Cartea Inimii este o culegere de texte și mesaje de la Drunvalo Melchizedek, realizată prin voluntariat de un grup de absolvenți. Obiectivul principal este de a transmite mesajele lui Drunvalo în limba română, gratuit, către cei interesați de teme spirituale și de transformare. Materialele sunt disponibile online și se pot solicita prin email, având ca scop răspândirea cunoștințelor și învățăturilor importante în această perioadă de tranziție.

1. Drunvalo MMelchizedek
www.drunvalo.net
CARTEA
INIMII
culegere dde ttexte, mmesaje,
interviuri ((video ==i aaudio)
EEddiittaatt[[ ssuubb eeggiiddaa EEddiittuurriiii FFoorr YYoouu

2. <Prin dd[ruire pprimii ==i iiubindu-vv[ uunii ppe aalii
ajungei ss[ ccunoa=tei ==i ss[ ttr[ii ssensul
=i sscopul VVieii.>
Sf. FFrancisc dde AAssisi
Colectivul de traduc[tori:
(prin voluntariat)
Monica Vi=an
Irina Cruceru
Ana Nicolai
Alexandra Stan
Nicoleta Iuga
Catalina Zaharia
Marilena Constantinescu
ACEST PROIECT ESTE REALIZAT DIN INI|IATIVA
+I SUB COORDONAREA
ELENEI CCOCI+
www.elenacocis.ro
LE MMUL|UMIM TTUTUROR CCELOR
CARE AAU FF{CUT PPOSIBIL{ RREALIZAREA SSA.
Aceast[ carte este tradus[, tehnoredactat[ =i finan-
at[ pentru tip[rire, exclusiv prin voluntariat =i reprezint[
darul de iubire a unui grup de absolveni ai cursului
TTRREEZZIIRREEAA IINNIIMMIIII IILLUUMMIINNAATTEETTRREEZZIIRREEAA IINNIIMMIIII IILLUUMMIINNAATTEE
de la clasele profesorilor
EElleennaa CCooccii==EElleennaa CCooccii== ==ii
CCaarroolliinnaa CCooccii==CCaarroolliinnaa CCooccii==
Sub îndrumarea
Editurii FFor YYou
(prin voluntariat)
Cartea Inimii este d[ruit[ celor interesai, în mod GRATUIT.
solicit[ri lla ccartea.inimii@gmail.com

3. Gânduri dde mmulumire
Ideea dde aa aalc[tui oo cculegere ddin ccele mmai iimportante
mesaje aale llui DDrunvalo mmi-aa vvenit îîn ttimpul uunui ccurs, când
mi ss-aau ppus ccâteva îîntreb[ri ddin ccare aam îîneles cclar cc[
este ggreu dde aaprofundat uun ttext, sscos lla iimprimant[. CCore-
larea iideilor cconinute îîntr-uun mmesaj, ccu ccele ccare aapar îîn
urm[torul, eeste, dde mmulte oori, oo mmunc[ ppe ccare nnu-i dai
seama cc[ aar ttrebui ss[ oo ffaci. CCite=ti pprimul mmesaj ccare aapa-
re ddin cclipa îîn ccare tte ddeschizi sspre uun aasemenea ssubiect,
f[r[ ss[ rrealizezi cc[ eel sse lleag[ ccu aaltele, aanterioare.
Frumuseea eeste cc[, îîn eentuziasmul mmeu dde mmoment,
i-aam vvorbit ddespre aasta MMonic[i VVi=an ccare, îîn mmod ssur-
prinz[tor, aa rreacionat ff[r[ eezitare ==i mm-aa îîncurajat.
Spun „„în mmod ssurprinz[tor” ppentru cc[ mmintea mmea
spunea cc[ aa=a cceva eeste ccam nnebunesc, mmai aales cc[ ee
ceva cce nnu aa mmai ffost ff[cut, ppân[ aacum. MMonica, ccu mmult[
experien[ îîn mmunca eeditorial[, ==tie cc[ uun aasemenea pproiect
nu eeste uu=or dde rrealizat ==i ttotu=i… aa îîmbr[i=at iideea ccu
mult[ iiubire ==i dd[ruire. AA ffost aal[turi dde mmine, ppas ccu ppas, aa
muncit ==i aa ppus ssuflet cca ttotul ss[ iias[ ffrumos, ss[ ffie uutil ccelor
interesai, ss[ aaducem uun ppic dde cclaritate îîn aaceast[ llume aa
informaiilor ccare vvin, ff[r[ nnoim[ pparc[, ddin ttoate ddireciile.
Monica, îîi mmulumim!
Încurajat[ dde MMonica, aam ttrecut lla ttreaba. CCa ss[ ==tiu
cum mmi sse aal[tur[ îîngera=ii, mmi-aam ppropus ss[ nnu iinsist, ss[
nu eexplic, ddoar ss[ lle sspun ccelor ddin jjurul mmeu ddespre ppro-
iect ==i ddespre cce aajutor aam nnevoie, ppentru aa-ll îîmplini. TToat[
lumea aa rreacionat ccu bbucurie ==i mmi ss-aa aal[turat ((mai aales îîn
ceea cce pprive=te ffinanarea) oo mmulime dde ooameni.
55
IMPORTANT
Aceast[ ccarte rreprezint[ oo cculegere dde mmesaje ttrans-
mise, îîn uultima pperioad[ dde ttimp, dde cc[tre
Drunvalo MMelchizedek,
prin îînregistr[ri aaudio ssau vvideo, ddar ==i ccu pprilejul uunor
interviuri.
Toate mmaterialele ccuprinse îîn aacest vvolum ssunt ddispo-
nibile, îîn ooriginal, ppe iinternet.
Intenia iiniiatorului eeste aaceea dde ooferi, îîn llimba rro-
mân[, uun mmaterial ccompact ==i ccoerent, ccare ss[ ffie aapt dde aa
face ccunoscut mmesajul llui DDrunvalo, îîn aaceast[ pperioad[ dde
tranziie sspre oo aalt[ DDimensiune aa ccon=tiinei.
Cartea sse aadreseaz[ ooricui ssimte cchemarea, ff[r[ nni-
ciun ffel dde ddiscriminare ==i sse ddistribuie, lla ccerere, îîn mmod
GRATUIT, lla uurm[toarea aadres[ dde mmail:
cartea.inimii@gmail.com
În fformat ppdf oo pputei ddesc[rca ppe
www.elenacocis.ro
www.editura-fforyou.ro
44

4. putea bbeneficia ccât mmai mmulte ppersoane dde iinformaiile ppe
care lle cconine.
Citii ccu iinimile ddeschise ==i pprimii ccu iiubire ddarul nnos-
tru, aa ccelor cce aau fformat mminunata „„echip[” dde ff[uritori aai
acestei eediii. CCu ttoi aam llucrat ccu ddrag. AAm ttrecut pprin mmo-
mente ddificile, ddar aam mmers mmai ddeparte, ccon=tieni cc[ mmun-
ca nnoastr[ eeste dde ffolos, cc[ ooamenii aau nnevoie dde cclarific[ri.
Pân[ lla uurm[ aam aajuns ss[ îîncheiem ccu ssucces ttot cceea cce
ne-aam ppropus. ++i „„întâmpl[tor”, ttotul –– aabsolut ttotul, iinclusiv
acest mmic ccuvânt dde mmulumire –– aa ffost ffinalizat îîn zziua
primului PPortal iimportant ddin aacest aan, ppe 111.11! CCe ffrumos
lucreaz[ UUniversul…, cce ssentiment dde pplin[tate îîi aaduce,
atunci ccând vvezi cc[ cceea cce ffaci eeste îîn aacord, îîn aarmonie,
cu VViaa! ++i ddac[ ttot ssunt lla ccapitolul mmulumiri, ss[ lle mmulu-
mesc ==i ffiinelor dde LLumin[ ddin pplan nnon-ffizic, îîngera=ilor,
cei ccare nne-aau ccondus ppe ccalea îîmplinirii uunui vvis –– aacela dde
d[rui cceea ==i nnoi aam pprimit, lla rrândul nnostru.
Îns[, ccelui cce ttrebuie ss[-ii mmulumim ddin aadâncul ffiinei
noastre, eeste DDrunvalo. CCeea cce fface eel, ppentru ffiecare ddin-
tre nnoi îîn pparte ==i ppentru îîntreaga oomenire, eeste iinestimabil.
Din nnou, ccuvintele nnu mm[ ppot aajuta, aa=a cc[… vvoi sspune ssim-
plu… „„DRUNVALO, TTE IIUBIM! AAi vvrut cca oomul ss[ sse îîn-
toarc[ lla iiubire: uuite cc[ aai rreu=it! AAi rreu=it ss[ nne aaminte=ti
cine ssuntem ==i dde cce aam vvenit aaici, aai rreu=it ss[ nne aaminte=ti
c[ IIubirea vvindec[ ttotul, cc[ VViaa eeste ttr[it[ pprin ffiecare vvie-
tate dde ppe aacest PP[mânt, cc[ PP[rinii nno=tri DDivin nne ssunt
al[turi, iindiferent ccine ssuntem ssau uunde ssuntem, iindiferent
de oorice. CChiar ddac[ nnu pp[=e=ti ppe tt[râmul RRomâniei, ee=ti
aici, ccu nnoi, mmereu. NNe sstr[duim ss[-i îînelegem mmesajul, nne
str[duim SS{ FFIM!” LLe mmulumesc ttuturor ccelor ccare pprimesc
cu ddrag, ddarul nnostru dde iiubire.
EElleennaa CCooccii==
77
Totul aa ffost ff[cut pprin vvoluntariat ==i pprin ddonaii ((aveam
nevoie dde oo ssum[ iimportant[ ppentru aa ttip[ri ccartea îîn ssufici-
ente eexemplare, ccare ss[ ffie dd[ruite ccelor ccare ==i-oo ddoresc).
Cuvintele dde mmulumire cchiar nnu mmai aau ssens, ppentru cc[, oori-
cât aa= îîncerca ss[ lle aa=ez îîn ffraz[, ttot ffals vva ssuna. AA=a cc[,
spun ssimplu: LLE MMUL|UMESC TTUTUROR CCELOR CCARE
AU CCONTRIBUIT LLA RREALIZAREA AACESTEI CC{R|I, iindife-
rent ccu cce ssau ccu ccât. FFiecare aa ffost oo pp[rticic[ ddintr-uun
grup ccare ss-aa uunit îîn jjurul uunei iidei: aaceea dde rr[spândi îînv[-
[turile llui DDrunvalo.
Ceea cce vv[ rrog ppe vvoi, ccei cce aavei aacum îîn mmân[
aceast[ ccarte, eeste ss[ vv[ aamintii cc[ ttoate aaceste mmesaje
au ffost ttransmite vvideo ssau aaudio. TTranscrierea aa ffost ddifi-
cil[, iiar ccuvântul rrostit lliber eeste ddiferit dde ccel sscris. FFii îîn-
g[duitori, lluai eesena mmesajelor ==i nnu vv[ ll[sai aantrenai îîn
tendina, ffireasc[ ppoate, dde aa oobserva sstâng[ciile iinerente
unei aasemenea mmunci. CCeea cce cconteaz[ eeste iiubirea ccu
care aam llucrat, bbucuria ==i îîncrederea ppe ccare DDrunvalo
ne-oo aaduce ==i sscopul –– ccare aa ffost îîmplinit.
Îi mmulumesc llui DDaniel MMitel, ccare ii-aa vvorbit llui DDrunvalo
despre aacest pproiect, ll-aa ff[cut ss[ îîneleag[ ccât eeste dde
iubit ==i rrespectat dde ++coala llui ddin RRomânia ==i aa oobinut
acordul ss[u, ppentru aa ppublica ==i dd[rui aaceast[ ccarte.
Celelalte mmesaje aale llui DDrunvalo, ccare nnu aau ffost sse-
lectate ppentru aaceast[ ccarte –– îîntrucât aare ddeja uun nnum[r
foarte mmare dde ppagini –– lle vvom eedita ssub fforma uunui ee-bbook
=i lle vvom ppune lla ddispoziia vvoastr[, ccât dde ccurând pposibil.
+i aaceast[ ccarte, îîn aafar[ dde fforma eei ttip[rit[ ((oricât dde
multe eexemplare aam sscoate, ttirajul eeste ttotu=i llimitat) vva ffi
pus[, îîn fformat eelectronic, ppe ssite-uul EEditurii FFor YYou
www.editura-fforyou.ro ==i ppe wwww. eelenacocis.ro, ppentru aa
66

5. oar[, cchemarea sspre aasemenea iidei. ++coala llui sse aadre-
seaz[ ooamenilor, ccelor cce aau uun ccorp ffizic ==i rrespir[, mmai
au oo îînc[ oo iinim[ ccare bbate. DDrunvalo ==tie cc[ îîn nnoi sse gg[-
se=te ttotul, cc[ îîn sstructurile nnoastre sse aafl[ ttoat[ ccunoa=-
terea ==i cc[ nne vvom aaminti, lla ttimpul ppotrivit, cceea cce aavem
de ff[cut.
+i aa= mmai ssublinia cceva. ÎÎn aace=ti aani, ccând ccei mmai
valoro=i ooameni dde ==tiin[ aau ddat nnenum[rate ssemnale lle-
gate dde iiminentele sschimb[ri ccare vvor aavea lloc îîn vviitorul
apropriat –– cculminând ccu sschimbarea PPolilor MMagnetici ––
Drunvalo aa aajutat eenorm pplaneta nnoastr[, pprin cceremoniile
sacre ppe ccare lle-aa ff[cut îîn ttoat[ llumea, aan ddup[ aan, oori dde
câte oori aa ssimit cchemarea MMamei PP[mânt, ssau aatunci ccând
Mae=trii ÎÎn[lai ii-aau ccerut-oo. DDrunvalo eeste ssingurul mmem-
bru nnon-MMaya= îîn CConsiliul MMaya, iiar lleg[turile llui ccu ppopu-
laiile iindigene ((Maya, HHopi, KKogi, AArhuaco, WWiwa, KKankua-
mo) ssunt pprofunde ==i uunice. AAl[turi dde aace=ti îînelepi,
Drunvalo aa cc[l[torit cc[tre ccele mmai iimportante ppuncte eener-
getice ddin YYukatan ((Uxmal, LLabna, KKaba, CChichen IItza, Tu-
lum, KKahunlich, PPalenque), ddin GGuatemala ((Tikal) ==i îîn mmul-
te aalte llocuri, ppentru aa eechilibra ssistemul eenergetic aal ppla-
netei nnoastre ==i aa vvindeca PP[mântul.
Drunvalo MMelchizedek eeste oo eexpresie aa iiubirii nnecon-
diionate, eeste uun sspirit îînalt, uun MMaestru ccare aa rreu=it, îîn
doar ccâiva aani, ss[ sschimbe, îîn ttoat[ llumea, mmilioane dde
oameni, ss[ rrea=eze ppe ddrum ddrept mmilioane dde vviei. FFiind
Con=tiina DDivin[, CCon=tiina MMelchizedek, SSpirit mmateriali-
zat îîn llumile ppopulate ccu ffiine ccare ssunt îîn pproces dde ccre=-
tere sspiritual[ –– DDrunvalo ii-aa aadus oomenirii mmult mmai mmult
decât îînv[[turile llegate dde ggeometria ssacr[.
Drunvalo ii-aa aadus oomenirii oo rreîntoarcere cc[tre eener-
giile ssubtile aale iinimii. DDe mmii dde aani, îîn ddiferite ==coli sspiritua-
99
Cuv`nt ]]nainte
A=a ccum vvei aafla, îînc[ ddin pprimele ppagini aale aacestei
c[ri, MMae=trii MMelchizedek ssunt ttrimi=i ss[ aajute, aatunci ccând
se pproduce oo sschimbare mmajor[ îîn ccon=tiina uunei pplanete
=i îîn ccon=tiina ccelor ccare ttr[iesc ppe aacea pplanet[. EEste cclar
c[ aacum, îîn aaceste ttimpuri, eenergia PPlanetei PP[mânt eeste
în sschimbare ==i cc[ aaceste sschimb[ri eenergetice aample ppro-
duc sschimb[ri ssimilare, îîn ssistemul eenergetic uuman.
Întrebarea ffireasc[ eeste: cce ee dde ff[cut? ++i aapoi, ccum
putem ffi aal[turi dde MMama PP[mânt ==i dde TTat[l SSoare, îîn ddru-
mul LLor sspre uun aalt nnivel dde ccon=tiin[? CCum îîi aajut[m ppe
cei ddragi nnou[, îîn cce ffel nne ppunem îîn sslujba oomenirii? FF[r[
îndoial[ cc[ îîntreb[rile aar pputea ccontinua. FFiecare ddintre nnoi
are ssetul ss[u dde îîntreb[ri, ddar cceea cce nne uune=te eeste ppre-
ocuparea ppentru SSchimbare, ppentru oo llume mmai ffrumoas[
=i mmai sstabil[.
Ceea cce DDrunvalo fface ppentru nnoi eeste ttocmai ss[ sse-
dimenteze aaceste îîntreb[ri, aaceste ffr[mânt[ri ffire=ti aale
omului cce sse aafl[ îîn ppragul uunei nnoi llumi –– ==i nne dd[ ssoluii.
Soluii ssimple, ffire=ti, nnaturale, nne aajut[ SS{ NNE RREAMINTIM
cine ssuntem ==i cce aavem dde ff[cut, nne ssprijin[ îîn pprocesul
nostru iinterior dde cc[ut[ri pprofunde, nne aarat[ ccum ss[ nne
descoperim EEsena DDivin[, ccum ss[ nne rreg[sim ppe nnoi îîn-
=ine. ÎÎnv[[turile ttransmise dde DDrunvalo ssunt iinestimabile.
Calea ppe ccare eel nne-oo ppropune eeste aaccesibil[ ttutu-
ror, iindiferent dde ==colile ppe ccare lle-aa ff[cut ppân[ aacum, iin-
diferent dde cce ffel dde îînv[[tur[ aa uurmat, dde cce vvârst[ ssau
religie aare, iindiferent ddac[ aa aavut ppreocup[ri îîn ddomeniul
=tiinelor sspirituale ssau ddac[ aacum aa ssimit, ppentru pprima
88

6. Capitolul 11
2012: PPROFE|II DDIN IINIM{
Film rrealizat îîn 22009 CCu DDrunvalo MMelchizedek
Ori dde ccâte oori iintri îîn ddualitate, îîntotdeauna eeste aam[-
gitor. AAtunci ccând ee=ti ffoarte ccon=tient dde UUnitatea îîntregii
viei, eemiterea dde jjudec[i îîncepe ttreptat ss[ ddispar[.
Exist[ oo mmetod[ pprin ccare, ddac[ ee=ti cconectat ccu
Mama PP[mânt ==i TTat[l CCer, ppoi ssta îîn aacea sstare, ff[r[ cca
m[car ss[ ffii îîngrijorat.
Con=tiina MMelchizedek aa rrevenit ppe aacest PP[mânt,
ajutând lla gg[sirea dde cc[i ccare ss[ aasigure ssuccesul ffiec[rei
persoane îîn ddrumul ss[u sspre nnivelul uurm[tor dde eexisten[.
+i nnu aa eexistat aabsolut nniciodat[ uun mmoment îîn ccare ss[ nnu
g[sim oo ccale.
CCiinnee eessttee DDrruunnvvaalloo MMeellcchhiizzeeddeekk??
Drunvalo MMelchizedek eeste uun nnume ddruid. AAlii ll-aau
ales ppentru mmine –– nnu eeu ll-aam aales. ÎÎn llimba ddruid[, DDrun-
valo îînseamn[ uun ccop[cel ccare ccre=te îîn ppreajma uunui ppâ-
râu. CCopacii ddrunvalo ssunt nni=te ccop[cei ccare ccresc, dde
obicei, ppe llâng[ rrâuri mmici. MMelchizedek eeste ==i eel uun ccu-
vânt ddruid. DDruizii ll-aau cconsiderat uunul ddintre aaspectele llor
cele mmai iimportante ==i aau ssimit cc[ MMelchizedek ttr[ie=te îîn
centrul PP[mântului. AAcest llucru cconcord[ ccu mmulte ddintre
1111
le aacest ssubiect –– eenergiile ssubtile aale iinimii –– aa ffost ttrans-
mis ppe ccale ooral[, dde lla MMaestru lla ddiscipoli. TTreceau ddo-
u[zeci ssau ttreizeci dde aani, ppân[ ccând MMaestrul „„vedea” ccâ-
iva ddiscipoli ppreg[tii ss[ iintre îîn eenergiile ssubtile aale iinimii.
Drunvalo, pprin ==coala ppe ccare aa ccreat-oo –– ++coala AAdu-
cerii AAminte ((School oof RRemembering) –– ==i pprin ccursul ppe
care-ll ppreda îîmpreun[ ccu pprofesorii ==colii –– „„Trezirea IInimii
Iluminate” –– nne aajut[ ss[ nne cconect[m îînapoi lla eenergiile
inimii, ss[ ttr[im ==i ss[ ccre[m ddin aacest lloc SSacru.
De=i nnu mmai ttr[iesc îîn RRomânia, ssunt rromân ==i ssimt oo
mare bbucurie oori dde ccâte oori sspun aasta. AA= pputea sspune cc[
Drunvalo aare oo lleg[tur[ sspecial[ ccu RRomânia, ppentru cc[ aa
format mmuli pprofesori rromâni, lla ++coala ssa. ÎÎns[=i aaceast[
carte eeste oo mm[rturie aa iiubirii ==i aaprecierii ppe ccare ccei cce îî=i
caut[ ccalea oo aau ppentru aacest MMare MMaestru aal ttimpurilor
noastre, ppentru mmunca ==i dd[ruirea llui. DDin nnou, rromânii ssunt
campioni! AAceast[ iiniiativ[ eeste oonorabil[ ==i dde aapreciat.
M[ bbucur nnespus ss[ rrecunosc ==i ss[ sspun ttuturor cc[
impactul ppe ccare îîl aau îînv[[turile llui DDrunvalo îîn RRomânia
este eextraordinar: mmii dde rromâni ppractica aacum, mmeditaiile
lui DDrunvalo.
Cu mmult[ iiubire ==i aapreciere ppentru ffiecare ccititor aal
acestei ffrumoase cculegeri ddin mmesajele llui DDrunvalo, ppen-
tru ttoi ccei cce-ii uurmeaz[ îînv[[turile.
DDaanniieell MMiitteell
Profesor CCurs „„Trezirea IInimii IIluminate”
Mentor ==i MMembru îîn CConsiliul ==colii llui
Drunvalo MMelchizedek „„+coala AAducerii AAminte”
(School oof RRemembering)
1100

7. me. CChristos eeste ttrupul, eeste aaspectul ffizic aal îîntregii CCrea-
ii. PPrin uurmare, pplanetele, sstelele, ssorii, ooamenii ==i ttot cceea
ce pputem vvedea –– cchiar ==i cceea cce nnu pputem vvedea –– ttoate
acestea ffac pparte ddin CChristos –– ssunt ttrupul llui CChristos.
Aceste ttrepte dde eevoluie aau îînceput pprin CChristos, ddar ddin
Melchizedek. EExist[ uun cciclu dde eevoluie, îîn ccare CCon=tiina
Superioar[ ccoboar[ ddin cce îîn cce mmai jjos, îîn nniveluri dde ccon-
=tiin[ ccare ssunt ddezvoltate, iiar dde ffiecare ddat[ ccând sse
dezvolt[, eele ccoboar[ ttot mmai jjos. NNivelul lla ccare nne aafl[m
în mmomentul dde ffa[ eeste ccel mmai dde jjos lla ccare aam pputut
ajunge. AAceasta eeste llimita dde jjos. EExist[ nniveluri CChristice
si nniveluri MMelchizedek, ccare aau aajuns ppân[ aaici, jjos, uunde
ne aafl[m aacum.
Prin uurmare, eele aau ffost aangrenate îîn pprocesul dde ÎÎn[l-
are ==i aau ffost aangrenate îîn pprocesul dde ddec[dere. ÎÎn ppre-
zent, uurmeaz[ ss[ nne îîntoarcem. CCon=tiina uurmeaz[ ss[ ffac[
aceast[ cc[l[torie îînapoi, cc[tre SSurs[. IIar nnoi uurmeaz[ ss[ ffa-
cem ssalturi uuria=e îîn ccon=tiin[, aa=a ccum nnimeni nnu aa mmai
v[zut ppân[ aacum. VVa ffi oo cc[l[torie eexcepional[, îîntrucât
deja aam ccreat-oo, iiar aacum, nne îîntoarcem ffoarte rrapid. VVa
p[rea oo cc[l[torie iimposibil[, ddar nnu eeste aa=a, ppentru cc[ aam
mai ff[cut-oo. OO pputem fface ddin nnou.
Adev[rul eeste cc[ ttoat[ llumea eeste MMelchizedek ==i
toat[ llumea eeste CChristos. TToi ffacem pparte ddin aaceast[
energie. TToi îîl aavem ppe DDumnezeu îînl[untrul nnostru. IIdeea
c[ eexist[ ooameni mmai iimportani ddecât aalii ppur ==i ssimplu nnu
este aadev[rat[. TToi ssuntem lla ffel. AAvem aaceea=i vvaloare.
Suntem eegali, lla oorice nnivel. NNumai cc[ uunii ddintre nnoi aau
mers mmai îîn pprofunzime ssau mmai ddeparte ddecât aalii ==i aau
dobândit oo aanumit[ îînelepciune, ppe ccare aalii ddintre nnoi nnu
o aau. AAsta nnu nne fface mmai bbuni. SSuntem ddoar eexploratori. IIar
acum, nne îîntoarcem. TToi nne vvom îîntoarce, îîmpreun[, ppân[
1133
filosofiile iindigene ddin îîntreaga llume. DDar, lla uun nnivel ssupe-
rior, aaceasta îînseamn[ cc[ aatunci ccând aa ffost ccreat aacest
Univers… îîn aacest mmoment ffolosesc ccuvinte. ++i cchiar nnu
poi ffolosi ccuvinte, cca ss[ vvorbe=ti ddespre cceea cce vvorbesc
acum. LLimbajul ee llimitat ==i ttrebuie ss[ îînelegi cc[ nnu eexist[
cuvinte ccare ss[ ppoat[ ddescrie, ccu aadev[rat, cceea cce uur-
meaz[ ss[ sspun. EEste uun mmod aaproximativ dde eexprimare.
Când aa ffost ccreat, aacest UUnivers aa ffost cconceput dde oo aase-
menea mmanier[, îîncât DDumnezeu aa hhot[rât ss[ iintre îîn CCrea-
ie ==i ss[ sse ccunoasc[ nnemijlocit, aaltfel ddecât oo ff[cuse îînain-
te. CCând DDumnezeu aa iintrat îîn eea... nnu eexista nnimic. NNu eexis-
tau pplanete, sstele –– nnu eexista nnimic. ÎÎn rrealitate, eexista vvidul
– ppe ccare îîn pprezent ==tiina îîl nnume=te „„punctul zzero>. EEste
vidul ccare nnu cconine aabsolut nnimic. AA=adar, nnu eexista nnimic.
Dar, ccând DDumnezeu aa iintrat îîn eea, ffrecvena vvibraio-
nal[ aa nnumelui llui DDumnezeu, ccare pp[trunde îîn CCreaie,
este nnumit[ MMelchizedek. EEste oo ffrecven[ vvibraional[.
Apoi, ddup[ oo cclip[ –– iiar aaceasta eeste oo ssecven[ dde ttimp ––
a ffost ccreat CChristos. MMelchizedek ==i CChristos ssunt sstrâns
interconectai. DDe aaceea, aatunci ccând IIisus ==i-aa îînceput llu-
crarea sspiritual[, nnu aa pputut fface nnimic ppân[ ccând nnu aa dde-
venit oo pparte aalfa ==i oomega ddin OOrdinul llui MMelchizedek.
Pentru cc[ ttrebuia ss[ sse uuneasc[ ccu aaspectul MMelchizedek,
ca ss[ dduc[ lla bbun ssfâr=it cceea cce aavea dde ff[cut aaici. DDar,
în mmomentul îîn ccare aa ffost ccreat CChristos, oo aa ttreia ccompo-
nent[ aa ffost ccreat[ –– ccea ccare eeste ddeopotriv[ MMelchizedek
=i CChristos. PPe PP[mânt, nnu aavem nniciun ccuvânt ppentru eea,
dar hhindu=ii oo nnumesc PPersonalitatea ssuprem[. EEste cceva
mai mmare ddecât ccele ddou[ ssau îînsumarea ccelor ddou[ ––
Melchizedek ==i CChristos llaolalt[.
A=adar, eexist[ aaceast[ ttrinitate, aaceste ttrei aaspecte
care aau aap[rut aaproape iinstantaneu –– ddar îîntr-oo oordine aanu-
1122

