte. Doar acceptdnd in mod veritabilceea ce e$ti, fiecare rani se va diminua putin c6te pujin. Dac5, de exemplu, te gSndegti si lucrezi pe rana de umilire in timp ce o alti rand te face si suferi foarte tare, va dura mai mult qi va fi mai dificil si accepli cine egti. Acceptarea totalS este singurul mod de vindecare a rinilor. Pentru a rezuma descrierea pe care am ficut-o in primul capitol, rana de umilire afecteazi relafia cu tine, nu cu al1ii. Am putut observa ci atunci c6nd o persoanS trlie5te o situalie prin care este afectati de aceasti ran5, ea nu incearci s5-i umileascl pe ceilalli. DimpotrivS, ea ?ncearci s5-i apere sau si-i scuze pe ceilalli. Totugi, se intdmpli adesea ca ceilalti si se simtd umilili prin comportamentul unei persoane masochiste. De exemplu, multe persoane mi-au spus cd le era rugine de un pirinte datoritS greutSlii acestuia sau datoritS unor comportamente legate de sexualitate. Am explicat in capitolul 1" triunghiul viefii care demonstreazi cd ne purt5m cu noi aga cum ne purtim cu allii gi cd ii judecim pe ceilalli c6nd sunt a$a cum suntem gi noi.
  • 77.
    Lise Bourbeou Toate rinilenoastre sunt deja prezente la nagtere' lmportanla lor este determinatS de evolulia sufletului nostru gi de dominarea ego-ului' Cum insi nu ne amintim vielile anterioare, este dificil si cunoagtem nivelul de evolulie. Doar triind diverse experiente putem deveni congtienli de ceea ce ne rdm6ne de ficutin Prezent. Persoanele care suferi de rana de umilire, se cred observate de o putere superioarS, se simt adesea vinovate, mai ales in plan fizic' Li se int6mpli astfel pentru ci pentru a-gi vindeca rana, ele trebuie si inr"1" si-gi dea dreptul de a fi fiinle umane' si-gi utilizeze cele cinci simluri 9i mai ales sd se bucure de ele. Cum ego-ul este convins ci asta nu este bine' ci nu este spiritual, o astfel de persoani este pusi in fata uneidileme. principala caracteristicS a fizicului masochistului este rotunjimea corpului. Persoane care suferi de o rani de umilire foarte profund5, au un corp cu rotunjimi pronunlate inci de la o v6rsti timpurie' Ei cred despre Li .a iSi permit si fie senzuali pentru cI se imbraci seducdtor,minincibine,auosexualitateactivi'Dar ininteriorullorsesimtvinovalimaialesfatade Dumnezeu gl'ci ,iubesc prea mult lucrurile materiale ale acestei lumi. Asta explici de ce rana de umilire este triiti mai ales in relalia cu propria persoanS' De pild5, daci cineva face o remarcd malilioasd la adresa unui masochist referitor la modul lui de a m6nca, de a se imbrica sau referitor la greutate, masochistul va rogi, va rSde de el Vindecorea celor 5 rdni insugi gi adesea chiar va fi de acord cu remarca pe care a primit-o. Judecitile pe care le face la adresa sa sunt motivate prin rugine. DacI ii va riposta persoanei care a ficut o remarci nepotrivit5, asta se int6mpli pentru ci o alti rani a fost activati in acelagi timp. Daci s-a activat rana de nedreptate, persoana va spune cd nu este corect gi ci ea nu ar face niciodati o asemenea remarcd. Daci rana de tridare este activatS, persoana ar putea spune: c€, tu te crezi perfect(dl? subliniind imperfectiunile celuilalt. Rana de abandon o va determina pe persoani si pl6ng5, iar daci rana de respingere a fost atinsS, persoana se va preface ci nu a fost afectati sau cd nu s-a int6mplat nimic. A fi o persoani spirituali Ce este cel mai important pentru o persoani cu rana de umilire este relalia cu D-umnezeu. Persoanele cu rani de umilire sunt profund spirituale gi vor s5 fie demne in fata lui Dumnezeu. Ele au impresia cd Dumnezeu le observi in permanent5, se simt supravegheate indiferent ce fac sau spun. Au impresia ci nu sunt suficient de spirituale. Precizez c5 pentru aceste persoane, relatia cu Dumnezeu nu are neapirat de-a face cu religia. Teama de o autoritate divini vine din situa!iile de viati nerezolvate in vietile anterioare. Daci te recuno5ti in aceste descrieri, Itri sugerez sd-1i modifici definitia pe care o dai pentru persoana spirituali. A vrea s5 fii mereu demn, generos gi serviabil duce la dezvoltarea ego-ului" in loc si continui
  • 78.
    I Lise Bourbeau astfel, i1isugerez si devii con$tient cd a fi mereu in serviciul altora nu este neapdrat calea pentru a deveni demn in fata lui Dumnezeu. Pentru cd Dumnezeu nu vrea dec6t si fii fericit, iar partea ta masochistl te face sd uili de nevoile tale sau sI le ignori, atunci cdnd te ocupiin principal de nevoile altora. O astfel de persoani este obignuiti cu laudele celorlalli pe care-i ajut5. O persoani masochisti prirnegte multe laude de la antura!. Ea crede cd prin aceste laude aude vocea lui Dumnezeu care o binecuvSnteaz5, A fi demn de Dumnezeu este o creatie a ego-ului. Amintegte-li ci este vorba de o energie creatoare gi nu de un personaj care te observi permanent gi definegte ce e bine gi rdu. No[iunile de bine gi de riu sunt inventate rje onr gi nu sunt divine. in realitate, nu existl dec6t experinta prin care trecetn. Dumnezeul t5u interior vrea s5-1i recunogti imensa ta capacitate de a crea ce este inteligent pentru tine gi s5 recunogti toate exprimirile lui Dumnezeu pretutindeni. A crede ci tu gtii ce este mai bine pentru altii ?ti alinnenteazd ego-ul. Nimeni nu este niscut pentru a aranja vie[ile altora. DacI poti gi vrei si aju[i o persoani, fi acest lucru doar daci persoana ti-a cerut ajutorul. Atunci cdnd ajuti pe cineva, este nevoie si nu Vindecorea celor 5 rdni ui[i de propriile nevoi gi si congtientizezi ce anume inve[i din respectiva experienld. Frica de a fi liber intruc6t frica de a fi liber este cea mai mare la masochist, el se pune la dispozilia semenilor pentru a-i ajuta, astfel inc6t sd fie mereu ocupat. pe de o parte, daci nu face asta el va resimli culpabilitate, iar pe de alti parte se asigurd cd-iva lipsi libertatea. Atitudinea de a se crede indispensabil altora este nefastS ?n sensul ci ea incurajeazi ego_ul sd se dezvolte gi sd se creadd foarte important. persoana care suferi de rana de umilire pare a fi in general discretd insd ascunde foarte bine ratura sa orgorioasd gi sentimentele sale de superioritate fatrd de ceilalli. Ea dd adesea impresia cd-i infantilizeazd pe ceilalli, dorind sd faci totul pentru ei sau in locul lor. Fiind adesea foarte ocupat si rezolve problemele anturajului, el ajunge frecvent sd nu mai aibd tirnp nici sd giteasci pentru el insugi. Dar se asigurd ci are ceva de ronf5it sau mdn6nci orice c6nd are cdteva secunde libere. Sinr[indu-se mereu vinovat pentru cd ajunge in situatia asta, continud sd se ingrage. Adesea masochistul nu considerd cd se hrinegte in exces dacd mdn6ncd diverse lucruri de mai multe ori pe zi?n loc si ia o masd conrpieti. Eligi spune sie5i sau altora: Nu inleleg de ce md fnErog pentru cd nu om impresia cd ndndnc mai mult decdt o/gii. Totugi, el gtie I 1, I I lr
  • 79.
    Lise Bourbeau in sineasa cA iSi ascult5 prea putin propriile nevoi, atat de ordin fizic c6t gi psihologic. Din modul in care oamenii il privesc, igi poate da seama ce cred acegtia despre corpul lui. El se simte umilit gi se judecS, iar ceilalti nu fac altceva dec6t si-i confirme ceea ce elcrede despre sine. Daci aceste situalii iti par cunoscute, observi de c6te ori ili vorbegte ego-ul. la-ti timp gi rdspunde-i aga cum !i-am explicat in aceasti carte. C6nd culpabilitatea ta se manifesti ca urmare a unui exces legat de unul din simturi, fie ci e vorba de hrand sau sex, spune-i ego-ului tiu.aga: . $tiu, Conta, cd om obuzat de simturile mele. Tu ai dreptote, dar iSi amintesc cd este ogo pentru td aivrut preo mult sd md controlez. Sunt o persoand senzuold Si scopul meu in viald este sd ?nvdl sd imi gestionez simlurile indeplinindu-mi in ocelogi timp nevoile. Vor fi gi situolii in core voi fi debordant, dar ili cer sd md lagi sd invdl singur cum sd md opresc. $tiu cd pot existo consecinge dezogreobile dor md simt capabil sd mi le asum. igi mulgumesc pentru aiutorul pe care ai vrut sd mi-l dai, Acum, vreou sd md oiut singur. a-' lentoarea masochistului Se tntimpld frecvent ca oamenii care suferi de rana de umilire sd se judece cd sunt prea lenti. Unii din ei mi-au dezviluit ci lentoarea este un mod, adesea incongtient, prin care ei igi dau mai mult timp Vindecareo celor 5 rdni de a se bucura de simlurile lor. Ei trebuie si-gi dea dreptul de a utiliza acest mod p6nd c6nd igi vor da seama ci uneori este foarte bine sd_!i iei mai mult timp gi cd alteori nu este necesar si faci asta. Amintegte_li ci timpul ili aparline gi cd tu singur poli decide cum il folosegti. Exemplu de rani de umitinti activati lati un exemplu de comportament influenlat de ego, deci c6nd persoana igi pune masca, urmat de un comportament al aceleiagi persoane atunci c6nd ea este centratd gi igi urmeazd inima. Va fi expticat cum intr-o aceeagi situalie este posibir si simli o rani fird sd la5i masca sd preia controlul, aceasta aduc6nd vindecare. Sd ne imagin6m povestea Monicdi, cisitoriti de mulli ani cu Alain, un birbat garmant. Ei au numerogi prieteni gi multe activitd[i sociare. in timpur serateror intre prieteni, Alain se oC(pd mereu de femeile prezente gi nu se jeneazd si flirteze cu ele in fala soliei lui. El crede cd aceasti atitudine este acceptabird gi de aceea nu igi ascunde in fala soliei latura sa de seducdtor. Ea face sd pard cd nu o deranjeazi spun6nd ceva de genul: prefer sd oclioneze astfel in folo meo decdt pe oscuns. Cel pulin, gtiu la ce sd md agtept! Totugi, dupi una din aceste seri, ea mi_a povestit ci i-ar fi plScut ca solul ei si danseze cu ea micar un dans. C6nd ea i-a spus asta, el i-a rispuns.: Nu vreau sd dansez cu tine pentru cd egti preo grosd. Dacd vrei sd donsdm, va trebui sd sldbegti.
  • 80.
