1. D E ± T E F A N A T O T O R C E A
FOTO : ACAS{ T V
onoarepentru
~ndr[gitul cascador Szoby Cseh
transform[ tinerii delincveni
§i pe cei cu dizabilit[i `n eroi
victorio§i `n lupta cu viaa
ladiatori
G

2. cum `n v]rst[ de 66 de ani, este `n
aceea§i form[ de invidiat §i §i-a
p[strat neast]mp[rul tineresc §i
sclipirea r[zboinic[ din priviri.
Vorbe§te ca o furtun[, cu voce
tun[toare, §i folose§te acela§i lim-
baj colocvial §i colorat §i c]nd
glume§te, §i c]nd `§i m[rturise§te
credina `n Dumnezeu. A fost din-
totdeauna mai mult dec]t un cas-
cador. A f[cut multe la viaa lui.
Dar probabil c[, din tot ce a realizat
p]n[ acum, cel mai mult ine la
un proiect de suflet unic `n ar[ §i
„vânat“ de organizaii din Unga-
ria, Austria, Frana: Programul
Gladiator de prevenire §i comba-
tere a delincvenei juvenile.
~napartamentulsocialunde locuiesc opt
adolesceni s-a iscat iar o ceart[. ±i tot
de la un fleac: cineva folosise linguria
altuia. Tonul vocilor cre§te §i totul risc[
iar s[ degenereze `n b[taie. ~ntr-o camer[,
un t]n[r retras, cu alur[ atletic[ §i voce
calm[, `ncearc[ s[ `nvee la matemati-
c[. Nu poate. E prea mare g]lceava. P[-
rinii nu se v[d nic[ieri. La casa de copii
sunt „p[rini“ cu norm[ de 12 ore pe zi,
care fac greu fa[ tuturor problemelor
copiilor. Ca s[-§i fac[ leciile, Alexan-
dru va trebui s[ a§tepte iar ca ceilali s[
mearg[ `n sufragerie, la televizor.
C]ndl-acunoscutpeSzoby, acum patru
ani, Alexandru Vorga avea 17 ani. Cres-
cuse `ntr-un mediu cu tineri f[r[ p[rini
sau provenii din familii s[race ori de-
zorganizate. Pentru muli din ei, `nc[l-
carea legii era liter[ de lege. Alexandru
nu avusese `ns[ probleme cu legea. Cu
toate acestea, `n sinea lui nu era deloc
echilibrat cum p[rea. „Eram mai agi-
tat. Aveam mereu o stare de enervare.
Simeam nevoia s[ fac ceva practic“,
`§i aminte§te el. C]nd asistenii sociali
i-au spus c[ se poate duce s[ se antrene-
ze cu Szoby Cseh §i echipa lui, Alexan-
dru a profitat bucuros de ocazie. „Prima
dat[ c]nd am v[zut demonstraiile dom-
nului Szoby, am zis c[ e nebun! Dar v[-
z]ndu-l §i cu p[rul alb, mi-am spus: Dac[
d]nsul poate, de ce s[ nu `ncerc §i eu?“,
spune Alex.
Prin 1992, Szoby Cseh ad[postea au-
rolacii b[tui de pe strad[ la sediul
Asociaiei Cascadorilor Profesioni§ti
din Rom]nia, din Piaa Amzei, `n Bu-
103FOTO : ALEXANDRU POPESCU
La mesele lungi din sala <ntu-
necoas[ stau smirn[, cu m]i-
nile la spate, c]teva zeci de
copii. Fiecare are `n fa[ c]te
un sfert de p]ine neagr[ §i o farfurie
de tabl[ <n care zace f[r[ vlag[ un terci
incolor. Defil]nd prin spatele lor cu
bastonul <n m]n[, educatorul strig[:
– M]ncai!
Fiecare se repede spre castronul §i
p]inea sa. Sau spre ale celuilalt. ~n timp
ce-i sorbi terciul, cel de l]ng[ tine o
s[-i apuce p]inea. +i nu poi protesta.
Educatorul nu ar sta s[ cerceteze cazul.
Regula e: cine strig[ prime=te bastoane
pe spinare. A=a c[ duci un r[zboi mut
cu comesenii. Poate reu=e§ti §i tu s[ a-
puci p]inea altuia dup[ ce <i h[lp[i ter-
ciul <n timp-record, ca un c[el h[mesit.
Nuesteoscen[dintr-unroman dicken-
sian, ci dintr-o =coal[ de corecie din
Rom]nia anilor 1950, a=a cum a tr[it-o
Szabolcs Imre Cseh, un adolescent jus-
tiiar, care `§i g[sise propriile metode de
a protesta `mpotriva recent-instalatului
regim comunist. Pusese la cale tot felul
de farse `mpotriva activi§tilor de par-
tid, dar §i a miliienilor care, `n acea
epoc[ tulbure, arestau pe motive poli-
tice sau organizau razii <n Piaa Sfatu-
lui din Bra§ov, confisc]nd cartelele de
p]ine §i carne ale oamenilor.