8. VViiaaaa îînn SSeeddoonnaa
Aici ssunt ooameni ddin ttoate pp[rile. IIar ttoi ccei dde aaici
sunt ppreocupai dde iideile ==i cconceptele sspirituale ==i dde mme-
ditaie. VVreau ss[ sspun cc[ eenergia ccare iiese dde aaici rrepre-
zint[ nni=te vvortexuri ffoarte pputernice. EEste oo eenergie cce sse
rote=te ==i ccare iiese ddin PP[mânt.
Cu mmult ttimp îîn uurm[, nnativii aamericani aau ttratat aacest
p[mânt cca ppe uun pp[mânt ccu ttotul ssacru. EEi nnu llocuiau aaici.
+i-aau cconstruit ccase ==i aalte llucruri pprimprejur. AAici vveneau
ca ss[ mmoar[ ==i ss[ sse nnasc[. OOamenii vvin ==i ssimt eenergiile,
iar ddac[ sstau mmai mmult ppe aaici ==i ssunt iinfluenai dde eele,
ajung ss[ ffie iinteresai dde llucrurile sspirituale. PPoate cc[ eele
activeaz[ eenergia kkundalini ddin ooameni –– nnu ==tiu. DDar, aaici
chiar eexist[ cceva sspecial.
Acum ccâiva aani, ccând ddesf[=uram aaici sseminarii ccu
oameni –– aam inut mmulte ccursuri aaici ==i eeste cclar cc[ oo pparte
a aacestor llecii ppractice rreprezint[ oo llucrare eemoional[ ––
am ddescoperit iimediat cc[, aaici, eefectul aacestei aactivit[i ccu
valene eemoionale ddiferea dde ooricare aalt lloc. ÎÎn aalte llocuri,
ca ss[ mmi=ti ppe ccineva nnecesita mmult[ eenergie. AAici, ddoar îîi
dai uun mmic iimpuls uunei ppersoane ==i eea iizbucne=te ddin
punct dde vvedere eemoional. NNu sse ppoate aabine. EEste ccel
mai bbun lloc ddin llume îîntâlnit vvreodat[, îîn ccare ss[ ffaci oo llu-
crare ccu iimplicaii eemoionale.
ÎÎnnvv[[[[ttuurrii
Predau ddespre mmeditaie ddin 11984. IIar dde aatunci, cc[-
l[toresc ddestul dde mmult. PPublicarea pprimului mmeu vvolum ddin
cartea SSecretul sstr[vechi aal Florii VVieii, în 11998, aa ff[cut ss[
creasc[ ffoarte mmult iinteresul ooamenilor ppentru cceea cce ff[-
ceam. IIar îîn 22000, ccând aa aap[rut uurm[torul vvolum, iinteresul
1155
în aacel mmoment îîn ccare, „„puf!>, nnimic ddin ttoate aacestea nnu
vor mmai eexista ==i îîn ccare vvom ffi ddin nnou UUnime. IIar aapoi,
dup[ uun ttimp, vvei îînelege cc[ „„o, mmai eeste îînc[ oo ttreapt[!>
Nu aai vv[zut-oo dde lla îînceput. UUrci aacea ttreapt[ ==i aajungi lla
un nnivel dde UUnime ==i mmai mminunat.
Exist[ ppeste 1100.000 dde aastfel dde nniveluri, ppe ccare
Melchizedek lle-aa ddescoperit ==i ccercetat. ++i ccontinui ss[
mergi, ddar, îîntr-uun ffinal, aajungi lla sstarea îîn ccare ssuntem ccu
toii UUnul, iiar CCreaia eeste îîn nnoi. ++i ttrebuie ss[ llu[m oo hhot[-
râre, iiar aaceast[ hhot[râre ddepinde îîn îîntregime dde uunitatea
noastr[. PPutem ss[ nne îîntoarcem, ss[ iie=im ddin aacest nnivel
de ccreare aa llucrurilor ==i ss[ nne îîntoarcem lla UUnimea aa cceea
ce aam ffost îînainte. SSau pputem ss[ rreintr[m îîntr-uun aalt cciclu.
Iar ddac[ oo ffacem, rredevenim uun MMelchizedek, iiar vviaa nne
folose=te iimediat, ppentru cc[ aacum ==tim ccum ss[ ttr[im îîn
toate nnivelurile ddimensionale ==i ss[ nne ssusinem.
Fiecare llume ddimensional[ eeste iincredibil dde ddiferit[.
Dureaz[ mmult ttimp ss[ îînvei ss[ tte mmenii îîn ffiecare ddintre
aceste llumi ddiferite. DDar, îîn mmomentul îîn ccare aai pparcurs ttot
drumul ppân[ jjos ==i ttot ddrumul ppân[ ssus, ==tii ccum ss[ tte mmen-
ii. AAcea ppersoan[ eeste aasemenea uunei ccelule aalbe ddin ssân-
ge. EEste ffolosit[ dde vvia[.
De ffiecare ddat[ ccând eexist[ ppe uundeva vvreo pproblem[
dimensional[, MMelchizedek mmerge aacolo ==i sspune: „„Oa-
meni buni, uuite cce ee dde ff[cut, iiar nnoi vv[ aajut[m!> AAcest llu-
cru sse îîntâmpl[ aaici, aacum. UUrmeaz[ ss[ ttrecem pprintr-oo
schimbare ddimensional[ nemaipomenit[, iar ccon=tiina MMel-
chizedek ss-aa îîntors ppe PP[mânt, cca ss[ aajute lla gg[sirea dde cc[i
care ss[ aasigure ssuccesul ttuturor ooamenilor, îîn ddrumul llor
c[tre uurm[torul nnivel dde eexisten[. ++i nnu aa eexistat, aabsolut
niciodat[, vvreun mmoment îîn ccare ss[ nnu gg[sim oo ccale.
1144

9. Odat[ cce aai aavut oo eexperien[ kkundalini, nnu tte mmai ppoi
opri. NNu aai dde aales. TTrebuie ss[ ccontinui ss[ oo ccaui ==i ttoat[
viaa tta vvei vvrea ss[ rretr[ie=ti aaceast[ eexperien[.
KKuunnddaalliinnii
Despre aaceast[ eenergie eeste vvorba îîn nnoua ccarte,
+arpele dde LLumin[: energia kkundalini aa pplanetei. DDin pper-
spectiva ffiinei uumane, kkundalini pprovine ddin cchakra îîntâia ==i
urc[ pprin ssistemul dde cchakre. UUrc[ pprecum uun ==arpe, pprin-
tr-oo mmi=care ==erpuit[, îîn ssusul ccorpului. ÎÎn PP[mânt, eea uurc[
din ccentrul PP[mântului –– cchiar ddin ccentrul llui, ccare eeste ccha-
kra dde bbaz[ aa pplanetei. ++i uurc[, ddin nnou, pprin aaceea=i mmi=-
care ==erpuit[, ppân[ aajunge lla ssuprafaa llui ==i sse cconec-
teaz[ îîn aacel ppunct. AAstfel cc[, îîn sspaiul ddintre ccei ddoi ppoli ––
din ccentrul PP[mântului ppân[ îîn ppunctul dde lla ssuprafa[ –– sse
afl[ ppunctele cchakrelor PP[mântului.
Acest llucru eeste îîns[ ttemporar, cc[ci rr[mâne îîntr-uun
singur lloc ttimp dde aaproape 113.000 dde aani. DDin ppunct dde vve-
dere ggeologic, eeste oo pperioad[ ddestul dde sscurt[. AApoi, lla ffie-
care 13.000 dde aani, eenergia kkundalini sse ddeplaseaz[ îîn ddi-
ferite llocuri dde ppe ssuprafaa PP[mântului. NNoi nnu aavem nniciun
fel dde ccontrol aasupra llocului îîn ccare eea aalege ss[ sse mmute.
Tuturor ooamenilor ccare ttr[iesc îîn aacea zzon[ –– iiar
energia eei sse îîntinde ppe oo aarie ddestul dde mmare… aa= pputea
spune, dde ccel ppuin 11.100 kkm –– lle eeste aactivat[ eenergia
kundalini. AAstfel, ooamenii ddin llocul rrespectiv ddevin îînv[-
[torii llumii, ffarul llumii. EEa ttocmai ss-aa mmutat ==i iiat[, aacesta
este ssubiectul cc[rii: mmi=carea aacestei eenergii, ddin llocul îîn
care ss-aa aaflat îînainte, îîn llocul îîn ccare sse aafl[ îîn pprezent. CC[-
l[toria, ppovestirile, iistoria llegat[ dde aacest ssubiect… LLa
toate aacestea aau pparticipat aaproape oo mmie dde ttriburi iindi-
1177
lor aa ccrescut ==i mmai mmult. CCea dde-aa ttreia ccarte aa ffost Spaiul
Sacru aal IInimii, iar eea aa ddeschis uun ccâmp dde aaciune aa
meditaiei, ccu ttotul nnou, ddespre ccare nnu vvorbisem ppân[
atunci, îîn ccelelalte cc[ri.
Cea mmai nnou[ ccarte, iintitulat[ +arpele dde LLumin[, nu
este oo ccarte ddespre mmeditaie. EEste oo ccarte ddespre iinterco-
nexiunile mmele ccu ttriburile iindigene ddin llume. IIar uun llucru
care sse îîntâmpl[ ppe PP[mânt –– uun llucru ffoarte iimportant ––
despre ccare, ddin aanumite mmotive, nnimeni nnu vvorbe=te... PP[-
mântul eeste oo ccopie ffidel[ aa ffiinei uumane. SSau pputem ss[
privim ==i iinvers –– ffiina uuman[ eeste oo ccopie ffidel[ aa PP[mân-
tului. NNu aar[t[m cca eel, nnu ssuntem rrotunzi. AAr[t[m ddiferit.
Dar ccâmpul nnostru eenergetic –– CCorpul dde LLumin[ cce sse îîn-
tinde îîn jjurul ffiinei uumane, ccâmpul eelectromagnetic ==i ffor-
ma ccâmpului ddin jjurul oomului, ccare aare uun ddiametru dde aap-
roape 116-118 mmetri ==i eeste oo ssfer[ pperfect[, îîn iinteriorul cc[-
reia eexist[ uun ccâmp eelectromagnetic ffoarte ccomplex –– aacel
câmp eenergetic eeste iidentic ccu ccel ddin jjurul PP[mântului.
Treptat, NNASA aa pputut iidentifica nnumeroasele ccompo-
nente aale aacestui ccâmp, ffiind dde aacord ccu iideile nnoastre.
Deoarece eele ssunt lla ffel –– ==i nnoi ssuntem lla ffel –– mmodul îîn
care eenergia ccircul[ pprin ccorpul nnostru aare ==i eel lleg[tur[ ccu
P[mântul.
Aproape ttoat[ llumea ccunoa=te oorgasmul ssexual, ddar
nu ttoat[ llumea ccunoa=te rridicarea llui kkundalini, ccare eeste oo
alt[ fform[ dde oorgasm. EEste aaceea=i eenergie, ddar ccare uurc[
pe uun ccanal ddiferit. IIar aatunci ccând uurc[ ppe uun ccanal ddiferit,
scopul eei ddifer[. OOrgasmul ssexual, ccare eeste, îîn pprincipal,
pentru pprocreare –– aare ttotu=i nniveluri mmai iimportante, dde
care nnu ssuntem ccon=tieni –– iiar sscopul eenergiei kkundalini
este ss[ tte ttrezeasc[ ffa[ dde DDumnezeu ==i dde nnivelurile ssu-
perioare dde ccon=tiin[.
1166

10. sunt hhieroglife, iimagini, nnimic, îîn aafar[ dde uun ssingur llucru.
Spre ddeosebire dde MMarea PPiramid[, eea nnu eeste îînchis[
etan=, cci aare oo iintrare. EEste ddeschis[ ooamenilor, cca ss[ iintre
în eea. IIntri îîn eea ==i ddai dde oo ccamer[ iinterioar[ eenorm[, iiar îîn
partea dde ssus aa zzidurilor, sse aafl[ Floarea VVieii. EEste ssingu-
rul llucru ccare sse aafl[ aacolo.
Dat ffiind cc[ ppredam ddespre aacest ssubiect, mm-aam îîn-
trebat cce îînseamn[ aacest llucru ==i dde cce sse aafl[ Floarea
Vieii acolo? ++i aa=a aa îînceput ppovestea ccu ++arpele dde LLu-
min[. AA ffost ddemult, îîn 11985 ssau 11986.
Floarea VVieii eeste îîntâlnit[ pretutindeni în llume. MMa-
ya=ii ==tiu ddespre eea. CChichen IItzá eeste uun aalt lloc îîn ccare eea
se aafl[, iiar eei mm-aau ddus îîntr-oo ppiramid[, cca ss[ mmi-oo aarate.
Dar, pprima ooar[ aam vv[zut-oo ppe uun zzid vvechi dde 66.000 dde
ani, ddin EEgipt. ++tiam ddespre FFloarea VVieii ddinainte ss[ oo ffi
g[sit uundeva. PPentru cc[ SSferele dde LLumin[ –– ssau ÎÎngerii ––
m-aau iinstruit mmult ttimp ddespre ggeometria ssacr[ ==i ccum llu-
creaz[ eea. ÎÎmi aamintesc cc[, lla oo llun[ ddup[ cce ii-aam îîntâlnit,
m-aau ppus ss[ ffac uun mmic ttetraedru sstelat, ccare ccred cc[ ssea-
m[n[ ccu ccel ddin sspatele mmeu. LL-aam ff[cut ddin oopt ttriunghi-
uri mmici, cconfecionate ddin eelectrozi, ppe ccare ii-aam îîmbinat
manual. IIar ddup[ cce ll-aam ff[cut, ii-aam îîntrebat: „„+i aacum?
Ce eeste cchestia aasta sstupid[? CCe-ii aasta?> IIar eei mmi-aau sspus
c[ ee cceva ffoarte iimportant.
Mi-aa lluat, aa=adar, mmult ttimp ss[ sstudiez ggeometria
sacr[ ==i ss[ oo îîneleg ccu aadev[rat, ppân[ ss[ aajung lla sstadiul
de aa oo ccunoa=te aa=a ccum oo ccunosc aacum. ÎÎn ffinal, sstudie-
rea ggeometriei ssacre, iindiferent dde uunde îîncepi ssau ccine
e=ti –– nnu cconteaz[ dde ppe cce pplanet[ ee=ti ssau aai ffost, nnu aare
nicio iimportan[ –– ddac[ ccontinui ss[ sstudiezi ggeometria ssa-
cr[, vvei aajunge întotdeauna la FFloarea VVieii. PPentru cc[ eea
1199
gene. TTibetanii ==i hhindu=ii aau ffost pprofund iimplicai îîn aacest
proces ==i ttoi ==tiau cc[ sse îîntâmpl[ aacest llucru, ddar ttoi aau
r[mas tt[cui ==i nnu aau sspus nniciun ccuvânt. EEste iincredibil.
Acum, cc[ eea ss-aa mmutat ==i nnu mmai eeste uunde aa ffost, eeste ppo-
trivit ss[ vvorbim ddespre aacest llucru.
În ttrecut, eea ss-aa aaflat îîn mmunii ddin zzona eestic[ aa TTibe-
tului. ++arpele dde LLumin[ eeste LLumina llumii. EEste eenergia
care jjoac[ uun rrol iimportant, nnu ddoar ppentru ooamenii ccare
tr[iesc aaproape dde zzona îîn ccare sse aafl[ eea, cci ppentru îîntrea-
ga pplanet[. EEa aare iinfluen[ aasupra ooricui. EEnergia ss-aa aaflat
în mmunii ddin eestul TTibetului, îîntr-oo zzon[ îîndep[rtat[, îîn ccare
nu sse ==tie ss[ ffi eexistat vvreodat[ ccivilizaie. SS-aa aaflat lla oo aalti-
tudine mmare ddin aace=ti mmuni, ddar îîntr-oo vvale.
Iar ccu mmult ttimp îîn uurm[ –– aacum 113.000 dde aani –– cine-
va a cconstruit oo uuria=[ ppiramid[ aalb[ ddeasupra llocului îîn
care sse aafla eenergia. EEste ccea mmai mmare ppiramid[ ddin llume
– mmai mmare ddecât MMarea PPiramid[ ssau ddecât ooricare aalta.
Am ffost ffoarte nnorocos ss[ ppot vvorbi ccu eechipa dde
exploratori ccare aa ddescoperit aaceast[ ppiramid[. ÎÎn ccarte
scrie ddespre aacest llucru. EEi aau vvenit îîns[ lla mmine ddin ccauza
celor ddescoperite aacolo. MMi-aau sspus cc[ aau ffost nnecesare
=ase lluni ppentru aa aajunge lla ppiramid[. EEa eeste aacoperit[ dde
z[pad[ ttot ttimpul aanului. OO ppiramid[ aalb[, ssub zz[pad[.
Dar, îîn ffiecare aan, eexist[ aaproape ddou[ ss[pt[mâni îîn ccare
z[pada sse ttope=te ==i ppiramida sse ppoate vvedea, ddup[ ccare
este ddin nnou aacoperit[ dde zz[pad[. AA=a cc[ aau aavut ttimp ss[
ajung[ aacolo lla mmomentul ppotrivit. DDe ffapt, pprima ooar[
când aau mmers, nnu aau rreu=it ss[ oo vvad[, ddar aa ddoua ooar[ aau
procedat ddiferit ==i aau rreu=it.
Mi-aau sspus cc[ ppiramida aarat[ dde pparc[ aar ffi ffost ff[-
cut[ iieri. EEste ff[r[ ccusur, pperfect[; ttoate ppietrele sse îîmbin[
perfect. NNimeni nnu aa vv[zut-oo. NNu eeste sscris nnimic ppe eea, nnu
1188

11. apropie ==i mmai mmult. 221 îîmp[rit lla 113 eeste ==i mmai aaproape.
Folosind aacest ==ir sspecial, vviaa ccontinu[ ss[ sse aapropie ddin
ce îîn cce mmai mmult dde aacest NNum[r dde AAur. DDe ffiecare ddat[
când îînregistreaz[ oo ccre=tere, eea sse aapropie dde ffapt dde
perfeciunea aacestui NNum[r. ÎÎntrucât uultimul nnum[r ccare aa
fost îîmp[rit lla ccel aanterior sse vva aapropia mmai mmult ddecât rra-
portul pprecedent. NNu ddureaz[ mmult, cc[ci 221:13 eeste foarte
apropiat dde NNum[rul dde AAur. DDac[ îîmpari 2233 lla 1144, chiar
te aapropii dde eel. IIar ppe mm[sur[ cce ccontinui ss[ îîmpari nnu-
merele, rrapoartele sse aapropie aatât dde mmult dde aacest NNu-
m[r, îîncât nnu mmai ppoi fface ddiferena.
FFllooaarreeaa VViieeiiii eessttee uunn ccoodd
Floarea VVieii rreprezint[ mmodul îîn ccare eeste oorganizat
totul. EEste mmodalitatea dde aa sstructura vviaa. TToate sschelele
metalice, pprocesele cchimice ==i ttoate llucrurile dde aaceast[
natur[, ttotul, ff[r[ nnicio eexcepie, sse bbazeaz[ ppe ggeometria
sacr[. ++i nnu ppoi îînelege ccu aadev[rat cce aanume sse îîntâm-
pl[ îîn ddomeniul cchimiei, ffizicii, îîn aarhitectur[ ssau îîn oorice
domeniu sstructural, ff[r[ ss[ îînelegi ggeometria ssacr[. DDac[
nu oo ccuno=ti, îîi llipse=te cea mmai important[ ccheie aa CCrea-
iei, ddeoarece nnu ppoi îînelege cceea cce ccaut[ eea ss[ ffac[. ++i
nu nnumai cc[ fface aacest llucru, ddar ==i cconecteaz[ ssubiectele
între eele. OOricare aar ffi ssubiectul ddespre ccare vvorbe=ti, eel
este ggeometric.
Odat[ cce îînelegi ggeometriile ffolosite dde uunele ssu-
biecte ==i aanalizezi uun ssubiect ttotal nneînrudit… PPoi llua mmu-
zica, ppe dde oo pparte ==i… ppoate pproblemele eemoionale.
Cum aar pputea ffi ccorelate mmuzica ==i pproblemele eemoionale?
Ele ssunt sstrâns ccorelate ==i ppot sspune aacest llucru ddespre
orice subiect. PPentru cc[, ddac[ aanalizezi mmuzica, eea eeste tto-
tal ggeometric[. MMatematica… FFoarte mmuli ffizicieni ssunt dde
2211
este ccheia ppentru oorice ==i eea cconine absolut ttoate celelalte
geometrii ssacre. EEa cconine ttotul.
În pprezent, aam vverificat-oo ccu zzeci dde mmii dde llucruri
diferite ==i aam ddescoperit cc[ nnu eexist[ nnimic îîn CCreaie, îîn
Univers, ccare ss[ nnu ffie cconstruit eexact ccu aajutorul ppropor-
iilor, cconfiguraiilor ==i fformelor ggeometriei ssacre. CChiar ==i llu-
cruri lla ccare nnu tte-aai ggândi, ssunt ttot ggeometrice. DDac[ sstu-
diezi ccristalele ==i vvezi aaranjamentele aatomilor, ppoi sspune:
„Bine, ppot ss[ vv[d aasta.> DDac[ ccercetezi vviru=ii… oorice vvirus
este ggeometric. OO sstructur[ dde mmici ppoliedre. UUnele llucruri
sunt eevidente, aaltele nnu. DDac[ sstudiem pplantele, aaceast[
geometrie nnu eeste ffoarte eevident[. CCa ss[ vvezi ccum eeste iim-
plicat[ ggeometria ssacr[ îîn eele, eeste nnevoie dde oo ccercetare
mai ttemeinic[.
+irul llui FFibonacci eeste sstrâns llegat dde mmodul ddeo-
sebit ((organic) îîn ccare sse ddesf[=oar[ pprocesele cchimice,
întrucât ccheia ccare sst[ lla bbaza ttuturor llucrurilor ddin UUnivers
este NNum[rul dde AAur –– rraportul 11,6180339… ccare ccontinu[
la iinfinit. AAcest rraport eeste ccrucial ppentru vvia[. ÎÎn mmod iintui-
tiv, vviaa ==tie aacest llucru. DDar, ppentru cc[ eeste uun nnum[r iin-
finit –– nnu eeste uun nnum[r îîntreg, eeste iiraional –– nnu sse îîncheie
niciodat[. VViaa ppoate llucra ccu aastfel dde llucruri. EEa aa ddes-
coperit oo aalt[ ccale, ccare sse nnume=te ++irul llui FFibonacci. EEl
începe ccu 00, 11, 11, 22, 33, 55, 88, 113, 221, 334, 555, 889, 1144, 2233…
=i ccontinu[ lla iinfinit. DDac[ iiei ttrei nnumere, ccum aar ffi 33, 55 ==i
8, ddac[ îîl iiei ppe 55 ==i îîl aaduni ccu nnum[rul ddinainte, 33, ==tii ccare
este uurm[torul, aadic[ 88. PPrin uurmare, vviaa ppoate ddetermina
în cce ffel sse pproduce ddezvoltarea. DDoar uuitându-sse lla ppunc-
tul îîn ccare aa ffost, eea ==tie îîncotro sse îîndreapt[. AAcest llucru
este iimportant, ddeoarece ddac[ îîmpari 55 lla 33, oobii uun
num[r ffoarte aapropiat dde 11,6180339. DDar ddac[ îîmpari 88 lla
5, nnum[rul rrezultat eeste ==i mmai aapropiat. 113 îîmp[rit lla 88 sse
2200

12. re. MMai eexist[ oo ccolecie dde îînv[[turi, ccare ee lla ffel dde vveche
ca aacest UUnivers… DDac[ iiei 113 ssfere ddin FFloarea VVieii ––
exist[ oo mmetod[ dde aa lle eextrage ddin eea –– aaceste 113 ssfere
sunt nnumite FFructul VVieii. LLe-aam ddat aacest nnume ppentru cc[
exist[ 113 mmoduri îîn ccare ppoi llua llinii mmasculine… SS[ eexplic.
Liniile ffeminine ssunt ccurbe, ccirculare, îîn zzig-zzag; oorice llinie
curb[ eeste dde nnatur[ ffeminin[. LLiniile mmasculine ssunt ddrep-
te. DDac[ iiei aaceste 113 ccercuri ==i ssuprapui ppeste eele llinii
masculine –– ==i ssunt 113 mmoduri ddiferite îîn ccare oo ppoi fface ––
rezult[ 113 ssisteme ddiferite dde ccunoa=tere, ccare ccreeaz[
toate ddetaliile mminuscule, eexistente îîn îîntreg UUniversul. AA
existat uun mmoment îîn ccare aam îîneles aacest llucru.
Indiferent cce aanume sstudiem, iindiferent îîncotro nne îîn-
drept[m ssau ccum ffacem aacest llucru, ttotul sse rreduce lla
acela=i ttipar. AAbsolut ffiecare ccristal –– ==i ssunt ssute dde mmii dde
cristale –– sse rreduce lla uunul ddintre ccele ccinci ssolide aale llui
Platon, ccare rreprezint[ uunul ddintre ccele 113 sseturi dde ccu-
noa=tere ccare pprovin ddin FFructul VVieii. OOdat[ cce aam îîneles,
mi-aam zzis: „„În rregul[! IIndiferent ccine aa ccreat UUniversul, aa
fost uun ssingur GGând, oo ssingur[ PPersoan[, oo ssingur[ MMinte.>
La oora aactual[, ==tim cc[ mmintea aare ddou[ llaturi: eemis-
fera ddreapt[ ==i ccea sstâng[. IIar ppuntea ddintre eele eeste ccor-
pul ccalos. AAtunci ccând ee=ti cconvins dde aacest llucru –– aadic[
fiecare ccelul[ ddin ccorpul tt[u ==tie ffoarte bbine aacest llucru ––
se îîntâmpl[ cceva ccu ttine ==i tte sschimbi. SSe pproduce oo ttrans-
formare aa ccon=tiinei. AAm ssimit-oo ==i ccunoscut-oo îîn mmine îîn-
sumi, aam vv[zut-oo lla mmuli ooameni ccare aau ttrecut pprin aasta.
În aacel mmoment, cc[utarea tta dde aa gg[si uunitatea vvieii dde ppre-
tutindeni ddevine mmult mmai cconcentrat[, ppentru cc[ ==tii ssigur.
Dualitatea eeste ddoar oo iiluzie. IIar aaceast[ iiluzie sse mma-
nifest[ îîn vviaa nnoastr[ îîn ttot ffelul dde fforme. NNoi ccredem cc[
este rreal[. JJudec[m ttotul: aasta ee bbun, aaia ee rr[u, nneutru…
2233
p[rere cc[ eea eeste eesena ttuturor llucrurilor. MMatematica nnu
exist[ îîns[ dde uuna ssingur[. EEa aa pprovenit ddin ggeometria
sacr[. MMai îîntâi ttrebuie ss[ eexiste cconfiguraia, fforma ==i ppro-
poriile, iiar nnumerele vvin ddup[ aaceea. DDe aacolo aau pprove-
nit. PPrin uurmare, eeste ddoar oo mmetod[ pprimar[. DDar ddac[ îîn-
elegi ccum eeste mmuzica, ppoi ttrece lla eemoii ==i ppoi vvedea
cum sse ccoreleaz[. ÎÎmi ddau sseama cc[ eemoiile ssunt uun ssu-
biect ppotrivit, ppentru cc[ nnu i-aai pputea îînchipui cc[ ssentimen-
tele ppot ffi ggeometrice. CCum aar ffi iiubirea. IIubirea? IIubirea
este ggeometric[? SSau ggelozia? EEste ggeometric[? Da. SS-aa
demonstrat ==tiinific. IIubirea aare oo fform[. UUra aare oo fform[.
Absolut oorice eemoie ppe ccare oo ==tim, ffie ppozitiv[, ffie nnega-
tiv[, aare oo fform[. OO ppoi ine îîn mmân[ ==i fforma rrespectiv[ rre-
prezint[ aacel ssentiment.
Nu aam cc[utat ss[ ddemonstrez nnimic nnim[nui ddin llume,
ci ddoar mmie îînsumi. ++i vvreau ss[ mm[ aasigur, îînainte dde aa mmer-
ge mmai ddeparte, cc[ eexist[ ddoar uun ssingur DDumnezeu. HHa-
ha-hha! ++tii? DDiferite rreligii sspun cc[ eexist[ mmai mmult dde uun
singur DDumnezeu… ffiecare rreligie sspune: „„Nu, DDumnezeul
meu eeste uunicul, iiar aal tt[u ee ffals.>
Asta aam cc[utat ss[ ffac. AAm vvrut ss[ mm[ aasigur cc[ eexist[
un ssingur ggând ccoerent îîn ttoate. SStudiind aacest llucru, lla uun
moment ddat, mmi-aa ddevenit ffoarte llimpede ffaptul cc[ eexist[
doar oo singur[ Minte, ccare aa ccreat îîntregul UUnivers. UUn sin-
gur gând. IIar eel ppoate ffi rredus lla oo ssimpl[ ssfer[. ++i aaceas-
ta eeste ttot cceea cce eexist[. IIar FFloarea VVieii –– ppe ccare i-aam
ar[tat-oo –– eeste rrelaia ccu pprivire lla mmodul îîn ccare sse ppot iin-
terconecta ssferele.
Iar ccând aajungi lla 119 aastfel dde ssfere, mmodelul iimaginii
rezultate eeste dde aasemenea nnatur[, îîncât llucrurile ddevin
foarte cclare. DDac[ rretrasezi ccu ggrij[ ggeometria, ddescoperi
c[ aabsolut oorice llucru eexistent sse aafl[ îîn iinteriorul uunei ssfe-
2222

