ecologie

1. COLEGIUL TEHNIC “GENERAL GHEORGHE MAGHERU” TG – JIU
CURRICULUM ÎN DEZVOLTARE LOCALĂ
EFECTUL ANTROPIC ASUPRA CALITĂŢII
FACTORILOR DE MEDIU
LICEUL TEHNOLOGIC
Clasa a XI-a
PROFIL RESURSE NATURALE ŞI PROTECŢIA MEDIULUI
AUTORI:
PROF. USCĂTESCU MARIA RAMONA- COLEGIUL TEHNIC“GENERAL GHEORGHE
MAGHERU” TG – JIU
PROF. ING. MAREŞI LUMINIŢA - COLEGIUL TEHNIC “GENERAL GHEORGHE
MAGHERU” TG – JIU
PROF. ING. CRĂC ELENA ADRIANA - COLEGIUL TEHNIC “GENERAL GHEORGHE
MAGHERU” TG – JIU
PROF. ING. CIOBESCU LIDIA VASILICA - COLEGIUL TEHNIC “GENERAL GHEORGHE
MAGHERU” TG – JIU
TG – JIU, 2014

2. 2
1. ARGUMENT
Prezenta propunere de curriculum este un produs al proiectului LLP-LdV/
VETPRO/2013/RO/331 care vine sa valorifice experientele autorilor in cadrul acestui proiect,
desfasurat pe durata a doua saptamani in cadrul mai multor licee tehnnologice din Barcelos,
Portugalia. Structura acestui CDL urmareste modelele observate si analizate in cadrul proiectului si
aduce ca noutate o abordare noua in ceea ce priveste abordarea corelarii cunostintelor cu a modului
de evaluare.
Curriculum de dezvoltare locală presupune participarea şi eforturile reunite ale mai multor
factori implicaţi în procesul de educaţie: elevi, cadre didactice, părinţi, parteneri sociali (agenţi
economici, instituţii/organizaţii locale sau regionale etc.).
Opţiunea pentru o astfel de componenta a curriculumului se integrează strategiei de
descentralizare, conform căreia autorităţile publice locale trebuie să joace un rol important în
învăţământul tehnic datorită responsabilităţii şi angajamentelor pe care le au faţă de cetăţeni.
Curriculumul este construit pe baza Standardului de Pregătire Profesională, validat de
Comisia de validare constituit din reprezentanţi ai angajatorilor din ramură şi ai ministerului
educaţiei.
Standardul de Pregătire Profesională cuprinde un set de unităţi de competenţă care definesc
calificarea. Aceste unităţi de competenţă sunt:
 Unităţi de competenţă pentru abilităţi cheie;
 Unităţi de competenţă tehnice generale;
 Unităţi de competenţă tehnice specializate.
Curriculumul pentru clasa a XI-a este construit pe baza unităţilor de competenţă pentru
abilităţi cheie şi în special pe unităţi de competenţă tehnice specializate.
Această disciplină cu regim opţional, prin programul elaborat în şcoală, vine în întâmpinarea
nevoilor locale şi a intereselor elevilor, în scopul de a diversifica şi personaliza parcursurile de formare
oferite.
Curriculumul în dezvoltare locală oferă posibilitatea dezvoltării competenţelor existente
precum şi introducerea de competenţe noi acolo unde situaţia o cere.
Pe de altă parte, noţiunea de dezvoltare durabilă este relativ recentă, apărând cu circa 30 de
ani în urmă, ca o formă de răspuns la problemele legate de mediul înconjurător şi la criza resurselor
naturale (mai ales cele aflate la baza producerii de energie).
Elementul central al conceptului de dezvoltare durabilă este deci reprezentat de interacţiunea
dintre populaţie, progres economic şi potenţialul de resurse naturale, evidenţiindu-se problema