Pu§tiul, care adesea se c[[ra §i f[cea
echilibristic[ pe acoperi§ul Bisericii
Negre din Bra§ov, tr[sese la un mo-
ment dat o conduct[ p]n[ la arhiva or-
ganizaiei locale de partid, pe care o
inundase. Nu o dat[ asmuise c]inii pe
miliieni, `i f[cuse s[ cad[ `n canale f[r[
capac sau s[-§i descarce arma.
Ai fi tentat s[ te `ntrebi ce se putea ale-
ge dintr-un astfel de t]n[r, cu mult[ e-
nergie §i spirit de haiduc, care a fost §i
„reeducat“? La 17 ani, dup[ §coala de
corecie, cel care avea mai t]rziu s[ de-
vin[ faimos sub numele de Szoby Cseh,
avea deja t]mplele c[runte. F[cuse mun-
c[ brut[ la turn[toria de font[ din S[cele,
sudase brae de macara la zeci de metri
de la sol §i chiar `nv[ase s[ graveze bi-
juterii. Dar Szoby s-a construit pe sine
a§a cum §i-a dorit. ~n timpul §colii de
corecie s-a `nscris la liceu, la seral.
Muncea opt ore pe zi la Uzina Trac-
torul, mergea seara la cursuri, iar noaptea
se furi§a `n sala de sport a uzinei, unde
se antrena pentru admiterea la Insti-
tutul de Educaie Fizic[ §i Sport din
Bucure§ti. „~n afar[ de mine, doar unul
din b[ieii de la §coala de corecie a
mai intrat la facultate“, `§i aminte§te el.
El §i-a g[sit apoi vocaia `n cinema-
tografie, domeniul care i-a oferit ocazia
perfect[ de a `mbina mi§carea cu arta.
Dup[ ce s-a distins `n prima echip[ de
cascadorie rom]neasc[, la filmul Dacii,
la 23 de ani a fost repartizat la Studioul
Cinematografic Bucure§ti, pe postul de
consilier de lupte, `nfiinat special pen-
tru el. Fiind dependent de mi§care §i
aciune, a devenit faimos §i peste gra-
nie, realiz]nd din pl[cere nenum[rate
cascadorii primejdioase – unele recor-
duri sau premiere mondiale – =i regia de
mi=care a multor producii rom]ne=ti
=i str[ine. Cine nu se g]nde§te cu pl[cere
la redutabilul c[l[re Buz[ de Iepure
din seria filmelor cu M[rgelatu? De zeci
de ani, el pred[ mi§care scenic[ la Aca-
demia de Teatru §i Film din Bucure§ti.
Impun[torul §i nesupusul secui, a-
READER’S DIGEST erd.ro 08/09
Szoby§iAlexandruVorga,
lasaladeantrenament
102

3. SzobyCseh:„Dac[aionoare,
ceeacefacitrebuies[faciperfect“
cure§ti. Atunci §i-a dat seama c[ nici
`n societatea post-comunist[ tinerii
delincveni nu prea aveau §anse.
Cunosc]nd viaa din mediul corec-
ional, a scris un proiect de reabilitare
a micilor turbuleni. ±tia c[, lipsii de
un model puternic, pe care s[ vrea s[
`l urmeze, §i influenai de anturaj,
ace§ti tineri accept[ greu autoritatea,
disciplina §i sfatul.
Dar pornea de la premisa c[ energia
de baz[ a unui individ este cea distruc-
tiv[ sau „criminal[“, cum spune el. A§a
c[ a creat o metod[ original[ de mode-
lare a acestei energii `n sens pozitiv,
prin tehnici selectate din disciplinele
sportive cele mai spectaculoase, care
pun accent pe provocarea sportiv[, pe
s]rguin[ §i fair-play.
Prin toamna lui 2004, proiectul depus
tor de motivare e onoarea. El le-a explicat
c[ este cel mai mare dar, pe care nu
trebuie s[-l piard[ nici s[racul, nici bo-
gatul. Oricine are performane deo-
sebite este salutat de ceilali cu: „S[
tr[ii, Maestre!“. Deci maestru nu e doar
Maestrul, ci toi cei care `i urmeaz[
modelul.
Szoby explic[: „Atunci c]nd t]n[rul
ajunge s[ fac[ ni§te exerciii pe care nu
le-a sperat, cre§te §i ca personalitate“.