13. Noua ZZeeland[ –– uunele ddintre ccele mmai vvechi ttriburi, ccare
au uun ttrecut mmult mmai îîndep[rtat ddecât aar pputea cconcepe
vreodat[ aarheologii, ccel ppuin ppotrivit sspuselor llor –– iiar eeu îîi
cred. AADN-uul llor aare îîns[ oo ssecven[ ddiferit[ dde aa nnoastr[.
Sunt ddiferii –– sse ppoate rremarca aacest llucru ==i sse ppoate
dovedi ==tiinific ddac[ ssunt ssau nnu ddiferii.
Apoi, ssuntem nnoi, ccare rreprezent[m uurm[torul nnivel.
Iar ddac[ mm[sori ccercul ==i pp[tratul nnostru –– ccele ccare ggene-
reaz[ nnivelul nnostru dde ccon=tiin[ –– cconstai cc[ eele nnici mm[-
car nnu sse aapropie dde NNum[rul dde AAur. NNoi nne aafl[m lla uun
nivel nnearmonios dde ccon=tiin[.
Dar, îîn îînelepciunea CCreatorului, ppentru aa aajunge dde
la pprimul nnivel lla nnivelul uurm[tor –– ccare eeste ==i eel aarmonios
– ttrebuie ss[ ttrecem pprin eetapa îîn ccare nne aafl[m. ÎÎntr-uun ffel,
eu vv[d aaceast[ eetap[ cca ppe oo ppiatr[ aaflat[ îîn mmijlocul uunui
râu. TTu ccaui ss[ ttraversezi dde ppe uun mmal ppe ccel[lalt. CCele
dou[ mmaluri ssunt aarmonioase, ddar ppiatra nnu ee ffoarte aarmo-
nioas[. NNu eeste uun lloc ssigur îîn ccare ss[ tte aafli. AA=a cc[, aate-
rizezi ppe eea ==i tte ggr[be=ti ss[ aajungi ppe mmalul ccel[lalt. Nu
r[mâi acolo. NNoi ssuntem îîn aaceast[ ssituaie dde 113.000 dde
ani, iiar aacesta eeste uun ssalt ffoarte rrapid.
Dac[ rr[mânem îîns[ aaici uunde ssuntem, vvom distruge
totul, ppentru cc[ nnu ssuntem îîn aarmonie ccu rrestul UUniversului
– ssau cchiar ccu aaceast[ PPlanet[.
Îns[=i nnatura aa ccine ssuntem nnoi eeste ppericuloas[. ÎÎns[
trebuie ss[ ttrecem pprin aaceast[ eetap[. TTrebuie ss[ ffim ccine
suntem. NNu ee ggre=it, nnu ee rr[u –– eeste ddoar nnecesar. AApoi,
ajungem ppe ppartea ccealalt[ ==i ssuntem lla uun nnivel dde UUnime
chiar ssuperior ccelui lla ccare nne-aam aaflat ==i ccelui aal ppopoa-
relor iindigene.
+i aacesta eeste sscopul aa tot ceea cce sse îîntâmpl[, îîn
prezent, ppe PP[mânt.
2255
=i ccontinu[m ss[ oo ffacem ccu aalte llucruri. CCând ffacem îîn
mod cconstant aacest llucru ffa[ dde ttot cceea cce nni sse îîntâm-
pl[, eemitem jjudec[i.
Atunci ccând ssuntem cconvin=i dde uunitatea îîntregii vviei,
actul dde aa jjudeca îîncepe, ttreptat, ss[ ddispar[. ÎÎncepem ss[
înelegem cc[ este o iiluzie. AAproape ttoate rreligiile ==i ssiste-
mele sspirituale ccare ss-aau ddezvoltat îîn llume uurm[resc ss[ îîn-
dep[rteze aaceast[ ppolaritate ==i ss[ gg[seasc[ oo ccale pprin
care ss[ ppoi vvedea uunitatea.
CCoonn==ttiiiinnaa UUnniimmiiii
Ei bbine, UUnimea eexist[ îîntotdeauna. OOri dde ccâte oori iin-
tri îîn ddualitate, eeste îîntotdeauna oo iiluzie. EEste oo eetap[ aa
con=tiinei. AAvem nniveluri dde ccon=tiin[ ppe ccare lle-aam rredus
la ggeometria ssacr[ ==i sse ppoate dde ffapt oobserva cc[ eea aare
de-aa fface ccu uun pp[trat îînscris îîntr-uun ccerc. DDac[ iiei pperime-
trul pp[tratului ==i îîl îîmpari lla ccircumferina ccercului, rrezultatul
obinut eeste 11,6180339 –– aadic[ NNum[rul dde AAur. EExist[ uun
tipar ggeometric ccare îîi ddemonstreaz[ cc[, aatunci ccând ssfe-
rele ==i pp[tratele sse eextind ddincolo dde cceea cce sse nnume=te
progresie ggeometric[ –– îîncepi ccu uun ccerc ==i uun pp[trat mmic,
care sse mm[resc ddin cce îîn cce mmai mmult. PPe mm[sur[ cce eele sse
extind sspre eexterior, ssurvin mmomente bbine ddefinite îîn ccare
ele sse aapropie ffoarte mmult dde NNum[rul dde AAur. IIar ddac[
continui ss[ lle eextinzi, eele sse aapropie ddin cce îîn cce mmai mmult,
la ffel cca îîn ++irul llui FFibonacci.
Exist[, aa=adar, uun mmoment îîn ccare vviaa ddevine ccon-
centrat[ –– ssau oomenirea ddevine cconcentrat[. IIar aacel nnivel
reprezint[ oo ccon=tiin[ aa UUnimii, ddeoarece sse aapropie eex-
trem dde mmult dde NNum[rul dde AAur.
Acest nnivel îîl aau ppopoare ccum ssunt ttriburile KKogi, ddin
Columbia, aaborigenii ddin AAustralia, TTangata WWhenua, ddin
2244

14. toate. EExist[ cceea cce eexist[. DDar ssunt ffoarte mmulte cc[i dde iin-
terpretare ==i ppercepere aa aacestei rrealit[i uunice. IIar ddualita-
tea ddespre ccare aam vvorbit mmai îînainte –– nnivelul dde ccon=tiin[
la ccare nne aafl[m –– eeste ddoar oo ccale. UUniversul aa îînv[at aap-
roape 1100.000 –– cchiar cceva mmai mmult –– 1100.000 dde cc[i im-
portante; iiar ccând pprive=ti pprin pprisma llor, UUniversul ppare
complet ddiferit. UUnele nnu aau nnici sstele, nnici pplanete ssau aalt-
ceva, ==i ttotu=i eeste aacela=i sspaiu, ddar eele ppar ddiferite. IIar
pentru ffiecare ddintre aaceste 1100.000 dde mmoduri ddiferite
exist[ miliarde de pposibilit[i. AA=a cc[ ppoi pprivi pprin pprisma
con=tiinei UUnimii ssau pprin ccea aa ppolarit[ii –– eeste uun mmod
de aa pprivi vviaa. AApoi, ppoi sstudia ttoate aanimalele, bbacteriile,
insectele ==i ttoate ccelelalte fforme dde vvia[, ccare ssunt ccreate
de aacela=i mmod dde ppercepere aa rrealit[ii. Iat[ cce îînseamn[
con=tiin[, ffelul îîn ccare iinterpret[m rrealitatea uunic[.
Pe mm[sur[ cce nne eelev[m ccon=tiina, îîn jjurul ccorpului,
în aaceast[ fform[ ggeometric[ eelectromagnetic[ cce nne îîn-
conjoar[ ccorpul, ppe mm[sur[ cce nne ÎÎn[l[m, nne mmodific[m
percepia aasupra ddiferitelor fforme ==i sstructuri. CCâmpul MMer-
Ka-BBa, ccare eeste ppredat îîn pprimele mmele ddou[ cc[ri ddespre
care aam vvorbit, rreprezint[ aa ddoua pposibilitate. PPrima pposi-
bilitate eeste uuna ffoarte ssimpl[, ppe ccare oo ffolosesc dde mmii dde
ani ==amanii ==i vvracii ddin îîntreaga llume. ÎÎns[, aaceasta nnu
este îîndeajuns dde pputernic[ ppentru cceea cce aavem nnevoie,
pentru cceea cce ffacem nnoi. CCea ddespre ccare ppredau îîn ppre-
zent eeste iideal[ ppentru cceea cce ffacem –– cchiar ddac[ eexist[
oameni ccare îîncearc[ ss[ sspun[ cc[ aavem nnevoie dde llucruri
mai ccomplexe –– îîntrucât, îîn mmomentul dde ffa[, PP[mântul
are îîn jjurul ss[u uun ccâmp ccare aare eexact aaceast[ fform[. PPrin
urmare, ssuntem aacordai ccu PP[mântul, iiar aatunci ccând eel sse
mi=c[ sspre nniveluri ssuperioare, nne mmi=c[m ==i nnoi îîn aacela=i
timp ccu eel. OOdat[ cce aajungem lla nnivelurile uurm[toare, ppu-
2277
UUNNIIMMEEAA
În vvremuri sstr[vechi, mmulte ttriburi iindigene aau ffolosit
diverse ttipuri dde ssubstane hhalucinogene. DDar nnu aau ffolosit
niciodat[ vvreuna ddintre ssubstanele ppe ccare lle ffolosesc ooa-
menii ddin zzilele nnoastre –– ggenul dde ddroguri dd[un[toare
con=tiinei, ffiindc[ aacestea tte ffac ss[ rregresezi. ÎÎns[, mmulte
dintre ssubstanele hhalucinogene ffolosite dde eei –– ccactusul
San PPedro, ffrunzele dde ccoca, cciupercile ==.a. –– ssunt ssubs-
tane nnaturale. PPentru eei, aaceasta aa ffost oo aalt[ mmodalitate dde
a îîncepe ss[ îîneleag[ aamploarea ccon=tiinei. OOdat[ cce aau
îneles aacest llucru, ==i-aau ppetrecut rrestul vvieii îîn cc[utarea eei.
În llume, eexist[ mmulte mmetode mminunate dde aa mmedita,
care tte vvor cconduce lla aacea ccon=tiin[. NNu ee oo ssingur[
cale. VVreau ss[ sspun cc[ mmie mmi-aa ffost aar[tat[ oo ccale, ppe ccare
o ==i ppredau –– ddar eea nnu eeste ssingura ccale.
Sunt mmulte aalte cc[i, ccare vvor dda rrezultate lla ffel dde
bune. BBudismul ttibetan aare iideile ssale, hhinduismul aare
foarte mmulte iidei, ssufismul aare aalte iidei, ttaoismul eeste oo ccale
foarte ssimpl[ ==i uu=oar[ dde aa ttr[i, pprin ccare ss[ gg[se=ti SSursa
vieii. SSunt multe! TToate aau ffost ttestate. OOamenii aau uurmat
aceste cc[i ==i eele aau ddat rrezultate. DDac[ aai îîn vvedere aacest
lucru, ttrebuie ss[ ttestezi aaceste cc[i ddiferite. EEu lle-aam îîncer-
cat ppe mmulte ddintre eele. NNu mmai ==tiu eexact ccâi iinstructori aam
avut, îîns[ aau ffost ppeste 770. DDe mmulte oori, ÎÎngerii mmi-aau ddat
chiar nnumele, aadresa ==i nnum[rul dde ttelefon aal uunui iinstruc-
tor dde ccare nnici mm[car nnu aauzisem. MMi-aau sspus: „„Sun-oo ppe
persoana aasta!> ++i aam ssunat-oo. AApoi, aam îîntrebat ddac[ ppot
s[ sstudiez ccu eea, mmi-aa sspus cc[ dda, ==i aastfel, aam îînv[at dde
la aaceste ppersoane ccât aam pputut dde mmult.
Oamenii aau ppuncte dde vvedere ffoarte ddiferite. AAdev[rul
este cc[ eexist[ ddoar oo uunic[ rrealitate. AAsta aam îînv[at ddin
2266

15. de aani. DDe ffapt, eele vvariaz[ dde lla 88.000, ppân[ lla 112.000 dde
ani; ddeci ddureaz[ aaproximativ 110.000 dde aani. CCercetând
fundul llacurilor, eel aa ddescoperit cc[, ttimp dde aaproximativ
90.000 dde aani, nnu aa eexistat ddeloc ppolen, ppentru cc[ eexista
doar gghea[ ==i nnu ccre=teau pplante ssau aaltceva. IIar aacel sstrat
era uurmat dde oo pperioad[ dde 88.000, 110.000, ppân[ lla 112.000
de aani –– ddeci, aaproximativ 110.000 dde aani –– îîn ccare ppolenul
era pprezent, uurmat aapoi dde oo aalt[ pperioad[ dde 990.000 dde
ani ff[r[ ppolen. EEste cca uun cceas cce mmerge îîn ttrecut, ttimp dde
foarte mmulte mmilioane dde aani –– ssute dde mmilioane dde aani.
Desigur cc[ aacest llucru nnu rreprezint[ oo nnoutate. DDar
s[ sspui cc[ nnu ee mmare sscofal[… AAtunci ccând ttrecem dde lla
o pperioad[ dde îînc[lzire lla oo eer[ gglaciar[, eeste cceva impor-
tant. ÎÎntrucât ttemperatura mmedie aa PP[mântului sscade lla oo
temperatur[ dde aaproape -550°C, îîn 772 dde oore. IIar aacest llucru
a ffost ddemonstrat ==tiinific –– sscade în 33 zzile. AA=a cc[, ddac[
s-aar îîntâmpla aacest llucru, ccea mmai mmare pparte aa fformelor dde
via[ dde ppe PP[mânt aar ppieri. MMereu ss-aa îîntâmplat aa=a. FFace
parte ddin vvia[. AA=a ddecide MMama PP[mânt ss[ ffac[. NNu sse
poate sspune cc[ eeste rr[u ssau ggre=it –– ppur ==i ssimplu eeste.
Aceste ppersoane aau pputut ddescoperi ccu eexactitate ccu
ce aanume aavea lleg[tur[ eera gglaciar[. IIar aacum ==tim. NNu
este oo tteorie… îîntr-uun ffel, ttotul eeste tteorie, ddeoarece nnu
=tim nniciodat[ ssigur cce vva fface VViaa. EE cca SSoarele ccare rr[-
sare ddimineaa: eeste oo tteorie, cchiar ddac[ rr[sare îîn ffiecare
zi. PPoate cc[, dde aaceast[ ddat[, SSoarele nnu vva mmai rr[s[ri. NNu
e=ti nniciodat[ ssigur. PProbabilitatea eeste îîns[ ffoarte mmare.
John HHamaker aa ddescoperit cc[ eera gglaciar[ aavea lle-
g[tur[ ccu ssubstanele mminerale –– ccu mmineralele ddin ssubsol.
Putem îîncepe ccu ssfâr=itul uunui cciclu gglaciar. IIar aatunci ccând
subsolul îîntregului PP[mânt nnu mmai aare ssubstane mminerale
– ccând ssunt llimitate, eexistând ddoar oo aanumit[ ccantitate ssau
2299
tem ttrece lla aalte ccâmpuri MMer-KKa-BBa, ddiferite dde ccel ppe ccare
îl aavem aacum.
[Scris pe ecran:]
P[durea eeste uun oorganism ddeosebit, dde oo bbun[tate ==i
o mm[rinimie nnelimitate…
Ea oofer[ pprotecie ttuturor ffiinelor,
Oferindu-ii uumbr[,
chiar ==i tt[ietorului ccare oo ddistruge.
~ Gautama BBuddha
IInnccoonn==ttiieennaa ccaarree ddiissttrruuggee PP[[mmâânnttuull
Înc[lzirea gglobal[ aare lleg[tur[ ccu ccon=tiina. VVa ddura
mult ttimp cca ss[ eexplic, îîns[ ttot cceea cce sse îîntâmpl[ ppe PP[-
mânt, uunghiul dde îînclinaie, aaxele PP[mântului, oorbita PP[-
mântului, ttoate aaceste llucruri iinflueneaz[ mmodul îîn ccare iin-
terpret[m rrealitatea uunic[ ddespre ccare aam vvorbit.
Înc[lzirea gglobal[ nnu eeste oo nnoutate. DDe bbun[ sseam[
c[ aa mmai aavut lloc ppân[ aacum. AAm iidentificat-oo îîn ttimp, ppân[
în uurm[ ccu 2240 dde mmilioane dde aani. EEste uun cciclu ccare sse
desf[=oar[ dde ffoarte mmult ttimp. EExist[ oo ppersoan[, DDr. JJohn
Hamaker, aa cc[rui aactivitate aa ffost iimportant[. CCred cc[ eel ==i-
a ff[cut ppublice iinformaiile ppe lla ssfâr=itul aanilor 11960. AAp-
roape nnimeni nnu ppomene=te dde eel. EEl aa mmers ss[ ccerceteze
fundul ttuturor llacurilor sstr[vechi ddin îîntreaga llume ==i aa ppre-
levat mmostre dde cc[rbune –– dde 115 ccm. îîn ddiametru ==i 33 mm
în[lime –– pputând ccerceta aastfel pperioade dde aacum ccca 2200
de mmilioane dde aani, îîn aaceste mmostre dde cc[rbune, iiar aapoi,
le-aa iinterpretat. AAstfel, eel aa ddescoperit cc[ eerele gglaciare aau
existat pperiodic.
În pprincipiu, eerele gglaciare ddureaz[ îîn jjur dde 990.000
de aani, iiar pperioadele dde îînc[lzire ddureaz[ aaproape 110.000
2288

16. ser[, iiar aacesta ddetermin[ îînc[lzirea ooceanelor. LLa oora aac-
tual[, ttemperatura ooceanelor ddin jjurul eecuatorului eeste dde
circa 330°C. AAcest llucru nnu eeste nnormal; eele ssunt ffoarte
calde, iiar aacest llucru fface ss[ sse ddegaje ccantit[i uuria=e dde
vapori, ccare pp[trund îîn aatmosfer[, aajung lla ppoli ==i ffac ss[
creasc[ vvolumul dde gghea[. DDar, îîn aacela=i ttimp, ttempera-
turile rridicate îîncep ss[ ttopeasc[ aaceast[ gghea[.
Totu=i, aacum eexist[ uun aalt ffactor, ppe ccare DDr. JJohn
Hamaker nnu ll-aa îîneles, ==i aanume ccurenii ooceanici ==i mmodul
în ccare eei mmenin ttiparele mmeteorologice. TTipare ppe ccare lle
cunoa=tem… SSpre eexemplu, îîn GGermania, eexist[ oo aanumit[
perioad[ îîn ccare vvine pprim[vara, oo zzi aanume, ccare ddifer[ dde
întreaga llume. ÎÎn dde=ert nnu pplou[, ddar aacum 113.000 dde aani,
în llocul dde=ertului eerau pp[duri ttropicale.
Prin uurmare, llucrurile sse sschimb[. ++i dde cce sse sschim-
b[? UUnul ddintre mmotive –– nnu ssingurul, cci uunul ddintre eele ––
este sschimbarea aacestor ccureni ooceanici. TTindem ss[ ggân-
dim cc[ vviaa ppe PP[mânt aa ffost îîntotdeauna lla ffel cca îîn uultimii
150 dde aani. ÎÎn rrealitate, cclima îîn ccare ttr[im aacum eeste aa=a
doar dde 1150 dde aani. ÎÎnainte dde aaceasta, aam aavut oo cclim[ ccu
totul ddiferit[. ++i aa ffost aa=a ddeoarece, îîn 11300, ccurenii oocea-
nici ddin OOceanul AAtlantic ss-aau îîncetinit, pprovocând cceea cce
istoria nnume=te mica eer[ gglaciar[. ++i aa ffost oo pperioad[ ddes-
tul dde llung[ îîn ccare ttemperatura aa ssc[zut, ddeoarece ccuren-
ii ooceanici, ddespre ccare vvoi eexplica iimediat, ==i ccare ddiri-
jeaz[ aaceste ttipare aale vvremii, aau îînceput ss[ sse îîncetineas-
c[. AAcest llucru aa ff[cut –– aa=a ccum ss-aa îîntâmplat îîn SSUA –– cca
pe ccoasta eestic[ aa ccontinentului ss[ ffie eextrem dde ffrig, iiar
zona vvestic[ –– îîn ccare mm[ aaflu aacum –– ss[ ddevin[ aarid[.
A=adar, iiat[ cc[ ppot ffi iidentificate îîn ttimp, ttot ffelul dde llu-
cruri ccare ss-aau ddesf[=urat, ddin aanii 11300, ppân[ îîn aanii 11700,
pe ccând ara nnoastr[ eera ccondus[ dde GGeorge WWashington.
3311
atunci ccând eele sse ttermin[ –– ccopacii îîncep ss[ mmoar[, aapar
boli… DDespre ppinii dde aaici, ddin SSUA, sse sspune cc[ îîi ddistrug
c[r[bu=ii. AAcest llucru nnu sse îîntâmpl[ ddin ccauza cc[r[bu-
=ilor; ddac[ ccercetezi mmai ttemeinic, vvei vvedea cc[ ssunt ==ase
boli ccare aafecteaz[ aace=ti ccopaci. SSistemul llor iimunitar ssl[-
be=te, iiar cc[r[bu=ii ddoar vvin ==i îîi ddistrug dde ttot. DDac[ aar ffi
s[n[to=i, cc[r[bu=ii nnu aar pputea fface aacest llucru. AA=adar,
atunci ccând ccopacii îîncep ss[ mmoar[, îîncep ss[ sse pproduc[
incendii, iiar ffiecare aacru* de pp[dure ddeine 550.000 dde ttone
de CCO2. CCând aaceste iincendii sse îîntind ppe mmilioane dde
acri, îîn aaer ssunt ddegajate ccantit[i uuria=e dde CCO2, cceea cce
produce eefectul dde sser[.
Chiar ddac[ nnu aar eexista nniciun oom aaici, ppe PP[mânt,
acest llucru ttot ss-aar îîntâmpla. RRegnul vvegetal ddeine aacest
volum uuria= dde CCO2 =i, ppe mm[sur[ cce fformele llui dde vvia[
mor, aard eetc., eele sse rreîntorc îîn aatmosfer[, iiar aacest llucru
produce eefectul dde sser[.
Se nnimere=te cca nnoi nnu ddoar ss[ ccontribuim lla aacest
lucru. ÎÎl aacceler[m. PPrin cceea cce ffacem, nne rreducem vviaa
cu ccâteva ssute dde aani. NNu ==tim eexact ccu ccât dde mmuli aani,
poate ccu 3300, 4400, 5500 dde aani, ppoate ccu mmai mmult. }}ntruc`t
contribuim lla mm[rirea cconcentraiei dde CCO2 din aatmosfer[,
gr[bim vvenirea eepocii gglaciare.
La ssfâr=itul eerei gglaciare… ssau mmai bbine ss[ nne rreferim
la ssfâr=itul pperioadei dde îînc[lzire, îîn ccare nne aafl[m îîn mmo-
mentul dde ffa[ –– ssuntem îîn pperioada dde 110.000 dde aani dde
înc[lzire –– ccând aajungem lla ffinalul eei, ssubstanele mminerale
se ttermin[, ccopacii mmor, îîncepe ss[ sse pproduc[ eefectul dde
** AACCRRUU:: UUnniittaattee ddee mm[[ssuurr[[ ppeennttrruu ssuupprraaffeeee ddee tteerreenn,, ccuu
vvaalloorrii vvaarriiaabbiillee ((îînn jjuurr ddee 44000000 mm22))
3300