3. 3
esenţială: dezechilibrele produse în exploatarea şi gestionarea resurselor naturale induc modificări
semnificative şi la nivelul celorlaltor două componente ale conceptului.
Astfel, utilizarea resurselor trebuie să fie gândită în concordanţă atât cu un mediu economic
stabil, cât şi cu nevoile prezente si viitoare ale generaţiilor care coexistă şi se succed.
Opţionalul se adresează elevilor de clasa a XI-a, domeniul Resurse naturale şi protecţia
mediului, înglobând noţiuni aferente următoarelor arii curriculare:
 matematică şi ştiinţe – matematică, chimie, fizică şi biologie;
 om şi societate – geografie;
 tehnologii: Ecologie generală, Fenomene de risc în hidrologie, Fenomene de risc
în meteorologie), Microbiologia resurselor naturale, Poluarea şi protecţia
mediului, Conservarea biodiversităţii, Gestionarea deşeurilor, Supravegherea şi
controlul calităţii apelor naturale, Supravegherea şi controlul calităţii solului,
Supravegherea şi controlul calităţii aerului, Chimia şi biologia apelor naturale,
Supravegherea şi controlul calităţii mediului în ecosistemele antropizate.
Prin selectarea unui număr mare de module studiate deja sau care urmează a fi studiate, se
doreşte consolidarea cunoştinţelor anterioare şi anticiparea celor viitoare, care să permită elevilor
însuşirea mult mai facilă a cunoştinţelor, caracterul predominant practic permiţându-le să descopere,
nu să înveţe.
2. STRUCTURA
2.1. COMPETENŢE VIZATE
Competenţele vizate se află în stânsă corelaţie cu cele prezente în programele şcolare ale
disciplinelor care află în ariile curriculare care se intersectează pe timpul parcurgerii acestui modul.
Aceste competenţe vizate sunt:
1. Identificarea unor date din mediul înconjurător, corelarea şi valorificarea acestora
în contexte diferite;
2. Rezolvarea de probleme şi situaţii-problemă, utilizând concepte şi metode
specifice diferitelor domenii ale cunoaşterii;
3. Utilizarea raţionamentelor specifice gândirii cauzale şi explicarea rolului ei ca
factor de predicţie a schimbărilor;
4. Utilizarea tehnologiei informaţiei şi a comunicaţiilor în dezvoltarea de proiecte;
5. Interiorizea şi manifestarea în conduită a valorilor specifice unei societăţi
democratice;
6. Manifestarea spiritului inovator, de iniţiativă şi antreprenorial;
7. Dezvoltarea personală prin comunicare, cooperare şi gestiunea propriei învăţări.

4. 4
8. Managementul relaţiilor interpersonale
3. CONŢINUTURI
Continuturile programei modulului “EFECTUL ANTROPIC ASUPRA CALITATII
FACTORILOR DE MEDIU” trebuie sa fie abordate intr-o maniera diferentiata, tinand cont de
particularitatile colectivului cu care se lucreaza si de nivelul de cunostinte anterioare ale acestuia.
Se recomandă următoarea ordine de parcurgere a modulului:
1. Protecţia atmosferei. Îmbunătăţirea calităţii aerului
1.1. Atmosfera
1.2. tipuri de poluanţi
1.3. protecţia atmosferei
2. Apa. Îmbunătăţirea calităţii şi managementul resurselor de apă, cu privire specială
asupra apei potabile
2.1. apa;
2.2. prelevarea probelor de apă;
2.3. indicatori fizici;
2.4. indicatori chimici;
2.5. indicatori de calitate ai apei;
2.6. procedee de tratare a apei potabile şi instalaţiile folosite;
2.7. protecţia calităţii apei.
3. Conservarea şi îmbunătăţirea calităţii solului. Managementul terenurilor
3.1. solul;
3.2. caracteristicile fizice ale solului
3.3. indicatori chimici de calitate ai solului
3.4. conservarea calităţii solului
4. Conservarea biodiversităţii
4.1. biodiversitatea
4.2. factori ce modifică biodiversitatea
4.3. reprezentări grafice
4.4. zone protejate, Cartea Roşie;
4.5. măsuri de conservare a biodiversităţii
5. Hazardele naturale
5.1. fenomenele de risc ;
5.2. identificarea factorilor declanşatori pentru principalele fenomene de risc
hidrologice, meteorologice, geomorfologice şi geologice;

5. 5
5.3. modul de manifestare al principalelor fenomene de risc hidrologice,
meteorologice, geomorfologice şi geologice;
5.4. identificarea pagubelor potenţiale sau reale produse de principalele fenomene
de risc hidrologice, meteorologice, geomorfologice şi geologice;
5.5. metode de combatere a principalelor fenomene de risc hidrologice,
meteorologice, geomorfologice şi geologice.