    Lise Bourbeou imi potimagina reaclia femeilor citind asta. lndignare. Este exact ce a simlit Monica. S-a simtit riu, dar a fost de acord ci greutatea sa o fdcea nedemni de a dansa cu solul ei, cdruia ii plSceau femeile mai slabe. Atitudinea solului ei putea declanga 9i alte rini dec6t cea de umilin!5. in acest caz, Monica gtie ci este masca sa de masochist care a preluat controlul prin cuvintele lui Canta care spune Are dreptate, sunt preo grasd. Sunt noracoosd cd o occeptot sd md insoleoscd la serotd. Pariez cd celelolte femei se intreobd ce face el cu mine. Cred cd ele cred cd el nici nu vrea sd mai facem dragoste. El are dreptate sd md considere dezgustdtoare. O merit, nu am pic de voinld, mdndnc prea mult, imi plac prea mult dulciurile. Mi-om spus adeseo cd voi stibi dar nu sm reugit. Pe de altd parte, gtiu cd dacd ag fi sldbit a5 fi fost mai atrdgdtoore pentru olsi bdrboli. Fiind mdritatd, faptul cd sunt grasd cel pu[in md aiutd sd rdmdn fideld solului meu. Este aga dificil sd decid ce vreou. Faptul cd sunt Erasd md oiutd sd-mi controlez viofa sexuald dar 'in acelaSi timp corpul meu este dezgustdtor pentru toatd lumeo, inclusiv pentru mine. DacE te recunogti in acest gen de situatie, iati ce i-ai putea rlspuhde'vocii care te face s5 suferi, in loc si continui sd o ?ntrelii 5i sd o crezi: totd-te din nou, Canto. $tiu cd tu vrei sd md aiuli spundndu-rni cd nu este normal sd fii dezirabil cdnd egti gras. Totugi, chior docd este odevdrat cd vreau sd sldbesc, vredu inointe de toate sd trdiesc experienla de o md simli frumoasd gi de o experimento o viald sexuald satisfdcdtoore Vindecoreo celor 5 rdni chiar dacd om un surplus de greutate. in ceeo ce-l privegte pe solul meu, el reflectd ceeo ce cred eu despre mine. $tiu cd dacd eu imi voi do dreptul sd fiu senzuold, el md vo gdsi la rdndul lui, atractivd. Sd gtii cd ocum md simt capabild sd trdiesc cu oceastd greutate 5i sunt pregdtitd sd-mi osum consecinfele faptului de o fi senzuold. Te rog nu te ingrijora pentru mine gi igi muftumesc cd oi vrut sd md ajuli in toli acegtioni. Este ocum rdndulmeu sd md ocup de mine. -o) Putin c6te putin, devine din ce in ce mai ugor s5 ne recentrim gi si ne ascultim inima. inv5tr5m si triim din ce in ce mai bine situatii ca cele mentionate pe parcursul cirtii, observ6ndu-le. Dupi fiecare cSteva minute de reactie la suferintd cauzati de rdnile noastre, putem sd respirdm ad6nc gi sd spunem: imi dou seamo cd aceastd persoand sau oceostd situalie atinge rano mea de umilinld. imi permit sd fiu o fiinld omeneascd ce are tncd rdiii ae vindecat. Pentru moment, md simt umilit(d). intr-o bund zi, ocest tip de situalie nu md va moifoce sd sufdr. Acest mod de a gestiona o rani indicd faptul cd tu observi ce triiegti, ceva care nu este nici bine nici riu, ci doar face parte din via!5. in loc si te judeci gi si te critici, iti permiti si ai rini nevindecate pentru moment, ceea ce este o rnare dovadi de iubire pentru tine. -tD
  • 81.
    Lise Bourbeou inainte dea trece la capitolul urmetor, i1i sugerez si faci acelagi lucru indicatin capitolele precedente, adici si-1i iei c6teva zile in care si notezi ori de c6te ori rana ta de umilin!5 este activatS 9i te impinge si folosegti masca masochistului. Asta te va face mai congtient cu privire la ceea ce i1i spune egou-ul t5u. Apoi, noteazi ce decizi sd-i rispunzi. Cu aceasti practicS, ili va deveni din ce in ce mai ugor si dialoghezi cu ego-ul tiu. Vei observa diferenlele intre cum te simli inainte 5i dupi ce ai dialogat cu ego-ul. Vei simli cu sigurant6 5i bucuria de a fi capabil(5) si te recentrezi' Vindecorea celor 5 rdni Dupi lectura acestui capitol iati ce decid sd pun in practici in viata mea:
  • 82.
    Lise Bourbeau CAPITOLUI. OPT 01nL&tfuru CnrtQ-rQnA. eflte artiasa*h lati o intrebare care o pun adesea persoanele care se intereseazi de rdnile lor. Am menlionat adesea ci faptul de a gti cu exactitate care rani este cauza unei anumite dificultSli cregte considerabil gansele de a regla acea dificultate in mod mai rapid. Totu5i, nu este intotdeauna simplu acest lucru, este nevoie de practici gi nu devenim experli doar prin teorie. Doar dupi ce am experimentat o anume metodd sau o tehnici 9i dupi ce repetim aceasti tehnicd o putem integra 5i ea devine o a doua naturS. De exemplu, daci ai invSlat deja si dansezi cha-cha-cha, gtii ci nu doar prin faptul ci ai invSlat paqii reugegti acum s5 dansezi cu ugurin!5. Doar dupi ce ai dansat gi ai practicat de mai multe ori ai ajuns acum si nu te mai 96ndeSti la ordinea pagilor. Atat timp cdt asculli ritmul muzicii, picioarele tale par ci danseazi firi ca tu si le spuice si fac5. Este la felSi cu privire la modul de recunoaqtere a rinilor. Cel mai bun mijloc este si inveli si aplici o tehnici. in cele ce urmeazi vei explora o anumiti problemi pun6ndu-ti anumite intrebiri. Prima etapi - recunoagterea ego-ului Bazindu-te pe informatiile din capitolul trei vei putea cu ugurin!5 si recunogti c6nd ego-ul t5u a preluat controlul, de asemenea, aminte5te-ti ci ori de c6te ori te judeci sau ii judeci pe altii, ori atunci c6nd te Vindecorea celor 5 rdni g6ndegti la trecut sau la viitor simlind o stare oarecare de riu - fric6, nerSbdare, vinovSlie, indecizie, indoiald, furie etc, ego-ul a preluat controlul. De pild5, in timp ce scriu cartea aceasta, mai multe treburi necesiti si fie fdcute in cas5. Cind planific aceste treburi simtind bucuria de a gti ci atunci c6nd le voi finaliza totul va fi agreabil 5i plScut, sunt eu insimi, imi ascult nevoia mea de frumusele. Tmi planific viitorul dar intruc6t nu simt nicio stare neplScuti, 5tiu ci ego-ul nu este amestecat?n respectiva decizie. DimpotrivS, daci a5 face renoviri ca si-i impresionez pe al1ii, acesta ar fi un semn ci eu caut de fapt recunoagtere. Ego-ul crede ci el este casa, bunurile, banii gi tot ceea ce cineva poate poseda din punct de vedere material. Cu c6t cineva se identifici mai mult cu aceste bunuri, cu at6t mai mult se va teme ci ii vor lipsi. Dacd nu gtii sigur dacd .e-go-ul este la conducere, intreabS-te ,,in aceasti situatie md simt in pace, fericit, satisficut sau resimt o anumiti stare neplicutS,, ATENIIE: este o diferentS intre activitatea ego-ului gi activitatea mentalS. Se poate ?nt6mpla si ai multe lucruri de planificat $i s5 fie nevoie si reflectezi mult. Poti chiar ca la un moment dat sd te simt supraincircat. Daci nu resimti frici sau riu interior constati acest lucru. intr-o astfel de situalie este de ajuns si faci o pauz5, si te implici intr-o activitate care nu implici efort mental. Eu de pildi gitesc o noul retetd sau citesc un roman. O meditalie poate, de asemenea, sd fie foarte utilS cu conditia s5 fii deja t64
  • 83.
    Lise Bourbeoi obignuit sdo faci, altminteri rigti si nu reu$e$ti si-ti calmezimintea. A doua etapi - descoperirea emotiilor resimtite intrebirile continuS: o Ce simt fn oceastd situofie? c Unde se situeazd emoliile in corpul meu? o De ce onume tmi este fricd? $tiu, din experien!5, ci cea mai mare parte a oamenilor au o dificultate in a rdspunde la aceste intrebiri. Sunt rari cei care au inv5lat si simtd ce se petrece in interiorul lor. Majoritatea pirintilor nu gi-au putut inv51a copiii si aibi aceasti cunoagtere cici nici ei nu au gtiut ciim si faci acest lucru - si-5i observe trarnle. t' ' a"' lati o listi extrasi din atelierul ,,Cum sd-1i dezvolli capacitatea de a sim1i" oferit de $coala AscultS-ti Corpul. Ea te va ajuta si descoperi cum te simfi. Tgi sugerez si citegti lent pentru a descoperi emoliite resimtite intr-o anumiti situatie neplicutS. Cu c6t mai profund vei merge spre interiorul tiu cu at6t vei mEri Vindecorea celor 5 rdni gansele vindecirii. Practicdnd acest exerciliu regulat, in scurt timp vei regisi rispunsuri din ce in ce mai rapid gi firl si te mai ajufide list6. lSi sugerez si o citegti foarte lent daci vrei si emotiile resimtite intr-o situatie dureroasS. abitut incoltit slSbit afectat agitat alarmat anihilat angoasat anxlos apatic arogant prost rinit blocat bulversat lenes trist socat coleric confuz consternat contrariat vinovat ingrijorat crispat deSirat deconcertat descuraiat deceptionat dezgustat demontat demoralizat dezarmat depdsit deprimat deranjat dezamdgit destabilizat disperat detagat dezolat distant infrico5at st6njenit prostit
  • 84.
    uit adormit enervat plictisitfurios invidios epuizat iritat uimit exasperat excitat expus extenuat slab obosit frasil rece inghetat frustrat mantos ienat oripilat idiot neribditor neputincios incompetent inconfortabil indecis indiferent indignat injust inocent nesatisflcut insensibil instabil intimidat iritat gelos las greu tlefericit susptcros melancolic in'izerabil mortificat tiv nervos nul panicat paralizat lene5 pierdut pesimist reticent revoltat rupt murdar Lise Bourbeou Vindecoreo celor 5 rdni saturat secat stngur siderat suferind supus binuitor stupid surmenat taciturn tensionat ingrozit turmentat trist tnselat folosit vexat vid vulnerabil Cuvintele care urmeazi descriu reaclii la ceva sau la cineva 5i care disimuleazS un sentiment mult mai nd: Abandonat Abuzat Acuzat Agasat Agresat Atacat Blamat Detestat Devalorizat Diminuat Dominat Strivit lnvadat Sufocat Exclus Hdrtuit Umilit lgnorat Neinteles lnsultat lntimidat Judecat Lezat Maltratat
  • 85.
    Lise Bourbeou Manipulat Amenin!atNeeliiat Negat Ofensat impiedicat Respins Ridiculizat Murdirit Tridat inselat Folosit Violat Determinarea emotiilor resimtite iti va permite si descoperi cu ugurinti de ce anume i1i este frici pentru tine. Este important si fii congtient ci frica apa(ine ego- ului tiu gi nu fiintei tale, cu exceptia unei frici reale care este necesard pentru a face fati unui pericol prezent. Dacd nu reugegti si-ti dai seama de ce anume iti este frici, nu te forla si afli. Pur gi simplu lasi si fie ce este. Poti, in diverse momente, si ?ti pui intrebarea ,,de ce anume imi este fricd pentru mine in aceasti situatie?" Dacd rispunsul nu vine imediat inseamnd ci nu egti pregitit si il afli. T1i sugerez sd nu forlezi lucrurile. Vindecorea celor 5 rdni Cere-i mai degrabS Dumnezeului tiu interior si te ajute 5i este foarte probabil ca rispunsul sd vind spontan pufin mai tArziu sau in una din zilele viitoare. Uneori, rispunsul se poate manifesta chiar sub forma uneiintrebdri: ,,Este oare posibil sd-mifie fricd de.. . ,,? A treia etapi - judecili, acuzatii, reactie Ce snume judec sou acuz in oceastd situalie? Cdnd te judeci cd triiegti foarte mult in teami, aceasttr judecati este cauzati de reaclia la rana de respingere gi/sau de abandon. CAnd te judeci c; triie$ti in ru5ine este o reactie la rana de umilire. C6nd acuzi o persoani de sex opus gi triiegti furie, este vorba de rana de tridare gi masca de controlant este implicatS. Reaclia ta de furie sau revolti poate fi exteriorizati sau re[inuti in interior. Totugi, chiar dacl furia este relinut5 gi tu faci planuri de rizbunare sau lagi confruntarea pentru o alti dati, durerea este cea care este important de luat in calcul. Faptul de a te re!ine creazi mai multi suferin{i interioard gi problema riscd si ia amploare pe misuri ce amdni si te exprimi. Dacd te acuzi cu furie pe tine sau o persoani de acelagi sex, e vorba de rana de nedreptate, iar masca de rigid este cea care te controleazi. Reac[ionezi vizibit prin justificiri sau prin acuzalii. Reaclia ta poate fi evidentd sau poate fi retinuti pe moment gi exprimati mai t6rziu. Chiar daci te relii, furia este vizibild cu ugurinld in gestica ta, in privire, in corp. ,r,1.,'ti . Nu ne':este niciodatd teami pentru,altii;r,Noi ne.,,:1,,f.:, gindim ci ne este teami de ce li s-ar putea intimpla celor dragi insii in realitate ne este teami de repercuriunile asuplg lrloostrii|,
  • 86.