17. neau cc[ ssunt nnebun, cc[ nnu ==tiu ddespre cce vvorbesc… DDar
am pprimit sscrisori ddin ppartea llui SSir DDavid KKing, uun oom dde
=tiin[ eeminent, ccare aa ff[cut pparte ddin eechipa llui TTony BBlair,
în ccare îîmi sscria cc[ ffiecare ccuvânt ddin cceea cce sspusesem
este aadev[rat ==i cc[ eera dde aacord ccu aafirmaiile nnoastre.
Andrew MMarshall, dde lla PPentagon… BBush nnu aa vvrut cca
el ss[ vvorbeasc[ ddespre aacest ssubiect, îîns[ eel aa ff[cut-oo
oricum ==i aa ppublicat, lla 77 ffebruarie 22004, îîn rrevista FFortune,
toate ddocumentele ssecrete dde lla PPentagon ddespre cclim[.
A aar[tat iimagini lluate dde ssatelii, dde aacum vvreo 113 aani, ccu
Polul NNord, iiar aapoi aa vvenit ccu iimagini ddin 22004, ccând 442%
din eel sse ttopise.
La uun aan ddup[ aaceea, ccel mmai mmare ppod dde gghea[
de lla PPolul NNord ss-aa rrupt îîn bbuc[i. AA ffost uun vvolum ffoarte
mare dde aap[. PPur ==i ssimplu ss-aa sspart ==i ss-aa ttopit. PPe mm[sur[
ce sse ttermin[ aaceste ssubstane mminerale, ccare pproduc uun
efect dde sser[, rridicând ttemperatura ooceanelor, îîncep ss[ sse
topeasc[ ccalotele gglaciare dde lla ppoli. IIar aatunci ccând îîncep
s[ sse ttopeasc[… aapa dde lla PPolul NNord ==i SSud eeste aap[
dulce –– nnu aap[ ss[rat[. IIar mmotorul ccare ppune îîn mmi=care
ace=ti ccureni ooceanici nnu eeste cc[ldura, cci ssarea.
Prin uurmare, ddac[ sstudiezi ccurentul AAtlanticului, eel
urc[ dde lla eecuator sspre ssuprafa[, ffiind cca uun rrâu ffoarte
cald, ccare ccurge lla ssuprafa[, cc[tre nnord. ++i ccontinu[ ss[
urce îînspre nnord, ppân[ aajunge îîn zzona GGroenlandei, ccât dde
sus ppoate, iiar aapoi ccoboar[ sspre ffundul ooceanului. IIar ssa-
linitatea eeste ccea ccare îîl fface ssa ccoboare îîn ffundul ooceanu-
lui. EEa eeste ccea ccare rridic[ aapa, eea eeste mmotorul. IIar ccând
ajunge lla ffund, eel ccircul[ dde-aa llungul ffundului ooceanului,
pân[ ccând sse îîndreapt[ ddin nnou sspre nnord ==i rrevine lla ssu-
prafa[. AA=adar, eeste vvorba ddespre uun ccerc ttridimensional,
care sse mmi=c[ îîn aacest ffel. SSe ppoate sspune cc[ eeste uun
3333
Iar ddac[ pprive=ti ppicturile ccu eel îîn ttimpul ttravers[rii ffluviului
Delaware, vvezi ssloiuri uuria=e dde gghea[ pplutind ppe aapele
acestui ffluviu, ffiindc[ nne aaflam îîn pplin[ mmini-eer[ gglaciar[. DDar
ea aa ddurat ddoar ddin 11300 ppân[ îîn 11850. AApoi, ccurenii ==i-aau
reluat rritmul, iiar nnoi aam rrevenit lla cclima ccald[.
Tribul AAnasazi eeste uun aalt ggrup sstr[vechi dde ooameni,
care aa ttr[it aaici, îîn zzona TThe FFour CCorners, ddar aa ddisp[rut,
=i nnu sse ppoate îînelege dde cce. EE cca ==i ccând aar ffi pplecat. AAu
disp[rut îîntr-oo zzi. DDar nnu sse fface lleg[tura ccu ttiparul vvremii,
care ss-aa sschimbat îîn aacea pperioad[. TTimp dde 446 dde aani, nnu
a cc[zut uun sstrop dde pploaie îîn aaceast[ rregiune. IIar eei nnu aau
avut dde aales. TToate ppânzele ffreatice aau ssecat, iiar eei aau ffost
nevoii ss[ pplece.
Din ssatelii, pputem vvedea cc[ aace=ti ccureni ooceanici ––
=i îîn sspecial ccei ddin OOceanului AAtlantic –– îî=i îîncetinesc rrit-
mul îîn mmod sspectaculos, aatingând vvalori eegale ccu ccele ddin
anul 11300. IIar aacest llucru îînseamn[ cc[ vva uurma ccel ppuin oo
mic[ eer[ gglaciar[, ffoarte ccurând.
Ar pputea ffi ddistrug[tor ppentru EEuropa, ddeoarece ssin-
gura eexplicaie ppentru eexistena uunei cclime ccalde aacolo
este ffaptul cc[ ccurentul ccurge sspre nnord, aaducând cc[ldura
de lla eecuator ==i îînc[lzind aacea zzon[. DDac[ aacest ccurent ––
numit ccurentul ggolfului –– sse vva îîncetini ssau sse vva oopri, eefec-
tul aar pputea ffi iincredibil dde ddistrug[tor ppentru eeuropeni. ÎÎn
2005, nnu eexista nnicio îîndoial[ cc[ aacest llucru sse îîntâmpl[.
Sau ccred cc[, dde ffapt, îîn 22004, aam aavut ssuficient dde mmulte
date cca ss[ îînelegem aacest llucru, ff[r[ nniciun ddubiu. DDin
cauza îîncetinirii, eel ==i-aa sschimbat ppân[ ==i fforma. AAm ppartici-
pat lla oo eemisiune aa tteleviziunii ggermane, îîn ccare lle-aam
spus: „„Oameni bbuni, aavei pprobleme sserioase ==i ttrebuie ss[
începei ss[ vv[ ffacei pplanuri.> SS-aau ssup[rat ffoarte ttare ppe
mine, aam pprimit ttot ffelul dde ee-mmailuri, îîn ccare ttoi îîmi sspu-
3322

18. Cel ccare mm[ iintereseaz[ ppe mmine eeste PPolul SSud, dde-
oarece eeste ssuficient dde mmult[ gghea[ lla PPolul SSud, ccare ss[
duc[ lla oo ccre=tere aa nnivelului ooceanelor ccu aaproximativ 660 mm.
Îmi aamintesc cc[, îîn uurm[ ccu 44 aani, ppodul dde gghea[ LLarsen
A ss-aa sspart îîn bbuc[i. NNivelul ttuturor ooceanelor aa ccrescut ccu
aproape 11/16 iinch ((2,54/16 ccm) DDar eei aau sspus, „„A, nnu ee
mare sscofal[, eeste aacolo ddoar dde 110.000 dde aani…>. DDar
apoi, aaceia=i ooameni dde ==tiin[ aau sspus: „„Podul dde gghea[
Larsen BB nnu sse vva rrupe nniciodat[, ddeoarece eexist[ dde mmili-
oane dde aani.> CCred cc[ îîn aanul uurm[tor ppodul dde gghea[ LLar-
sen BB ss-aa rrupt ==i eel. AApoi, eei aau ddeclarat cc[ ttopirea llui vva
dura 66 lluni –– ppentru cc[ eera dde mm[rimea uunui sstat, eera
enorm. DDar nn-aa ffost aa=a, ppentru cc[ ss-aa ttopit îîn 330 ssau 445 dde
zile, rridicând nnivelul ttuturor ooceanelor ccu aaproape 22,5 ccm.
Dar aatât ppe mmine, ccât ==i ppe ooamenii dde ==tiin[ ppe ccare
îi ccunosc nne ppreocup[ ppodul dde gghea[ RRoss. AAcest bbloc
de gghea[ aare oo îîn[lime dde ccâiva kkilometri, iiar îîn mmomen-
tul dde ffa[, eel sse ffisureaz[ îîn ppartea ddin sspate. TTocmai aam
vorbit ccu uunul ddintre ooamenii dde ==tiin[ ccare îîl sstudiaz[, ==i
sunt ppanicai ccu ttoii. PPentru cc[ sse fformeaz[ gg[uri ==i bbazine
de aap[ ccare îîl ttopesc ddin ttoate pp[rile ==i sse dduc îîn jjos, ppân[
la ffundul llui. IIar ssub eel ssunt ddoar ccureni dde aap[, ccare ssunt
forai ss[ uurce ddin nnou, pproducând aalte gg[uri. EEi ssunt dde pp[-
rere cc[ sse vva ssparge îîn bbuc[i. DDac[ ppodul dde gghea[ sse
sf[râm[, îîn pprimul rrând vva pproduce uun ttsunami ssau uun vval
de mmaree ccum llumea nnu ==i-aa iimaginat vvreodat[. DDac[ îîi
poi iimagina uun bbloc dde gghea[ îînalt dde 33 kkm ccare pplon-
jeaz[ îîn oocean…
Cât dde îînalt vva ffi aacel vval? IIar ddup[ cce sse vva ttopi dde
tot, vva fface ss[ ccreasc[, iinstantaneu, nnivelul ttuturor ooceane-
lor ddin llume, ccu aaproape ccinci mmetri. AAcest llucru aa ffost ddeja
calculat dde ooamenii dde ==tiin[. 990% ddin gghea[ sse dduce
3355
curent ttridimensional dde cconvecie. DDar mmotorul eeste ssa-
rea. FF[r[ ssare, nnu aar eexista nniciun ccurent.
A=adar, ppe mm[sur[ cce ppolii sse ttopesc –– iiar ccurenii
nordici ppun îîn ccirculaie mmiliarde dde llitri dde aap[ ddulce –– ssa-
linitatea ooceanului sscade, iiar mmi=carea aacestui ccurent îîn-
cepe ss[ sse îîncetineasc[. AA=a sse ppetrec llucrurile.
În mmai 22005, ii-aam aalarmat aatât dde ttare ppe ccei ddin EEu-
ropa, îîncât aau vvrut oo ddemonstraie. IIar ccei ddin AAnglia aau ttri-
mis ssubmarine îîn zzona îîn ccare ccurenii ccoboar[ ==i eefectiv
i-aau mm[surat. CCând ss-aau îîntors, aau rr[mas uuluii ss[ cconstate
c[ aace=ti ccureni ==i-aau rredus ccu 880% ffluxul nnormal. ÎÎn mmai
2005, eei ccurgeau ccu 220% ddin mmodul îîn ccare aar ffi ttrebuit ss[
curg[. AAcest llucru aa ddeclan=at oo rreuniune aa îîntregii UUniuni
Europene, îîn ccare aau sspus: „„Am îîncurcat-oo!> PPentru cc[ aasta
înseamn[ cc[, ffoarte ccurând, ttipul dde cclim[ ppe ccare îîl aau
acum vva ddisp[rea. ++i, ppotrivit ddovezilor ==tiinifice, vva ddisp[-
rea în 33 zzile! Dintr-oo ddat[, sse vvor ttrezi îîntr-oo iiarn[ vve=nic[.
Timp dde 990.000 dde aani, eei nnu vvor mmai vvedea SSoarele. AAces-
ta eeste sscenariul ccare ==tim cc[ sse vva pproduce, ddeoarece ss-aa
întâmplat dde ssute ==i ssute dde mmii dde oori îînainte, îîn ttrecut.
Revista TTime aa rrevenit aasupra ssubiectului, ppublicând
un nnum[r îîntreg, ffoarte vvoluminos, îîn ccare sse sspunea cc[ nnu
am ccalculat bbine pperioada ==i cc[, rreferitor lla tteoria pprivind
ceea cce uurmeaz[ ss[ sse îîntâmple, nnu eeste vvorba ddoar dde rre-
ducerea vvitezei ccurentului ddin OOceanul AAtlantic, cci aa ttuturor
curenilor. TToi ccurenii îîncep ss[-==i îîncetineasc[ rritmul, iiar
acest ffenomen îînseamn[ cceva mult mmai sserios decât cceea
ce ss-aa îîntâmplat îîn aanul 11300. ÎÎn mmomentul îîn ccare îîncepe
s[ sse îîntâmple aacest llucru, vvine oo aadev[rat[ eer[ gglaciar[,
la nnivel mmondial.
Al GGore ==tie aaceste llucruri, ddar eeu ccred cc[ îîi eeste tteam[
s[ sspun[ aadev[rul –– ppentru cc[ aadev[rul eeste îînfrico=[tor.
3344

19. meaz[ ss[-==i ddezv[luie pprofeiile ddespre ttoate aaceste llu-
cruri. EExist[ îîns[ oo ccale… ddac[ ee=ti cconectat ccu MMama PP[-
mânt ==i TTat[l CCer pprin iintermediul iinimii, îîntr-uun aanumit ffel,
poi ppur ==i ssimplu ss[ sstai, ff[r[ cca mm[car ss[ ffii îîngrijorat.
Pentru cc[, aatunci ccând MMama PP[mânt sschimb[ rrealitatea
din jjurul tt[u, eea îîi aalege ppe ooamenii ccare aau aaceast[ vvibra-
ie, ooamenii ccare ssunt ccentrai îîn iinim[. ++i îîi ine îîn vvia[.
Aceasta ee uuna ddintre mmarile ttaine ccu pprivire lla ttoate
acestea, ccare aa ffost ccunoscut[ dde mmult[ vvreme. OOamenii
au pputut sschimba llumea ddin jjurul llor, ddatorit[ ccapacit[ii llor
de aa rr[mâne îîn iinim[. PPopoarele iindigene sspun cc[, dac[
tr[ie=ti îîn mminte, nnu aai nnicio ==ans[.
Noi llucr[m ccu cceea cce sse nnume=te iinversarea ccon=-
tiinei, îîncepem ccu ccorpul dde LLumin[ aal oomului, iiar ddup[
aceea ttrecem lla sstructura iintern[ aa gglandei ppineale, aa gglan-
dei ppituitare, aa ttalamusului eetc. ==i lla mmodul llor dde ffuncio-
nare. LLa ccei mmai mmuli ooameni, ccâmpul MMer-KKa-BBa –– ssau
corpul dde LLumin[ –– nnu ffuncioneaz[. EEste cca oo ss[mân[.
Exist[, eeste iintact, ddar dde ffapt nnu ffuncioneaz[. CChiar ddac[
l-aai aactivat, mmai ssunt mmulte llucruri îîn lleg[tur[ ccu eel ddespre
care nnu aam vvorbit îîn nniciuna ddintre cc[rile mmele. VVor ffi ppre-
zentate îîntr-oo ccarte ppe ccare uurmeaz[ ss[ oo ppublic.
Mi-aa lluat mmult ttimp ss[ îîneleg aaceste llucruri –– ppopoa-
rele iindigene ssunt ccele ccare mm-aau îînv[at. VVreau ss[ sspun cc[
ei ccunosc iinteriorul ccreierului uuman mmai bbine ddecât mmajori-
tatea ccercet[torilor îîn ddomeniu. EEste uuimitor cceea cce ==tiu
ei. SSunt oopt rraze dde LLumin[ ccare iies –– ssau ar ttrebui s[ iias[
– ddin ccap. LLa ccei mmai mmuli ooameni, aaceste oopt rraze dde LLu-
min[ sse rreduc ddoar lla cculori cce sse aafl[ îîn jjurul ccapului. EEle
arat[ aaproape cca oo ccea[. DDar, ddobândind oo aanumit[ îîn-
elegere, aavând uun aanumit rritm rrespirator ==i oo aanume ccon=-
tien[, aaceste rraze sse rreactiveaz[, iiar îîn jjurul ccapului sse
3377
imediat îîn aap[ ==i oo ddisloc[, aa=a cc[ vva ffi –– ffac oo ppresupunere
– oo ccre=tere iinstantanee aa nnivelului ttuturor ooceanelor dde
aproape ppatru mmetri. IIar ttsunami-uul vva vveni dde ppeste ttot, cca
s[ eechilibreze, pproducând oo ddistrugere lla sscar[ mmare, pe
care nnu nne-aam pputea-oo iimagina vvreodat[ ppe aacest PP[mânt.
Iar ttoate oora=ele dde ppe ccoast[ vvor ffi aacoperite dde aap[.
Acest llucru sse ppoate îîntâmpla mmâine, lla mmodul sserios.
Ei nnici mm[car nnu mmai ppot ddetermina ggradul dde ffisurare.
Pentru cc[ oobi=nuiau ss[ mmonteze ccabluri dde lla uun ccap[t lla
altul, iiar ccând aacestea sse rrupeau, ==tiau cc[ ppodul sse mmi=c[.
Dar ppodul dde gghea[ îîn ssine sse ttope=te ccu 227 dde mmetri ppe
an. CCa ss[ cconstate cc[ eel sse mmi=c[, ttrebuie ss[ ttaie 227 dde
metri îîn gghea[, ppentru aa mmonta ccablurile.
Dac[ aacest ppod dde gghea[ vva ddisp[rea, vvom aavea uun
apel dde ttrezire. AAfl[ cce sspun ooamenii dde ==tiin[ ddin llume.
Aceste ddeclaraii nnu ssunt ff[cute ddoar dde oo ssingur[ ppersoa-
n[. ++i ooare ccine nnu ddore=te ss[ sse ==tie aacest llucru? TToate
corporaiile, ttoate ccompaniile ppetroliere. TToate aaceste ccor-
poraii mmari nnu vvor ss[ îînceteze ss[ mmai ffoloseasc[ ppetrolul,
nu vvor ss[ ttrecem lla fformele aalternative dde eenergie ==i eelectri-
citate ppe ccare le avem. Putem îînlocui absolut ffiecare nnivel.
+i vvreau ss[ sspun absolut ffiecare nnivel al ttehnologiei aactuale,
cu ttehnologii ccurate ==i mult mai eeficiente, ccare nnu dd[uneaz[
deloc PP[mântului. TTrebuie îîns[ ss[ rreii cc[ aacest llucru sse vva
întâmpla ooricum, cchiar ddac[ oomenirea nnu aar eexista aaici.
CCuumm ppuutteemm ssaallvvaa oommeenniirreeaa??
Din cceea cce aam îînv[at dde lla ppopoarele iindigene ddin
întreaga llume ddespre ccon=tiina uuman[, eexist[ oo vvibraie ==i
o ccale dde aa ffi –– ttoi mmi-aau vvorbit ddespre aacest llucru. EEi ==tiu
c[ aaceste ffenomene sse vvor pproduce. MMaya=ii ==tiu ==i uur-
3366

20. în llume ccare ss[ ppoat[ ss[ ffac[ aacest llucru. EEste ttotalmente
unic[. EEste pprima fform[ pprovenit[ ddin CCreaie.
Aceast[ fform[ ttoroidal[ ccare eexist[ îîn jjurul ccorpului
uman pprovine ddin iinim[. ++i eeste mmare –– aare uun ddiametru dde
la doi lla ttrei mmetri –– iar îîn iinteriorul ss[u eeste oo aalt[ aaseme-
nea fform[ ((toroidal[), ddar mmai mmic[. EEi ==tiu cc[ iimaginea
vine ddin iinim[, dde-aa llungul lliniilor fformei iinterioare. IImagi-
nile ccare vvin ddin iinim[ uurc[ ppe aaceste llinii, ttrec pprin ttuburile
de LLumin[ ccare iies ddin ccap, îîntr-oo aanumit[ oordine, ssunt rre-
cepionate, aajung lla aacest ttipar ddin ffrunte, aapoi sse ffor-
meaz[ uun ccâmp, ccare aajunge ppân[ lla vvârful ddegetelor ((n.n.
când sstai ccu bbraele ddesf[cute –– vvezi ssfera llui LLeonardo),
pe ccare ll-aa ddescoperit LLeonardo dda VVinci. AAcela eeste, îîn
principiu, eecranul dde pproiecie ((Sfera llui LLeonardo).
Când llumea iinterioar[ pproiecteaz[ iimaginile pprin
minte, pprin lliniile dde aacolo, nnoi ccredem cc[ ssunt rreale. ÎÎn rrea-
litate, nne aafl[m îîn mminte. NNu eeste ccu aadev[rat rreal. EEste oo
iluzie. IIar ccei cce aau sscris Upani=adele au sspus aacest llucru
în uurm[ ccu 66.000 dde aani. ÎÎn hhinduism, eeste nnumit[ MMaya,
care îînseamn[ iiluzie, ccare îînseamn[ dde ffapt nneadev[rat.
Instructorii ddin vvremurile sstr[vechi, ccei IIluminai, aau ==tiut
acest llucru ccu mmult ttimp îîn uurm[.
Acesta aar pputea ffi uun mmoment ppotrivit ppentru aa vvorbi
despre ffilmul Secretul. SSecretul ((a=a ccum eeste pprezentat îîn
acest ffilm) eeste mmodul dde aa ccrea ccu aajutorul mminii –– ccum ss[
creezi cceva. PPoi aatrage oorice llucru ppe ccare i-ll ddore=ti ––
dac[ ee=ti îînclinat ss[ ggânde=ti îîntr-oo mmanier[ mmaterialist[.
Poi aatrage bbani ==i ttot ffelul dde llucruri lla ccare sse rrefer[ eei.
Sau ppoi fface vvindec[ri îîn ppropriul tt[u ccorp. OOri ppoi aatrage
oameni. MMai mmult, eei vvorbesc ddespre llegea aatraciei. AAtragi
orice ggânde=ti ssau ssimi. GGenerezi oo vvibraie, iiar aacea eener-
gie îîncepe ss[ vvin[ sspre ttine.
3399
formeaz[ oo ssfer[ dde LLumin[ –– îîncepi ss[ sstr[luce=ti. ++tiinific
vorbind, lle ppoi vvedea.
Toate aacestea ffac pparte ddin ffelul îîn ccare aa ffost ccreat[
aceast[ llume. TToate aacestea aau lleg[tur[ îîntre eele.
Exist[ ttrei gglande ==i ttrei cchakre ddiferite, ccare ttrebuie
s[ ffie aaliniate. AAtunci ccând ssunt aaliniate ==i ffuncioneaz[ îîm-
preun[, sse ddeschide ccel dde-aal ttreilea oochi ==i ee=ti ppreg[tit ss[
prime=ti cceva, ddintr-uun aalt lloc ddin ccorpul tt[u, ddespre ccare
=tim aacum cc[ eeste îîns[=i iinima. AAscuns îîn aadâncul iinimii,
exist[ uun lloc mminuscul, ppe ccare UUniversitatea SStandford ==i
Institutul HHeartMath ll-aau ccartografiat, cc[utând ss[ eexplice
=tiinific cce eeste eel. EEste llocul îîn ccare aare lloc CCreaia. AAces-
ta ee llocul îîn ccare ttoate aaceste sstele ==i pplanete aau ffost CCrea-
te… DDac[ vvei cc[uta ==i vvei cciti Upani=adele, oo ccarte vveche
de 6.000 dde aani, vvei aafla ddespre uun nnum[r dde 1108 ooameni
care aau iintrat îîn iinim[. EEi aau ddescoperit CCalea aatunci ccând
au ttrecut ddin mminte îînapoi, îîn iinima llor. IIar ccând aau aajuns
acolo, aau sscris ddespre eexperienele llor. AAsta ee ttot.
Dar ttoi sspun cc[, aatunci ccând iintri îîn iinim[, nnu mmai ee=ti
deloc îîn ccreier. EE=ti îîn iinim[. PPrive=ti îîn jjur, pprive=ti îîn ssus ==i
acolo ssunt sstele –– ttoate, eexact ccum ssunt aaici. CCentura llui OOri-
on ==i ttoate ccelelalte. AAi aaceea=i ssenzaie dde aadâncime ==i
spaiu. EE cca ==i ccum ccorpul uuman aa rreprodus aaceast[ rrealitate.
Ceea cce ==tim aacum, ddar ==i cceea cce îînv[[turile sstr[-
vechi oo sspun, eeste cc[ aacela eeste llocul ccare aa ffost CCreat lla
origini ==i cc[ dde aacolo, aacea iimagine –– aa sstelelor, pplanetelor,
inclusiv aa PP[mântului –– aa ffost ttransmis[ dde-aa llungul lliniilor
toroidale dde eenergie ppe ccare lle-aau ddescoperit ccei dde lla
Standford. AAcesta eeste ccâmpul ttoroidal. EEste uunic. AA=a
cum ppoi vvedea, aaceste cculori ddiferite ttrec pprin eel ==i sse îînf[-
=oar[ îîntre eele. EEl nnu sse vva rroti ddoar îîntr-oo ddirecie, cci sse
poate rroti, ssimultan, ==i îîn ccealalt[. NNu eexist[ nnicio aalt[ fform[
3388

21. rat uunul ddin ccei mmai mmari ddoi eexperi dde ppe PP[mânt, iiar eel
este dde aacord ccu mmine. EEl aa ddescoperit cc[ ffolosindu-tte dde
creier, ppoi ss[ pp[trunzi îîn iinterior ==i ss[ ccreezi oorice, ddoar cc[
întotdeauna oobii ==i llucrul oopus. CCeea cce sse îîntâmpl[ ==i îîn
lume; dde eexemplu, eexist[ 66 mmiliarde ==i jjum[tate dde ooameni,
iar cei mmai mmuli dintre eei ddoresc ppace. MM[ rrefer lla ffaptul cc[
ace=tia sse rroag[ îîmpreun[ –– eexist[ aaceste ggrupuri ffoarte
mari dde ooameni ccare sse rroag[ ppentru ppace îîn llume. DDar eei
nu vvor oobine nniciodat[ ppace îîn llume, aatâta ttimp ccât sse rroa-
g[ ddin ccreier. RRezultatul ppe ccare îîl vvor oobine vva ffi cc[ jjum[-
tate dde llume vva ffi îîn ppace, iiar ccealalt[ îîn rr[zboi. IIar aacest llu-
cru vva ccontinua ss[ ggenereze ppace îîntr-oo jjum[tate aa llumii ==i
r[zboi îîn ccealalt[ jjum[tate aa llumii, ppân[ ccând vvor îînv[a ss[
creeze îîntr-uun aalt mmod.
Exist[ oo aalt[ ccale ddespre ccare ppopoarele iindigene ddin
întreaga llume nne vvorbesc ==i ddespre ccare aau vvorbit bbudis-
mul ttibetan ==i ttoate ccelelalte ttradiii sstr[vechi: cc[ ppoi ccrea
din llocul îîn ccare pprimele sstele ==i pplanete aau ffost ccreate, ==i
anume din iinim[. DDac[ iie=i ddin mminte, tte ddebarasezi dde eea
=i ccobori îîn iinim[, ppoi fface aacela=i llucru. AAcolo ppoi ccrea,
poi aatrage ttot cceea cce vvrei, ppoi sschimba llumea. DDar nu vei
obine ==i eefectul oopus.
O aalt[ mmodalitate dde aa eexplica aacest pproces eeste uur-
m[toarea… AAvem ddou[ cchakre aale iinimii: uuna ddeasupra
sternului, iiar ccealalt[ lla aaproximativ 77 ccm mmai ssus. CChakra
inferioar[ eeste cconectat[ ddirect ccu iinima. CChakra ssupe-
rioar[ eeste cconectat[ ccu eemisfera ccerebral[ ddreapt[. AAvem
un ccorp eemoional, ppe ccare îîl ccunoa=tem ccu ttoii. SSimim iiu-
bire, ssimim uur[, bbucurie, ttristee, pputem ssimi ttoate aaceste
lucruri. ÎÎns[ aacest ccorp eemoional îî=i aare ooriginea îîn eemis-
fera ccerebral[ ddreapt[, ccare eeste cconectat[ ccu cchakra ssu-
perioar[ aa iinimii.
4411
Desigur, ttoate aacestea ssunt aadev[rate. ÎÎnseamn[ ss[
admii cc[ ttot cceea cce eeste aaici eeste SSursa CCreaiei ==i eeste
real[. ++i mmai îînseamn[ ss[ aadmii cc[, aatunci ccând aau sscris,
autorii nnu aau îîneles uun llucru. DDar bbudismul ttibetan cchiar ll-aa
îneles, aa=a ccum ll-aau îîneles ==i ttoate ccelelalte ttradiii.
Informaiile ttransmise dde ffilmul Secretul nu ssunt nnoi.
Gregg BBraden aa sscris oo ccarte nnumit[ Efectul IIsaia, ccare aare
la bbaz[ uun mmanuscris gg[sit îîntr-uun vvas dde llut, ccam dde pprin
anul 5500 îî.Ch., îîn aapropierea llocului îîn ccare aau ffost ddes-
coperite mmanuscrisele dde lla MMarea MMoart[. IIar eel vvorbe=te
exact ddespre acelea=i informaii ddin ffilmul Secretul. GGân-
durile sse bbazeaz[ ppe llogic[, aapoi vvine llocul îîn ccare îîi ccon-
centrezi aatenia ssau iintenia. IIar iintenia ddeine ttrei ttipare
elementare: cce sse îîntâmpl[ îîn mmintea, îîn iinima ==i îîn ccorpul
t[u. IIar ddac[ aangrenezi ttoate aaceste ttrei sstructuri ssimultan,
da, vvei oobine eexact cceea cce aai iintenionat.
Dar cceea cce pproduc[torii ffilmului Secretul nu îîneleg,
este iinstrumentul ccu aajutorul cc[ruia eeste rrealizat pprocesul
de ccreaie –– ==i aanume mmintea, ccreierul. IIar ccreierul eeste uun
instrument ppolarizat –– aai eemisfera ccerebral[ sstâng[ ==i
dreapt[. IIar îîn ccele ddou[ eemisfere mmai eexist[ llobii ffrontali ==i
lobii pposteriori. AAce=tia ccontinu[ ss[ ttreac[ pprin cceea cce aam
numit ccele 664 dde ddiviz[ri –– aacelea=i 664 ddiviz[ri aale ccelor 664
de ccoduri dde aaminoacizi ddin sstructura AADN-uului uuman.
Este ddeci pposibil ss[ aatragi cceea cce ddore=ti ssau iinten-
ionezi –– pprin iinteniile ttale. DDar cceea cce vvei mmai aatrage eeste
=i ffora eegal[ ==i oopus[ aa cceea cce vvine ddin sspate –– uunde nnu
poi vvedea. OOchii nno=tri ppot vvedea ddoar îîn ffa[ –– nnu ppoi vve-
dea îîn ppartea pposterioar[. OObii aa=adar cceea cce vvrei, ddin ffa[;
dar vvei oobine exact ceea cce nnu vvrei, ccare pprovine ddin sspate.
La oora aactual[, eexist[ uun mmedic, DDr. JJames HHardt, ddin
California, uunul ddintre ccei mmai rrenumii nneurologi, cconside-
4400