6. 6
4.CORELAREA CUNOŞTINŢELOR/SITUAŢIILOR DE ÎNVĂŢARE/CRITERIILOR DE EVALUARE:
Denumirea Modulului: ,,EFECTUL ANTROPIC ASUPRA CALITATII FACTORILOR DE MEDIU”
Cunoştinţe Situaţii de învăţare Criterii de evaluare
Rezultatul învăţării 1: Îşi evaluează nivelul de pregătire în raport cu noţiuni privitoare la protecţia atmosferei şi a îmbunătăţirii calităţii aerului
1. Protecţia atmosferei. Îmbunătăţirea
calităţii aerului
1.1. Atmosfera
1.2. tipuri de poluanţi
1.3. protecţia atmosferei
- Precizarea definiţiei atmosferei, a structurii
acesteia, dar şi a compoziţiei chimice;
- Identificarea principalilor tipuri de poluanţi,
poluanţi cu acţiune iritantă (bioxid de sulf şi de
azot, amoniac, pulberi sedimentabile şi în
suspensie), poluanţi cu acţiune asfixiantă,
poluanţi cu acţiune sistemică (plumb, mercur),
poluanţi cu acţiune cancerigenă (hidrocarburi
policiclice, arsen);
- interpretarea modului de prelevare a mostrelor
de analizat: fişa de recoltare, indicatori de
calitate a aerului;
- Identificarea principalelor norme legislative
care stau la baza protecţiei atmosferei – OUG
243/2000, Legea 137/1995 (Legea protecţiei
mediului).
- Enunţarea definiţiei atmosferei, a structurii
acesteia, dar şi a compoziţiei chimice;
- Identificarea principalilor tipuri de poluanţi,
poluanţi cu acţiune iritantă (bioxid de sulf şi
de azot, amoniac, pulberi sedimentabile şi
în suspensie), poluanţi cu acţiune asfixiantă,
poluanţi cu acţiune sistemică (plumb,
mercur), poluanţi cu acţiune cancerigenă
(hidrocarburi policiclice, arsen);
- recunoaşterea modului de prelevare a
mostrelor de analizat: fişa de recoltare,
indicatori de calitate a aerului;
- enunţarea principalelor norme legislative
care stau la baza protecţiei atmosferei –
OUG 243/2000, Legea 137/1995 (Legea
protecţiei mediului).