    Lise Bourbeou Faptul dea gisi cetre cine indrepli acuzaliile gi criticile te va ajuta si afli care rani este activatS" Apoi, comportamentul pe care-l utilizezi pentru a te proteja de rani este cel care te ajuti si descoperi masca pe care o folosegti. in afard de a reciti lista cu emofii, recomand si citegti de mai multe ori lista cu comportamente gi atitudini descrisl in primul capitol pentru fiecare dintre rini c6t gi explicatiile adilionale ale capitolelor 5, 6,7. A nu se confunda judecata cu rana Revin asupra faptului cI este primordial si faci diferenta intre judecati gi masci pentru a defini corect masca pe care o por[i. Sd ludm de pildi exemplul lui Ren6e care are dificultdti cu 5eful siu. El o ignori, nu o privegte c6nd iivorbegte. Pare si o prefere pe colega si care este foarte drigu1i. Ren6e triiegte din ce in ce mai multe emotii la locul de munci gi rim6ne preocupati chiar gi c6nd ajunge acas5. Ea nu se poate impiedica si se g6ndeasci intruna la ce se ?ntimpli la birou. o Nu tnleleg del'.ce se podrtd oio cu mine dupd tot ceeo,ce fos pentru el. a o De ce ii face complimente door Suzonei, degi eu foc cel moiadesea treburi pentru el? o De ce Suzonne nu-ispune chior ea cd eu merit com- plimentele. Ce ipocritd ! Ea imi spune adeseo cd se simte norocoosd co sunt colega ei. Vindecareo celor 5 rdni . in plus, eu sunt mereu ce(t care rdmilne lo birou peste program c6nd e vreo urgenld. o Cred cd vai pdrdsi acest loc de muncd. M_am umilit destul. Ren6e ar putea cu ugurinli sd creadi cd aceste situatii ating rana ei de umilinli. Degi consideri situalia umilitoare, in realitate, alte rinisunt activate. Si incepem cu gefut ei. intrucAt ea nu reaclioneazi ?n fala lui giline totul in ea, comportamentele patronului activeazd mai ales rana ei de respingere gi ea igi poarti masca de fugar. Ea se reline, se inchide ?n ea. Este foarte posibil ca ea sd nu fie conqtienti de judecifile pe care le intretine in ea insigi. Eu nu sunt frumoosd co Suzanne. Sunt neotractivd gi e firesc sd o prefere pe eo. o De ce sunt aga logd gi nu ii spun lui cd md simt rdnitd de atitudinea so? o De un milion de ori mi-am promis sd spun ,,nu,, cdnd elimi cere sd fac cevo tn timp ce Suzanne este lo telefon gi se prefoce cd munceSte. De ce nu sunt capabild sd-mi lin promisiuneo? Sunt cu odevdrat nuld. Ren6e se respinge firi incetare. At6t timp c6t ea nu va fi congtienti de ceea ce triiegte datoriti negirii prin care ea eviti si simti suferinia, nu va putea s5-gi schimbe atitudinea. in ptus, ea nu poate face fa!5 ideii ci patronul sdu ar putea fi multumit de munca ei gi de aceea el ii traseazi sarcini 173
  • 87.
    Lise Bourbeou importante. Faptulci nu o concediaze este inci o dovadi a faptului c5 este mullumit de munca ei, ins6 ea nu vede asta. Forma de respingere pe care ea o trdieSte cu patronul siu reflect5 ceea ce a trlit cu tatil ei sau cu un profesor legat de activitSlile 5colare sau de orice alti formi de inv6lim6nt in timpul copilSriei sau adolescenlei. Rinile de respingere 5i de nedreptate sunt la origine legate de pdrintele de acelagi sex' Totugi, pdrintele sau o alti persoani de sex opus poate activa aceste rini daci pirintele de acela5i sex nu a intervenit pentru a-5i ajuta copilul. Daci Ren6e rispundea in mod sarcastic 5i reactiv patronului, asta ar fifost datoriti rdnii de tridare. Asta ar fi ardtat cI ea nu intelege ci un patron care are suficienti incredere in ea pentru a-i incredinta treburi importante nu este necesar sd o complimenteze pentru a-gi ar5ta recunogtinta. ,' -/ '' Faptul ci Ren6e nu se revolti contra Suzanei vine, de asemenea, de la rana sa de respingere. Este cert cE ea triiegte nedreptate in relalia cu colega ei tnsi rana sa de respingere este atat de mare inc6t ea actioneazi ca o rigidS. Dacd Ren6e pierde controlul 9i devine furioasd Vindecareo celor 5 rdni pe colega sa, atunci rana de nedreptate va fi mal evidenti dec6t cea de respingere. Daci Ren6e decide si piriseasci locul de munci pentru ci nu-l mai poate suporta pe geful ei, asta indici faptul cd rana sa de respingere o face si sufere at6t de mult incSt ea preferd sd fugi din aceasti situatie dec6t si faci fati durerii sale. Ca majoritatea oamenilor care sufer5, ea este convinsd c5 situatiile gi oamenii o fac si sufere. Ei?i este imposibil si admiti ci este reactia Canta care preia controlul. Astfel, Ren6e nu poate fi in contact cu puterea sa de a-gi crea viata. in concluzie, eu sper ca tu si realizezi importanla faptului de a repera care rand este activati la un anume moment pentru cd astfel poti face legitura cu un eveniment din trecut, iar apoi si treci la alte etape ale vindecdrii explicate in capitolul urmdtor. Ad6ncirea rinilor Ai remarcat cu siguran!5, Or;" numirul mare de divorturi, de rizboaie, de boli psihice gi fizice, ci existi din ce in ce mai multd suferinti in societatea in care triim. Mijloacele cele mai populare 5i mai facile de a adormi sau a ascunde suferinta sunt alcoolul gi drogurile, de aceea vedem o cregtere a consumului acestora. Un neurolog mi-a povestit recent c5 se simte dep5git de numirul diferitelor tipuri de dementi la persoanele in v6rst5. Cazurile care nu pot fi diagnosticate ca Alzheimer sau Parkinson gi se manifesti prin simptome
  • 88.
    Lise Bourbeou multiple dedegenerare a celulelor creierului sunt regrupate sub denumirea generici de parkinsonism. Cind l-am intrebat pe medic cum trateazi aceasti maladie, el mi-a rispuns ci incearci diferite metode firi si cunoasci inci rezultatele. Multi dintre noi se intreabi de ce bolile se inmullesc degi gtiinla e din ce in ce mai avansati. in ce mi privegte, cred ci explicatia constd in faptul ci utilizim medicina pentru a ne vindeca in loc sd ne asumim responsabilitatea atitudinii noastre interioare. lati o faleti importanti a ego-ului nostru. in plus, $tim cE industria farmaceutici produce numeroase medicamente care anesteziazi pacientii. Prin astfel de m.ijloace, oamenii nu sunt incurajati de a-gi prelua resporisabilitatea, aceste mijloace medicale nu fac. d.ec&t ;s6: adoarmd problemele in loc sd fie rezolvate.' '" Vindecoreo celor 5 rdni Niciun medic sau medicament nu-ti poate garanta vindecarea definitivS. $tim cu totii ci degi ne supunem unei operatii sau ne tratim toati viata cu anumite medicamente, problemele medicale pot continua sd se manifeste sau si revinS. Ajutorul oferit de medicind este desigur adesea necesar pientru a diminua suferinta, dar este preferabil si fie folosit doar in caz de nevoie reali gi doar Tn anume situatii. Orice ajutor medical sau alt tip de ajutor exterior sunt mult mai eficace daci accepti faptu! ci vindecarea veritabil5 nu poate avea loc decAt in interiorul tiu. Atunci c6nd poti accepta acest lucru, procesul de vindecare ?ncepe deja. Scopul principal al acestei c5(i este de a te ajuta si iti asumi responsabilitatea. Este evident ci daci ai rini foarte dureroase, este nevoie si mergi in interiorul tiu pentru a gisi fo(a necesar5. O rani majori se recunoagte prin durerea triitd ?nci din prima parte a vielii gi prin faptul cd te simti adesea incapabil de a gisi o solulie. Po!i, de asemenea, si resimti ci suferi mai mult dec3t cei dln juru! tiu gi ci nimeni gi nimic nu te poate ajuta. Ai
  • 89.
    Lise Bourbeou practic dificultateade a vedea lumina de la capdtul tunelului. Am precizat in mai multe rdnduri cd rana de respingere este cea mai dureroasS gi acesta este motivul pentru care oamenii igi neag5 suferinta gi nu vor sd o simt5. Ceea ce oamenii nu gtiu sau ignori este ci cu c6t mai mult ei refuleazi ceea ce simt, cu at6t durerea ii va cuprinde cu gi mai multi fort5. Cu timpul, aceasti rand se va manifesta prin frici obsesive sau prin probleme de sSnState majore. Daci ai o rani foarte dureroasi, poate semnifica faptul cd ea s-a dezvoltat de-a lungul mai multor vieli. Tn decursul fiecdrei vieli, sufl6tul t5u aspird citre vindecare, dar uneori vindecqrea e posibil si nu se producd daci lagi ego-ul s5-1i dirijeze viata. Dacd ascunzi o plagi infectatd sub un pansament, fSrd sE te ocupi si o vindeci, ea se va agrava din ce in ce mai mult. Cu c6t rdnile sunt mai profunde, cu atAt este nevoie de mai mult curaj, de mai multi fort5, determinare gi perseverenti pentru a-ti relua viata in propriile m6ini. Chiar dacd uneori,iti poate lipsi curajul, dacS vrei cu adevirat s5{i imbgndt5legti existenta, vei gEsi mijlocul potrivit pqntry.hrjunge la obiectivul t5u. Faptul de a-1i reaminti continuu unde vrei si ajungi te va ajuta mult s5 fiiin contact cu puterea ta interioarS. Vindecareo celor 5 rdni Dupi lectura acestui capitol am decis sd aplic in viata mea urmitoarele:
  • 90.
    Lise Bourbeou CAPITOLUT NOUA MSL, SdR. Desigur ai realizat, citind aceasti carte, cI cel mai important pas in vindecarea rinilor este acceptarea acestora, acceptarea faptului c5 ego-ul tiu este convins cd te ajutd alimentAnd continuu credintele legate de fiecare ran5. NeputSnd si aibd alt punct de referinti dec6t memoria sa, ego-ul nu poate actiona altfel. El nu are nicio idee despre nevoile sufletuluitiu, ale fiinteitale, despre planultiu de viat5. Te poti incarna de sute de ori,, dar ego-ul va continua si te convingi de modul siu de g6ndire prin toate mijloacele. intrucdt ego-ul nu moare niciodatd pentru cd face parte din creatia ta mentalS, atunci c6nd te nagti, vii deja cu anumite credinte. Tot ce ai inregistrat de-a lungul diferitelor vieti at6t in plan mental c6t Si in plan emotional este inscris in sufletul tEu care este nemuritor. Poti compara viata sufletului tiu cu viata terestr5. in fiecare zi, tu po(i diferite haine, mergi in locuri diferite, faci itliferite activitSli gi triiegti diferite emolii. Tot ce ait'riit?ntr-o zieste fnscris in memoria ta. '' 'l '" Si zicem, de exemplu, ci tu te ce(i foarte tare cu un vecin gi mergi la culcare trdind emotii puternice, furie etc. A doua zi dimineat5, rinile care au fost activate prin cearti te fac si suferi inc5, degi cearta s-a terminat inci din seara precedenti. Vindecoreo celor 5 rdni lncidentul poate chiar sd ti se pari gi mai grav, daci in timpul noplii ai continuat si alimentezi furia. Lis6nd problema nerezolvati zile sau luni, te simti riu, nu doar emotional dar gi fizic, cici te simti golit de energie. Daci ins5, ?ti spui ci vecinul nu intelege nimic Ai ci e inutil si incerci si rezolvi situatia cu el, asta ?nseamni negarea situalie. De fiecare dati cdnd lii o problemi in tine, ea continud sd creasci gisS-lifacd 9i mai mult riu. Sufletul se reincarneazi atat timp c6t el nu este eliberat de vechile credinle mentale intreJinute de ego gi bazate pe probleme nesolutionate. Ego-ul poart6 tot bagajul mental gi emotional acumulat de-a lungul numeroaselor tale vieti. Aminte$te-ti ci nicio veche credinti nu este naturali. Corpul tiu, in marea sa inteligenli, cauti mereu si revini la starea sa naturalS, cu ajutorul Dumnezeului tiu interior. TncearcS s5-!i imaginezi ci intregul tiu corp este plin de bigici mari (vechile credinie). Ai putea si te simli bine cu tine in fata ta gi ?n fala altora ? Sunt siguri ci nu. Vei ciuta cu orice pret si scapi de aceste bigici pentru a te simli bine in pielea ta gi printre ceilalli. Sufletul tiu vrea acelagi lucru. El 5tie ci nu e natural si fie invadat de credinte mentale vechi apartin6nd ego- ului gi ci acestea ilfmpiedici sd se reintoarci la iubirea veritabili, la pacea spiritului. Acesta este motivul pentru care el este atras spre a se reincarna. Doar in lumea materialS else poate elibera.