22. mobile ==i ttoate ccelelalte llucruri nnici mm[car nnu nni lle iimagi-
nam, nnici mm[car nnu nne ggândeam cc[ aar ffi pposibile. IIar îîn uul-
timii oo ssut[ dde aani, aam ff[cut oo ttransformare ccum oomenirea
nu aa mmai vv[zut vvreodat[. ++i ppot sspune cc[ abia am îînceput.
Vom ccontinua ss[ mmergem ppe oo ccale cce nne vva ccon-
duce îîn ddirecii ppe ccare nnici mm[car acum nu nni lle pputem
imagina –– cchiar ddac[ ==tim ddespre aaspecte ddin SStar TTrek ==i
altele. SSe pproduce oo ttransformare iincredibil[.
Tot cceea cce tte rrog eeste ss[-i aaminte=ti cc[ ee=ti iintim
conectat ccu DDumnezeu ==i cc[ îîn ttimpul aacestei ttransform[ri
nu vvei ssuferi, nnu vvei ffi ll[sat îîn uurm[.
E=ti iimportant îîn aacest UUnivers. ÎÎn rrealitate, aacest UUni-
vers nnici mm[car nnu aar ffi eexistat ddac[ ttu nnu aai ffi eexistat. EE=ti
esenial ppentru ttot cceea cce sse ppetrece.
Iar ttot cce aai dde ff[cut eeste ss[ tte rrelaxezi, ss[ nnu-i ffie
team[ ==i ss[ ccrezi îîn ccine ee=ti ttu ccu aadev[rat ==i îîn lleg[tura tta
intim[ ccu DDumnezeu. IIar ttotul sse vva îîntâmpla llin, ff[r[ nnicio
durere ssau pproblem[.
Tot cce aai dde ff[cut ee ss[-i aaminte=ti cc[ ee=ti una cu DDum-
nezeu. VVor vveni sschimb[ri nnemaipomenite, cce vva zzgudui ddin
r[d[cini aaceast[ llume. VVechea ccale vva ffi ddistrus[. SShiva vva
ap[rea ddin nnou. SSistemele ffinanciare vvor iintra îîn ddeclin ==i ttot
ceea cce ccunoa=tem sse vva ppr[bu=i, ppentru cc[ a=a ttrebuie ss[
fie. VVechiul cciclu, cciclul mmasculin, eeste îîntotdeauna ddistrus.
Apoi iintr[m îîn cciclul nnou, ffeminin –– cciclul ffeminin dde LLumin[.
El nne rreaduce îîntotdeauna lla eechilibru, lla aarmonie. AA aavut
loc dde ffoarte mmulte oori îînainte. NNu ee nnimic nnou.
Nu tte aag[a îîns[ dde vvechea ccale, cc[ci eea vva ddisp[rea.
Va ddisp[rea cchiar ddin ffaa tta. DDar vva aap[rea cceva nnou, ffru-
mos ==i mm[re, cchiar îîn ffaa tta. ++i aafl[ cc[ ttoate aacestea sse îîn-
tâmpl[ pentru ttine, ppentru ffamilia tta ==i ppentru vviaa dde ppre-
tutindeni. NNu eeste uun rr[zboi. NNu ee rr[zboiul sstelelor. EEste
4433
Majoritatea ooamenilor nnu ==tie îîns[ cc[ mmai aavem ==i uun
alt ccorp eemoional, ccare eeste cconectat pprin iinima ffizic[. DDar
acest ccorp nnu aare nniciun ffel dde ppolaritate. PPrin uurmare, aaici
e ssingurul lloc îîn ccare ppoi ssimi iiubirea nnecondiionat[,
despre ccare vvorbe=te ttoat[ llumea. ÎÎn aacel ppunct, ppoi ttr[i
cu aadev[rat iiubirea nnecondiionat[ –– ==i oo ppoi ssimi. DDar nnu
din ccreier –– llocul ddin ccare ccei mmai mmuli ooameni sse cc[s[-
toresc, ]]ntruc`t sse îîndr[gostesc ddin ccreier. SSe cconsider[
frumo=i, sse ddoresc, sse cc[s[toresc. ÎÎn aacest ggen dde rrelaie
vor eexista îîns[ ddiscuii ddespre ccât dde mmult sse iiubesc uunul
pe aaltul… „„Te iiubesc, tte iiubesc, tte iiubesc>… iiar aapoi uunul
spune cceva ccare rr[ne=te eegoul cceluilalt ==i ttotul sse sschimb[
brusc. ÎÎncep ss[ sse uurasc[, ip[ uunul lla aaltul ==i ss[-==i sspun[
fel dde ffel dde llucruri. AAsta ee iiubirea ddin ccreier. HHa-hha-hha!
Aici, îîn iinim[, eexist[ îîns[ oo iiubire îîn ccare, iindiferent cce
ai sspus ssau aai f[cut – ppoate cc[ aai oomorât ppe ccineva –– ddac[
acea ppersoan[ tte iiube=te, iiubirea eei ppentru ttine nnu sse vva
schimba. AAceast[ iiubire nnu pprea aa ffost ccunoscut[. FFemeile
tr[iesc aaceasta eexperien[, dde oobicei ppentru sscurt ttimp. SS[
zicem cc[ aau uun bbebelu=, ccare ee lla ssânul llor; îîl pprivesc îîn
ochi, iiar îîn aacel mmoment îîl iiubesc ddin iinim[, nnu ddin ccreier.
Ele ==i-aar dda vviaa ppentru aacel ccopila=. AAceasta eeste iiubirea
necondiionat[.
CCoonncclluuzziiee
Ei bbine… lla ffinalul aacestei pprelegeri, aa= ddori ss[ vvor-
besc ddespre vvremurile îîn ccare ttr[im. DDe bbun[ sseam[ cc[
aceast[ ttransformare aa îînceput oodat[ ccu îînceputul oome-
nirii. DDar aacum vvreo ssut[ dde aani, ddup[ cce aam iintrat îîn sseco-
lul aal XXX-llea, nne ddeplasam cc[lare –– iideea dde aa mmerge ppe
Lun[, ssau dde aa zzbura îîn sspaiu, ccomputerele, ttelefoanele
4422

23. Capitolul 22
IInnffoorrmmaaiiii ddeesspprree ÎÎnn[[llaarree ==ii MMeerr-KKaa-BBaa
Sunt ffoarte mmulte llucruri rreferitoare lla MMer-KKa-BBa ––
Corpul dde LLumin[ ccreat dde ccreier ==i ccare nne îînconjoar[ ccor-
pul ffizic –– ccare ssunt ggre=it îînelese îîn îîntreaga llume. LLeg[-
tura ddintre MMer-KKa-BBa ==i pprocesul dde ÎÎn[lare îîntr-oo nnou[
lume eeste ==i eea ggre=it îîneleas[. ÎÎn aacest mmaterial aaudio,
vom eexplica aaspectele eeseniale aale aacestei ccunoa=teri, ddar
=i mmotivul ppentru ccare aa ffost mmodificat[ mmetoda dde aactivare
a ccâmpului MMer-KKa-BBa ddin jjurul ccorpului nnostru. EEa nnu mmai
este aactivat[ mmanual, aa=a ccum ss-aa ff[cut îîn sseminarele dde
Floarea VVieii, ffiind aacum aactivat[ îîn mmaniera sstr[veche,
care eeste mmult mmai uu=oar[ –– pprin iintermediul iinimii. AAceast[
nou[/str[veche îînv[[tur[ sse nnume=te Trezirea IInimii IIlumi-
nate ((abreviat AATIH – Awakening TThe IIlluminated HHeart).
Sper cc[ llucrurile ppe ccare lle aavem dde sspus îîn aacest mma-
terial aaudio vv[ vvor aajuta ss[ vv[ aaducei aaminte dde aadev[rata
cunoa=tere aa MMer-KKa-BBei iinimii ==i dde ffelul îîn ccare eea vv[ vva
conduce, îîn ffinal, sspre uun nnou PP[mânt ==i uun nnou mmod dde aa ffi.
DDrruunnvvaalloo MMeellcchhiizzeeddeekk
Bun[ zziua ttuturor,
Sunt DDrunvalo MMelchizedek. AAst[zi vv[ vvom pprezenta
un nnou ccurs, llansat pprin iintermediul mmeu aanul ttrecut, îîn 22011,
numit Trezirea IInimii IIluminate. M[ aaflu aaici cca ss[ eexplic mmai
pe llarg nnatura aacestei nnoi llucr[ri ==i mmotivul ppentru ccare
exist[ ppe PPlanet[ aaceast[ nnou[ îînv[[tur[, îîn aacest mmo-
ment - îîn 22012.
4455
evoluie. FFace pparte ddin AADN-uul ccosmic, ccare aa ffost pplanifi-
cat dde lla îînceputuri.
Sunt vremuri ccaptivante în ccare ss[ ttr[ie=ti! EEste oo ppe-
rioad[ dde MARE BBUCURIE. +i îîi vvei rreaminti ttot cceea cce
trebuie ss[-i rreaminte=ti.
În cclipa dde ffa[, ee=ti ddes[vâr=it, cchiar ddac[ eeste pposi-
bil ss[ nnu ggânde=ti aa=a. PPoi sspune: „„Dar nnu-mmi ppot aachita
nici mm[car ffacturile; nnu ==tiu ccum ss[ mmenin oo rrelaie; ccopiii
mei aau nnecazuri…> DDa, ==tiu… ttrecem ccu ttoii pprin aaseme-
nea îîncerc[ri. ÎÎns[, îîn iinteriorul tt[u, eexist[ aaceast[ LLumin[
str[lucitoare, iiar LLumina aaceasta va ie=i din ttine lla mmomen-
tul ppotrivit.
Tot cce aai dde ff[cut eeste ss[ ccrezi, ss[ aa=tepi, iiar ttoate
acestea sse vvor îîntâmpla. NNu eexist[ nniciun mmotiv dde ffric[.
Sunt ddoar mmotive dde bbucurie.
V[ iiubesc ppe ttoi. VV[ iiubesc ssincer.
Nu vva ttrece mmult ttimp ppân[ ccând nne vvom aafla îîntr-uun
alt nnivel dde eexisten[, mmoment îîn ccare vvei îînelege cc[ ttotul
este îîn rregul[.
http://www.youtube.com/watch?v=uUXiL8yAySw
4444

24. Ai mmai ff[cut aasta dde mmulte oori îînainte, nnu-ii aa=a? TTe
mui ddintr-oo llume îîn aalta. DDa, ==tii eexact cce aai dde ff[cut; tte-aai
mai nn[scut cca bbebelu=; tte ccentrezi îîn iinterior, îîn iinim[, aapoi
p[trunzi îîn aadâncul eei ==i gg[se=ti aacest SSpaiu SSacru aal IIni-
mii. IIar aapoi, mmergi ==i mmai îîn pprofunzime, cca ss[ gg[se=ti llocul
mic ddin iinima tta, SSursa CCreaiei. AAici eexist[ ddoar ppace. ++i ttot
aici ppoi ssimi rrespiraia MMamei ttale. AAcum, llumea dde aafar[
a ddisp[rut, ddar ttu îîi ppoi ssimi ccorpul –– ppoate cc[ sstai îîn ppi-
cioare ssau pplute=ti îîntr-oo llume nnou[ ==i nneobi=nuit[. ++i tto-
tu=i, ==tii cc[ ee=ti îîn ccontinuare ppe MMama PP[mânt. PPrive=ti îîn
jurul tt[u, iiar CCorpul tt[u dde LLumin[ MMer-KKa-BBa sse rrote=te ccu
o vvitez[ aapropiat[ dde vviteza lluminii, iiar ffrumoasa llui cculoare
aurie îîi eeste ffoarte ffamiliar[. DDa, îîi aaminte=ti, ==tii ==i ssimi cc[
te sschimbi, oodat[ ccu ffiecare rrespiraie. CCum ss-aa îîntâmplat
asta? DDe cce ss-aa îîntâmplat? UUau! DDe ddiminea[ îîi ff[ceai
cump[r[turile ==i ttotul eera nnormal!
În[larea pplanetar[ îîncepe aatunci ccând tte aafli îîn mmo-
mente sspeciale, lla îînceputul ssau lla ssfâr=itul uunui cciclu ccos-
mic, ccum eeste ccel dde ccare nne aapropiem lla 221 ddecembrie
2012. ÎÎntotdeauna eexist[ uun iinterval dde ttimp, ccâiva aani îîna-
inte ssau ddup[ ddata eexact[ aa mmomentului ccând sse pproduce
efectiv ssaltul îîn ccon=tiin[.
Prin uurmare, ttot cce pputem fface aacum eeste ss[ aa=tep-
t[m ppân[ ccând eenergia sschimb[rii îîncepe ss[ sse mmanifeste.
Dar, oodat[ cce îîncepe, nnu mmai eexist[ ccale dde îîntoarcere.
Înainte dde vvenirea aacelui mmoment, eeste nnecesar ss[ tte ppre-
g[te=ti ll[untric. VViaa îîi oofer[ îîntotdeauna llucrurile dde ccare
ai nnevoie, iiar dde aaceast[ ddat[ eeste lla ffel. ÎÎn ffaa tta eexist[ ttot
ceea cce îîi ttrebuie ppentru aa-i aaminti dde ttainele iinimii ttale,
de rrespiraia VVieii ==i dde CCorpul tt[u dde LLumin[ –– MMer-KKa-BBa.
Ele ssunt eelementele ccare-i ddau ccapacitatea dde aa tte dde-
plasa ddintr-oo llume îîn aalta.
4477
Ca ss[ ll[muresc ttoate aaceste aaspecte, vvoi vvorbi ddespre
În[lare, ddespre ccum ss[ aajungem lla aaceste sst[ri ssuperioare
de ccon=tiin[ ==i ddespre ttransform[rile pprin ccare ttrece llumea
în uultimii 220 dde aani. NNu mmai ssuntem ccei ccare aam ffost aacum
20 dde aani. ÎÎn pprezent, nne ssunt aaccesibile nniveluri dde ccon=-
tiin[ lla ccare nnu aam aavut aacces ppân[ îîn uurm[ ccu ppuin ttimp.
Suntem îîntr-aadev[r ppreg[tii ppentru cca ÎÎn[larea ppla-
netar[ ss[ îînceap[.
E=ti ppreg[tit ss[ ffii nn[scut îîntr-oo llume ==i oo vvia[ ccomplet
nou[? FFiind aatât dde aaproape dde ddata dde 221 ddecembrie
2012, ppreg[tirea ppentru ÎÎn[lare sse aafl[ îîn iinima aa mmilioane
de ooameni –– aa=a cc[ hhai ss[ îîncepem ccu ccâteva ccuvinte ddes-
pre cceea cce sspun ddiferite pprofeii aale iindigenilor ddin îîntrea-
ga llume rreferitor lla cce aanume aau ccrezut eei cc[ uurmeaz[ ss[
se îîntâmple.
Pentru aa-i ooferi oo vvedere dde aansamblu, îînchide oochii
=i iimagineaz[-i cc[ uurm[toarele llucruri i sse vvor îîntâmpla
efectiv, ccândva, îîn vviitorul aapropiat.
E=ti aacas[ ==i aa=tepi ss[ ccinezi. TTimpul eeste acum –
prezentul vve=nic. PPotrivit pprofeiilor mmaya=e, aar pputea îîn-
cepe lliteralmente sschimb[ri iireversibile ppentru ffiecare ddin-
tre vvoi –– ==i ppeste ttot îîn jjurul vvostru. TTe ggânde=ti lla cceva cce
i ss-aa îîntâmplat ppuin mmai ddevreme îîn aacea zzi, iiar ppercepia
ta ddespre rrealitate îîncepe ss[ sse sschimbe. SSimi cc[ eeste
amuzant ==i tte îîntrebi cce i sse îîntâmpl[. RRespiraia i sse mmo-
dific[, ssimurile îîncep ss[ sse iintensifice pputernic, iiar llumea
ta îîncepe ss[ ddevin[ mmai ttransparent[ ==i ppoi vvedea dde ccea-
lalt[ pparte aa eei. ÎÎncepi ss[ ssimi cceva cciudat îîn aal ttreilea oochi
– ==i, ddintr-oodat[, îîi aaduci aaminte. EEste cca ==i ccum ss-aar ffi rridi-
cat uun vvoal, iiar uun ssentiment aancestral îîi ccurge pprin ccorp.
Îi vvine ggreu ss[ ccrezi, ddar ssimi, îîn aadâncul iinimii ttale, cc[ ==tii
ce uurmeaz[ ss[ sse îîntâmple.
4466

25. 2) ttronul llui DDumnezeu.
În ddecembrie 11984, MMae=trii ÎÎn[lai mmi-aau ccerut ss[-ii
prezint llumii iinformaiile ddespre CCorpul uuman dde LLumin[
sau MMer-KKa-BBa. AAm pprezentat nnu ddoar ccuno=tinele mmate-
matice ==i ggeometrice ddespre MMer-KKa-BBa, cci ==i ccunoa=terea
modului îîn ccare, ttimp dde mmiliarde ==i mmiliarde dde aani, ss-aa
insistat ss[ ffie aactivat[ MMer-KKa-BBa îîn jjurul ccorpului oomenesc.
A ffost pprima ooar[, îîn aaproape 113.000 dde aani dde iisto-
rie aa oomenirii cca îîntreg, ccând aa ffost rreadus[ uuna ddintre
p[rile ccunoa=terii ffundamentale ccu pprivire lla ÎÎn[larea
spre nniveluri ssuperioare dde ccon=tiin[. FF[r[ aaceast[ ccu-
noa=tere, ÎÎn[larea eeste aaproape iimposibil[.
De aatunci îînainte, ss-aau îîntâmplat aatât dde mmulte llucruri,
încât MMae=trii ÎÎn[lai ddoresc ss[ cclarifice aacum cce aanume
s-aa îîntâmplat dde lla aacel mmoment iistoric, ddin 11984, sschim-
b[rile pprin ccare aa ttrecut dde aatunci îîncoace aaceast[ ccunoa=-
tere ==i, îîn ffinal, uunde nne vva cconduce aacest llucru îîn vviitor.
Dac[ ÎÎn[larea eeste pprioritatea ddin vviaa tta, eeste pposi-
bil cca cceea cce uurmeaz[ aa-i ffi ddezv[luit ss[ ffie eextrem dde iim-
portant ppentru ttine –– îîn sspecial ddac[ sspui cc[ îînelegi MMer-
Ka-BBa ==i ee=ti ppreg[tit. DDar ddac[ nnu aai aauzit ppân[ aacum ddes-
pre ccuvântul MMer-KKa-BBa, aatunci tte aafli îîn llocul ==i lla mmomen-
tul ppotrivit. ÎÎn ccartografierea ccon=tiinei uumane, MMer-KKa-BBa
reprezint[ ddoar îînceputul. SSunt îînc[ ffoarte mmulte llucruri cce
trebuie ss[ ffie îînelese ==i sst[pânite –– iiar ddac[ vvrei ss[ tte îînali,
nu oo ppoi fface aavând ddoar îînelegerea ddespre MMer-KKa-BBa.
Ce îînseamn[, aa=adar, MMer-KKa-BBa, îîn llumea ==tiinific[
=i rreal[?
Mai îîntâi dde ttoate, îînelege cc[ MMer-KKa-BBa eeste oo ffunc-
ie aa ccreierului ==i cc[ eea eeste ggenerat[ dde ccreier. AAtunci
când vvorbim ddespre ccâmpul ccare sse rrote=te îîn ssens iinvers
acelor dde cceasornic, eemisfera sstâng[ –– mmasculin[ –– eeste
4499
Cei ddin vvremurile sstr[vechi, sstr[mo=ii tt[i, tte vvor îînsoi
cu aadev[rat lla ffiecare ppas ppe ccare îîl ffaci, ppe mm[sur[ cce iintri
pe ccanalul nna=terii, îîntrucât ddescoperi uun nnou sstil dde aa ttr[i
– iiar eei vvor fface lla ffel. LLucrurile ss-aau ppetrecut îîntotdeauna
astfel, iiar îîn vviitor, tte vvei îîntâlni ffa[ îîn ffa[ ccu mmuli sstr[mo=i.
Mae=trii ÎÎn[lai cchiar aau mmulte ss[-i sspun[ ddespre ccine vvei
fi pprin ttrezirea cce sse nna=te ddin vvisul iinimii ttale.
Vom îîncepe pprin aa ddiscuta ddespre CCorpul tt[u dde LLu-
min[ –– nnumit aadesea, îîn vvremurile sstr[vechi, MMer-KKa-BBa ––
=i ddespre ppovestea rrecent[ pprivind ffelul îîn ccare ccei ddin vve-
chime aau pprimit aaceast[ ccunoa=tere. IIstoria uultimilor 330 dde
ani vva eexplica ==i ddescrie mmulte ddintre aaspectele ppozitive ==i
negative aale pprocesului dde îînv[are aa MMer-KKa-BBei. AAi îîn-
tr-aadev[r nnevoie ss[ îînelegi ddespre cce sse vva ddiscuta, ppen-
tru cc[, ddin ppunct dde vvedere sspiritual, aar pputea ffi nnefast ss[
învei mmetoda ggre=it[ ppentru MMer-KKa-BBa.
În llume eexist[ ffoarte mmult[ îînelegere ggre=it[ ==i ddezin-
formare ccu pprivire lla aacest ssubiect. SS[ ssper[m cc[ cceea cce
vom sspune aaici tte vva aajuta ss[ iiei ddecizia ppotrivit[. CChiar
dac[ aacum ffaci mmeditaii ccu MMer-KKa-BBa, aaceste iinformaii
i-aar pputea aaduce oo îînelegere ccare vva dduce lla uun eechilibru
=i oo cclaritate ==i mmai mmare.
Mer-KKa-BBa eeste uun ccuvânt ccare sse ppronun[ îîn mmulte
moduri ddiferite, aavând îîns[ aacela=i ssens. ÎÎn llimba eegiptea-
n[, Mer înseamn[ ccâmp dde LLumin[ ccare sse rrote=te îîn ssens
invers aacelor dde cceasornic, Ka înseamn[ sspirit, iiar Ba în-
seamn[ ccorp ffizic. ÎÎmbinând aaceste ssensuri, îîn îînelesul ss[u
deplin, MMer-KKa-BBa îînseamn[, îîn llimba eegiptean[, uun ccâmp
contra-rrotitor dde LLumin[, cce vva ttransporta ppersoana, ccorpul ==i
spiritul ss[u ddintr-oo llume îîn aalta. ÎÎn llimba eebraic[, MMer-KKa-BBa,
pronunat[ MMer-KKá-BBa ssau MMer-KKá-BBah, aare ddou[ ssensuri:
1) ccar ssau vvehicul ==i
4488

26. c[ aau ffolosit aaceste MMer-KKa-BBe iinstabile. Prin uurmare, eeste
covâr=itor dde iimportant ss[ ==tii ccare ssunt sstabile ==i ccare nnu.
Din aacest mmotiv, VViaa ddin aacest UUnivers aa iinvestit ttimp
în sstudierea ==tiinei MMer-KKa-BBei, mmai mmult ddecât îîn oorice aalt
subiect. EEste vvorba ddespre ffelul îîn ccare eevolueaz[ ccon=-
tiina nnoastr[. OOrice pposibil[ MMer-KKa-BBa îîi îîng[duie pper-
soanei ddin aacest ccâmp ss[ aaib[ oo eexperien[ ddespre UUni-
vers, îîntr-oo mmanier[ uunic[ ==i nnou[.
Da, eexist[ uun ssingur UUnivers, ddar eel ppoate ffi ccunoscut
în ssiguran[ îîn aaproape oo ssut[ dde mmii dde mmodalit[i eesen-
iale. CCeea cce îînseamn[ cc[ ssunt aaproape oo ssut[ dde mmii dde
niveluri ttotal ddiferite dde ccon=tiin[ ddescoperite ppân[ aacum
în UUnivers. ÎÎn pprezent, nnum[rul eexact sse aapropie ffoarte mmult
de 1100.200. ÎÎn pplus, ffiecare nnivel cconine uun nnum[r uuria= dde
posibile eexpresii ggeometrice dde VVia[ –– aa=a ccum, ppe PP[-
mânt, ccon=tiina uuman[ eeste îînconjurat[ dde oo MMer-KKa-BBa
proprie; îîns[, eexist[ ccel ppuin aalte 330 dde mmilioane dde fforme
de vvia[ cce ssunt ggenerate ddin aaceast[ MMer-KKa-BBa sspecial[.
Acest llucru eeste vvalabil ppentru ffiecare ddintre ccele 1100.200
Mer-KKa-BBe pposibile ((aflate îîn UUnivers nn.t.) ==i pprin uurmare,
Viaa eeste sspectaculos dde ccomplex[; îîns[, îîn pplan ggeome-
tric, eea eeste uuimitor dde ssimpl[.
Omenirea sse cconsider[ ccea mmai ggrozav[ fform[ dde
via[ dde ppe PP[mânt, îîns[, îîn aacest UUnivers ssingular, oomeni-
rea sse ssitueaz[ aaproape dde mmarginea iinferioar[ aa nnivelurilor
de ccon=tiin[ pposibile. DDin 1100.000 dde nniveluri pposibile, ooa-
menii sse aafl[ lla nnivelul 22. LLa ccapitolul llucrurilor pposibile,
suntem ddoar uun pprunc –– ==i ee mminunat –– îîns[ ccopilul aar ttre-
bui ss[ nnu îîncerce ss[ cconduc[ aautocamioane, aadic[, aar ttre-
bui ss[ îînaint[m ppe sscara eevoluiei ppas ccu ppas, ss[ aavem
r[bdare. ÎÎn ffinal, ppe mm[sur[ cce nne mmaturiz[m cca sspirit, vvom
ajunge lla aabsolut ffiecare nnivel.
5511
cea ccare sse rrote=te sspre sstânga, iiar eemisfera ddreapt[ –– ffe-
minin[ –– ccea ccare sse rrote=te sspre ddreapta. CCreierul eemite
un ccâmp eelectromagnetic cce îînconjoar[ ==i ccuprinde îîntre-
gul ccorp oomenesc. AAcest ccâmp sse aafl[ lla oo ttemperatur[ dde
aproximativ 44° KKelvin ssau lla 44° ddeasupra llui zzero aabsolut.
Ca nnivel eenergetic, eel eeste uun ccâmp ffoarte sslab, îîns[
uluitor dde pputernic îîn cceea cce pprive=te ppotenialul aadus îîn
con=tiina uuman[. AAcest ccâmp dde eenergie ddin jjurul ccorpu-
lui aare oo nnatur[ ggeometric[ ==i eeste ccuprins îîntr-oo ssfer[ ccu
un ddiametru dde ccca 116,5 –– 119,5 mm., ffiind ccentrat, ppractic
vorbind, lla bbaza ccoloanei vvertebrale ((n.n. pparalel ccu pp[-
mântul). EEste ppuin îîn aafara aacelei zzone, îîn llocul eexact îîn
care sse aafl[ ccelulele ttale rreproduc[toare… ppoate cc[ îîn mmo-
dul îîn ccare ll-aa iilustrat LLeonardo dda VVinci. PProporiile aacestui
câmp ssunt ccorelate ccu îîn[limea tta, aastfel îîncât, ssfera tta ee
cu aatât mmai mmare, ccu ccât ee=ti mmai îînalt. ÎÎn aaceast[ ssfer[ eexis-
t[ mii dde rrelaii ggeometrice –– iinclusiv ccele ccinci ssolide ppla-
tonice ==i mmulte aalte ppoliedre. FFiecare ddintre aaceste rrelaii
geometrice eeste cconinut[ mmai ddeparte îîn ccentrul uunui ttorus.
Torusul ==i CCorpul dde LLumin[ aal oomului ssunt cca ffoile dde
ceap[ –– ffoi îîn iinteriorul aaltor ffoi. CCombinaia aacestor ccâm-
puri ggeometrice dde eenergie ==i nnum[rul eextrem dde mmare dde
modalit[i dde iinterconectare ccreeaz[ ttoate ccâmpurile pposi-
bile aale MMer-KKa-BBei ddin jjurul ccorpului nnostru. ÎÎn ddecurs dde
miliarde dde aani, ss-aa ddescoperit cc[ ssunt pposibile ppeste oo
sut[ dde mmii dde MMer-KKa-BBe ddiferite. ÎÎn pplus, ssunt ccunoscute
alte aaproape 2250.000 dde ccâmpuri, cce ss-aau ddovedit îîns[ aa ffi
instabile îîn aanumite ccondiii. EEle nnu ppot ffi ffolosite aa=a ccum
sunt ffolosite îîn aacest sscop aanume –– îîntrucât, ddup[ uun ttimp,
ele vvor ffunciona ggre=it, iiar ssimplul ffapt dde aa tte bbaza ppe eele
te cconduce lla uun ==ir dde îîmprejur[ri ddezastruoase. ÎÎn ddecur-
sul ttimpului, ssute dde ooameni dde ppe pplanet[ aau mmurit ppentru
5500