7. 7
Rezultatul învăţării 2: Îşievalueazănivelul de pregătireînraport cunoţiuniprivitoare la îmbunătăţireacalităţiişimanagementulresurselor de apă, cu
privirespecialăasupraapeipotabile
2. Apa. Îmbunătăţirea calităţii şi
managementul resurselor de apă, cu privire
specială asupra apei potabile
2.1. apa;
2.2. prelevarea probelor de apă;
2.3. indicatori fizici;
2.4. indicatori chimici;
2.5. indicatori de calitate ai apei;
2.6. procedee de tratare a apei potabile şi
instalaţiile folosite;
2.7. protecţia calităţii apei.
- precizarea definiţiei apei, a stărilor de agregare
în care se regăseşte apa pe planeta Terra, dar şi
a distribuţiei spaţiale a acesteia;
- Identificarea metodelor de prelevare a probelor
de apă: simple, medii, de suprafaţă, de
adâncime, probe pentru determinarea
oxigenului;
- identificarea şi explicitarea principalilor
indicatori fizici ai apei – pH, conductivitate,
turbiditate, suspensii totale;
- identificarea şi explicitarea principalilor
indicatori chimici ai apei – alcalinitate şi
aciditate, regim de oxigen, regim de
mineralizare, regim toxic;
- identificarea şi explicitarea principalilor
indicatori de calitate ai apei potabile -
proprietăţi organoleptice, fizice, chimice,
bacteriologice;
- identificarea şi interpretarea procedeelor de
tratare a apei potabile, dar şi a instalaţiile
folosite;
- Identificarea principalelor norme legislative
- enunţarea definiţiei apei, a stărilor de
agregare în care se regăseşte apa pe
planeta Terra, dar şi a distribuţiei spaţiale
a acesteia;
- Identificarea metodelor de prelevare a
probelor de apă: simple, medii, de
suprafaţă, de adâncime, probe pentru
determinarea oxigenului;
- identificarea şi explicitarea principalilor
indicatori fizici ai apei – pH,
conductivitate, turbiditate, suspensii
totale;
- recunoaşterea şi explicitarea principalilor
indicatori chimici ai apei – alcalinitate şi
aciditate, regim de oxigen, regim de
mineralizare, regim toxic;
- recunoaşterea şi explicitarea principalilor
indicatori de calitate ai apei potabile -
proprietăţi organoleptice, fizice, chimice,
bacteriologice;
- recunoşterea şi interpretarea procedeelor
de tratare a apei potabile, dar şi a

8. 8
care stau la baza protecţiei calităţii apei
potabile – Legea 458/2002 (Legea privind
calitatea apei potabile), HG 352/2005.
instalaţiile folosite;
- Enunţarea principalelor norme legislative
care stau la baza protecţiei calităţii apei
potabile – Legea 458/2002, HG 352/2005.
Rezultatul învăţării 3: Îşi evaluează nivelul de pregătire în raport cu noţiuni privitoare la conservarea şi îmbunătăţirea calităţii solului
3. Conservarea şi îmbunătăţirea calităţii
solului. Managementul terenurilor
3.1. solul;
3.2. caracteristicile fizice ale solului
3.3. indicatori chimici de calitate ai
solului
3.4. conservarea calităţii solului
- precizarea definiţiei solului, dar şi a
principalelor tipuri de sol ;
- identificarea şi explicitarea principalelor
caracteristici fizice ale solului (umiditate,
compoziţie grnulometrică, textură, capilaritate,
densitate);
- identificarea şi explicitarea principalilor
indicatori chimici de calitate ai solului (pH,
aciditate, alcalinitate, îngrăşăminte chimice,
alte elemente);
- Identificarea principalelor norme legislative
care stau la bazaconservării calităţii solului –
Legea 138-2004 (Legea îmbunătăţirilor
funciare), proiectul de lege privind utilizarea,
conservarea şi protecţia solului.
- enunţarea definiţieisolului, dar şi a
principalelor tipuri de sol ;
- recunoaşterea şi explicitarea principalelor
caracteristici fizice ale solului (umiditate,
compoziţie grnulometrică, textură,
capilaritate, densitate);
- recunoaşterea şi explicitarea principalilor
indicatori chimici de calitate ai solului
(pH, aciditate, alcalinitate, îngrăşăminte
chimice, alte elemente);
- enunţaterea principalelor norme legislative
care stau la bazaconservării calităţii
solului – Legea 138-2004 (Legea
îmbunătăţirilor funciare), proiectul de lege
privind utilizarea, conservarea şi protecţia
solului.
Rezultatul învăţării 4: Îşi evaluează nivelul de pregătire în raport cu noţiuni privitoare la conservarea biodiversităţii
4. Conservarea biodiversităţii
4.1. biodiversitatea
- precizarea definiţiei biodiversităţii, dar şi a
principalelor tipuri de biodiversitate;
- enunţarea definiţiei biodiversităţii, dar şi a
principalelor tipuri de biodiversitate;