±i apoi vine momentul s[ intervii §i alt-
fel. Prin metodica lui special[, agresi-
vitatea se transform[ `n competitivitate:
„Doi indivizi care nu se agreeaz[ sunt
pu§i s[ joace `n aceea§i echip[, s[ c]§ti-
ge `mpreun[. Atunci `§i remarc[ reci-
proc calit[ile, `nva[ s[ se respecte
unul pe cel[lalt. ~i `nv[ cum s[ armo-
nizezeviaainterioar[cuceeacefac.Cum
s[ iubeasc[ ceea ce fac“.
~n trei ani rata delincvenei juvenile `n
sector a sc[zut cu 70%. Niciunul din cei
350 de copii inclu§i `n program nu a mai
recidivat. Nici chiar Vierme, care avu-
sese 41 de arest[ri. „El era un combativ.
Voia s[ `ncalce toate legile. Dar eu am
demonstrat c[ cei mai r[i pot deveni cei
mai buni. Ei sunt cei mai `nnebunii s[
afle de ce un exerciiu se face `ntr-un a-
nume fel. A§a ajung s[ respecte regulile
§i s[ `neleag[ c[ numai `n cadrul lor `i
g[se§ti libertatea, fericirea §i te realize-
zi ca om“, spune Szoby.
A sc[zut §i rata abandonului §colar.
„A reu§it s[ intre `n sufletul lor. Are
de el pe la diverse ministere nu f[cuse
dec]t s[ adune praf pe coperi. Szoby
a renunat la ambiiile de anvergur[ §i
l-a depus la autorit[ile locale. Aici, lu-
crurile s-au mi§cat mai repede. A doua
zi l-a sunat primarul sectorului 3, Liviu
Negoi[. „Mi-a pl[cut programul fiindc[
era `ndreptat `ntr-o direcie nobil[: re-
cuperarea unor suflete de copii r[t[cite.
Szoby Cseh m-a convins c[ le poate da
o §ans[ `n via[“, spune edilul.
Cu sprijinul unor sponsori §i al prim[-
riei de sector, Asociaia Gladiator a lui
Szoby Cseh a demarat programul `n iu-
nie 2005. Sala de sport a ±colii Generale
nr. 22 „Mexic“ a fost dotat[ cu panou de
escalad[, saci de box, pod suspendat,
aparate de fitness, plase elastice §i, nu
`n ultimul r]nd, §apte profesori-antre-
nori, personalit[i remarcabile ale unor
domenii sportive. Erau preg[tii
s[-§i primeasc[ „`nv[[ceii“.
Tinerii care ader[ la proiectul
Gladiator urmeaz[ fiecare un
program de instruire indivi-
dual[ cu disciplin[ strict[. Nu
sunt copii care s[ aib[ §i pantofi
de strad[, §i de sport. C]nd au
venit la sal[ cu singurii lor
pantofi, unii nu aveau nici §ire-
turi. Muli `§i pierdeau suflul
la efort, semnul lipsei de pro-
teine `n alimentaie. De aceea,
prim[ria §i Szoby caut[ mereu
sponsori dispu§i s[ le asigure §i
o mas[ cald[ la antrenament.
La Gladiatori, principalul vec-
READER’S DIGEST erd.ro 08/09 105FOTO : DIN ARHIVA PROGRAMULUI GL ADIATOR
Antrenamenteletransform[treptateducaiafizic[`neducaiepur§isimplu
104
FOTO:ACAS{TV

4. ie de via[ primit[ de la maestrul s[u
a fost organizarea mai bun[ §i atenia:
„Sportul m[ ajut[ s[ m[ concentrez“.
Vine `n continuare la sala de sport. C]nd
nu are sesiune, `§i ia slujbe temporare.
Fiind Gladiatorul de frunte al lui
Szoby, are asigurat un post de instruc-
tor la sal[. Dar Alex are alte planuri.
Vrea s[ termine facultatea §i s[ `§i fac[
o carier[ `n domeniul tehnic. „N-am
avut o copil[rie u§oar[, dar sunt fericit
c[ am apucat s[ tr[iesc `n sistemul `n care
`nc[ sunt, deoarece familia nu §i-a per-
mis s[ m[ in[“, spune el. Are undeva
p[rini naturali, o sor[ de trei ani, una
de cinci §i un frate de 13 ani. ~nc[ nu e
preg[tit s[ `i cunoasc[, dar vrea s[ `§i a-
jute fraii c]nd o s[ fie pe picioarele lui.