  • 91.
    Lise Bourbeau Dupd moarte,in lumea sufletelor, sufletul nostru tine cont de ceea ce nu este inci rezolvat gi primeqte ajutorul ghizilor spirituali pentru viitoarea via[i. lmediat cum se reintoarce pe P5m6nt, sufletul uiti rapid 5i in primii sdi gapte ani din noua viat5, el incepe si sufere pentru ci lasi ego-ul sd preia controlul. De ce ne ascultinr mai degrabi ego-ul decdt nevoile sufletului ? Pentru ci este primclrdial sd incepem prin a deveni congtien[i de puterea ego-ului de a ne [ine prizonieri inainte de a ajunge si fim stip6nii proprieivieti. Vid adesea persoane care, venind la ateliere, pun mereu aceleagi intrebiri. Acestea nu pun in aplicare metodele pe care noi le-am sugerat in ateliere 5i care le-ar fi putut ajuta si triiascS experiente diferite. Nu vreau sI spun ci toatS lumea trebuie si experimenteze acelea5i lucruri. De pild5, urmare a lecturii acestei cIrti, tu poate vei aplica anumite idei ce ti le-am sugerat gi vei avea imediat rezultate benefice. Alti persoani poate aplica aceleaqi idei dar poate sd nu aibi aceleagi rezultate. Diferen[a va fi flcuti de nivelul de determinare al fiecirei persoane in a-gi schimba viata in bine. Vindecareo celor 5 rdni Nu existS dec6t un singur mod de a gti daci un sfat este benefic sau nu pentru tine- acela de a experimenta. Tu, prin discernimAntul propriu, vei gti care este cea mai bund directie de urmat pentru tine. Simplul fapt de a fi suficient de deschis pentru a urma o sugestie sau un sfat este un indiciu ci vrei intr_ adevir si experimentezi altceva. Deschiderea citre noi experiente gi c5tre alte sfaturi te ajuti si fii in contact cu intuitia ta. Chiar dacd nu oblii rezultatele scontate, verifici, dupi criteriile inimii tale, care este cea mai bund alegere. lntui[ia este intotdeauna spontani. Este nevoie sd sesizezi momentul cSnd ea apare. Mult timp eu m-am intrebat cum gtiu dacd mintea mea sau inima mea este cea care imi vorbe5te. Singurul mijloc de a verifica este modulin care mI simt. oaci reiimt chiar gi cel mai mic disconfort, de pildS fricd sau nelinigte, inseamni ci rispunsulsau ideea nu vine de la intuilie cide la ego. in timpul scrierii acestei cd4i am trdit numeroase situatii in care simleam cd mi aflu in contact cu inima mea gi alte situalii in care simleam ci ego-ul meu a preluat controlul. C6nd planific structura unei noi ci4i gi md simt bine, energia mea mentald este in serviciul inimii mele pentru a rispunde nevoii din respectivul moment. .1111 Oricare ar fi travaliul interior pe care il faci cu tine prin intermediul cirlilor, atelierelor, conferinlelo,r nimic nu se va schimba daci nu vei adopta atitudini comportamente diferite. LgV 183
  • 92.
    I Lise Bourbeou Dimpotrivi,c6nd Mouchette este la conducere, m5 neliniqtesc, mi intreb dacE voi reugi, daci cartea va fi apreciatS, daci am suficient conlinut etc. Atunci, ii vorbesc astfel: Mufiumesc mult Mouchette, gtiu cd tu ili foci griji pentru mine, pentru cd tu vrei ca eu sd fiu perfectd 5i sd reugesc. igi cer totugi sd mergi sd te odihnegti gi sd md lasi sd orgonizez aparitia acestei cdrliin felul meu. Ag vreo sd ai incredere in mine, cdci md simt copobild sd fac fald oricdrei consecinle. Nu te voi pune pe tine sd facifagd consecinlelor. De ce continui si i{i sugerez aceasti ultimi frazi pentru fiecare dialog cu ego-ul tau ? Pentru ci in marea parte a timpului, c6nd noi facem o greSealS sau rezultatele nu sunt pe gustul nostru, noi ne criticlm. Sd presupunem ci, in exemplul scrierii cd(ii, se int6mplS ceva neprevizut gi timpul propus de finalizare a cSrtii se decaleazi considerabil. Daci mi-a5 spune: Sunt nuld. Clienlii vor fi dezamdgi[i, ei agteoptd deia de doi oni corteo. Nu trebuia sd md las deraniatd, trebuia sd fiu moi orgonizotd, nu trebuia sd-mi iau vacanld, trebuia sd... nu trebuio sd... Cu experienla mea trebuia sd Stiu sd iou in calcul neprevdzutul... Ah, aceste mici voci din capul nostru sunt at6t de deranjante ! Nu-i aga? $i nu inceteazS. De ce Mouchette continui s6-mi vorbeasci astfel chiar dacd eu nu vreau si iau in considerare ce-mi spune ? Este a9a pentru cd ego-ul e convins ci este vina sa 5i cI trebuia si md avertizeze gi mai intens. El se crede responsabil de consecinlele neplScute. El va spune: Te-am atenlionot sd foci osto sau aio. Ai vdzut cd am avut dreptate 5i ocum tu nu egtifericitd. Dato viitoore, oscultd-md! Vindecarea celor 5 rdni El va continua s5-mi vorbeascd astfel atat timp c6t eu nu-l voi accepta gi nu-l voi aprecia pentru eforturile sale: Da, Mouchette, te oud 5i tu ai dreptate. $tiu cd oi vrut sd md ojuli atunci cdnd erai nelinigtit cd nu-mi voi termina cortea la timp. Este adevdrat cd sunt dezamdgitd dar'i[i promit cd nu voi muri din asta gi cd in final totul se va aronja. Existd cu siguranld un motiv bun pentru care cartea nu opore lo timpul prevdzut de mine. Viitorul ne va ordto ocest motiv. fti mutgumesc cd egti otdt de preocupot de aceastd situalie. C6nd ego-ul simte ci nu este acuzat, se retrage" CAnd se retrage, el nu mai este alimentat gi astfel se diminueazd treptat, f5ri si fie congtient de asta. El nu congtientizeazl pierderea forfei sale asupra mea cici asta se intdmplS treptat. Pe rnisurS ce ego-ul sl5begte, influenta mSgtilor asociate rSnilor se reduce de asemenea. Observi rana in loc si lagi masca si conduci Te intrebi probabil dacd este posibil ca intr-o buni zi si nu mai ai nicicl ran5. Eu nu cunosc astfel de persoane. Sunt convinsi ci este omenesc Ai firesc si resimli respingere, abandon, tr5dare, umilire, nedreptate in decursul vietii. C6nd o rani este vindecatS, asta inseamni ci ceea ce resimti legat de acea rani nu-!i mai dominl viata. De pild5, ai putea fi congtient ci vorbele unei persoane te fac si resimti respingere gi si fii capabil s5 observi in mod rapid ceea ce sim1i, spun6ndu-ti ci uneori, a resimtri respingere face parte din natura uman5. in ziua in care te vei iubi gi accepta 184 L85
  • 93.
    ur Lise Bourbeou a$a cume$ti, nu vei mai avea impresia ci ceilalti te rdnesc. Perceptia ta asupra celorlalti oameni se va schimba. Este foarte posibil ca aceastS intrebare se ili vin; in minte: << Cum, pentru a contribui la disporilia treptotd a mdStilor este de ajuns sd observ cd md simt rdnit fdrd ca aceastd rand sd-mi provooce suferinfd? n in capitolul patru am explicat deja ci acceptarea veritabilS este prima etapd gi cea mai importanti pentru a face si se diminueze rinile. inainte de a ajunge la acceptare de sine este nevoie sd acceptim buna intentie a ego-ului nostru c6t gi prezenta sa constanti in viaJa noastrS. Este nevoie sE admitem cd noiii facem loc sau ii preddm controlul. Acceptarea este posibilS doar daci ne preluim responsabilitatea. Voi repeta gi aici definilia responsabilit6tii, cici ego-ul respinge aceasti noliune spiritual5 gi e nevoie sd o recitim sau si o auzim de nenumirate ori pentru a o integra cu adevirat. Vindecarea celor S rdni Devenind responsabil, devii congtient cd perceplia ta gi reaclia ego-ului tdu creazi de fapt durerea gi nu tsituatie sau o persoand anume. in rezumat, iatl ce se petrece cu fiecare din noi: o o ranS este activati gi simlim durere; o intr-o fracfiune de secundd lislm rnasca sd preia controlul, crez6nd astfel ci vom suferi mai pulin; o ego-ul nostru nu gtie cd prin comportamentele reactive ale migtii creazd mult riu in noi gi in jurul nostru; o pentru a initia vindecarea, este nevoie s5 devenim congtienli pe c6t mai rapid cu putinld ci nu mai suntem noiingine; o apoi, suntem capabili si observim rana activatl, 5tiind ci este omene$te 5ifiresc sd avem rdni; . etapa urmitoare este si_ivorbim ego-ului nostru 5i s5-i mullumim cd a vrut-sd ne ajute, sd_l asigurim cd noi indrdznim acum sd fim exact ceea ce ne do_ rim cu adevdrat si fim; o incetSm orice comportament reactiv gi inima noas_ trd este din nou in pace. Ai constatat de-a lungul lecturii cd suntem adesea condugi de ego-ur nostru gi ci trecem de ra o mascd ra alta. Totugi, ml5tile noastre nu sunt toate activate in aceea5i misuri. A fi responsabil inseamni a recunoagte ci noi creim constant'prbpiia uialE gi'ci este nevoie sE ne asurnim 'r' toate tontecfnlele deciziilor, actiunilor gi reacliilor ,noastre. inlplus, este nevoie si admitem ci este la fel r'gipentru ceilalti, astfelci noi nu suntem responsabili . : r, de deciziile celor din iurul nostru,
  • 94.
    Lise Bourbeou Atunci c6ndo situalie sau o persoane te fac si reaclionezi puternic Ai doregti si ajungi si observi rana fSrd si suferi, ai nevoie si inveti iertarea veritabilS care va fi explicati in acest capitol. Mai multe exemple pe care le-am dat anterior nu au in vedere dureri profunde care fac riu de multl vreme. Tnainte si explic cum se vorbegte ego-ului, voi reveni la c6teva din exemple, incepind. cu exemplul criticii la adresa altor persoane. o Ai vdzut cum s-a ingrdgritT Eo nu se vede in aglindd? (Eu nu vai fi niciodatd ago deldsdtoore. Am moi multd voinld decdt ea). o Ea nu fnceteazd sd vorbeascd. Nu realizeazd cd 5i algii ar dori sd spund cevo? (Eu sunt moi otentd lo nevaile altora gi moidiscretd). o Ce face imbecilul dsta pe goseo? Aproope cd a in' trat in sporylq Wu! Cum de are permis de conduce- re? (Eu ,qidtid.'i;oi bine, nu as foce niciodatd ce a fdcut eil: ''1.; ' ''' 't 4 o Sdroco, are din ce in ce mai multe probleme gi devi- ne din ce in ce mai mult victimd. (Eu imi iou violo in mdini Si am grijd de problemele mele. Nu profit de a$iico ea). Vindecarea celor 5 rdni Daci te recunoSti in acest gen de reaclie, asta indicd faptul cd te controlezi ca si nu fii ca cei pe care tu ii critici. lati exemplu de critici care vin de la al{ii la adresa ta. o Ce ai gdtit tu nu ore deloc gust. (Ago e, sunt o bucd- tdreosd proastd). S o Mama prietenei mele nu criticd mereu. (Sunt o mamd rea). Tatdl prietenului meu se joocd mai mult cu el. (Sunt un tatd rdu). o E s treia osrd cdnd foci oceeasi gregeald. Cdnd vei fnfelege? (Nu sunt bun(a) de nimic). . 5i pentru o termino exemplele privind critico de sine. o lor mi-om pierdut rdbdoreo cu copiii! Cdnd o sd fiu moitalerant(d)? o Nu aveqrn nevaie de o douo porfie de tort! Cdnd o sd om mai multd voinld? * o 'De ce nu sunt la fet de drdgufd ca soro meo? Nu este corect. in toate situaliile men!ionate, daci acuzalia nu persisti mult timp, daci o uiti repede, inseamni ci rana a fost doar u$or, superficial activat5. Este de ajuns si-ivorbegti ego-ului tiu astfel: lotd-te, Conto, pregdtit din nou sd md ajuliin felul tdu. $tiu cd intenlia ta este sd fiu perfect(d) in toate. $tiu, de osemenea, cd tu vrei co eu sd evit suferinfa dacd nu obyin ceea ce vreou la nivel perfect. fnsd acum, eu sunt pregdtit(d) sd imi asum arice consecinld este nevoie dacd lucrurile nu vor
  • 95.