9. 9
4.2. factori ce modifică biodiversitatea
4.3. reprezentări grafice
4.4. zone protejate, Cartea Roşie;
4.5. măsuri de conservare a
biodiversităţii
- identificarea şi interpretarea principalilor
factori care pot modifica
biodiversitatea (factorul istoric, heterogenitatea
mediului, competiţia, predatorismul,
variabilitatea climatică, productivitatea);
- explicitarea metodelor de realizarea a
principalelor reprezentări grafice folosite în
cadrul studierii biodiversităţii: histograme,
reprezentări liniare, exponenţiale sau
logaritmice;
- identificarea principalelor zone protejate,
Cartea Roşie;
- explicitarea principalelor măsuri de conservare
a biodiversităţii - Legea nr. 137/1995, Legea
106/1996, Legea 26/1996, Legea 462/2001;
Convenţia de la Rio de Janeiro, Convenţia de
la Kyoto, Convenţia de la Ramsar; măsuri
structurale.
- recunoaşterea şi explicitarea principalilor
factori care pot modifica
biodiversitatea (factorul istoric,
heterogenitatea mediului, competiţia,
predatorismul, variabilitatea climatică,
productivitatea);
- enunţarea şi identificarea metodelor de
realizarea a principalelor reprezentări
grafice folosite în cadrul studierii
biodiversităţii: histograme, reprezentări
liniare, exponenţiale sau logaritmice;
- identificarea principalelor zone protejate,
Cartea Roşie;
- enunţarea principalelor măsuri de
conservare a biodiversităţii - Legea nr.
137/1995, Legea 106/1996, Legea
26/1996, Legea 462/2001; Convenţia de la
Rio de Janeiro, Convenţia de la Kyoto,
Convenţia de la Ramsar; măsuri
structurale.
Rezultatul învăţării 5:Îşi evaluează nivelul de pregătire în raport cu noţiuni privitoare la hazardele naturale
5. Hazardele naturale
5.1. fenomenele de risc ;
5.2. identificarea factorilor declanşatori
- definirea principalelor fenomene de risc şi
clasificarea acestora;
- identificarea factorilor declanşatori pentru
- Enunţarea definiţiei principalelor
fenomene de risc dar şi a clasificării
acestora;

10. 10
pentru principalele fenomene de risc
hidrologice, meteorologice, geomorfologice
şi geologice;
5.3. modul de manifestare al
principalelor fenomene de risc hidrologice,
meteorologice, geomorfologice şi geologice;
5.4. identificarea pagubelor potenţiale
sau reale produse de principalele fenomene
de risc hidrologice, meteorologice,
geomorfologice şi geologice;
5.5. metode de combatere a
principalelor fenomene de risc hidrologice,
meteorologice, geomorfologice şi geologice.
principalele fenomene de risc hidrologice,
meteorologice, geomorfologice şi geologice;
- identificarea şi explicitarea modului de
manifestare al principalelor fenomene de risc
hidrologice, meteorologice, geomorfologice şi
geologice;
- identificarea pagubelor potenţiale sau reale
produse de principalele fenomene de risc
hidrologice, meteorologice, geomorfologice şi
geologice;
- identificarea principalelor metode de
combatere a principalelor fenomene de risc
hidrologice, meteorologice, geomorfologice şi
geologice.
- Enunţarea şi explicitarea factorilor
declanşatori pentru principalele fenomene
de risc hidrologice, meteorologice,
geomorfologice şi geologice;
- Enunţarea şi explicitarea modului de
manifestare al principalelor fenomene de
risc hidrologice, meteorologice,
geomorfologice şi geologice;
- enunţarea pagubelor potenţiale sau reale
produse de principalele fenomene de risc
hidrologice, meteorologice,
geomorfologice şi geologice;
- enunţarea principalelor metode de
combatere a principalelor fenomene de
risc hidrologice, meteorologice,
geomorfologice şi geologice.