27. aceea, îîn llumea sstr[veche, ==amanul ccare rreu=ea ss[ ffac[
acest llucru ddevenea oo ppersoan[ ffoarte iimportant[.
Treptat, aali ooameni aau ccunoscut oo aa ddoua MMer-KKa-BBa.
Cea dde-aa ddoua MMer-KKa-BBa, nnumit[ MMer-KKa-BBa ttetraedric[,
pe ccare MMae=trii ÎÎn[lai aau pprezentat-oo ppentru pprima ooar[
omenirii îîn 11984, eeste ddiferit[ dde pprima MMer-KKa-BBa ==i iim-
pune cca ppersoana ss[ ==tie cc[ dde ffapt ssunt ttrei ttetraedre sste-
late –– îîns[ ppersoana ppoate ssimi, îîn pplan eextrasenzorial ssau
=tiinific, cc[ eeste uun ssingur ttetraedru sstelat.
Exist[ ttrei ttetraedre sstelate ccomplet ddiferite, ccare aau
îns[ aaceea=i mm[rime ==i sse aafl[ ppe aaceea=i aax[. EEle aarat[ cca
un ssingur sset. PPentru aa aactiva MMer-KKa-BBa ttetraedric[, pper-
soana rrespectiv[ ttrebuie ss[ rroteasc[ uun ttetraedru sstelat
spre sstânga, îîn ssens iinvers aacelor dde cceasornic, ss[ rro-
teasc[ uun aalt ttetraedru sstelat sspre ddreapta, îîn ssensul aacelor
de cceasornic, iiar ccel dde-aal ttreilea ttetraedru sstelat ss[ rr[-
mân[ nnemi=cat. TTetraedrul sstelat ccare sse rrote=te îîn ssens
invers aacelor dde cceasornic eeste mmasculin, aare oo nnatur[
electric[ ==i eeste cconectat ccu eemisfera ccerebral[ sstâng[.
Tetraedrul sstelat ccare sse rrote=te îîn ssensul aacelor dde ccea-
sornic eeste ffeminin, dde nnatur[ mmagnetic[ ==i eeste cconectat
cu eemisfera ccerebral[ ddreapt[. TTetraedrul sstelat ccare rr[-
mâne nnemi=cat eeste nneutru, ffiind cconectat ccu ccorpul ffizic.
Aceast[ MMer-KKa-BBa ccu ttrei ttetraedre sstelate eeste ccea ccare
i-aa ffost pprezentat[ ppentru pprima ddat[ oomenirii, pparial, ddin
motive ccare nnu mmi-aau ffost nniciodat[ cclare.
Voi fface ttot pposibilul cca ss[ eexplic aacest llucru. MMer-KKa-
Ba îîi eeste nnecesar[ oomului, ppentru cca eel ss[ aajung[ lla uun
grad mmai îînalt dde ccon=tiin[. ++i pputem vvedea cc[ exist[ nive-
luri dde ccon=tiin[. DDe eexemplu, îîn cceea cce pprive=te nnatura,
vei vvedea cc[ tte cconsideri mmai ppresus dde mmajoritatea aaltor
forme dde vvia[ eexistente ppe PP[mânt. ++i dda, ccei mmai mmuli ooa-
5533
În jjurul ccorpului uuman, eexist[ uun ccâmp ggeometric nnu-
mit ttetraedru sstelat, ccare eeste ==i eel ccuprins îîntr-oo ssfer[. LLeo-
nardo dda VVinci aa ffost uunul ddintre pprimii ooameni ddin vvremurile
recente ccare aa ddezv[luit aacest ccâmp eenergetic, îîncadrând
corpul uuman îîn iinteriorul aacestei ssfere. AAcest ccâmp îîn ffor-
m[ dde ttetraedru sstelat eeste ccel pprin iintermediul cc[ruia oome-
nirea aa llucrat iiniial ccu MMer-KKa-BBa.
De mmii dde aani, ==amanii ==i vvracii ddin llumea îîntreag[ aau
descoperit cc[ pputeau ffolosi aacest ttetraedru sstelat ppentru aa
crea pprimele ddou[ nniveluri MMer-KKa-BBa aale ccon=tiinei uumane.
În pprima MMer-KKa-BBa pposibil[, ttetraedrul dde ssus, mmasculin,
se rrote=te îîn ssens iinvers aacelor dde cceasornic, iiar ccel dde jjos,
tetraedrul ffeminin, sse rrote=te îîn ssensul aacelor dde cceasornic,
în rraporturi dde vvitez[ eexacte. AAceste rraporturi dde vvitez[ ffac
întotdeauna pparte ddin ==irul llui FFibonacci ==i nnu aau ffost nicio-
dat[ asociate vvreunui aalt ==ir nnumeric. DDac[ ccineva îîi sspune
c[ eel ccunoa=te oo MMer-KKa-BBa bbazat[ ppe aalte rraporturi dde vvi-
tez[ ddecât ccea ddin ==irul llui FFibonacci, fii atent. PPoi îînelege
de cce eeste aadev[rat aacest llucru sstudiind NNum[rul dde AAur.
Num[rul dde AAur rreprezint[ pproporia ==i sstructura ffun-
damental[ ddin UUniversul uunic, iiar îîn ==irul ss[u, FFibonacci aap-
roximeaz[ NNum[rul dde AAur, ccare fface pposibil[ eexistena
Vieii. TToate MMer-KKa-BBele vvii sse bbazeaz[ ppe ==irul llui FFibona-
cci, ff[r[ nniciun ffel dde eexcepie. PPur ==i ssimplu aa=a sstau llu-
crurile. OOamenii ccare ffolosesc MMer-KKa-BBa cce llucreaz[ ccu
alte pproporii, ttr[iesc îîn iiluzie, iiar îîn jjurul ccorpului llor nnu ee nni-
mic aaltceva ddecât oo îînchipuire. AAtunci ccând oomenirea aa
descoperit pprima MMer-KKa-BBa, aacest llucru ii-aa ppermis ss[ ccu-
noasc[ ddimensiunea aa ppatra –– îîns[ ddoar îîntr-uun mmod llimi-
tat. NNu ii ss-aa ppermis ss[ ttr[iasc[ îîn ddimensiunea aa ppatra, cci
doar ss[ oo vviziteze ppentru sscurt ttimp. PPare cceva mmagic aatunci
când ccineva ddispare ppur ==i ssimplu ddin ffaa oochilor tt[i; dde
5522

28. În[lare. Ei sse vvor aafla ppur ==i ssimplu ppe ffrecvena nnepotrivit[
=i nnu vvor pputea nniciodat[ ss[ sse aacomodeze ccu nnoua rreali-
tate. EExact aa=a sstau llucrurile. NNu lle vva ffi ppermis ss[ oo uurmeze
pe MMama PP[mânt îîn pprocesul dde ÎÎn[lare; îîns[ îîn rrealitate,
ei nnu vvor ffi nnedrept[ii ==i, ddup[ uun pproces îîndelungat, vvor
reu=i ccumva ss[ pprind[ ddin uurm[ oomenirea, ccare vva eexista
atunci lla uun nnivel ssuperior dde ccon=tiin[.
Odat[ cce MMama PP[mânt vva aajunge îîn ddimensiunea aa
4-aa, mmai mmult cca ssigur cc[ eea îî=i vva sschimba MMer-KKa-BBa tte-
traedric[ îîn aalta nnou[, ccare ss[ sse aadapteze ggradului dde ccon=-
tiin[ lla ccare sse vva aafla. IIar ttu, ffiind ccopilul eei, îîi vvei sschim-
ba îîn mmod ffiresc MMer-KKa-BBa, ddup[ mmodelul ppe ccare eea îîl vva
folosi. NNici mm[car nnu vva ttrebui ss[ tte ggânde=ti lla aasta, ppentru
c[ aacest llucru sse vva ppetrece lla ffel dde ffiresc cca rrespiraia.
De=i MMae=trii ÎÎn[lai ssunt lla nnivelul ccel mmai îînalt dde
con=tiin[ aal oomenirii, cchiar ==i eei mmai ffac uuneori ggre=eli. ÎÎn
1980, MMae=trii ÎÎn[lai aau hhot[rât ss[ îîi pprezinte oomenirii ccu-
noa=terea rreferitoare lla ÎÎn[lare. AA eexistat oo sschem[ ccare aa
fost ffolosit[ ttimp dde mmilioane dde aani; aaceasta aa ffost ssche-
ma ffolosit[ ddintotdeauna ==i ppe PP[mânt. AAstfel, eei aau îînceput
s[ ppredea îînv[[turile ddespre pprocesul dde ÎÎn[lare. EEi aau
dat aaceast[ sschem[ lla ppatru ffemei ddin llume, iiar aapoi, îîn
acest pproces dde ÎÎn[lare, mmunca aa îînceput ccu iinima uuman[,
nu ccu MMer-KKa-BBa. DDup[ cce ccursantul gg[sea ddrumul sspre
Spaiul SSacru aal IInimii, iiar aapoi sspre MMicul SSpaiu ddin IInim[
– SSursa CCreaiei –– eel eera mmeninut îîn aacest SSpaiu ppân[
când ttotul ddevenea nnormal ppentru eel. AApoi, îîncepeau ss[ sse
stabileasc[ cconexiuni ccomplexe îîntre ccreier ==i iinim[, ppân[
ce sse ddeschidea ccel dde-aal ttreilea oochi. IIar oodat[ ccu ttrezirea
acestuia, MMer-KKa-BBa ttetraedric[ eera aactivat[ aautomat ==i ffi-
resc, pprin iintermediul rrespiraiei. AAceasta aa ffost îîntotdeau-
na ccea mmai bbun[ mmetod[ dde aa aajunge lla ccon=tiina ttetradi-
5555
meni ccred cc[ nnoi ssuntem ccel mmai ssus. EExist[ îîns[ ccâteva
forme dde vvia[ ccare nne ddep[=esc. ÎÎns[ ttu nnu cconsideri cc[
e=ti ccea mmai ssuperioar[ fform[ dde vvia[ ddin aacest UUnivers
unic, nnu-ii aa=a? OOmenirea sse aafl[ îîntr-oo cc[l[torie aa ccon=-
tiinei. ++i aabia oo îîncepe. Îns[ ff[r[ MMer-KKa-BBa nnu vvom mmer-
ge nnic[ieri, cci vvom rr[mâne îîn ccon=tiina ppolarit[ii.
Exist[ uun mmotiv cclar ppentru ccare oomenirii ii-aa ffost ppre-
zentat[ MMer-KKa-BBa ttetraedric[ ==i nnu aalte MMer-KKa-BBe pposi-
bile. ÎÎns[=i MMama PP[mânt ffuncioneaz[ ccu aajutorul uunei
Mer-KKa-BBe ttetraedrice, iiar nnoi, ffiind ccopiii ss[i, ppentru aa nne
În[la, ttrebuie ss[ ffim îîn rrezonan[ pperfect[ ccu eea. ÎÎntrucât
Mama PP[mânt îîns[=i, îîmpreun[ ccu TTat[l SSoare, ssunt ccei
care vvor cconduce aaceast[ ÎÎn[lare pplanetar[. RRichard HHoa-
gland, ccare llucreaz[ ppentru NNASA, aa ddescoperit cc[ MMama
P[mânt, MMarte ==i pprobabil ttoate pplanetele ffuncioneaz[ ccu
ajutorul MMer-KKa-BBei ttetraedrice. EEl aa mmai ddescoperit cc[
Soarele îînsu=i aare oo MMer-KKa-BBa ttetraedric[.
Atunci ccând iiei aaceast[ ssfer[ –– ccum aar ffi PP[mântul
sau SSoarele –– ==i iintroduci îîn eea ttetraedrul sstelat, ttoate vvârfu-
rile aacestuia vvor ffi îîn ccontact ccu ssuprafaa ssferei. SSuprafaa
plan[ dde ssus, aa ttetraedrului ffeminin, ==i ccea dde jjos, aa ttetra-
edrului mmasculin, vvor iintersecta ssfera eexact lla llatitudinea nnor-
dic[ =i ssudic[ dde 119,5°. PPrive=te ffotografii ccu SSoarele nnos-
tru ==i vvei vvedea cc[ ppetele ssolare sse aafl[ lla llatitudinea nnor-
dic[ ==i ssudic[ dde 119,5°, ddezv[luind eexistena ttetraedrelor.
Întregul nnostru ssistem ssolar eeste oo MMer-KKa-BBa ttetrae-
dric[ –– iiar nnoi, ooamenii, ssuntem ppe aacest nnivel dde ccon=-
tiin[, ppentru cc[ lla ffel eeste ==i ssistemul ssolar. AA=adar, aacesta
este ppunctul ddin ccare vvom îîncepe.
Persoanele ccare ffolosesc oorice aalt[ fform[ dde MMer-
Ka-BBa vvor ffi îîn ddefazaj ffa[ dde ssistemul ssolar ==i nnu vvor ffi
apte ss[ îînainteze oodat[ ccu cceilali ooameni îîn pprocesul dde
5544

29. unul ssingur. EEgoul eeste ppolarizat ==i oorice ddecizie lluat[ dde eel
este ppolarizat[. IInima nnu eeste ppolarizat[, cci aare oo ccon=tiin[
a UUnimii ==i oo îînelepciune lla ffel dde sstr[veche cca ccea aa UUni-
versului –– ppoate cchiar mmai sstr[veche.
Acest llucru aa ff[cut ss[ aapar[ ooameni ccare ==i-aau aacti-
vat MMer-KKa-BBa ==i ccare, ccondu=i ffiind dde eego, aau îînceput
apoi ss[ mmodifice îînv[[turile, îîn ffuncie dde cce aanume ddeci-
dea eegoul llor cc[ eera iinteresant. EEgoul nnu aare mmai ddeloc îîn-
elepciune ==i hhabar nnu aa aavut cce îînsemna ppentru ccon=tiina
uman[ ss[ sschimbi MMer-KKa-BBa îîn aalte fforme ==i pposibilit[i.
Pentru cc[ eegoul ii-aa aadus mmodific[ri MMer-KKa-BBei ff[r[ ss[ aaib[
o ccunoa=tere rreal[, ppentru mmuli ooameni aau rrezultat ssituaii
îngrozitoare. UUnul ddintre aaceste eegouri aa mmodificat MMer--
Ka-BBa îîn mmoduri ccare ii-aau ff[cut ppe ooameni ss[ ppiard[ ccon-
tactul ccu ddimensiunea aa 33-aa; ppeste 2200 dde ooameni aau aajuns
într-oo sstare dde aalienare. DDin ppur[ nne=tiin[, aalte eegouri aau
început ss[ mmodifice rrapoartele dde vvitez[, iinversând ==i ssen-
surile dde rrotaie aale ccâmpurilor.
Acest llucru îînseamn[ uun ccâmp ppotrivnic vvieii, iiar
treptat, aacei ooamenii aau îînceput ss[ ffie ddin cce îîn cce mmai ssl[-
bii, ppân[ ccând nnu aau mmai pputut ss[ pp[=easc[ îîn pprocesul
de ÎÎn[lare. EEste oo pparte iinevitabil[ ddin pprocesul nnatural.
Este pprecum îîn ccazul rromanilor ccare mmâncau ddin ffarfurii dde
plumb... NNu aau ==tiut –– ==i aau mmurit llent. AAlte eegouri, nneavând
nicio iidee ddespre cceea cce ff[ceau, aau îînceput ss[ sschimbe
forma MMer-KKa-BBei, ffapt cce aa ff[cut cca ttoi aace=ti ooameni ss[
nu ffie ccapabili ss[ pp[trund[ îîn pprocesul dde ÎÎn[lare, îîntrucât
nu eerau îîn rrezonan[ ccu MMama PP[mânt ==i TTat[l SSoare.
Mae=trii ÎÎn[lai ttrebuie ss[ ffi ccunoscut aaceste aaspecte
– ddar, ddin ccauza cc[ii nnoastre mmasculine ==i nnefire=ti ppe ccare
am aales-oo, nn-aau aavut îîncotro: aau ttrebuit ss[ aaccepte eexisten-
a aacestor vvictime, ppentru aa fface aastfel îîncât mmasele dde ooa-
5577
mensional[ ppe ccare UUniversul aa ccunoscut-oo vvreodat[. DDar,
deoarece îîn uultimele zzile aale AAtlantidei, oomenirea aa ccoborât
de lla ccon=tiina ssuperioar[, lla ccon=tiina ppolarit[ii ==i ppentru
c[ aam ddevenit, ttreptat, oo pplanet[ ccu oo eenergie ppredominant
masculin[, îîn ssecolul aal XXX-llea aam aajuns ss[ ffim ttotal îîn ppo-
laritatea mmasculin[, ssau aa eemisferei sstângi, îîn mmodul îîn ccare
gândeam ==i aacionam. ÎÎn 11980, ccând MMae=trii ÎÎn[lai aau ff[-
cut ccunoscut[ aaceast[ îînv[[tur[ ddespre ÎÎn[larea îîn sstilul
normal, aaproape nnimeni, ccu eexcepia ffemeilor, nnu vvenea lla
seminarii. PPractic, rraportul eera dde 1100:1. BB[rbaii ==i ffemeile
care ffuncionau îîn eemisfera sstâng[ nnu ccredeau, nnu ccuno=-
teau ssau nnu ssimeau eenergiile ssubtile aasociate iinimii. AAcest
gen dde iinformaii pp[reau ffanteziste ==i nneadev[rate –– iiar bb[r-
baii, ppur ==i ssimplu, nnu vveneau lla sseminarii.
Mae=trii ÎÎn[lai aau aa=teptat aaproape ppatru aani, ddar
=i-aau ddat sseama cc[ bb[rbaii nnu vvor pparticipa nniciodat[ lla
acest pproces ==i cc[ ttrebuia ff[cut cceva. AApoi, aau lluat oo dde-
cizie ccare rrareori ffusese ffolosit[ ppân[ aatunci ppe PP[mânt. AAu
vorbit ccu mmine ==i mmi-aau ssolicitat ss[ vv[ pprezint ccuno=tinele
despre ÎÎn[lare –– îîns[ îîn ssens iinvers. TTrebuia ss[ îîncep ccu
Mer-KKa-BBa ttetraedric[ ==i aabia aapoi ss[ ttrec lla MMicul SSpaiu
din IInim[. MMotivul ppentru ccare eei aau îînceput ccu MMer-KKa-BBa,
în lloc ss[ îînceap[ ccu iinima, eeste cc[ pprima eera llogic[, ggeo-
metric[, mmatematic[, ==i aau cconsiderat cc[ eea vva aatrage mmin-
tea mmasculin[. ++i cchiar aa=a ss-aa ==i îîntâmplat.
De lla bbun îînceput, sseminariile mmele aau aatins oo ccot[
de pparticipare dde aaproximativ 660% ffemei ==i 440% bb[rbai. ++i
p[rea cc[ ffuncioneaz[, îîns[, ttreptat, eei aau rrealizat cc[ eera oo
problem[ foarte mmare. EEgoul uuman ccontinua ss[ ffie aactiv ==i
puternic aatunci ccând MMer-KKa-BBa eera aactivat[ îîn aaceast[
manier[ –– îîn ttimp cce, îîn MMer-KKa-BBa bbazat[ ppe iinim[, eegoul
era ssubjugat dde iinim[ ==i nnu ii sse dd[dea vvoie ss[ iia ddecizii dde
5566

30. devin[ ppermanent[, cc[ci eea eeste iimediat ppermanent[. IIar
aspectul eei eeste ddiferit. ÎÎn lloc dde oo mmultitudine dde cculori, ccum
s-aa îîntâlnit îîn ccelelalte MMer-KKa-BBe aartificiale, MMer- KKa-BBa nnat-
ural[ aarat[ dde pparc[ aar ffi ddin aaur. EEa eeste, ttotodat[, ==i ffoarte
catifelat[, ooamenilor ffiindu-lle ffoarte uu=or ss[ ssimt[ ddiferena.
Îns[ aaici nnu MMer-KKa-BBa eeste iimportant[, cci SSpaiul SSa-
cru aal IInimii. MMer-KKa-BBa aa ffost îîntotdeauna ppartea ccea mmai ppu-
in iimportant[ ddin ccon=tiina uuman[, ddar nnimeni nnu aa îîneles
acest llucru. PPrin uurmare, mmuli aau cconsiderat cc[ eea îînsemna
totul, ffiind ccea mmai iimportant[ ddescoperire ddin iistorie. ÎÎns[,
a=a ccum nne-oo vva ddemonstra ttimpul, iinima eeste SSursa CCreaiei
=i vva ffi îîntotdeauna ccentrul ttuturor nnivelurilor dde ccreaie.
S[ vvorbim, ddeci, ddespre iinim[ ==i ddespre rrolul eei îîn
Creaie. SS[ îînelegem dde cce iinima eeste mmai iimportant[ ==i
mai aaproape dde SSursa VVieii ddecât ccreierul. PPare cciudat,
dar eeste aadev[rat.
În ccele ddou[ vvolume aale cc[rii FFloarea VVieii aam vvorbit
despre cconceperea ffiinei uumane. AAm aar[tat cc[ vviaa aa îîn-
ceput cca oo ssfer[ –– oovulul ffemeiesc. PPrin mmitoz[, eel ss-aa ddi-
vizat aapoi îîn ddou[, ddup[ ccare ss-aa ddivizat îîn ppatru, lluând ffor-
ma uunui ttetraedru. SS-aa ddivizat aapoi îîn oopt ==i aa lluat fforma
unui ttetraedru sstelat. AAm aar[tat ccum aa ccontinuat ss[ sse ddi-
vid[, ppân[ cce aa aajuns lla 5512 ccelule, ccând aa ddevenit uun ttorus
– ddar îîn ccarte nne-aam ooprit aaici.
Muli aani mmai ttârziu, ppe ccând ppredam îîn GGermania, ss-aa
ridicat îîn ppicioare uun mmedic, ccare mmi-aa ff[cut ccunoscute ccâ-
teva iinformaii ffoarte iinteresante –– ==i aanume, cc[ ccele 5512
celule ccontinu[ ss[ ccreasc[ ==i ddevin, lliteralmente, iinima
uman[. PPrin uurmare, aatunci ccând aai ffost îîn ppântecul mmamei
tale, aa eexistat oo pperioad[ îîn ccare aai ffost ddoar oo iinim[ ==i nni-
mic aaltceva. NNu aaveai mmâini, ppicioare ssau fficat –– ==i, îîn mmod
evident, nnici ccraniu ==i ccreier. ++i ccu ttoate aacestea, iinima tta aa
5599
meni ss[ dduc[ lla bbun ssfâr=it pprocesul dde ÎÎn[lare; aaltfel, îîn-
treaga oomenire ss-aar ffi sstins. CCu ssiguran[ cc[, ddin ccauza
acestor ppierderi, ttrebuie ss[ ffi ssimit ttristee îîn iinima llor, îîns[,
pe dde aalt[ pparte, oomenirea aa ffost ssalvat[ ttocmai datorit[
acestei ddecizii. IIar îîn rrealitate, aacei ooameni nnu ssunt ppierdui.
Cu ttimpul, eei vvor ffi bbine.
În ccele ddin uurm[, ddup[ 225 dde aani dde ppredare aa pproce-
sului dde ÎÎn[lare, îîn oordine iinvers[ ==i ccu ttoate nneajunsurile
lui, ddatorit[ ffaptului cc[ ooamenii ttr[iesc îîn MMer-KKa-BBa ==i îîn
inima llor, ppas ccu ppas, oomenirea ss-aa îîndreptat sspre uun nnou
nivel dde ccon=tiin[, ccare aa ffost aatins îîn 22010 –– aacum eei ppu-
tând aaccepta ==i îînelege eenergiile ssubtile aale iinimii. ÎÎn 22010,
Mae=trii ÎÎn[lai mm-aau ccontactat ==i mmi-aau ccerut ss[ ppredau
procesul dde ÎÎn[lare îîn fforma ssa ooriginar[ –– îîncepând ccu
inima ==i îîncheind ccu MMer-KKa-BBa ttetraedric[. AAm ffost eemo-
ionat ==i ffericit cc[ ss-aa îîntâmplat aacest llucru.
Este iimportant ss[ sse îîneleag[ cc[ aaceast[ mmetod[
de ppredare eeste nnatural[ ==i cc[ mmodul îîn ccare sse ccreeaz[
Mer-KKa-BBa ttetraedric[ eeste uunul nnatural =i nnu aartificial, aa=a
cum ss-aa îîntâmplat ccând aau ffost ppredate îîn sseminariile FFloa-
rea VVieii îîn llume. AAtunci ccând eeste ppredat[ mmai îîntâi MMer--
Ka-BBa –– ccum ss-aa îîntâmplat îîn mmetoda aanterioar[ –– iinima ==i
creierul nnu ssunt cconectate, iiar MMer-KKa-BBa ttrebuie ss[ ffie aac-
tivat[ mmanual ==i aartificial. DDup[ aaceea, eeste nnevoie dde ddoi
ani ppentru cca MMer-KKa-BBa ss[ ffie sstabil[ ==i ppermanent[. OOda-
t[ cce ddevine ppermanent[, ccâmpul MMer-KKa-BBa vva ddeveni, îîn
cele ddin uurm[, uun ccâmp MMer-KKa-BBa nnatural –– îîns[ ddureaz[
foarte mmult ttimp.
Îns[ ccând MMer-KKa-BBa eeste aactivat[ îîn sstilul nnatural, iinima
deine ccontrolul, ffiind cconectat[ îîn îîntregime ccu ccreierul ==i,
la mmomentul ppotrivit, eea sse aactiveaz[ dde ffapt ssingur[, pprin
respiraie. NNu ttrebuie ss[ aa=tepi ddoi aani ppentru cca eea ss[
5588