    Lise Bourbeau iegi perfect.Vreau sd trdiesc experienta de a-mi do voie sd fiu om, core atdt putere, dor 5i pdrli vulnerabile' Agadar, mulgumesc pentru oiutorul tdu' Acum te poli odihni 5i sd md priveSti cum iou decizii proprii 5i osumote. Punind in practici aceasti abordare pentru un anumit numir de sSpt5mSni consecutiv, vei vedea ci ego-ul tiu va deveni din ce in ce mai receptiv 9i va incerca si preia controlul din ce in ce mai rar' De asemenea, intervenlia sa va dura mai Putin' Cel mai important in dialogul tdu cu Canta este ca el SA srMTA cA ir ACCEPTI, CHIAR DACA iTl PRovoACA ADESEA FRICA 9l CHIAR DACA EL NU-TI CUNOASTE ADEVARATELE NEVol. El trebuie si simti cd tu apreciezi cu adevirat buna sa intentie. Etapele suplimentare ale iertirii in situaliile in care tu triieSti repetitiv ceva anume cu anumite persoane, daci furia ta se amplificd 5i durerea e din ce in ce mai intensi 9i dureazi mai mult timp, asta indicd faptul cI respectivele situalii 9i persoane ating o rani foarte profundS. Este deci necesar si faci nigte demersuri suplimentare pentru a ajunge si observi rana. Acestea sunt etapele iertirii autentice' lertarea este evocatd in majoritatea cirlilor 5i atelierelor mele pentru ci este esentialS in transformarea unei situa!ii. Efectele sale pozitive par un miracol. lertarea are efecte de vindecare la nivel fizic, emolional, mental. lati etapele iertirii' Vindecoreo celor 5 rdni 1l A DEVENT CON$TTENT DE EMOTil $r DE ACUZATil. Aceasti etapi a fost descrisd la capitolul opt pentru a descoperi ce rani a fost activatS. 2l PRELUAREA RESPONSABTLTTATTT. Aceasti etapd este realizati c6nd tu descoperi frica ce este intrelinutd de ego gi atunci c6nd realizezi 5i admiti ci aceasti frici a deformat realitatea. Ea este 5i cauza pentru care tu aveai agteptiri nejustificate de la persoana implicati in situatia problematicS. A fi responsabil inseamni a admite ci nimeni nu a apirut in viala ta pentru a rispunde agteptirilor tale. Etapa responsabilit5tiiiti poate lua un anume timp, dar nu renunta, sufletul tiu igi doregte si ajungi sd i1i asumi responsabilitatea pentru viata ta" Cu c5t rana este mai profundS, cu at6t ego-ul este mai puternic gi vei avea nevoie sd depui mai multe eforturi pentru a ajunge sE vezi situatiile 5i oamenii prin ochii inimiitale. 3) RECONCTLTEREA CU CELALALT. Odati ce ai putut s5 simti frica pe care o ai gi s5-1i recunogti agteptirile, etapa urmdtoare de reconciliere va fi mai simplS. Faptul de a-l vedea pe cel5lalt ca pe o oglindi a ta este un mijloc extraordinar pentru a ajunge la iertare. 190 191
  • 96.
    vlr Lise Bourbeou Am cunoscutpersoane care erau convinse ci au practicat corect demersurile iertirii, dar care au descoperit cdtriva ani mai tSrziu ci interpretaseri eronat anumite etape. Evident, ego-ul lor le-a pdcilit. Pentru a te ajuta sd integrezi mai bine metoda oglinzii vom exemplifica: o M-am sdturot sd-litot repet. Credeam cd ce-li spun e foarte clar! (Eu ascult mai bine, sunt mult mai atentd lo ce spun ceilalli). Maria este convinsd cd fiica sa se preface adesea ci nu aude ce ise spune sau ci uit5. Lucie estein reactiefali de mama sa, cici o consideri mult prea exigentS. Dacd Maria vrea si triiasci acest gen de situatie fSri s5-gi activeze rSnile gi si sufere, este nevoie si realizeze toate etapele iertirii. Pentru a face prima etap5, este preferabil si se ageze, si se relaxeze respirind calm gi bind ni5te ap5. Apoi, se va intreba cum se simte, de ce anume igi acuzi fiica ?n modul ei de a fi, de ce anume ii este teamd. Apoi ea va scrie rispunsurile care i-au venit. Dupi ce gi-a notat rispunsurile, Maria va trece la etapa urmitoare. Ea iSi va prelua responsabilitatea acceptind faptul ci emotiile gi fricile sale sunt provocate de agteptdrile pe care le are de la fiica sa. Fiind responsabilS, Maria va accepta faptul cd fiica sa nu face altceva dec6t sd reflecte ce ea, mama, are tn ea, ceea ce-i apartine. Dacd ar privi-o pe fiica sa ca pe o oglindS, Maria ar vedea cE nu oglinda are probleme, ci ea inslgi. Vindecareo celor 5 rdni De ce Maria are nevoie de o oglindi? pentru ci ego_ul o impiedici si vadd ci ea este adesea ca fiica sa insd cd nu acceptd acest mod de a fi. Ego-ul crede cd singurul mod de a nu suferi este sd vezi anumite lucruri inacceptabile doar la ceilalli, nu gi la tine. Metoda oglinzii se poate aplica doar in cazul acuzafiilor la nivelul lui ,,a fi". Sd presupunem ci in acest exemplu, Maria: a) igi acuzS fiica pentru ci este nedreoptd, egoistd gi ingratd, b) Se simte respinsd, neapreciotd, neiubitd, c) ii este teami si nu fie judecati ca fiind o mamd reo d) Recunoa5te cd se a5teaptd la multe lucruri de la fiica sa pentru ca astfel e d, fiica, si_gi dovedeascd iubirea. Doar prin asumarea resporfs-abilitltii Maria va accepta ci gi Lucie o acuzi pe ea de aceteagi lucruri, cd se simte la fel, cd are aceleagi frici in aceastl situalie. Ea va realiza cd fiica sa are, de asemenea, agteptiri gi cd este in reactie fald de mama sa pentru ci agteptirile nu_i sunt indeplinite. Pentru a reugi a treia etapi, a reconcilierii, Maria trebuie sd fie capabild de a se pune in pielea fiicei sale 9i de a simfi ce triiegte aceasta. Deschiz6ndu-gi inima, ea va avea multd compasiune pentru Lucie. Ea va putea si scrie: $tiu acum cd Lucie md acuzd cd sunt nedreaptd, egoistd 5i ingratd. Eo fnsdgi se simte t92
  • 97.
    Lise Bourbeou respinsd, neopreciotd9i neiubitd, a5o cum md simt 9i eu. Agteptdrile sole nu sunt indeplinite 9i ii este teamd sd nu fie iudecotd ca fiind o fiicd reo' Trebuie si precizez ci aceasti metodi a oglinzii este foarte subtili 5i cd trebuie si fii foarte atent la capcanele pe care ego-ul !i le poate pun in cale' El va vrea s5-1i intoarci oglinda. A5adar, daci cineva te critici, nu trebuie sd cazi in capcana de a-i spune ci tu egti oglinda lui gi ci acea persoani artrebui si se vadi prin tine. Acest exerciliu al oglinzii il faci cu tine' AceastS persoana cu care intSmpini o situalie dificilS este in viala ta pentru ca TU s5 te vezi pe tine prin ea 5i nu invers. 4) TERTAREA DE SINE Aceasta este etapa cea mai importantd 9i care garanteazi ci nu vom mai retrii pe viitor acest gen de situalie, in aceeagi manieri dureroasS, cu o persoani anume. Aceasti etapi este atat de miraculoasi incSt chiar 5i daci situalia deranjanti se reproduce, noi o vom privi altfel, o vom interpreta altfel 9i o vom trli fdrd sd suferim. De ce? Pentru am reugit sI vedem cu ochii inimii noastre 5i nu prin prisma ego-ului 9i a rlnilor noastre. Pentru a ajunge aici, Maria trebuie si admiti c5, intrucAt rinile nu sunt vindecate, ea este adesea ca fiica sa, Lucie, pe care o acuzi at6t de des' in acest caz, rinile de respingere 9i nedreptate erau activate la Marie gi Lucie. Ele poarti deci mSStile rigid Side fugor' Vindecoreo celor 5 rdni Ea accepti c5 este o fiinti uman5, care are rini ce se activeazd ugor. Ea admite ci doreqte gi cauti iubirea fiicei sale pentru ci ea nu se iubegte pe sine. Ea va inv6(a sd se iubeascS, s5 accepte c5 nu intotdeauna va reu5i s5 fie o mamS bun5. Acceptarea de sine nu este ugoarS. Motivul principal al acestei dificultS{i este ci asum6ndu-ne responsabilitatea, realiz6nd ci gi celSlalt suferi ca gi noi, asta ar putea declanga rana noastri de respingere. latS de ce Canta i-ar putea gopti Mariei: Nu egti o momd bund. Ai acuzot-o pe fiico ta de otdtea ori gi tu egti ca ea. Lucie ore rnotive sd te respingd. De ce nu oi in{eles mai devreme cd eo suferea ca gi tine? De ce nu ai realizat mai devreme cd eo este in viala to co sd-Si arate cum egtitu? ESti un nimic. Ce momd rea! Daci Marie va continua a5a, pdstr6nd masca de fugar, se va simti din ce in ce mai riu. Ea nu va putea merge p6ni la finele procesului de iertare gi nici nu va putea vorbi cu fiica sa. Ego-ul siu, incurajat giintSrit ii va gSsi alte motive bine argumentate pentru ca ea si nu-gi continue demersul. Este important ca Maria s5-gi recunoasci rinile gi fricile gi s5-gi dea timpul necesar pentru a realiza toate etapele demersului. Putin c6te pulin, ea va incepe si aibi compasiune pentru fiica sa pentru ci gi ea suferi de teama de a nu fi iubitS. Simlind ci are demult aceasti fric5, ea va realiza ci nu a fost congtienti de ea gi nu putea actiona altfel. 194
  • 98.
    I Lise Bourbeou s) LEGATURACU UN PARINTE. Aceasti etapi o va ajuta pe Maria sd simti suferinta fetei sale gi s5-9i verifice astfel gradul de acceptare' Legitura trebuie ficuti cu pirintele care sti la originea rinii 5i care este de acelagi sex cu persoana cu care se triiegte o situalie dificilS' in cazul Mariei, ea poate deduce ci neintelegerea cu fiica sa reactiveazi ranile de respingere 5i nedreptate legate de mama sa. CAnd Maria va putea sd simti la ce nivel ei i-a fost frici si fie respinsi 9i neiubiti de mama sa, inima sa se va deschide' Apoi, ea va gti ci mama sa gi ea au triit aceleagi rdni 9i suferinle pe care Marie le iriiegte gi in legituri cu fiica sa Lucie' Poti recunoagte aici faimosul triunghi al vielii despre care am vorbit de mai multe oriin aceasti carte' Este foarte probabil ci 5i mama Mariei a triit aceleagi suferinle 5i rini in relalia cu mama sa' in concluzie' at6t timp c6t nu existd iertare veritabili' acceptare neconditrionati, aceea5i problemi se repeti generalie dupi genera[ie pentru ci situalia respectivi este g"n"rri5 de rinile nevindecate' Sunt aceleagi acuzatii' iceleagi resentimente, aceleaSi frici 5i aceleagi agteptiri. C6ndinimaMarieisevadeschidepulinc6teputincu fiecare etap5, un sentiment de eliberare 9i de recunogtinli imensd o va cuprinde, p6ni la punctul in care ea va putea si plSngi de bucurie, atat de minunat este sentimentul iertirii de sine' Vindecarea celor 5 rdni 6) DORTNTA DE NOASTRE. A EXPRIMA DESCOPER!RItE Sugerez cu multd insistentd exprimarea descoperirilor noastre. in aceasti etapi putem verifica daci am inceput si iertSm cu adevlrat. in exemplul Mariei, ea se vizualizeazi in curs de a povesti mamei sale gi fiicei sale tot ce a descoperit despre sine legat de situatiile dezagreabile trSite cu fiecare dintre ele. Canta se poate opune gi s5-i spuni: Nu, nu le spune tot, ele nu vor inlelege. Ele nu gtiu ce este iertorea autenticd gi poate nici nu vor sd te asculte. Poote chiar se vor intoarce impotriva ta gi vor spune ca a fost door vina ta. Poote cd ele ili vor spune cd nu au trdit niciodatd frici co ole tole. Aceasti rezisten[5 aratd ci Maria nu s-a iertat inci pe deplin. Sub influenla rinii sale de respingere, ea igi lasi inci ego-ul si o influenteze gi si poarte, iar masca de fugar. in loc si se accepte gi s5-gi recunoascd rinile 5i fricile, ea continui si se creadS vinovatd c5 gi-a rinit mama gi fiica, a5a cum credea gi c6nd se afla in a patra etapi de care am vorbit deja. in atelierele ,,Asculti-!i Corpul" pe care le oferim, observSm adesea participantii care au rezisten[5 la ideea de a exprima descoperirile lor. De ce trebuie sd md givdd cu persoono? Nu e de ojuns sd-i scriu sau sd-i spun la telefon? De fapt, cSnd ne iertim pe deplin, bucuria noastrd este atit de mare incdt ne dorim mult si o impSrtSgim cu ceilalli.
