Fumatul este actiunea de a aspira fumul de tutun, care eliberează substanțe precum nicotina, generând o dependență greu de întrerupt. Fumatul activ și pasiv cauzează numeroase probleme de sănătate, inclusiv cancer pulmonar și afectarea auzului, iar fumatul în timpul sarcinii crește riscurile pentru nou-născuți. Nicotina afectează negativ neuronii și procesele de învățare, iar expunerea la aceasta poate reduce producerea de neuroni în creier.

1. Fumatul Leonov Florenta clasa a X-a B

2. Fumatul este actiunea de a aspira si a trage fumul de tutun din tigara sau din pipa , actiune denumita regional si ,,a bea tutun sau a duhani’’ . Prin combustia tutunului sunt eliberate diverse substanţe active, în special nicotina , care ajung astfel să fie absorbite de organismul uman prin intermediul organelor interne. Efectul sigur al fumatului este tabagismul . Deoarece fumatul creează dependenţă , încercarea de a întrerupe fumatul este dificilă, ducând, de regulă, la sevraj tabacic.

3. În afară de acest tip de fumat activ , medicii constată existenţa şi nocivitatea fumatului pasiv , care constă din inhalarea involuntară a fumului de ţigară de către persoane care se află în aceeaşi încăpere cu fumători activi. Conform unui studiu global din 2010 al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii , circa 600.000 de oameni mor anual din cauza fumatului pasiv, o treime din ei fiind copii care sunt expuşi fumului de ţigară acasă. Totodată, fumatul pasiv poate cauza pierderea auzului.

4. Inamicul numărul 1 al femeilor este cancerul pulmonar. Acesta face mai multe victime decât cancerul de col uterin şi cel mamar laolaltă. Decesul datorat cancerului pulmonar este de 12 ori mai mare la fumătoare faţă de femeile care nu au fumat vreodată. Totodată, creşte în cazul primelor şi frecvenţa unor boli ca emfizemul pulmonar, creşte riscul apariţiei tumorilor bucale, faringiene, vezicale şi pancreatice. Tinerele dependente de fumat, din păcate, nu realizează că acesta este un obicei dăunător, care, pe lângă că îngălbeneşte dinţii, îmbătrâneşte pielea şi provoacă o respiraţie urât mirositoare, creşte semnificativ şi riscul sterilităţii şi al instalării precoce a menopauzei. Din nefericire, din 10 gravide 3 continuă să fumeze pe parcursul sarcinii, mărind riscul avortului şi al naşterii premature, în timp ce nou-născuţii sunt expusi pericolului de a fi aduşi pe lume cu greutate mică sau cu diverse tulburări respiratorii, survenind şi cazuri de moarte subita . Odată ţigara aprinsă, ea arde la 1000 de grade Celsius. Fumătoarea versată îşi începe ţigara cu câteva inspiraţii adânci ca să ajute aprinderea. Acestea încă nu sunt trase în plămâni. Focul trece rapid prin firele de tutun de la capăt şi arde foiţa ţigării. Fumul fierbinte se propagă încălzind treptat straturile de tutun şi, în final, ajunge în plămâni. Până aici se răceşte la 30-40 grade Celsius. Produsele rezultate din ardere şi diversele substanţe ce "călătoresc" împreună cu fumul depăşesc numeric cifra de 4000 la o singură inspiraţie, iar filtrul îşi face doar parţial treaba, reţinând minim 25% din substanţele nocive. Atenţie! Nicotina "prăjeşte" neuronii, alterând procesele de învăţare şi memorare! Efectele stimulatoare de moment ale nicotinei asupra creierului au fost de multă vreme demonstrate. Acum, însă, în urma studiului efectuat pe şobolani, în cadrul Institutului Naţional pentru Sănătate şi Cercetare Medicală din Franţa (INSERM), au fost descoperite şi efectele pe termen lung ale nicotinei. Astfel, nu numai că ar reduce producerea de neuroni, ci, mai rău, se pare că în situaţia de sevraj, marii fumători suferă o alterare a mecanismelor cerebrale ale învăţării şi memorării. Cercetările au fost realizate pe o porţiune a creierului în care neuronii sunt produşi pe parcursul întregii vieţi a rozătoarelor. S-a observat că, odată cu creşterea dozei de nicotină, se diminuează tot mai mult procesul de producere neuronală. Dozele de nicotină administrate şobolanilor au fost apropiate - proporţional cu greutatea lor - de cele absorbite de fumător, au precizat cercetătorii.

8. Nu fumez! Deci exist!