1. LACUL SURDUC

2. Lacul Surduc este un lac de acumulare situat în vestul țării, în jude țul
Timi ș,(partea de sud-est a mun ților Poiana Ruscă), la o distan ță de aproximativ
100 de km de Timi șoara și la 30 km de Lugoj. Este cel
mai mare lac din judetul Timis.
Barajul și Lacul Surduc alimentează cu apă potabilă și industrială municipiul
Timi șoara și pune în mi șcare turbinele unei microhidrocentrale de 2 MW.
Exista un baraj (cel mai ingust baraj din Romania, raportat la volumul de apa
detinut), construit inca din 1972,de unde se poate admira imensitatea lacului,
alaturi de imprejurimile minunate pentru vanatoare, agrement, sau pescuit.
Lacul Surduc este unul dintre principalele puncte de atractie turistice, pentru
cei ce doresc o relaxare, o delectare, pentru cei care doresc sa inoate, pentru
sporturi nautice, pentru pescuit sau pentru plaja in timpul verii. Cazarea este
usoara, ori la cabane, ori cu cortul.

3. Constructia barajului a început în
1972, iar acumularea în 1976, atingând
în 1977 aproape 25 milioane mc.
Lacul de acumulare are ca scop
principal asigurarea cu apa potabila a
zonei Timisoara, apararea împotriva
inundatiilor, pentru a produce energie
electrică si bineînteles, un scop
turistic, unde iubitorii de pescuit si de
agrement se pot bucura în voie. Având
o suprafata de 460 ha , el este cel mai
mare lac din judetul Timis.

4. Construc ția barajului de la Lacului Surduc a început în urmă cu 40 de
ani.
Prima etapă, care a însemnat construc ția propriu-zisă a
barajului, a fost finalizată în trei ani de zile, iar lucrarea a fost dată în
folosin ță în anul 1976.
În cea de-a doua etapă lacul urma să crească de la cota 192 la cota
198.
Timp de 35 de ani, s-a realizat numai 88% din lucrare. A fost realizată
funda ția, un portal de intrare în Luncani și unul de ie șire la Gladna, s-au
făcut excava ții în rocă, au fost realizate construc țiile de exploatare, diguri,
trei sta ții de pompare și construc ția de debusare galerie, însă numai
provizorie. Sistemul informa țional a fost implementat în propor ție de 95%.

5. Vulcanii noroioşi de la Haşag
Situat în lunca pârâului Visa, la
sud de satul Haşag, acest monument
al naturii reprezintă un fenomen
geologic şi geomorfologic de mare
interes ştiinţific dar şi cu valoare
peisagistică şi turistică, mai ales prin
relieful pseudovulcanic remodelat în
timp.
Prezenţa vulcanilor noroioşi în
această zonă explică structura
geologică şi existenţa masivului de
sare din adânc care este prezentă pe
o mare suprafaţă a Transilvaniei.
Această cută numită diapiră prezintă
pe margini rupturi de strate. Sunt
căile care permit eliminarea gazelor
naturale la suprafaţa solului. Pe
parcursul lor gazele naturale
antrenează cantităţi variabile de apă
sărată care înmoaie marnele
panonice şi le transformă într-un mâl
foarte fin.

6. Noroiul acesta fin ejectat formează la suprafaţa solului
conuri cu aliură vulcanică, cu mici cratere. Unele sunt active
("bolborosesc"), altele, ale căror căi de evacuare a gazelor s-au
obturat în timp au devenit fosile.

7. Efect al presiunilor exercitate de cele două
masive diapire (de la sud şi cel de la nord de
Haşag) straturile panonice din adânc au fost
dislocate şi înclinate în toate direcţiile. Toate
aceste curiozităţi şi manifestări ale naturii au
trezit interesul cercetătorilor încă din 1853 când
au fost întreprinse şi primele studii şi observaţii
de rigoare ştiinţifică.
Toate acestea sunt doar câteva dintre motivele
pentru care vulcanii noroioşi de la Haşag au fost
nominalizaţi în lista monumentelor naturii din
Hotărârea Consiliului Judeţean Sibiu nr. 64/2004
şi merită efortul necesar conservării şi protejării
lor.

8. Bibliografie
• http://hartaromaniei.eu/obiectiveturistice/laculsurduc
• http://www.tmpress.ro/2012/10/06/lacul-surducatunci-si-acum/
• http://www.dssibiu.ro/monumente/monumentulvulcanii-noroiosi-de-la-hasag-2