  • 99.
    ur Lise Bourbeau Atat timpc6t existi o forml de rezistenti indic6nd o fricd incongtientS, putem sd deducem ci iertarea nu s- a realizat pe deplin. inainte de a trece la etapa urmStoare este necesar ca etapa anterioari si fie finalizatd complet. Repet ci este perfect normal si ai dificultSti la anumite etape. Cel mai important este sI te iubegti suficient pentru a-ti da dreptul s5-ti iei suficient timp pentru fiecare etap5. Decizia de a vrea si ierti face dovada unui imens progres gi dificultatea vine din faptul ci aceasti dorintd vine in contradictie cu ce vrea ego-ul. 7) INTALNE$TE rERSoANA iN cAUzA eENTRU A PERMITE EXPRIMAREA. Maria poate alege s5 impdrtSgeascd ce a descoperit fiicei sale gi mamei sale in acelagi timp sau poate s5 se int6lneasc5 separat cu fiecare. Ea le poate spune ci are ceva agreabil de exprimat, o frumoasi lectie de viatl pe care a primit-o datoritd lor. Utiliz6nd tehnica oglinzii pentru a se exprima mai clar, ea le poate vorbi despre legitura pe care a ficut-o intre fiica sa 5i mama sa. C6nd vei face aceste etape, i1i sugerez si verifici cu persoana daci ea a constatat deja ci are aceeagi teamd ca gi tine. Daci o simti receptivS, poti continua si o faci si vorbeascd despre ce a triit gi si o intrebi dacd te-a judecat de aceleagi lucruri gi dacS s-a simtit ca gitine. Vindecarea celor 5 rdni CAnd o persoanS nu vrea si vorbeascl despre ce triieqte, nu trebuie si insigti. Exprimarea este un pas important pentru tine. Etapa finalS te va ajuta sd sirnti din ce in ce mai profund ci tu te-ai iertat. Este evident ci suntem fericiti la ideea ci cineva ar putea inv51a ceva in acelaqi timp cu noi gi cd asta l-ar putea ajuta sE facS pace cu sine. Totugi, nu acesta este scopul exprinnirii noastre. CSnd o persoani nu vrea si impirtigeasc5 cu noi ceea ce simte, e posibil si fie foarte emotionat5. Nu trebuie sd avem a5teptSri. Propriul travaliu de iertare al fiecSrei persoane se face treptat. Acea persoanS, ca qi tine, are dreptul de a-gi lua propriultimp necesar pentru a ajunge la iertare. Beneficiile iertirii Unul din beneficiile iertlrii este o ameliorare semnificativl a relafiei cu persoana in cauz5. O vom descoperi din alti perspectivS. Vom putea s5-i recunoagtern numeroase calitSli care ne scSpasend din vedere din cauza acuzaliilor noastre 5i nu ne vom mai simli disconfortabil la ideea de a vedea sau de a-i vonbi acelei persoane. Un alt beneficiu este acela cd i1i vei regisi energia naturalS, care era blocati de fiecare datd cdnd purtai o masc5. Cum energia nu putea circula, trebuia sd consumi din rezervele tale energie. indrept6ndu-te cdtre tine 9i propria viat5, vei descoperi bucuria de a folosi energia pentru a-$i manifesta dorinlele gi nevoile.
  • 100.
    Lise Bourbeou in cazulMariei, faptul de a-5i ierta mama 9i fiica i-a cerLrt mult curaj dar recompensa este c5 a pus un balsam vindecitor pe rinile de nedreptate 5i de respingere ajut6ndu-le si se vindece' La fel este pentru fiecare din noi atunci cAnd incepem si ne ascultim nevoile. Fiecare mici decizie pe care o luam cu inima noastri contribuie la diminuarea rinilor. Fiecare act de iubire de sine ne redi energia, ne elibereazi de o Povari. Mie imi place si imi simbolizez credinlele care-mi intrelin ego-ul prin nigte pietricele mici 5i mari care se aflS intr-un sac pe care-l car dupi mine, agitrat de corpul meu printr-un lan! care mi inconjoari' Spunem adesea ci ne simlim inlSnlui{i de fricile 5i credinlele noastre. CAnd vei face fa!5 din ce in ce mai bine fricilor tale acceptSndu-le prezenla firi a le l5sa sd i1i dirijeze viala, imagineazS-!i cA te eliberezi de pietrele din propriul sac. Vei pierde din ce in ce mai putini energie, iar energia recuperati i1i va servi pentru a te iubi 9i pentru a-gi satisface nevoile. Beneficiile vindecirii treptate a rinilor scH r MBAB!_LA NIVqL Flzlc Pe mSsuri ce rinile tale se diminueazi, vei putea constata schimbiri ale fizicului. Pentru anumite persoane, aceasta se poate intSmpla rapid' Am avut mirturia mai multor cazuri de schimbiri realizate in Vindecarea celor 5 rdni timpul unui atelier de doui zile. O persoani gi-a vizut talia diminuati cu cAliva centimetri, o alta a adoptat o posturi mult mai dreaptl etc. Totugi, pentru majoritatea oamenilor, schimbirile sunt progresive. lati c6teva exemple ale unor clienli care ne-au impirtigit despre transfornnirile lor dupd ce au lucrat cu ei timp de un an, doi, pentru a-gi vindeca rdnile. o Mai mulli birbati au pierdut din volumul umerilor qi al burtii, cipitind un corp mai echilibrat (rana de trldare). o C6teva femei au constatat ci li s-au alungit picioa- rele. Ele se simt mai ancorate de pim6nt (rana de respingere). o Anumite femei au constatat ci fesele sau s6nii au cipdtat mai multi fermitate (rana de abandon). o Unor bdrbatri li s-a mirit penisul (rana de respinge- re). o Unii au mai multi flexibilitate in articulatii (rana de nedreptate). o Altii au o linuti mai dreapti (rana de abandon). lati anumite schimbSri pe care eu le-am treit de-a lungul mai multor ani o inainte aveam nevoie si port haine de o misurd mai mare pentru partea de jos a corpului (rana de trSdare). Acum partea de sus qi de jos a corpului sunt proporlionale.
  • 101.
    Lise Bourbeou . Aveamun san mult mai mic dec6t celSlalt (rana de respingere). Acum sunt egali. o Artrita care incepuse s5-mi deformeze oasele a dispSrut. Aminte5te-(i ci este important si nu ai agteptiri legate de schimbirile fizice. Nu existS trucuri pentru ca ele si apar5. Ele se int6mpl5 de la sine qi este nevoie sd ai incredere in corpul t5u c5-gi va reveni la starea sa fireasci, naturald. Ce este important este ca tu si te simli din ce in ce mai bine in corpul tdu. Nu schimblrile fizice sunt cele care i1i aratd in primul r6nd faptul cd rinile sunt vindecate, ci faptul ci te simli bine. RANI INTERCONECTATE Am congtientizat cd adesea ciutim si ne diminudm in primul r6nd rinile de nedreptate 5i de tridare care sunt cele mai vizibile. in consecin[5, rinile de abandon 5i de respingere se diminueazd in acelagi timp pentru ci ele sunt prezente intotdeauna in spatele celorlalte dou5 rEni. Motivul pentru care la majoritatea persoanelor in v6rsti corpul devine mai mic gi mai putin tonic este pentru ci acestea nu au acceptat rinile lor de respingere gi abandon. Cu timpul, aceste doui rini vin la suprafa!5 gi devin mai vizibile dec6t cele de tridare 5i de nedreptate. lati un motiv pentru a invi1a si ne iubim gi si devenim noiingine de-a lungul vietii. Vindecareo celor 5 rdni DISPARITIA RANILOR Sunt intrebati adesea c6t timp este necesar pentru a nu mai avea rini sau cum aratS un corp fdri r5ni. Atdt timp c5t suntem in viat5, trSim emotii gi frici asociate r'5nilor. La ceea ce este nevoie si aspirim este faptul de a nu ne lSsa controla[i de rinile noastre. Presupun6nd c5 ai un corp foarte drept gi ferm, care indici o rani de nedreptate, daci nu lucrezi asupra ta, corpul va suferi boli care au legituri cu rigiditatea ta, de pildi artrite, ori rigidiziri ale articulatiilor. Dac5 faci anumite actiuni care te ajutd sd porti mai rar masca rigidului, vei observa ca problemele fizice de care vorbeam vor dispirea sau nu vor apirea. Vei continua probabil si ai o posturi foarte dreapti, pentru ci este in natura rigidului, insl nu vei mai avea o rigiditate anormalS care i1i aduce prejudicii. Acelagi principiu se aplicS tuturor rdnilor. De exemplu, o persoani supraponderalS datoriti rinii de umilinld poate rdmSne cu rotunjimi chiar daci lucreazi asupra rSnii insS se va simti bine in pielea ei firS sd aibd probleme fizice sau psihice datoriti greut5lii. Ceea ce noiconsiderim,,normal" a fost stabilit de oameni. $inu este neapirat natural pentru toati !umea.
  • 102.
    Lise Bourbeou Persoanele curotunjimi pot fi foarte mobile, cu multa energie gi si duci o viati conform propriilor nevoi. Ele igi permit si fie senzuale, si poarte haine care si le faci si se simti in largul lor. Ele nu incearci si pard slabe sau si se mint5. DI MINUAREA FRICILOR ASOCIATE RANILOR Este cert ci fiecare act de iubire pe care il facem pentru diminuarea rinilor noastre va produce schimbSri importante in modul nostru de a g6ndi gi de a actiona. Apropiatii no5tri vor remarca adesea schimbdrile inaintea noastrS. in cazul meu, copiii mei gi clienlii mei mi-au spus cd mi-am schimbat atitudinea in fala lor, ci am devenit mai bl6ndd. Acest gen de dovezi aduc bucurie in viala noastri gi ne confirmd faptul ci apar transformiri treptate. Comportamentele 5i atitudinea ta se vor ameliora odati cu diminuarea fricilor principale asociate fiecirei rini latl o reamintire a acestor frici gi o explicalie suplimentarS: Frica -de;fa4ici a fugarului (respingere) ,- i; ,.4) Poti resimti aceasti fricd atunci cdnd crezi cE nu egti bun de nimic. Ai impresia ci egti Tntr-o gauri neagrS, ci nu existi solulie gi ci vei dispirea pentru totdeauna. Prima reactie a lui Canta este si te faci si fugi. Orice mijloc de fugd e bun, de pildd si dormi in Vindecoreo celor 5 rdni exces, sd te droghezi, si te scufunzi in muncd excesiv, sd consumialcool. Este firesc ci ai dificultatea de a admite aceasti fricS pentru ci ea a fost bine ascunsi. Este imposibil sd o vezi sau si o simti daci fugi de fiecare dati c6nd intri Tn panicd. Practic nu ai timp si ili simli frica pentru ci fugiinainte ca ea sd fie simliti. Datoritd rinii tale de respingere, in loc si-1i lagi frica si te invadeze gi si te controleze, vei ajunge din ce in ce mai rapid si parcurgi etapele urmitoare care te vor ducS citre rnarea ta nevoie de a-!i da dreptul de a exista. . incepe prin a respira priJfund de cSteva ori gi bea c6t mai multi api. o Observi-tri teama gi vei gti ci ea nu are baze reale, este doar imaginarS, provocatd de Canta, care te inciti si reaclioneziincerc6nd si te facd si nu simli durerea riniitale.. o li multumegti ego-ului tiu ci vrea sd te protejeze. Adaugi ci tu gtii cd frica asta te impiedici si ili as_ culti o nevoie importanti in viala ta gi ci te simli pregitit(i) si faci fali consecinlelor care vor rezul_ ta.