31. ceva îîn rrealitatea eexterioar[, ccare vva fface ss[ ccreasc[ eegoul.
Îns[, cca ss[ îînelegi pprocesul, ttrebuie ss[ ccuno=ti pprocesul dde
Creaie, ppentru aa pputea ssupravieui îîn ddimensiunea aa 44-aa.
De cce? PPentru cc[, oodat[ cce tte ppercepi îîn aaceast[
nou[ llume aa ddimensiunii aa 44-aa, tte vvei cconfrunta ccu cceva
care ddep[=e=te eexperiena uuman[ ==i vvei ddescoperi rrapid
c[ ttu ccreezi aabsolut ffiecare llucru ppe ccare-ll ttr[ie=ti, îîntreaga
lume îîn ccare tte aafli. DDar lla îînceput nnu rrealizezi aacest llucru.
Tot cce ==tii eeste cc[ aaceast[ llume îîn ccare eexi=ti sse sschimb[
în mmod cconstant ==i, dde oobicei, aacest llucru fface ss[ aapar[
frica. NNu îînelegi cce i sse îîntâmpl[. DDe aaceea pplâng nnou-
n[scuii ccând sse nnasc ppe PP[mânt, ppentru cc[ iintr[ îîn sstarea
de ffric[. DDac[ ffrica ccre=te, îînseamn[ cc[ iintervine mmintea ==i,
f[r[ ss[-i ddai sseama, îîncepi ss[ ccreezi oo llume aa ffricii. ++i,
foarte ccurând, vvei ccrea cceva ccare tte vva fface ss[ mmori îîn aacea
lume ==i ss[ tte îîntorci îîn aaceast[ llume, îîn ddimensiunea aa 33-aa.
Iisus aa sspus-oo îîn mmod pperfect: „„Muli ssunt cchemai,
dar ppuini ssunt aale=i.>
A=adar, cca ss[ rr[mâi îîn aacest nnivel ssuperior dde ccon=-
tiin[, ttrebuie ss[ ==tii cc[ ttu ccreezi ttot cceea cce vvezi ==i aai nnevoie
s[ îînelegi eexact ccum ffuncioneaz[ pprocesul dde ccreaie,
astfel îîncât ss[ îîl aaplici îîn ddiverse ssituaii. DDe eexemplu, ddac[
r[mâi îîn iiubire, aarmonie ==i ppace, vvei ccrea oo llume dde iiubire,
armonie ==i ppace ==i vvei ffi eechilibrat ==i aapt ss[ ssupravieuie=ti
în aaceast[ nnou[ llume. TToate aacestea sse îîntâmpl[ îîn pprimele
15 dde mminute ddup[ cce aajungi îîn ddimensiunea aa 44-aa. ÎÎns[,
odat[ cce ee=ti sstabil, ppoi rr[mâne aacolo ==i ppoi îîncepe ss[ ttr[-
ie=ti ==i ss[ rrespiri îîntr-oo fform[ nnou[ ==i mmai îînalt[ dde ccon=tiin[.
E=ti uun ccopila= îîntr-oo nnou[ llume ==i da, aacolo ssunt pp[-
rini ccare ss[ aaib[ ggrij[ dde ttine. ÎÎn aaceast[ llume nnou[, vviaa
este îîns[ mmult mmai uu=oar[ ==i mmulumitoare; nnu mmai mmori,
ceea cce îînseamn[ cc[ aamintirile îîi rr[mân iintacte, cchiar
6611
început ss[ bbat[. TTimp dde ssute dde aani, nnimeni nnu aa ==tiut ccum
a ffost ccapabil[ iinima ss[ bbat[ dde uuna ssingur[, ff[r[ ss[ eexiste
un ccreier, ddar eea aa bb[tut.
De ccurând îîns[, lla UUniversitatea SStandford, ddin CCalifor-
nia, ss-aa ddescoperit cc[ iinima aare îîn eea îîns[=i uun ccreier, ccare
este ffoarte mmic –– ddoar 440.000 dde ccelule - ddar ccare ssunt ccelule
cerebrale, nnu aale iinimii. IIar aapoi, ss-aa ddescoperit cc[ îîntregul
corp aa rrezultat, ffizic, ddin iinim[. PPrima pparte aa ccorpului aap[rut[
din iinim[ aa ffost vvârful llimbii –– ffapt cce nnu cconstituie nnicio ssur-
priz[ ppentru ccei ccare ppractic[ KKundalini ssau KKriya YYoga. EExist[
o lleg[tur[ ddirect[ îîntre iinim[ ==i vvârful llimbii. DDup[ vvârful llim-
bii aau uurmat bbraele, ppicioarele ==i rrestul ccorpului, iinclusiv
creierul. AAcest llucru îîi ddezv[luie îîn mmod iintuitiv cc[ iinima
este mmai îîn vvârst[ ==i mmai dde bbaz[ ddecât ccreierul, ddemon-
strând ==tiinific cceea cce ss-aa ddescoperit îîn uurm[ ccu 66.000 dde
ani, ==i aanume cc[ iinima eeste SSursa pprocesului dde CCreaie.
De-aa llungul eerelor, aacest llucru aa ffost pp[strat îîn mmare
tain[. ÎÎntr-uuna ddintre cc[rile sstr[vechi aale hhindu=ilor, UUpani=a-
dele, ccare aau oo vvechime dde 55.000–6.000 dde aani ((Vedele, sscri-
se îîn ssanscrit[, ffiind pprobabil ==i mmai vvechi), sse vvorbe=te ddes-
pre ddescoperirea ffaptului cc[ pprocesul dde CCreaie îîn ssine aa
provenit ddintr-uun SSpaiu MMic ddin IInima ffizic[. ÎÎn mmunca nnoas-
tr[ ddin vvremurile ccontemporane, nni ss-aa cconfirmat aadev[rul
acestui llucru. DDe ffapt, ppân[ îîn aacest mmoment, aam ccartografi-
at ccon=tiina uuman[ îîn iinteriorul ==i îîn jjurul ccorpului uuman –– dde
la MMicul SSpaiu aal IInimii, pprin vvârful llimbii, sspre oo aanumit[ gglan-
d[ ddin ccreier, sspre ddeschiderea ccelui dde-aal ttreilea oochi, sspre
opt rraze dde LLumin[, ccare iies ddin gglanda ppineal[, ppân[ lla oo
sfer[ ddin jjurul aacestor rraze, ppân[ lla MMer- KKa-BBa –– ==i, dde aacolo,
spre rrealitatea eexterioar[. TToate aacestea ssunt uuimitoare.
Oamenii ppot sschimba rrealitatea pprin iintermediul medi-
taiei. NNoi ppred[m aacest aaspect aal ccon=tiinei nnu cca ss[ ccre[m
6600

32. Capitolul 33
ÎÎnnttrreebb[[rrii ==ii rr[[ssppuunnssuurrii ccuu DDrruunnvvaalloo
–– eeppiissoodduull 11 ––
3300 aapprriilliiee 22001122
Bun[ zziua, ssunt DDrunvalo MMelchizedec ==i ssuntem aas-
t[zi aaici ppentru aa rr[spunde lla îîntreb[rile pprimite ==i ppentru aa
descoperi mmai mmulte ddespre nnoi îîn=ine, ppentru aa îînelege
mai bbine ssituaia îîn ccare nne aafl[m aacum, îîn llumea ppe ccare
o ttransform[m îîn ddirecia uunui nnou mmod dde aa ffi, ppe ccare uunii
îl nnumesc ÎÎn[lare.
Voi ttrece ddirect lla rr[spunsuri.
Î: Întrebarea llui SShankar, ddin SSeattle, WWhasington, eeste
legat[ dde ffaptul cc[ exist[ mmulte sspeculaii îîn lleg[tur[ ccu
ceea cce sse vva îîntâmpla îîn 22012, ccum aar ffi ddeplasarea PP[-
mântului ccu oo aalt[ ffrecven[, sschimb[rile PP[mântului, aate-
rizarea eextratere=trilor, cc[derea gguvernului ==i ttrecerea dde
la ttreia lla aa ppatra ==i mmai aapoi, lla aa ccincea ddimensiune. EEl
dore=te ss[ ==tie ddac[ eeu ppot ss[ lle oofer cclarific[ri ccelor ccare
încep ss[ sse ttrezeasc[ îîn ffaa aacestui pproces ==i ccum aanume
se ppot ppreg[ti eei ccel mmai bbine ppentru aaceast[ pprovocare.
R: Este oo îîntrebare ffoarte bbun[ ==i dde aaceea îîncep ccu
ea. EEvident cc[ mmajoritatea llumii nnici mm[car nnu îî=i dd[ sseama
c[ sse îîntâmpla cceva, ccu ttoate cc[, ddac[ sstai ccu oochii ddes-
chi=i ==i pprive=ti SSoarele, PP[mântul ==i sschimb[rile ccare sse
petrec cchiar aacum, eeste ddestul dde cclar, ppentru aaproape ttoi
6633
dac[ tte ddecizi ss[-i sschimbi ccorpul. NNu mmai eexista bboal[ ==i
poi aavea ttot cceea cce-i ddore=ti.
Reine cc[ ttu ccreezi ttotul. CCunoa=terea sse rrevars[ îîn
con=tiena tta ppân[ ccând aajungi ss[ îînelegi ccu aadev[rat
Universul uunic. +i, îîn aaceast[ nnou[ llume, ccorpul tt[u –– ccare
pare ss[ aarate eexact ccum aarat[ aaici, ppe PP[mânt –– îîncepe ss[
se ttransforme. DDevii mmai îînalt –– ffemeile aajungând lla 33-33,5 mm,
iar bb[rbaii lla 44,2-44,8 mm - aambii aavând ccreierul dde aaproape
trei oori mmai mmare ddecât ccreierul uuman aactual. IIar aasta tte
conduce lla mmomentul uurm[tor, îîn ccare ee=ti ccapabil ss[ tte îîn-
drepi sspre ddimensiunea uurm[toare, ccea dde-aa ccincea.
Un vviitor ffascinant sse aa=terne îîn ffaa nnoastr[ –– iiar
acesta eeste doar începutul. Deci, ddac[ ddore=ti ss[ aai oo eex-
perien[ ddirect[ llegat[ dde ccele sspuse ppân[ aacum, aacest
nou sseminar, ppe ccare MMae=trii ÎÎn[lai mmi-aau ccerut ss[-ll ppre-
zint, îîi eeste aacum ddisponibil. Eu ccred cc[ aacest nnou ssemi-
nar îîi vva sschimba mmodul îîn ccare îîi ppercepi rrealitatea, ccon-
cepia tta ddespre NNatur[, ddespre ccine ccrezi ttu cc[ ee=ti, ddez-
v[luindu-i, îîn ffinal, mmotivul ppentru ccare tte aafli ppe PP[mânt ==i
îng[duindu-i ss[ ffaci ccu uu=urin[ ttranziia sspre nnoua llume.
Aceast[ nnou[ îînv[[tur[ sse nnume=te Trezirea IInimii
Iluminate. LLa oora aactual[, eexist[ iinstructori ccertificai îîn îîn-
treaga llume, ccare aau îînceput ss[ ppredea aaceast[ ccunoa=-
tere. DDac[ vvrei ss[ ttr[ie=ti aaceast[ eexperien[, tte rrog ss[ iintri
pe ppagina wwww.drunvalo.net ==i ss[ ccaui ssubtitlul SSCHOOL
OF RREMEMBERING ((+coala RReamintirii).
Fie cca aaceast[ ccunoa=tere ss[ ffie oo bbinecuvântare îîn
viaa tta ==i ss[ tte aajute ss[-i aaduci aaminte dde lleg[tura tta ll[un-
tric[ ccu SSursa VVieii.
Din iinima mmea, DDrunvalo MMelchizedek
http://www.drunvalo.net/videostore/video2.php
6622

33. mai iinteresant... Exist[ uun ssingur sspirit îîn ttoate, ccare sse
mi=ca pprin ttoat[ llumea, ddeci cchiar ddac[ ttr[im îîn iiluzia cc[
fiecare aalt[ ppersoan[ eeste sseparat[ dde nnoi, aaceast[ ssepa-
rare nnu eexist[ dde ffapt. ÎÎn rrealitate, ssuntem ccu ttoii uunul. ++i
din aaceast[ ccauz[, aatunci ccând pp[trundem îîn iinteriorul nnos-
tru, ddescoperim cc[ nnoi ssuntem ccei cce ccreeaz[ aaceste ssituaii
ce sse ppetrec îîn îîntreaga llume ==i cc[ eele nnu vvin dde lla SSoare,
din ccentrul ggalaxiei ssau dde lla PP[mânt. EEle vvin ddin iinteriorul
nostru. ÎÎn nnoi vvom gg[si rr[spunsurile lla ttoate aaceste llucruri.
Prin meditaie, ppoi pp[trunde mmai îîn pprofunzime ==i ppoi ddes-
coperi ttoate iinterconexiunile ppe ccare lle aavem ccu eexteriorul.
+i cca ss[ ttrecem lla cceva ffoarte ppractic, ss[ ==tii cc[ nnu
v[ vva aajuta ccu nnimic ss[ ss[pai oo ggroap[ îîn pp[mânt, îîn ccare
s[ ppunei aarme, mmâncare ==i ttot ssoiul dde aasemenea llucruri,
pentru aa vv[ pproteja dde aastfel dde sschimb[ri.
Aceste sschimb[ri ccare sse aapropie, ddac[ vvedem nnoi
corect cceea cce sse îîntâmpl[, ssunt mmult mmai mm[ree ddecât
orice aai pputea fface ddin ppunct dde vvedere ffizic ppentru aa vv[
ajuta. NNimic ddin ttoate aacestea nnu aajut[. CChiar ==i gguvernele
secrete, ccare aau cconstruit îîn aacest sscop oora=e îîntregi ssub
p[mânt, îîn ppreg[tirea aa cceea cce vva uurma, vvor ddescoperi cc[
nu vvor pputea fface nnimic. PPot ccâ=tiga cceva ttimp –– ddar nnu
îndeajuns cca ss[ cconteze.
Prin uurmare, aaici ttrebuie ss[ cc[utai, îîn iinteriorul vvostru.
La îînceput, ss-aar pputea ss[ ccredei cc[ aadev[rul sse aafl[ îîn ccre-
ier, ddar aam ss[ vv[ aajut, ppentru cc[ aaceasta eeste nnumai oo pparte.
În iinteriorul iinimii vvoastre, eexist[ uun SSpaiu SSacru, iiar
în aacest SSpaiu SSacru, eexist[ uun SSpaiu MMic, ccare rreprezint[
cheia ccreaiei ==i ccare eeste ccheia ttuturor llucrurilor ccare sse îîn-
tâmpl[ aacum, aa ttot cceea cce sse ppetrece. ++i ddac[ vvrei ss[ ==tii
cu aadev[rat cce aavei dde ff[cut, aacolo, îînl[untrul vvostru, eeste
=i llocul uunde sst[ sscris ttotul ddespre vvoi; aacolo aai iimortalizat
6655
cei ccare uurm[resc ccu aadev[rat cceea cce sse îîntâmpl[ îîn llume,
c[ aacum sse ppetrece cceva ccare nnu aa mmai aavut lloc îînainte.
De eexemplu, sschimb[rile ccare aau lloc îîn ssistemul nnos-
tru ssolar, aa=a ccum ssunt eele pprezentate dde cc[tre ccomuni-
tatea ==tiinific[ rruseasc[, ssunt sschimb[ri ccare, îîn mmod nnor-
mal, aar ddura mmilioane dde aani, ddar ccare ss-aau îîntâmplat dde
fapt îîn uultimii ttreizeci, ppatruzeci dde aani. ÎÎn ssistemul nnostru
solar eexist[ ddou[ pplanete aai cc[ror ppoli ss-aau ddeplasat. SSe
formeaz[ nnoi aatmosfere îîn jjurul pplanetei MMarte, uun pproces
care, îîn mmod nnormal, aar ddura pperioade eextrem dde llungi dde
timp ==i ccare ss-aa ppetrecut ttotu=i îîntr-uun iinterval dde ddoar zzece
ani. SSe fformeaz[ oo aatmosfer[ ==i ppe llun[, uunde nnu aa mmai eexi-
stat nniciodat[ îînainte, iiar aacum eexist[. AA=adar, aau lloc ffoarte
multe sschimb[ri, ==i nnu nnumai aaici, ppe PP[mânt.
Ce ppoi fface ccând tte cconfruni ccu iideea pprezenei ffiin-
elor eextraterestre, ccu iideea sschimb[rilor ccare ppot aavea lloc
pe PP[mânt ==i îîn jjurul aacestuia? CCum ss[ tte ppreg[te=ti?
În pprimul rrând, ttrebuie ss[ îînelegi cc[ aau lloc sschimb[ri
pentru cc[, ddac[ iignori ssau nnegi cceea cce sse îîntâmpl[, aatunci
nu vvei fface nnimic. OOdat[ cce îînelegi cc[ sse îîntâmpl[ cceva,
trebuie ss[ ffaci oo sschimbare iinterioar[ îîn ttine, ss[ sspui: „„Ei
bine, vvoi îîncepe ss[ sstudiez ==i ss[ îîneleg cce sse îîntâmpla ccu
adev[rat, ccât dde bbine ppot eeu.> AAceast[ aatitudine cconduce
întotdeauna lla oo eexplorare iinterioar[. CCeea cce sse îîntâmpla
afar[, îîn llumea eexterioar[, eeste uuna, ddar ccauza, aadev[ratul
motiv ppentru ccare aau lloc aaceste sschimb[ri sse aafl[ îîn iinterio-
rul vvostru, nnu îîn eexterior. SSigur cc[ pputei sstudia ==i llatura eexte-
rioar[, ddar ttrebuie ss[ ==tii cc[ ssursa ccare fface cca llucrurile ss[
se îîntâmple sse aafl[ îîn iinteriorul vvostru.
+tiu cc[ ccei mmai mmuli ddintre nnoi sse ggândesc cc[ ssunt
doar oo ffiin[ mminuscul[ dde ppe PP[mânt, ccare nnu aare pprea
mare iimportan[. DDar nnu aacesta eeste aadev[rul. AAdev[rul ee
6644

34. iei ccu ttine ccorpul ffizic, cceea cce îînseamn[ cc[, aatunci ccând
ajungi îîn aa ppatra ddimensiune, nnu ppoi rr[mâne aacolo. TTre-
buie ss[ tte îîntorci, ss[ tte rreîncarnezi, ss[ ccapei uun aalt ccorp ffi-
zic ==i aastfel, ss[ aai ==ansa dde aa îîncerca ddin nnou.
S[ ffiu mmai cclar.
Pentru aa pputea ttrece îîn mmod ccon=tient ((=i aa mmuri
con=tient) dde ppe PP[mânt lla uurm[torul nnivel dde eexisten[, îîn
cea dde a ppatra ddimensiune, ccorpul tt[u MMer-KKa-BBa ttrebuie
s[ ffuncioneze pperfect, ppentru cc[ ddac[ nnu eeste aa=a, nnu ppoi
muri ccon=tient. ++i aatunci, eevident, un ppas iimportant dde ff[-
cut îîn vviaa tta eeste aacela dde aai ppune MMer-KKa-BBa îîn ffunc-
iune. EExist[, bbineîneles, mmult mmai mmult ddecât MMer-KKa-BBa ––
dar aaceasta eeste oo aalt[ aabordare.
Unora lli sse ppare aamuzant, ddar nnoi ccredem cc[, aatunci
când mmurim, nne pp[r[sim ccorpurile ==i mmergem mmai ddeparte.
Aceasta eeste ddoar oo pparte aa pproblemei. ÎÎn ttoate rreligiile
antice, ppoate nnu cchiar îîn ttoate, ddar îîn mmajoritatea llor, cchiar
=i lla eegiptenii aantici –– ccare eerau aatât dde iimplicai îîn mmumifi-
carea ccorpurilor ==i îîncercau ss[-==i iia ccorpul lla uurm[torul
nivel –– ssau lla ccre=tini, ccare ii-aau uurmat ppe eegipteni ccu iideea
de ÎÎnviere, pprin ccare IIisus aa mmurit ==i, ddup[ mmoarte, ==i-aa rre-
creat ccorpul ==i ll-aa lluat ccu EEl –– ttrebuie ss[ îîi iiei ccorpul ccu ttine.
Nu ttrebuie nneap[rat ss[ ffie îîn fform[ ooptim[; ppoi ss[ ffii îîntr-uun
scaun ccu rrotile, ff[r[ bbrae ssau ff[r[ ppicioare. AAtâta vvreme
cât îîi bbate iinima, nnu aai nnevoie dde mmai mmult. ÎÎns[ ttrebuie ss[
îl iiei ccu ttine, ppentru cc[, îîn rrealitate, aa tte nna=te îîn aa ppatra ddi-
mensiune eeste cceva ffoarte ssimilar ccu nna=terea tta aaici.
Când vvii aaici, vvii ddintr-oo aalt[ llume, iintri îîntr-uun ccorp dde
copil ==i tte nna=ti. AApoi, aacest ccorp îîncepe ss[ ccreasc[ ==i sse
dezvolt[ ddin cce îîn cce mmai mmult, ppân[ ccând, îîn ccele ddin
urm[, ddevii aadult. EEi bbine, aatunci ccând ttreci îîn aa ppatra ddi-
mensiune, aatunci ccând dduci aacest ccorp lla nnivelul uurm[tor,
6677
totul, aacolo sse aafl[ bbiblioteca aakashic[. NNu eexist[ nnumai îîn-
registr[rile aakashice aale UUniversului, cci ==i îînregistr[rile vvoas-
tre ppersonale, ccuprinse îîn MMicul SSpaiu ddin IInim[. AAcolo sst[
scris mmotivul ppentru ccare aai vvenit, dde ffapt, aaici. VV-aai aasigu-
rat cc[ ttotul eeste îînregistrat, aastfel îîncât ss[ nnu uuitai, aatunci
când vvei aajunge aaici. ++i ttot cce ttrebuie ss[ ==tii, cchiar aacum,
se aafl[ îîn iinteriorul vvostru. TTrebuie ddoar ss[ ==tii ==i ss[ îînv[ai
cum ss[ iintrai îîn mmeditaie ==i ss[ gg[sii aacel lloc, ddup[ ccare
totul ddevine uu=or.
Atunci ccând vv[ cconectai ccu SSinele vvostru SSuperior,
odat[ cce aai aajuns îîn iinteriorul iinimii vvoastre, SSinele vvostru
Superior ppoate ccomunica ccu vvoi îîn aacela=i ffel îîn ccare cco-
munic eeu aacum, uu=or ==i ddirect –– llucru ccare ppare aatât dde
greu dde ff[cut ddin eexterior. IIar oodat[ cce aajungei lla SSinele
vostru SSuperior –– ccare ssuntei vvoi lla aalte nnivele aale eexistenei
– pputei pprimi oo îîndrumare ccum nnimeni aaltcineva dde ppe PP[-
mânt nnu vv-oo ppoate dda. AA=adar, aacestea ssunt cclarific[rile ppe
care vvi lle oofer ==i ssper ss[ vv[ aajute.
Î: Am pprimit oo aalt[ îîntrebare, dde lla BBecka… NNu ==tiu dde
unde eeste eea, ppentru cc[ nnu aa mmenionat… ==i aanume, dac[
acei ooameni ccare nnu ==tiu nnimic ddespre MMer-KKa-BBa vvor ppu-
tea aajunge îîn ccea dde-aa ppatra ddimensiune.
R: Ei bbine, cchiar ddac[ oo ppersoan[ ==tie ssau nnu ddespre
Mer-KKa-BBa, eea ttot aare ss[mâna CCorpului dde LLumin[ MMer-
Ka-BBa îîn jjurul ccorpului, iiar aatunci, aabsolut oorice ffiin[ vvie
poate ffie ss[ ccreeze ccâmpul MMer-KKa-BBa îîn jjurul ccorpului ss[u,
fie ss[ aaib[ ddeja aacest ccâmp. PPentru aa aajunge îîn aa ppatra ddi-
mensiune, ppoi mmuri. ++i aatunci ttreci îîn aa ppatra ddimensiune.
Dar ttrebuie ss[ mmori ccon=tient, iiar aaceasta eeste aacum ccea
mai mmare pproblem[ dde ppe PP[mânt. DDac[ nnu mmori ccon=-
tient, aatunci mmori ff[r[ ccorpul tt[u MMer-KKa-BBa ==i nnu ppoi ss[-i
6666

35. Dac[ vv[ îîntoarcei lla îînregistr[rile ssumeriene –– ccare
sunt sscrierile ccele mmai vvechi dde ppe PP[mânt ccunoscute
pân[ aacum, aavând ==ase mmii dde aani vvechime –– aacolo sse
explic[ eexact ccine eera aacest ppopor, nnephilienii, ==i cc[ eei ssunt
mama, ppartea ffeminin[ ccare aa ccreat rrasa nnoastr[. CCealalt[
parte, ccea eexterioar[, ccare aa vvenit ddin aafara pplanetei ppentru
a nne îîntâlni, aa ffost fformat[ ddin ccei dde ppe SSirius. EEi aau jjucat
literalmente rrolul dde ttat[, uunindu-sse ccu nnephilienii îîn sscopul
cre[rii rrasei uumane.
Pleiadienii ssunt ffoarte, ffoarte aaproape dde ccei dde ppe
Sirius; cchiar ddac[ ddistana ddintre ssistemele llor sstelare eeste
foarte mmare, aatunci ccând lliniile dde eenergie ccurg pprin ttimp,
spaiu ==i ddimensiuni, eele ttrec dde lla PPleiade, lla SSirius, iiar
apoi, lla PP[mânt. AAstfel, eexist[ oo rrelaie îîntre ccei dde ppe SSirius
=i ccei ddin PPleiade, eei ffiind uun ffel dde ffrai ==i ssurori. PPleiadienii
au oo iinfluen[ ffoarte mmare aasupra PP[mântului, cca ==i ssiriu-
sienii. ++i uunii ==i cceilali oo aau.
Pleiadienii ssunt mmai bb[trâni ==i mmai aavansai. SSiriusienii
sunt ffiine ddin aa ttreia ==i aa ppatra ddimensiune, îîn ttimp cce ppleia-
dienii ssunt ffiine ddin aa ttreia, aa ppatra ==i aa ccincea ddimensiune.
Ei aau îînceput ss[ aating[ ccea dde-aa ccincea ddimensiune aabia
în uultimele ccâteva lluni. EEste cceva nnou ppentru eei ==i ssunt
foarte îîncântai. DDe aaceea, sse ppoate sspune cc[ ppleiadienii
au aavut oo mmare iinfluen[ aasupra ccre[rii uunei rrase, cceea cce
este aadev[rat, ddar eei nnu rreprezint[ îîn mmod ddirect llocul dde
unde aa vvenit eenergia mmasculin[, ccare aa vvenit ddin SSirius. MMai
exact, ddin SSirius BB, ccea dde-aa ttreia pplanet[. SSper cca aaceast[
explicaie ss[ vv[ ffie dde ffolos.
Î: Voi rr[spunde lla uurm[toarea îîntrebare, ppentru cc[
este iinteresant[, ddar mmai îîntâi oo vvoi cciti: Am oo iiubire ppro-
fund[ ppentru nnoi ttoi ==i ppentru îîntreaga CCreaie. MMi-aa= ddori
s[ vv[d PPlaneta nnoastr[ iie=ind îîntr-uun sspaiu ggalactic lliber,
6699
el eeste ccopilul dde aacolo ==i vva fface aacela=i llucru. VVa îîncepe
s[ ccreasc[, vva ddeveni mmai îînalt; îîi vvei sschimba fforma ccor-
pului, sse vvor fforma oorgane nnoi. SSe vva fforma uun nnou ccreier,
imens, dde aaproape ttrei oori mmai mmare ddecât ccreierul ppe ccare
îl aai aacum. FFemeile vvor aavea aaproximativ 33–3,5 mm îîn[lime.
B[rbaii vvor aavea îîntre 44 ==i 55,5 mmetri îîn[lime. CCorpul aare oo
form[ uumanoid[, sseam[n[ ffoarte mmult, ddin mmulte ppuncte
de vvedere, ccu ccorpul nnostru, ddar eeste uun ccorp ddiferit, ffiind
capabil ss[ ffuncioneze îîn aa ppatra ddimensiune.
Nu ==tiu ddac[ aam rr[spuns lla îîntrebare, ssper cc[ aam ff[-
cut-oo, ddar aavei nnevoie dde MMer-KKa-BBa ppentru aa aajunge îîn aa
patra ddimensiune, ddac[ aaceasta eera îîntrebarea. PPrin uur-
mare, ttrebuie ffie ss[ vv[ rreamintii dde MMer-KKa-BBa, cceea cce
este pposibil ==i ff[r[ aajutorul nnim[nui, ffie ss[ pprimii aajutor ddin
partea ccuiva ccare oo ppoate fface. Avem uun pprogram dde TTre-
zire aa IInimii IIluminate, ccare eeste cconstruit eexact îîn aacest
scop. PPutei ss[ iintrai ppe wwww.drunvalo.net ==i ss[ cc[utai cca-
pitolul +coala RReamintirii (The SSchool oof RRemebering),
unde vvei gg[si ooameni ppreg[tii, ddin îîntreaga llume, ccare vv[
pot aajuta ss[ vv[ aamintii cce eeste MMer-KKa-BBa ssau ccum ffunc-
ioneaz[ eea, pprecum ==i mmulte aalte iinformaii ccare ssunt dde
fapt mmult mmai iimportante ddecât MMer-KKa-BBa îîns[=i.
Î: Urm[toarea îîntrebare eeste dde lla KKita, ddin FFrana. Ea
spune cc[ eeu aam mmenionat cc[ ttaii nno=tri ssunt ddin SSirius,
dar cc[ eea aa ccitit, îîn ttranscrierile uunor ttransmisiuni pprin ccha-
nneling, cc[ dde ffapt eei aar ffi ddin PPleiade.
R: Bun. SS[ vv[ eexplic. CCrearea rrasei uumane ss-aa ff[cut
dintr-uun ttat[ ==i oo mmam[. OOrice rras[ ccare aa eexistat vvreodat[
a îînceput dde lla oo mm[mic[ ==i uun tt[tic, aa=a ccum sse îîntâmpl[
=i ccu ffiinele uumane. ÎÎn ccazul nnostru, ttotul aa îînceput îîn NNe-
philim, oo pplanet[ ppe ccare nnu oo pputem vvedea dde aaici, ddar ppe
care NNASA aa llocalizat-oo ==i ddespre eexistena cc[reia ==tie aacum.
6688