11. 11
5. RESURSE MATERIALE MINIME NECESARE PARCURGERII MODULULUI
Activităţile se vor desfăşura cu preponderenţă in colaborare cu diferiţi agenţi economici.
Drept resurse materiale se vor folosi:cărţitehnice de specialitate;cretă, tabla, caiete de notiţe, pix;web
sites;ilustrate;fişe de lucru;calculator; folii retroproiector;retroproiector; videoproiector, dar şi insrtrumente de
laboartor, sticlărie de laborator, truse de analize pentru apă, aer şi sol.
Drept resurse proceduale se vor folosi:experimentul; aplicaţia în teren; conversaţia; explicaţia;
demonstraţia; observaţia; expunerea; problematizarea; algoritmizarea; învăţarea prin descoperire; excursii
tematice; analiza; sinteza; exerciţiul; miniproiectul; portofoliul.
6. SUGESTII METODOLOGICE
CDL – ului „EFECTUL ANTROPIC ASUPRA CALITATII FACTORILOR DE MEDIU” îi sunt
alocate 33 având în vedere aplicarea acestuia la clasa a XI-a liceu tehnologic, unde sunt prevăzute pe parcursul
anului şcolar şi stagii de pregătire practică. Acest aspect a fost compensat prin introducerea de aplicaţii de teren, în
afara orei propriu-zise de curs. Pentru parcurgerea conţinuturilor asociate celor 5 capitole, se recomandă următorul
număr de ore:
Nr. crt. Conţinuturi Nr.ore
1
.
Cap. I – Protecţia atmosferei. Îmbunătăţirea calităţii aerului
- atmosfera – definiţie, structură, compoziţie chimică;
- tipuri de poluanţi – cu acţiune iritantă, cu acţiune asfixiantă, cu
acţiune sistemică, cu acţiune cancerigenă;
- interpretare - fişa de recoltare, indicatori de calitate a aerului;
- protecţia atmosferei – OUG 243/2000, Legea 137/1995 (Legea
protecţiei mediului).
6
2
.
Cap. II – Apa. Îmbunătăţirea calităţii şi managementul resurselor
de apă, cu privire specială asupra apei potabile
- apa – definiţie, stări de agregare, distribuţie spaţială;
- indicatori fizici – pH, conductivitate, turbiditate, suspensii totale;
- indicatori chimici – alcalinitate şi aciditate, regim de oxigen, regim
de mineralizare, regim toxic;
- indicatori de calitate ai apei potabile - proprietăţi organoleptice,
fizice, chimice, bacteriologice;
8

12. 12
- procedee de tratare a apei potabile şi instalaţiile folosite;
- protecţia calităţii apei potabile – Legea 458/2002 (Legea privind
calitatea apei potabile), HG 352/2005.
3
.
Cap. III - Conservarea şi îmbunătăţirea calităţii solului.
Managementul terenurilor
- solul – definiţie, tipuri;
- caracteristicile fizice ale solului (umiditate, compoziţie
grnulometrică, textură, capilaritate, densitate);
- indicatori chimici de calitate ai solului (pH, aciditate, alcalinitate,
îngrăşăminte chimice, alte elemente);
- conservarea calităţii solului – Legea 138-2004 (Legea
îmbunătăţirilor funciare), proiectul de lege privind utilizarea, conservarea şi
protecţia solului.
5
4
.
Cap. IV – Conservarea biodiversităţii
- biodiversitatea – definiţie, tipuri;
- factori ce modifică biodiversitatea (factorul istoric, heterogenitatea
mediului, competiţia, predatorismul, variabilitatea climatică, productivitatea);
- reprezentări grafice: histograme, reprezentări liniare, exponenţiale
sau logaritmice;
- zone protejate, Cartea Roşie;
- măsuri de conservare a biodiversităţii - Legea nr. 137/1995, Legea
106/1996, Legea 26/1996, Legea 462/2001; Convenţia de la Rio de Janeiro,
Convenţia de la Kyoto, Convenţia de la Ramsar; măsuri structurale.
7
5
.
Cap. V – Hazardele naturale
- fenomenele de risc – definiţie, clasificare, exemple;
- identificarea factorilor declanşatori pentru principalele fenomene de
risc hidrologice, meteorologice, geomorfologice şi geologice;
- modul de manifestare al principalelor fenomene de risc hidrologice,
meteorologice, geomorfologice şi geologice;
- identificarea pagubelor potenţiale sau reale produse de principalele
fenomene de risc hidrologice, meteorologice, geomorfologice şi geologice;
- metode de combatere a principalelor fenomene de risc hidrologice,
meteorologice, geomorfologice şi geologice.
7