Dar nimeni, nici chiar Szoby
Cseh, nu a prezis la `nceput
c[ proiectul Gladiator avea
s[ devin[ o surprinz[toare
ocazie pentru a ajuta §i copii din alte
categorii defavorizate. La un moment
dat, printre cei trimi§i de asistenii so-
ciali la sal[ au fost §i unii cu dizabilit[i
psiho-fizice care fuseser[ cooptai `n
g[§ti de cartier. Szoby a avut atunci pri-
lejul de a le aplica o metod[ de antre-
nament adaptat[ lor, pe care o elaborase
dup[ ani de studiu. Rezultatele au fost
uimitoare. Atunci, §i-a spus c[, dac[ re-
u§ise s[ ajung[ `n mintea lor §i s[-i mo-
tiveze, `i putea ajuta pe mai muli ca ei
s[ `§i `mbun[t[easc[ motricitatea. De
aceea, a preg[tit un nou proiect, desti-
nat copiilor cu handicapuri grave: pa-
ralizie cerebral[ infantil[, tetraparez[
spastic[, `nt]rziere psihic[ sever[. C]nd
i l-a expus primarului, Negoi[ a fost
sceptic. Dar Szoby i-a spus:
– Facem pariu c[ `n trei luni ace§ti
pu§ti, care poart[ scutece la 7 §i 17 ani,
vor face salturi la plas[ elastic[, box §i
arte mariale?
– Nu fac pariu cu tine, fiindc[ e§ti
suficient de nebun ca s[ reu§e§ti. Mie
s[-mi spui de ce ai nevoie, i-a zis primarul.
Copiii din prima grup[ cu handicap
pe care a primit-o la sal[ abia puteau
merge sau apuca obiecte. Szoby le-a
dat o minge §i i-a pus s[ nimereasc[ o
g[leat[ goal[. C]nd reu§eau, se r[sturna
cu zgomot. „R]deau. ~nelegeau c[ au
realizat ceva“, poveste§te el. I-a pus a-
poi s[ arunce mingea spre el §i se pre-
f[cea dobor]t c]nd `l nimereau.
Prin metode originale §i cu mult[ vo-
ie bun[, `n timp-record, cei care abia
se puteau rostogoli au `nv[at s[ mearg[
`n patru labe. Cei care abia f[ceau un pas
au `nceput s[ mearg[ singuri. ~n c]teva
s[pt[m]ni, copiii au g[sit c[i de expri-
mare §i, mai ales, pofta de via[. Dup[
dou[ luni, cei cu deficiene de concen-
trare §i `nelegere au `nceput s[ con§ti-
entizeze noi situaii, s[ dezvolte relaii
de comunicare, chiar s[ joace fotbal.
Florin Vasile confirm[: „Noi, ca spe-
ciali§ti, nu credeam c[ metoda sa putea
da astfel de rezultate. Copii cu handi-
cap grav, pe care abia i-am putut obi§-
nui s[ in[ tac]murile, fac salt la aparat,
ateriz]nd pe propriile picioare!“.
Secretul lui Szoby: „Nu trebuie s[-i
prive§ti doar ca pe tuburi digestive, ci
ca pe ni§te fiine care vor s[ descopere
lumea. Kinetoterapia §i masajul singure
elimin[ de fapt din ecuaie partea afec-
tiv[ §i volitiv[, chiar sufletul lui: copi-
lul nu `nelege de ce trebuie s[ fac[
o anume mi§care. Dar c]nd faci ni§te lu-
cruri cu pl[cere, fiindc[ le-ai `neles,
devii cel mai fantastic membru al pla-
netei“, spune el. Unele familii §i-au luat
acas[ copiii cu dizabilit[i pe care `i
plasaser[ `n centrele sociale §i se m]n-
dresc cu progresele lor. Cum au fost
posibile? „Cu ali centri nervo§i dec]t
cei defeci!“, explic[ Szoby. „Sistemul
nervos e capabil s[ preia funcii cu alte
p[ri ale sale, dar numai `n cazul unei
emoii pozitive. Numai acolo unde exis-
t[ Dumnezeu, unde exist[ iubire. Ce
nu face omul pentru iubire? E cel mai
de pre lucru!“.
harul acesta de a §ti s[ descopere oame-
nii. Muli `§i spun: S[ ajung s[ termin
liceul ca s[ pot apoi face cascadorie, ca
Szoby Cseh“, spune Florin Vasile, di-
rectorul Direciei Generale de Asis-
ten[ Social[ §i Protecia Copilului –
Sector 3, Bucure§ti.
Cutezan[,`ncredere`nsine§icalm.Aces-
tea sunt atuurile psihologice pe care
Alexandru le-a dob]ndit `n cei peste
trei ani de frecventare a s[lii.
De§i a crescut la casa de copii, a fost
admis la trei facult[i: de management,
de inginerie aerospaial[ §i de ingine-
ria §i managementul sistemelor tehno-
logice. A ales s[ o urmeze pe ultima.
Consider[ c[ cea mai important[ lec-
FOTO: ALEXANDRU POPESCUREADER’S DIGEST erd.ro 08/09
Afl[ de la asociatiagladiator.ro cum poi
dona pentru o mas[ cald[ la antrenamentul
tinerilor sau cum `i poi angaja pentru o demon-
straie de acrobaie la un eveniment corporatist
AlexandruVorgasesimtegatas[iaviaa`npiept§iaremulteplanurideviitor
106 107