  • 103.
    Lise Bourbeau o Veitrece la actiune pentru a merge in directia ne- voiitale gi asta va fi o buni dovadS a iubirii de sine' i1i reamintesc ci doar iubirea pe care ti-o vei da re- petat va avea puterea s5-1i diminueze rinile. Teama de singuritate a dependentului (abandon) Triiegti aceasti teami c6nd ai convingerea ci nu egti iubit(5) gi simli o mare tristele interioarl 5i o puternici angoasi la ideea de a fi singur(5)' Prima reactie a ego- ului tiu este si te fac5 si nu-!i asculli nevoile, si induri tot felul de lucruri de la persoanele dragi, s5-ti abandonezi proiectele daci nu eSti suslinut de altii etc. Este foarte posibil si nu intri in contact cu aceastS frici, daci glsegti mereu tot felul de solulii de iegire, adicl petreci ore ?n gir vorbind la telefon sau stAnd in fala televizorului care-!i dd senzatia ci nu egti singur' De asemenea, poli intreline relalii care nu-!i aduc plScere insi ele te fac s5 evili singurdtatea. Se int6mpls adesea ca faleta controlanti din tine si adopte un comportament de independent pentru a lisa impresia ci se simte bine singur, cd nu are nevoie de nimeni. Prin vindecarea rlnii de abandon, in loc si iti laSi teama si te controleze, vei ajunge si faci din ce in ce mai rapid etapele menlionate anterior. Asta te va conduce spre marea ta nevoie de a-1i recunoaSte for1a. Vindecarea celor 5 rdni Frica de libertate a masochistului (umilinta) Resimli aceasti teami cSnd doregti sau cSnd indrizne5ti s5-1i acorzi libertatea de a te bucura din plin de plicerile senzuale. i1i este rugine de dorinfele tale 5i ai impresia ci toati lumea gi Dumnezeu te judecS. Prima reactie a ego-ului este si se facS si ignori nevoile tale, si iei pe spatele tiu responsabilitatea pentru allii, s;-ti limitezi libertatea. Este posibil sd nu simti aceasti teami de libertate, pentru ci egti convins(5) ci egti mereu liber(5) c6nd alegi s5-i aju[i pe allii gi si te la5i pe tine in urm5. Te iluzionezi adesea c5 faci lucruri din pldcere, firi si verifici daci este adevirat. Prin vindecarea rinii de umilintS, in loc sd i!i la5i teama si te controleze, vei ajunge si faci din ce in ce mai rapid etapele mentionate anterior. Asta te va conduce spre marea ta nevoie de a-ti permite plicerea de a fi senzual(i). Frica de separare a controlantului (tridare) Triiegti aceasti fricd c6nd existi riscul unei separiri sau a unei rupturi de cineva, care poate fi punctualS sau pe termen lung. Crezi ci o persoand puternicS nu are dreptul de a lSsa ceva sau pe cineva. Crezi c5 tu cunogti bine nevoile persoanelor de sex opus, iar daci acestea nu-ti dau dreptate, consideri ci nu egti iubit(5) $i asta va conduce la separare. Ai teama cd vei pierde 206 207
  • 104.
    Lise Bourbeou controlul, cdvei fi judecat ca fiind slab 9i ci ceilalti i5i vor pierde increderea in tine. in acest caz, prima reaclie a lui Canta este de a te incita sd faci orice pentru a avea control asupra altuia' El te va convinge ci tu ai dreptul de a fi neribditor, autoritar, sceptic, ci durerea ta e provocatd de persoana pe care cauli si o controlezi. El iti spune ci tu trebuie in mod absolut si dai impresia ci nu !i-e teami de nimic. Este foarte probabil ca tu sI nu fii congtient c5 ai aceasti team5. Fiind autoritar 9i controlant, e$ti convins cI ceilalli sunt cauza certurilor 9i a disputelor 5i ci eite imping spre separare. in cazul unei separiri pe termen lung, adesea nu simti teama de separare c5ci tu o manipulezi pe cealalti persoani si ia iniliativa separdrii, degi tu ai fost primul care 5i-a dorit sePararea. Prin vindecarea rinii tale de trddare, in loc si ili lagi teama si te controleze, vei ajunge si faci din ce in ce mai rapid etapele mentionate anterior' Asta te va conduce citre nevoia ta de a-!i permite si fiivulnerabil. Teama rigiduluide a fi perceput ca un om rece (nedreptate) Resimli aceasti teami c6nd te simli criticat sau c6nd egti prins pe picior gre5it de o persoani de acelaSi sex cu tine. Prima reaclie a ego-ului este de a-ti spune ci Vindecoreo celor 5 rdni egti imperfect(5), cd ai actionat gresit, ci trebuia sd faci altceva sau altcumva etc. Apoi el te ajuti sd gise5ti scuze care itri justifici comportamentul gi te face sd promiti ci nu vei mai actiona in acest fel pe viitor. Faci agadar, tot posibilul sd pari perfect gi amabil in ochii celorlalli. Trebuie s5-1i ascunzi bine sentimentele. Ca gi persoani rigidd, ai dificultatea de a recunoagte cd ti-e team5 de a fi considerat o persoani rece, cici tu te consideri o persoani plini de cildurS, amabilS. in plus, pentru ci tu te controlezi foarte bine gi egti capabil s6- !i ascunzi furia, tu nu crezi ci ceilalli te-ar putea considera o persoanl rece. Tu nu realizezi ci atunci c6nd r6zi sau cAnd afirmi ci totul este bine, ochii tdi gi corpul tdu te trideazS. Un alt mod de a verifica in ce misuri i1i este teami de a nu pirea o persoani rece este de a remarca de fiecare dati c6nd tu nu vrei de fapt si fii amabil. Prin vindecarea rlnii de nedreptate, in loc s5 ili laSi teama si te controleze, vei a'junge sd faci din ce in ce mai rapid etapele mentionate anterior. Asta te va conduce spre nevoia ta de a-1i arita sensibititatea gi de a-!i permite sd ai limite. Termin descrierea principalelor frici ale fiecirei rlni amintindu-ti teoria triunghiului. Ea spune ci frica ta de a fi intr-un anume mod cu ceilalli este egalS cu frica altora de a fi cu tine in acelagi mod gi este egalS 9i cu frica ta de a fi tu insuli. in ziua in care vei putea recunoagte acest fapt gi vei observa frica din cele trei perspective, vei gti ci ea este in curs de diminuare.
  • 105.
    I Lise Bourbeou Reintoarcerea Iastarea naturale odati cu diminuarea renilor, Vei fi plScut surprins s5 descoperi c5, pulin cate pulin, revii la starea ta naturalS 9i nu mai adopli caracteristici de personalitate ale diferitelor m55ti. Talentele 9i resursele tale care au fost reprimate prin fricile tale vor reveni la suprafa!5' in decursul vielii adoptim diferite personalitdti pentru a fi iubili, pentru a rispunde aSteptirilor altora' din cauza fricii noastre de a fi rinili' in consecinli' pierdem din vedere individualitatea noastrS' De aceea' accept6nd ceea ce eSti in fiecare secundi' vei avea bucuria de a redeveni treptat tu insuti' Vindecorea celor 5 rdni o Av6nd o rezistenti mare, vei experimenta cal).t( llrr tea de a munci mult firi si trdiegti stress. o Capacitatea ta naturali de a crea, de a inventl, rlr a imagina se va dezvolta. o Vei fi in continuare perfectionist firi si fii idealisl. Vei fi capabil s5 te simli bine chiar dacd se poate irr tdmpla sI te ingeli sau sd uili vreun detaliu. o Vei gti ci nu egti ceea ce faci. C6nd vei face o gregealS nu te vei considera in mod automat nul. o Va fi la fel cind o persoani te va critica sau te va ignora. Vei avea un sentiment de respingere pentru o secundi, iar apoi iti vei reaminti imediat ci orice critici are legituri cu ce faci gi nu cu ce egti. o Vei avea plScerea de a descoperi lumea in realita- tea sa cici veifi mai prezent. CSnd va trebui s5 explici ceva nu te vei simti obligat si daifoarte multe detalii sau sI repe[i pentru a te asigura ci celdlalt nu-ti va-respinge ideea. Talentul tiu natural de a face fati unei urgente va fi mai bine utilizat datoriti diminuiriifricii tale de a fiin panicS. Vei fi mult mai capabil sd te apreciezi dec6t si te g6ndegti la punctele tale mai slabe. ABANDONi: Vei adopta noi comportamente si atitudini care vor fi mai naturale pentru tine. in loc si adopli personalitatea dependentului, vei putea experimenta capacitatea ta de a fi autonom. Nu vei mai conta at6t latd ce vei avea Pldcerea sd ce nu vei mai lSsa ego-ul s5-1i experimentezi Pe mSsuri dirijeze viala' ilrsFrrloEnE' . in loc sI adopli personalitatea trg.*lri, ,.i experimenta capacitatea ta de a fi eficace. Vei inceta s5 vrei s5 fugi, s5 ezili s5-1i iei locul, sI te tratezi ca pe un nimic' Vei adopta comportamente 5i atitudini care vor fi mai fire5ti pentru tine. 217
  • 106.
    Lise Bourbeou de multpe iubirea celorlalti pentru a-ti dovedi ci egti demn de a fi iubit. o Vei gti si ceri, fdri si te pl6ngi sau si ai agteptdri. Vei gti ci daci cineva nu i1i dd ce ii ceri nu in- seamni ci nu te iubegte. . i1i vei aminti s5 faci diferenla intre a iubi gi a plScea. o Ca atare, nu te vei simti obligat si placi pe toati Iumea. Vei putea sd spui nu, firS s5-ti fie teami ci vei pierde iubirea celorlalli. Daci spui da, inseamni ci vrei cu adevirat. Nu vei mai utiliza talentele tale de comediant pen- tru a capta cu orice pret aten[ia. C6nd vei povesti, vei putea treptat si simplifici gi si sintetizezi ce spui in loc si extinzi explica!iile pen- tru a capta atenlia c6t mai mult timp. Vei fi cjin ce in ce mai capabil si iei singur decizii, firi sI mai ai nevoie de acordul sau sustinerea ce- lorlalli. Daci persoanele dragi tie nu vor fi de acord cu proiectele tale, vei gti ci ele au dreptul si aibS o opinie diferiti ori sd vrea altceva dec6t vrei tu. Vei gti ci elp te iubesc chiar dac6 nu sunt de acord cu tine. Vei etala talentele tale artistice pentru plScerea ta gi nu pentru a capta atentia. Vei prefera adesea si fii in prezenta altor persoane insi veifi capabilsE te simti bine gicind egtisingur. Vindecoreo celor 5 rdni iUMILINTAi: in loc si adopli personalitatea masochistului, poli experimenta capacitatea ta de a fi senzual. . ili vei da voie si-1i asculli nevoile, av6nd capacitate naturalS de a le cunoa$te. o Vei rimdne o persoand seruiabild dar vei fi capabil si discerni c6nd este bine pentru tine sau nu si ajutialte persoane. Vei respecta mai mult tibertatea celorlalli ?ncet6nd si mai crezi cI tu trebuie si le rezotvi problemele. Vei verifica dacd ceilal[i vor ajutorul tiu inainte si actionezi. C6nd ti se va cere ajutorul, vei avea in vedere in primul r6nd nevoile tale, abia apoivezi dacd e cazul si spui da. Libertatea ta obtrinuti de curdnd i1i va da dreptul sd te bucuri de fiecare din simfurile tale, in toate do_ meniile vietii. itri vei da voie si-!i arili firea joviali care cauti sd se exprime. Ea te ajuti sd dedramatizezi anumite situatii gi s5-i faci pe allii sd r6di. Vei putea accepta rotunjimile corpului tiu gi trep_ tat veigisi o greutate convenabiti pentru tine. i1i vei da dreptul si triiegti o frumoasi relalie amo_ roasd gisexualS fird si te culpabilizezi. Te veisimli din ce in ce mai m6ndru de tine.
  • 107.