13. 13
7. SUGESTII CU PRIVIRE LA EVALUARE
Pentru formarea competenţelor se vor folosi metode de învăţare activ-participative bazate pe cele mai noi
teorii ale învăţării. Printre caracteristicile acestor metode se remarcă următoarele:
-sunt centrate pe elev
-pun accent pe dezvoltarea gândirii, formarea aptitudinilor şi a deprinderilor
-încurajează participarea elevilor, iniţiativa şi creativitatea
-dezvoltă abilităţi de comunicare
-determină un parteneriat cadru didactic-elev
În cadrul modului se exersează şi alte competenţe din unităţile de competenţă tehnice, evaluarea acestora
făcându-se la modulele respective.
Evaluarea continuă este condiţionată de precizările conţinute în criteriile de performanţă şi în probele de
evaluare precizate în standardul de pregătire profesională. Se evaluează numai competenţele din acest modul,
evaluarea altor competenţe nefiind relevantă.
Pe parcursul modulului se realizează evaluarea formativă iar la sfârşitul lui se realizează evaluarea
sumativă pentru verificarea atingerii competenţelor.
Evaluarea implică observarea, evaluarea produsului şi chestionarea. Toate metodele de evaluare se
încadrează în una sau mai multe din aceste categorii
Ca şi metode de evaluare, cele mai importante sunt:
a. Experimentul – este folosit pentru a testa atât teoriile deja existente, cât şi ipotezele noi, în vederea
validării sau respingerii acestora. Primul pas constă în efectuarea unei observaţii; apare situaţia-problemă,
întrebarea, care conduce la formularea unei ipoteze; urmează efectuarea testului, în vederea verificării ipotezei;
sunt analizate rezultatele obţinute şi este formulată concluzia, care poate confirma sau infirma ipoteza.
Acest opţional apelează la 2 tipuri de experimente: primul tip este cel al experimentului în laborator,
desfăşurat în timpul orelor de curs. Pe de altă parte, având în vedere caracterul aplicativ pronunţat al disciplinei,
apare necesară introducerea unui de-al doilea tip de experiment, cel pe teren. Astfel, se recomandă finalizarea
fiecărui capitol din programă cu o aplicaţie pe teren cu durata de 3-4 ore, concepută sub forma unei activităţi
extracurriculare, unde elevul va face încă o dată dovada practică a celor însuşite la orele de curs (o singură oră pe
săptămână fiind considerată insuficientă pentru a putea acoperi îndeosebi aspectele practice ale problematicii
abordate în cadrul acestui curs opţional).
Pentru desfăşurarea experimentelor în condiţii optime, au fost încheiate o serie de acorduri de parteneriat
cu diverse instituţii publice capabile să sprijine derularea acestor aplicaţii practice, conform Anexelor 1-4.
b. Proiectul – pune elevii în situaţia de a lua decizii, de a comunica şi negocia, de a lucra şi învăţa în
cooperare, de a realiza activităţi în mod independent, de a împărtăşi celorlalţi cele realizate / învăţate, într-un
cuvânt, îi ajută să participe direct la propria lor formare.

14. 14
Proiectul este o activitate complexă care îi solicită pe elevi:
- să facă o cercetare (investigaţie);
- să realizeze proiectul propriu-zis;
- să elaboreze raportul final;
- să facă prezentarea publică a proiectului.
c. Portofoliul – reprezintă un instrument de evaluare complex, care include rezultatele relevante obţinute
prin diverse metode şi tehnici de învăţare. Portofoliul este forma şi procesul de organizare (acumulare, selectare şi
analiză) a modelelor şi a produselor activităţii instructiv-educative a elevului şi a materialelor informative din
surse externe (colegi de clasă, profesori, părinţi, centre de testare, organizaţii obşteşti etc), necesare pentru analiza
lor ulterioară, evaluarea multilaterală calitativă şi cantitativă, a nivelului de instruire şi ameliorarea procesului
didactic.
Portofoliul cuprinde:
- sumarul conţinutului acestuia;
- argumentaţia care explică ce lucrări sunt incluse în portofoliu, justificarea importanţei fiecăreia;
- lucrările pe care le face elevul individual sau în grup;
- rezumate;
- eseuri;
- articole, referate, comunicări;
- fişe individuale de studiu;
- probleme rezolvate;
- teste şi lucrări semestriale;
- înregistrări, fotografii care reflectă activitatea desfăşurată de elev individual sau împreună
cu colegii săi;
- reflecţiile proprii ale elevului asupra a ceea ce lucrează;
- autoevaluări scrise de elev sau de membrii grupului;
- interviuri de evaluare.
8. BIBLIOGRAFIE:
1. Vişan S., Angelescu A.,Alpopi C.,”Mediul încojurător-poluare şi protecţie” Ed. Economică, Bucuresti
2000
2. Angelescu A., Ponoran I., Ciobotaru V., „Mediul ambiant şi dezvoltarea durabilă”, Ed. ASE Bucureşti
1999
3.Răuţă C., Cârtea S., ”Prevenirea şi combaterea poluării solului”, Ed. Ceres, Bucureşti 1983
4.Brown L. ,Problemele globale ale omenirii. Starea lumii”, Ed.Tehnică, Bucureşţi 1996
5. R. G. Popa „Metode şi procese de depoluare a apelor”, Ed. Universitaria, 2006
6. Rodica Ciarnău, …, „Ecologie şi protecţia mediului”, Manual Cl. a X-a, Ed. Preuniversitaria, 2004

15. 15
8. R. G. Popa, C. Racoceanu, E. C. Şchiopu – “Tehnici de monitorizare şi depoluare a aerului”, Ed. Sitech,
Craiova, 2008
9. Ghe. Lăzăroiu, “Impactul CTE asupra mediului”, Ed. Politehnica Press, Bucureşti, 2005
10. Gh. Lazaroiu, Protectia atmosferei împotriva poluarii, Editura Printech, 1998.
11. Gh. Lazaroiu, Tehnologii moderne de depoluare a aerului, Editura AGIR, 2000.
12. Gh. Lazaroiu, Solutii moderne de depoluare a aerului, Editura AGIR, 2006.
13. Danielson J.A. The engineering control of air pollution, Academic Pres, New York, 1994.
14. http://www.sfatulmedicului.ro/Intoxicatii/intoxicatia-cu-monoxid-de-carbon_1207
15. http://www.legestart.ro/
16. http://www.apmsj.ro/Infmediu/
17. http://www.apmgr.ro/LEGISLATIE/legi/ord%20592-2002.htm
18. http://www.taxapoluare.audieripublice.ro/
19. http://www.management.ase.ro/reveconomia/2005-1/5.pdf
20. http://www.calitateaer.ro/parametri.php
21.http://www.contabilizat.ro/file/cursuri_de_perfectionare/economie_generala/Ecotehnologii
22. http://ro.wikipedia.org
23. http://www.spms.pub.ro
24. http://www.mmediu.ro/departament_mediu/substante_chimice/ozon
25. http://en.wikipedia.org3
26. Legea 18/1991 (Legea Fondului Funciar) – disponibilă la adresa:
Http://www.ancpi.ro/images/legislatie/lege_nr._18_din_1991.pdf
27. Legea 137/1995 (Legea Protecţiei Mediului) – disponibilă la adresa: http://legislatie.resurse-pentru-
democratie.org/137_1995.php
28. Legea 138/2004 (Legea Imbunătăţirilor Funciare) – disponibilă la adresa:
http://www.dreptonline.ro/legislatie/legea_imbunatatirilor_funciare.php
29. Proiectul de lege privind utilizarea, conservarea şi protecţia solului – disponibil la adresa:
http://www.madr.ro/pages/l52/393.pdf