    Lise Bourbeou IRADAREAj: inloc sA adopli personalitatea controlantului, vei putea experimenta capacitatea ta de a fi un bun leader. Nemaiav6nd nevoie si-1i dovedegti forta pentru a controla mediul, vei adopta comportamente ma i firegti. o Vei fi un gef care nu va impune cu forta punctele sale de vedere gi convingerile sale altora. o Abilitatea ta de a vorbi in public va servi pentru a-i ajuta pe allii gi nu pentru a-ti arita superioritatea. o Talentele tale de gef gi forta ta naturalS va fi un exemplu pentru altii spre a-gi dezvolta propriile ta- lente. i1i va fi mai ugor si intri in contact cu nevoile celorlalliin loc si vrei ca ei si le asculte pe ale tale. o Plstrindu-[i capacitatea de a lua decizii rapid, vei gti totugi, in anumite situatii, c5 e mai bine s5-1i re- zervitimp pentru a reflecta. o Vei trdi mai putini neribdare gi frustrare in prezen- [a oamenilor care nu fac mai multe lucruri deodatS, ca tine. o Te vei l6sa inconjurat de persoane cirora sd le de- legi din activit5ti. Vei fi capabil sd aiincredere in ele gi si accepti modul lor de a indeplini o sarcinS. o Daci vei fi in fata cuiva care are mai mult talent decSt tine, nu vei 96ndi ci tu egti mai pu!in impor- tant, dimpotrivi te vei bucura ci ai de la cine si in- veti. o Veifi capabil s5-tri recuno5tigregelile. Vindecarea celor 5 rdni o garmul tdu natural ifi va servi pentru a fi pldcut 5i nu pentru a seduce cu scopul de a controla ulterior. . ?ti vei permite si fii vulnerabil gi sd ai frici, fdrd sd crezi cd e5ti lag. ittl_rgRrFtRTEAi' in toc si adopli personalitatea rigidului, vei putea experimenta capacitatea ta de a fi sensibil. Nu vei mai simli necesar sd placi tuturor sau sI te controlezi pentru a pdrea perfect in ce faci sau cu privire la imaginea ta. . iti vei permite sd faci pauze in timpul activitdlilor tale, chiar dacd nu e totul terminat sau perfect. o Tendin[a ta spre perfecliune va fi utili pentru a aduce frumusele in viala ta gi nu pentru a fi iubit sau apreciat. o Detaliile vor fiin continuare importante pentru tine dar i1i vei aminti ci perfecJiunea nu existi in lumea materialS. o Capacitatea ta de a simplifica ce este complicat te va ajuta mult. Explicafiile tale nu vor mai fi foarte simpliste cdci 5tii ci nu toatd rumea are tarentur tdu de a reduce la esenli. o Sensibilitatea ta naturald se va exprima tot mai mult, vei fi din ce in ce mai capabil sI verifici regu_ lat cum te simli. o Entuziasmultdu naturalva fi mai echilibrat.
  • 108.
    Lise Bourbeou o Aspectultiu fizic va fi mereu important insi te vei simli bine 5i daci cineva te vede a$a cum egti in mod natural. Fiind din ce in ce mai prezent pentru tine' dAndu-ti voie cAt mai des posibil sd fii ceea ce eSti' vei fi in contact cu fiinla ta autenticd' Vei fi din ce in ce rnai sensibil in a capta ceea ce intuilia i5i comunicS' vei 5ti mai repede ceea ce ai cu adevdrat nevoie' Faptul de a-!i recunoaSte rinile 5i rndStile te va ajuta si recunogti mai u5or fricile 9i nevoile altora' Atenlie insS sd nu cazi in capcana ego-ului tdu' El te poate influenla cu u5urinli s5-Ii doresti si ar51i celorlalli c6t egti de intuiiiv, vrind s5-i impresionezi sau s5-i controlezi' Folosirea intuiliei noastre ajutd cel mai mult altora in descoperirea nevoilor prin a le pune intreblri p<ltrivite' Pe misurS ce-!i vei accepta propriile rini' vei accepta gi rinile celor din jur' Vei avea co!"npasiune pentru ei' vei evita s5-ijudeci ori si-i critici' Vindecarea celor 5 rdni Concluzie Pentru a completa informatiile din aceasti cartr,, l[l recomand si reciteqti ultimul capitol al c5rtii C('k, ', rdni care ne impiedicd sd fim noiingine. Nu-ti rim6ne acum dec6t si pui in practicd c€cd Co rtl decis la finele fiecirui capitol. i1i reamintesc ci doar ,r cunoa5te informa{ii noi nu schimbi nimic in via[,r noastrd. Doar daci aplicim ce inv515m, daci facenr actiuni noi gi adoptim atitudini diferite ne putenr transforma viata. Cat timp nu experimentezi, nu ai cum s5 descoperi ce este cel mai bine pentru tine. Pentru a incheia, iati o definitie completi a vindeclrll rinilor. Tu ptii ci e5ti pe calea vindeciriidaci ai devenit con$tient ci o rani s-a activat, c6nd egti capabilsi observi durerea riniigicind ilipermiti si fii uman. Poliverifica daci aitrecut prin aceste etape daci nu maisimli nevoia de a purta masca asociati rinii gi cf,nd nu maiainicio reac[ie asociati ace6teiar,,] , Acceptarea aduce ugurare, face sE dispari durerea treptat gi te readuce in momentul prezent. ,1 ,,:,, Polivedea ansamblulsitua3iei ca pe o leclie de via!5.
  • 109.
    Lise Bourbeau Dupi lecturaacestui capitol am decis si aplic in viala mea urmitoarele:
  • 110.
    Vindecarea celor 5rdniLise Bourbeau Orice carte este o fereastri dinspre lume spre tine. Deschide-o ! lgfgi! " di1fig!g194a,_1" rte-age n da - Ct a ra I orn. r Darurile din fiecare nzi + ArIUoc puterea Afirmaf rcr Clara Toma De ce este at6t de dificil... - J.Salome b"tp* *S"irr*rt Si *rp*r"Uifitrt", - ri.o o,.r,,;n- .r( ),( t( ) lr,i 4'r,(X) lr.i 25,0O k.r 16,00lci L6,00lei 25,001ei _QS$I9 lrlig1 ,[g!gel]i - Lise sourb"* -------- _Despre emotii, sentiment si iertare Lise Bourbeau Oespre frici Si creOintilise-eourbeau 16,00lei 16,00|ei De:qref!uzL1 lqituri - Cristiana Levilchi, Clara Toma 20,00|ei Despre relaliile intime - Lise Bourbeau Oespre rela[iile pdr]ntj copil- Li* B"rrb.* 16,00|ei 16,00|ei _D*esp_re senzualitate gi sexualitate - Lise Bourbeau qgIIrj.,Ig .ggtrjll"rti,r* I ru.i* -- 16,00|ei 22,00lei Eouca-lt copttut cunosc6nd trdsdturile sale psihoastrolo_ _er-cS_ crtlqg Lqyrtch i -,1"€ryL€El9llq._cl_irg* Este bine pentru tine p* t.rrpii ,lt"rrat"re - G"org"t. @ -!"l.[ellg,.qil9]r9.q4@l1p111gA1alb gi negru - Clara Toma je!eLr:Eep-____ --- -Fericirea se pout" - ClrrrTora Fericifi cei care .or*i.; J.Suf or* 15,001ei 15,00|ei 15,00|ei 30lei 10,001ei 6,00lei 16,00|ei l-5,001ei sanoun puse-n randuri - Clara Toma 5,00lei rmbunatalegte-fi relalia cu tine si cu ceilalti prin psi t's.rjlq] geiu - Crisriana Levilchi 15,00|ei rnTroregre-lt vtafal Seminte de gSnduri bune sidite in ae_elqql. ___tnimioara Si ursutetut zamU-iior - ttara iorna !:lo1tgU_eefrrf oilSq!{L!,i'tiegtr**- lstonii Ia o cafea cu ciocolati - CristianaL"",rcf,i L5,00lei 6,00lei 7,00lei 7,00lei :ie rlLl s u m! g-uglJgltrE_q:lgrg Lev itch i Iinullunresc, Dumnezeul meu - Lise Bourbeau 7,00lei 29,00|ei 18 Poezii - Clara Toma 5,00lei Acolo unde poti fugi de tine gi de viala ta..., Cristiana Levitchi, Clara Toma 25,00|ei Agenda cu citate ;i imagini color -Redeseneazi-fi viafa - Clara Toma 10,00|ei Agenda unui copil organizat -Alexandru Toma 12,001ei Armonia dintre trup, minte, suflet- Clara Toma 15,001ei Arta Si gtiinfa magnetismului personal - T.Q Dumont L4,00lei Aschia nu sare departe de trunchi - J.A.Benoit 15,00 lei AscultS, min6nci 9i inceteazi si te controlezi - Lise Bourbeau 25,00|ei Ascultd-ti corpul in continuare - Lise Bourbeau 25,00|ei AscultS-li corpul, prietenul tiu cel mai bun -Lise Bour- beau 25,001ei Aura umani - Swami Panchadasi 7,00lei Basmul in grddinilele Waldorf - N.Avramescu 22,00|ei Buburuza Ruza si ciupercuta Cuta - Clara Toma 3,00lei Carte despre briduf - Claudia gi Daniel Beimel 8,00lei Carte despre curcubeu - Clara Toma 8,00lei Cdrti poStale cu citate 9i imagini 1,00leu Ce este karma? - Paul Brunton 14,00|ei Cele 5 rini care ne impiedicd si fim noi ingine - edilie nouS - Lise Bourbeau 22,OAlel Cine eSti tu? - Lise Bourbeau 25,00|ei Comunicare relaf ionalS pe inlelesul celor mici J.Salome 15,001ei Comunicarea nonverbal - Clara Toma 1.0,00|ei Confesiune - Clara Toma 5,00lel Corpul t5u spune iubegte-te - Lise Bourbeau 20,00|e| Credeam ci este de ajuns si te iubesc - J.Salome 20,001ei
  • 111.
    25,001ei lubire, iubire, iubire- Lise Bourbeau lubirea e una - Clara Toma lubirea, i ientul magic - Alexandru Toma J". t" dri p""tru im6ndoi (ghid plus set carli de joc) - Cristiana Levitchi, Clara Toma Jo. i" doi pentru amdndoi (ehid) - Cristiana Levitchi' Clara Toma Jurnalul bucuriilor mirunte - Clara Toma 15,00|ei Jurnalul meu de bebelug - Clara Toma La capdtul tramvaiului 44 - Clara Toma Lumea astralS - S.Panchadasi 60,001eiM*"1" Di.ti,r*r al bolilor 9i afecfiunilor' Cauzele sub- tile ale imbolnivirii - Jacques Martel O viata pentru a vorbi noi ingine- J.Salome ui de ciprioara - Liliana Ali p"nt"-i.!a mai linigtiti alege si nu controlezi chiar totul - Ch.Chaille Piti la munte Si la mare - E.Casandra 5,00leiPoeziifiri titlu - D.Beimel po*stua unui om care a invilat sd zimbeascd - Alex- 23,001eiPove5ti despre riticiri, povegti despre speranle Pove5ti pentru a iubi, gti pentru a te iubi: r{9]9n19 Fovegti pentru a ne vindeca, povegti pentru a cregte Realitatea finalS - Balogh Bela Se*,l"Ii cu votbe de duh (seturi de 12 carli postale 9i felicitiri cu imagini 9i citate ambalate in siculeli de ca- Secretul succesului - W'Atkinson Sl 0.., am fi noi in9ine cine ar suferi? - J'Salome Si Dum,*zet, poirti negru uneori - Cristiana Levi-tchi 15,00 lei Stiinla de a deveni bogat - J.Allen Lise Bourbeou Vindecareo celor 5 rdni Detalii despre aceste publicalii glsili pe www. editu raascendent. ro Puteli comanda pe e-mail office@edituraascendent.ro sau la telefon o747o8597t. cLiiJicA I I", i;. L, i Mullumiri Clinicii Eliade Bucuregti (www.clinicaeliade.ro) pentru sprijinul acordat in calitatea de sponsor principa! al evenimentului de lansare a acestei cir!i. ', lt.l ,OO lr,r ,(X) lr.r ,(X) lr.r ,00 lct ,00 k'r .00 lci 28 lci 00lci 00 lei Timpul iubirii - calendar perpetuu pentru aniversiri 5i sirbitori frdind cr .ei ft;inU ., tir* irorli - lsaton e ----- Un an de conptientiziri prin metoda Ascult5-fi corpul - Lise Bourbeau I (), 79, lc), 25, 20, 22, Un dar pentru starea ta de bine - Clara Toma Versuri gi jocuri in ritmuri, de-a lungul anului N.Avramescu Vindecarea celor 5 rini - Lise Bourbeau Vocea interioard - R.Stanciulescu 1.4 Vorbe firi glas - Cristiana Levilchi, Clara Toma 20,