36. Exist[ rrase ccare ssunt îînc[ îîn zzona ppolarit[ii, ccare rreprezint[
fundul bbutoiului ccon=tiinei, iiar uunele ddintre aacestea ddeabia
ies ddin pperioada ccopil[riei, cca ss[ zzic aa=a, ==i sse îîndreapt[
spre vvârsta aadult[, ppe ccare nnu aau aatins-oo ppân[ aacum. ÎÎn
aceste ccondiii, îînc[ mmai eexist[ uun cconflict mminor, ccare, ddin
perspectiva îîntregului, rreprezint[ oo ccantitate nneglijabil[.
A=adar, ttoate aaceste rrase –– ccenu=iii ssau rreptilienii ==i
toate ccelelalte ppopoare ccare ss-aau rr[zboit ooarecum ccu nnoi
un ttimp îîndelungat –– nnu cconteaz[ aaproape ddeloc îîn îîntrea-
ga eecuaie aa ccon=tiinei eexistente. TToate aacestea eevolueaz[
c[tre uun ppunct îîn ccare nnoi ttoi –– ccenu=iii, rreptilienii ==i ffiinele
omene=ti –– vvom iie=i ddin ccon=tiina ppolarit[ii ==i vvom ttrece îîn
Unime. NNu aavem dde aales. AAcest llucru cchiar sse îîntâmpl[.
Deoarece eexist[ ccu aadev[rat nnumai UUnime, nnu eexist[ dde-
cât uun ssingur llucru, nnu eexist[ „„Doime>.
A=adar, aacum aavem ccorpuri ffizice ==i ttr[im îîn ccorpuri
b[rb[te=ti ==i ffemeie=ti, ffiind îînc[ iimplicai îîn ppolaritate.
Când vvom ttrece îîn aa ppatra ddimensiune, vvom ffi îînc[ îîn ppola-
ritate, vvor eexista îîn ccontinuare ccorpuri dde bb[rbat ==i dde ffe-
meie, ddar vvom ffi mmult mmai aaproape dde CCon=tiina UUnimii.
A=adar, aaceste ccorpuri ssunt aaproape îîn îîntregime mmas[ ==i
foarte ppuin[ eenergie. IIar aaici, îîn aaceast[ llume ttridimensio-
nal[, ttotul eeste aaproape îîn îîntregime mmas[ ==i ffoarte ppuin[
energie, ddar îîn ccea dde-aa ppatra ddimensiune eeste iinvers, ccor-
purile nnoastre ssunt aaproape îîn îîntregime eenergie ppur[, ccu
foarte ppuin[ mmas[, ssau aatomii sse aafla lla ddistane ffoarte mmari.
Atunci ccând ttrecem îîn ccea dde-aa ccincea ddimensiune ==i
mai ssus –– cceea cce iinclude ttoate ddimensiunile dde ddeasupra
celei dde-aa ccincea –– nnu mmai eexist[ fform[, ssuntem ff[r[ fform[
=i ddevenim UUniversul, ddevenim lliteralmente sstele ==i pplanete
=i ttoate ccâte ssunt. AA=adar, aacolo nnu eexist[ nnicio iidee ssau
7711
în ccare ttoi, ooameni ssau nnu, sstau bbine ccu eevoluia llor iindivi-
dual[ ==i îîn ccare pprietenia eeste lliber[, ppentru cca ttoi ss[ oo
poat[ eexplora, ff[r[ pprograme ppersonale ssau pputere mmen-
tal[ ccare ss[ iinterfereze ccu llibertatea oomeneasc[ ==i ccu ccon-
diiile dde eevoluie vviitoare. LLa iintrarea îîn aaceast[ mm[rea[
comunitate ggalactic[, vvom iintra, iinevitabil, îîn ccontact ccu
alte rrase, aa cc[ror ddorin[ dde aa ffi aaliai ccu oomenirea nnu ppor-
ne=te ddoar ddin mmotive aaltruiste. ÎÎn aacest ccaz, îîntrebarea
este ccum nne ppercepei ss[rind îîn bbraele uunor aaduli ccare aau
propriile llor pprograme ==i ccum îîi ppercepei ppe eei ddeschizân-
du-==i bbraele cca ss[ nne pprimeasc[, ff[r[ cca nnoi ss[ ==tim ccu
adev[rat mmotivele ccare îîi mmân[ sspre nnoi ssau ccum ss[ nne
p[str[m llibertatea. CCredei cc[ nne vvom pputea pp[stra ssuve-
ranitatea vviitoare, cca oomenire, ffiind ttotodat[ îîncântai ==i
aruncându-nne oorbe=te, ff[r[ ss[ ==tim pprea mmulte, îîn aaceast[
nou[ aasociere ggalactic[?
R: Aceast[ îîntrebare sse bbazeaz[ ppe îînelegerea vvoas-
tr[, ccare pporne=te ddin ccon=tiina ppolarit[ii. IIar ddin aaceast[
con=tiin[, nne vvedem ppe nnoi ==i ppe ccelelalte rrase cca ffiind sse-
parai uunii dde cceilali, îîn aacela=i ffel îîn ccare mm[ vv[d ppe mmine
separat dde aaltcineva, cca iindivid.
Din nnou, nnu aacesta eeste aadev[rul.
Adev[rul eeste cc[ eexist[ uun ssingur oorganism vviu, ppe
care îîl nnumim UUnivers ==i cc[ ttoat[ llumea ddin ccadrul aacestuia
este iintim cconectat[, îîntr-uun ttot uunitar, ppentru cc[ eexist[ uun
singur sspirit, ccare sse mmi=ca pprin ttot cceea cce eexist[. AA=adar,
ideea cc[ eexist[ rrase ccare ss[ sse rr[zboiasc[ ssau cchiar iideea
de rr[zboaie sstelare, îîn ccare sspaiul aar ffi uun iimens ccâmp dde
lupt[ îîntre rrase, nnu eeste aadev[rat[.
Universul eeste sstr[vechi ==i ss-aa oorganizat ffoarte rriguros,
asemenea ccorpului uuman. EEl aare zzone îîn ccare eexist[ oo iinim[,
un fficat, rrinichi, ==i ccu ttoii ffuncion[m îîmpreun[, cca oo ffiin[ vvii.
7700

37. Nu ttrebuie ddecât ss[ ffacem aacest ppas îîn ccea dde-aa ppatra ddi-
mensiune ==i, oodat[ aajun=i aacolo, vvom ffi bbine. TTotul vva ffi
bine. CCu aadev[rat.
Î: O aalt[ îîntrebare, dde lla MMarigke: Exist[ iinformaii ppe iin-
ternet ddespre nnoi ttipuri dde MMer-KKa-BBa ssau cchiar ddespre ffap-
tul cc[, aacum, ccâmpul MMer-KKa-BBa nnu mmai eeste nnecesar. DDe
exemplu, uuna ddintre aaceste iidei eeste ffaptul cc[, ppe 221 ddecem-
brie 22012, sse vva aactiva MMer-KKa-BBa PP[mântului, lla ffrecvena
55–34, iiar aacest llucru vva ddetermina ddeplasarea ppolilor.
R: S[ rrevenim lla îînceputuri. PProvenit[ dde lla MMae=trii
În[lai, iideea dde ccorp MMer-KKa-BBa ==i mmodul eexact îîn ccare
acesta aa ffost ccreat aau ffost pprezentate ppe PP[mânt pprin iinter-
mediul mmeu. CCeea cce nnu sse îînelege ppe PP[mânt, ddin ccauza
modului îîn ccare ss-aa ff[cut ppân[ aacum pprezentarea, eeste
faptul cc[ MMer-KKa-BBa nnu aar ffi cchiar aatât dde iimportant[. EExist[
ali ffactori ddin ccorpul nnostru ccare ssunt mmai iimportani ddecât
Mer-KKa-BBa ==i ccare aau dde-aa fface ccu iinima ==i ccu rrelaia ddintre
inim[ ==i ccreier. MMer-KKa-BBa eeste iimportant[, lla ffel cca ttot rres-
tul, ddar nnu aatât dde iimportant[ ppe ccât ccredem –– ddar ss[ sspui
c[ nnu aar ffi nnecesar[… aaceast[ aafirmaie pprovine dde lla ccine-
va ccare nnu pprea ==tie cce vvorbe=te. ÎÎmi ppare rr[u cc[ ssunt aatât
de ddirect, ddar cchiar nnu ==tie. PPentru cc[ MMer-KKa-BBa eeste aab-
solut eesenial[ ppentru ttrecerea dde lla uun nnivel lla aaltul. NNu ppu-
tei aajunge aacolo ff[r[ ss[ aavei uun ccorp MMer-KKa-BBa. PPunct.
Pe dde aalt[ pparte, iideea cca MMer-KKa-BBa sse vva sschimba
la ddata dde 221.12.2012 ==i cc[ îî=i vva sschimba vvitezele dde rrota-
ie, ddevenind cceva ddiferit, ccare vva cconduce lla ddeplasarea
polilor, eeste ddoar oo sspeculaie aa ooamenilor. NNimeni nnu ==tie
cu eexactitate ccând vva ffi aacea zzi. CChiar mmaya=ii îîn=i=i, ccei
care aau llansat ddata dde 221.12.2012 ==i ccu ccare aam sstat dde
vorb[ ddespre aacest ssubiect, nnu ==tiu ccând vva aavea lloc sschim-
barea. Exist[ oo ffereastr[ îîn ttimp îîn jjurul ddatei rrespective, dde
7733
concept cc[ oo rras[ ee mmai ggrozav[ ddecât aalta –– ppentru cc[ aa=a
ceva nnu eexist[ lla aacele nniveluri.
Începem aapoi ss[ îînelegem cc[ eexist[ ==i aalte cc[i dde aa
exista îîn UUnivers. VViaa ==i-aa ddat sseama dde aacest llucru ppân[
acum. DDe lla îînceputurile ttimpului ==i ppân[ îîn aacest mmoment,
au ffost ccalculate aaproximativ 1100.200 dde ttipuri dde ccorpuri
Mer-KKa-BBa ddiferite, iiar ffiecare ddintre aacestea iia îîn cconsider-
are aacel UUnivers ==i rrealitatea aa ttot cceea cce eeste ==i oo pper-
cepe îîntr-uun aanumit ffel, aastfel îîncât eea aarat[ ==i sse ssimte
complet ddiferit –– ccu ttoate cc[, dde ffapt, dde ffiecare ddat[ aar[-
t[m, ssimim ==i ttr[im aacela=i llucru. TTot cce sspun eeu aaici eeste
aproape dde nneimaginat, ddar cchiar aa=a sstau llucrurile.
Drept uurmare, nnu ttrebuie ss[ nne ffacem pprea mmulte ggriji
în aacest ppunct, ppentru cc[, lla ttrecerea îîn ccea dde-aa ppatra ddi-
mensiune, vvor mmai eexista pprea ppuine llucruri dde aacest ffel,
pentru cc[ îînc[ nnu aam ttrecut ccu ttotul îîn UUnimea ddeplin[. DDar
lucrurile sse vvor îîntâmpla, eeste iinevitabil, eeste aabsolut ssigur
c[ sse vvor îîntâmpla îîn vviitor. ++tiu cc[ dde lla nnivelul uunde ssun-
tem aacum eeste ggreu dde îîneles, ddar UUnimea rreprezint[, iin-
dubitabil, ssingura rrealitate aadev[rat[, iiar nnoi nne aaflam aacum
doar îîntr-oo ddeviaie aa UUnimii, ppe ccare îînc[ nnu oo îînelegem.
Dar nnu vv[ ffacei ggriji îîn lleg[tur[ ccu aaceste rrase.
Toate rrasele ssuperioare, ssubliniez, TTOATE RRASELE
SUPERIOARE, FF{R{ EEXCEP|IE, ttoate fformele ssuperioare
de vvia[ îîneleg cc[ eexist[ uun ssingur sspirit, ccare sstr[bate tto-
tul, iiar aaceste rrase aau ttrecut dde mmult[ vvreme lla uun mmod dde
percepie aa aacestui llucru, aastfel îîncât llor lle ppas[ pprofund
de ttot cce îînseamn[ vviaa dde ppretutindeni, ppentru cc[ ==tiu cc[
ea rreprezint[ ccorpul llor, cc[ ssunt eei îîn=i=i. AA=adar, nnu ttrebuie
s[ nne ffacem ggriji îîn aaceast[ pprivin[. DDe aaltfel, nne vvom aafla
în aa ppatra ddimensiune ddoar ppentru aaproximativ ddoi aani, eex-
perimental, ddup[ ccare vvom ttrece lla uun aalt nnivel aal eexistenei.
7722

38. bilesc SSoarele ==i PP[mântul. NNici mm[car nnu ttrebuie ss[ nne
gândim lla aacest llucru. SSe vva îîntâmpla îîn mmod aautomat.
Prin uurmare, ccred cc[ aar ttrebui ss[ nnu nne mmai îîngrijoram
atâta îîn lleg[tur[ ccu MMer-KKa-BBa ==i ss[ nnu nne mmai ggândim cc[,
dac[ oo vvom mmodifica îîntr-uun aanumit ffel, vvom pputea aajunge
mai bbine dde ppartea ccealalt[. AAcest llucru ppur ==i ssimplu nnu
este pposibil. LLucrurile sse vvor ppetrece îîn cconformitate ccu
codurile ccare vvin dde lla SSoare cc[tre PP[mânt ==i aapoi lla nnoi. ++i
nu pputem fface nnimic ppentru aa sschimba cceva. ++i nnici nnu
vrem, ddeoarece, ppentru aa nne mmi=ca îîn aacest ffel lla nnivel ccos-
mic, nnu pputem fface aaceast[ mmi=care dde uunii ssinguri, PP[-
mântul ==i SSoarele ffiind eelementele ccare ffac pposibil[ ÎÎn[la-
rea. NNimic nnu sse îîntâmpl[ ppornind dde lla nnivel iindividual.
Sper ccele sspuse vv[ ssunt dde ffolos… ==i ss[ ttrecem lla
întrebarea uurm[toare.
Î: O aalt[ îîntrebare, dde lla KKita, ddin FFrana. EEa sspune:
Am aascultat cconversaia tta ccu LLilou. Ai sspus cc[, lla uun mmo-
ment ddat, aacest UUnivers nnu vva mmai eexista ==i cc[ vvom ttrece
de lla nnivelul 1144 lla 1145, aajungând aastfel îîntr-uun UUnivers
complet nnou.
R: Da, ssunt dde aacord, ddoar eeu ssunt ccel ccare aa ff[cut
aceast[ aafirmaie. LLucrurile sstau îîn ffelul uurm[tor: ttoate rrela-
iile ddimensiunilor ssunt sseparate uuna dde ccealalt[, eexact aa=a
cum ssunetele mmuzicale ssunt sseparate uunele dde ccelelalte.
De ffapt, oorice llucru ddin aacest UUnivers, ff[r[ eexcepie, sse bba-
zeaz[ ppe aarmonia ssunetului, aa mmuzicii ==i aa ffrecvenei. DDi-
mensiunile ssunt sseparate îîntre eele pprin ffrecven[, iiar, îîn cca-
zul nnostru sspecific, eele ssunt sseparate eexact cca oo ggam[ ccro-
matic[, cce aare 112 nnote, aa ttreisprezecea ffiind îîntoarcerea,
ceea cce eeste ssimilar ccu cclapele nnegre ==i aalbe aale ppianului
care sse ddeplaseaz[ ccu oo ooctav[.
7755
aproximativ ppatru aani, dde oo pparte ==i dde aalta. FFereastra ss-aa
deschis îîn ooctombrie 22007, iiar eei mmi-aau sspus cc[ sse vva îîn-
chide ccândva, ppe lla ssfâr=itul aanului 22015, îîn nnoiembrie-dde-
cembrie 22015. AA=adar, ddata lla ccare sse vva pproduce sschim-
barea ==i ddespre ccare nne îîntreb[m ccu ttoii ccând vva aavea lloc,
va ffi ccândva îîntre aacum, îîn mmomentul dde ffat[, ==i ssfâr=itul llui
2015. SSe ppoate îîntâmpla ooricând, iiar DDon AAlejandro CCirillo
a sspus cc[ pposibilitatea cca eea ss[ aaib[ lloc ppe 221.12.2012
este aaproape nnul[. SSe ppoate îîntâmpla îîn oorice zzi, îîn oorice
clip[, ooricând îîn aacest iinterval. TToate mmomentele aau aace-
la=i ppotenial.
Cât ddespre sschimbarea ffrecvenelor dde lla 334–21, lla
55–34, nnicio ffiin[ ccare ttr[ie=te ppe PP[mânt nnu ppoate aantici-
pa ccu ccertitudine aacest llucru. SSingurul mmod îîn ccare aacest llu-
cru sse ppoate îîntâmpla, aatunci ccând sse vva îîntâmpla, nne vva
schimba ==i ppe nnoi; ccum aanume nne vvom sschimba… aaceste
lucruri sse vvor îîntâmpla pprobabil, ddar ee vvorba dde oo rrelaie îîntre
Mama PP[mânt ==i TTat[l SSoare. EEa vvine dde lla SSoare cc[tre PP[-
mânt. PP[mântul îîi rr[spunde, iiar aatunci ccând aacest llucru sse
întâmpl[, aare lloc sschimbarea. DDar nnoi nnu ==tim. EEste oo ppro-
tecie sspecial[ aa SSoarelui ==i PP[mântului. OOricine vva dda aaltfel
de iinformaii nnu fface ddecât ssimple ppresupuneri. DDar nnu ==tie.
+i nnici nnu eeste iimportant cca nnoi ss[ ==tim, ppentru cc[,
atunci ccând ttoate aacestea sse vvor îîntâmpla, ccorpul nnostru
Mer-KKa-BBa ppe ccare îîl aavem aacum –– ccel ppe ccare SSoarele ==i
P[mântul îîl ffolosesc ==i ppe ccare îîl ffolosim ==i nnoi, ttocmai ppen-
tru cc[ SSoarele ==i PP[mântul îîl ffolosesc –– uun MMer-KKa-BBa ttetra-
edric, ccu rraportul 334–21, cca ==i ccel aal ccorpului oomenesc - sse
va sschimba, aatunci ccând vvom fface ccu ttoii aaceast[ ttranziie
la uun aalt nnivel ==i, iindiferent ccum sse vva sschimba, aacest llucru
se vva îîntâmpla îîn mmod aautomat, îîn ffuncie dde cceea cce ssta-
7744

39. =i mmoduri nnoi dde vvia[. ++tiu cc[ aaceste llucruri sse aafl[ îîn aafara
posibilit[ii dde ppercepie aa ccon=tiinei uumane –– ==i îîmi ppare
r[u cc[ ee aa=a –– ddar eeste ssingurul mmod îîn ccare oo ppot ss[ eexpli-
ca ccu oonestitate.
În bbudismul ttibetan ==i îîn hhinduism, ssunt mmulte îînv[[-
turi ccare aau eexact aacela=i îîneles, îîncepând ccu VVedele, ccare
au ccel ppuin ==ase mmii dde aani vvechime. AA=adar, ddac[ vvrei ss[
studiai VVedele aantice ssau bbudismul ttibetan ssau ddiverse ffor-
me aale hhinduismului, vvei vvedea cc[ ttoate ssunt îîntru ttotul dde
acord ccu aaceast[ aabordare cconform cc[reia UUniversul eeste
doar oo iimagine.
A=a eeste ==i ccorpul nnostru, cc[ ttot vveni vvorba. CCorpul
nostru eeste ddoar oo iimagine. AA=a cc[, aatunci ccând vvorbii
despre mmutarea ddintr-oo llume îîn aalta îîmpreun[ ccu ppropriul
corp, dde ffapt vvoi nnu vv[ lluai ccorpul, cci iimaginea aacestuia ccu
voi. VV[ mmi=cai cca oo ccon=tiin[ ppur[, ddar lluai ccu vvoi ==i iimagi-
nea. CCând aajungei aacolo, vv[ rrestabilii iimaginea ==i iintrai îîn
ea. ++tiu cc[ ssun[ ccumplit, ddar, îîn pprofunzimea vvoastr[, ==tii
despre cce vvorbesc. CCu ttoii aai mmai ff[cut aacest llucru îînainte,
deci nnu eeste nnimic nnou; aabsolut ffiecare ppersoan[ dde ppe
P[mânt aa mmai ttrecut pprin aacest pproces. ++i ==tii eexact ccum ss[
facei aacest llucru.
Odat[ cce vvei ffi îîn aaceast[ mmi=care aa sspiritului ==i aa
con=tiinei cc[tre aalte nnivele aale eexistenei, ttotul vv[ vva ffi aatât
de ccunoscut, îîncât vvei ==ti eexact cce ttrebuie ff[cut. ++i ccrede-
i-mm[, nnu eexista nniciun mmotiv ss[ vv[ ttemei. TTotul ee bbine. ++i
pân[ ==i uultima ppersoan[ dde ppe PP[mânt vva ffi bbine.
+tiu cc[ ooamenii îî=i ffac ggriji ppentru ccopiii llor, ppentru ffa-
miliile llor, ppentru ccei ddragi, ppentru ppartenerii llor, ddar ttrebuie
=tii cc[ vviaa eeste nnemuritoare, cc[ ppân[ ==i uultimul oom dde ppe
Pamânt eeste nnemuritor. AA=a cc[ nnu ttrebuie ss[ nne ffacem ggriji.
+tiu îîns[ cc[ ssuntem aatât dde pputernic îînr[d[cinai îîn ccon=-
7777
Dac[ pprivii lla mmodul îîn ccare ssunt ppoziionate ddimen-
siunile, nnoi nne aaflam îîn aa ttreia ddimensiune, ccare eeste eechi-
valent[ ccu aa ttreia nnota ddintr-oo ggam[ ccromatic[, iiar îîntre ffie-
care ddintre aaceste nnote sse aafla 112 aarmonice. SSunt 112 nnote
de bbaz[ ==i îîntre ffiecare ddintre eele ssunt 112 aarmonice. ÎÎnmul-
ind 112 nnote ccu 112 aarmonice, oobinem ccele 1144 dde ddimen-
siuni dde bbaz[ pprin ccare ffuncioneaz[ aacest UUnivers.
Noi uurmeaz[ ss[ pp[r[sim aacest sset ddimensional dde
universuri ==i ss[ ttrecem ddin aaceast[ ooctav[ dde uuniversuri îîn
alta. ++i ccând vvom fface aacest llucru, vvom ttrece nnu nnumai lla
a ppatra ==i aapoi lla aa ccincea ddimensiune, ddup[ ccum sspun
unii, cci vvom ccontinua ss[ ttrecem pprin ttoate, ppân[ lla aa 1144-aa.
Exist[ aapoi uun sspaiu ggol, îîntre aa 1144-aa ==i aa 1145-aa ddi-
mensiune, ccare eeste uun sspaiu ffoarte sspecial, ccare nnu pper-
mite ss[ ttreac[ nnimic pprin eel, ccu eexcepia sspiritului, ==i pprin
care nnu ppoate ttrece nniciun oobiect ffizic. VVom ttrece ccu ttoii
prin aacest sspaiu, nnu ddoar PP[mântul, cci îîntregul UUnivers,
care sse aafl[ aacum îîn ppreg[tirea aacestei ttreceri, aajungând,
astfel, îîn uurm[toarea ooctav[ dde uuniversuri.
Vom ttrece îîn ccea dde-aa 1144-aa ddimensiune, ccare rrepre-
zint[ pprima aarmonic[ aa aacestui sset dde uuniversuri ddin llumea
nou[, iiar ccând vvom fface aacest llucru, ccând UUniversul vva ffi
trecut ccomplet îîn aaceast[ llume nnou[, aacest UUnivers îîn ccare
ne aafl[m aacum ppur ==i ssimplu nnu vva mmai eexista. EE ffoarte ggreu
de îîneles ccum dde eeste pposibil uun aasemenea llucru ==i ssin-
gurul mmod îîn ccare oo ppoi fface eeste pprin mmeditaie iinterioar[
profund[, ppentru aa îînelege cc[ llumea eexterioar[ nnu eexist[,
ea ffiind ddoar oo iimagine. EEste oo iimagine bbazat[ ppe ccon=-
tiin[ ==i ccreat[ pprin ccon=tiin[ ==i ccare nnu aare dde ffapt oo rreali-
tate pproprie.
Atunci ccând ccon=tiina sse mmut[ ddintr-uun lloc îîn aaltul, îî=i
ia ccu eea iimaginile îîn nnoua rrealitate. ++i ccre[m oo llume nnou[
7766

40. Mi ll-aa aadus ppe uunul ddin eele cca ss[ mmi-ll aarate ==i aa ffost ffoarte,
foarte iinteresant, ppentru cc[ aacesta ssem[na ccu oo aarmonic[
pe ccare oo pputeai ddesface; eera oo ssingur[ bbucat[ sscris[ ppe
ambele pp[ri ==i ccare sse ddesf[cea îîn ttreisprezece ppagini.
În ccivilizaia mmaya=[, aa eexistat oo ccontrovers[ îîntre SSfa-
tul bb[trânilor ddin GGuatemala ==i SSfatul IItza ddin YYucatan. SSfatul
Maya= IItza ddin YYucatan sspunea cc[ mmaya=ii aaveau dde aa fface
cu ccraniile dde ccristal ==i ccu pp[strarea ccunoa=terii pprin iinter-
mediul aacestora. EEle ssunt ffoarte aasem[n[toare ccu ccompu-
terele ==i ccu mmodul îîn ccare lle ffolosim nnoi. MMaya=ii ddin GGua-
temala aau sspus cc[ nnu aau aavut nniciodat[ dde a fface ccu ccrani-
ile dde ccristal. CControversa aaceasta aa ffost îîns[ cclarificat[
pentru ttotdeauna, ggraie ddovezilor pprezentate dde HHunbatz
Men îîn lleg[tur[ ccu aacest ccodex, ccare aa ffost ddatat, ccu aaju-
torul ccarbonului rradioactiv, cca ffiind ddin aanul 11300, ccu aapro-
ximaie, ==i ccare aa ffost aautentificat dde ccel ppuin ddou[ uuniver-
sit[i ddiferite, llucru nnecesar ppentru aa-ii ddovedi aautenticitatea;
chiar ppe pprima ppagin[, ssunt pprezentai nni=te mmaya=i ddin aan-
tichitate, ddin aanul 11300, ddesf[=urând oo cceremonie ==i inând
în mmâini ccinci ccranii dde ccristal.
A=adar, aacum ==tim ccu ssiguran[ cc[ mmaya=ii aaveau dde-aa
face ccu ccraniile dde ccristal. AAceast[ iinformaie nne-aa ffost ffur-
nizat[ aacum dde cc[tre nnoul ccodex. CCodexul rrespectiv sse nnu-
me=te WWincdall ==i îîi vva ffi aadus ttreptat lla ccuno=tina llumii. LLa
doar ccâteva ss[pt[mâni ddup[ aaceast[ îîntâmplare, ccineva aa
venit ppersonal lla mmine, uun vvân[tor dde ccomori ccare ddesco-
perise aalte ==apte ccodexuri. CCel ppuin ==ase ddintre aacestea
au ffost ffotografiate ==i aapoi îînapoiate mmaya=ilor, ccare llucrea-
z[ aacum ccu eele, ppentru aa îînelege ccunoa=terea ppe ccare oo
conin. EEle aau 4450 dde ppagini îîn ttotal, cceea cce rreprezint[ mmai
multe ppagini ddecât aau ttoate ccelelalte ccinci ccodexuri eexis-
tente ddeja îîn îîntreaga llume. LLucrul ccel mmai ccaptivant îîn lle-
7799
tiina ppolarit[ii, îîncât nne ee ggreu ss[ nnu nne ffie ffric[ ==i ss[ nnu nne
gândim cc[ ppoate aacesta eeste ssfâr=itul –– ==i ggata! DDar aaces-
ta nnu eeste ssfâr=itul.
Dac[ mm[ ccredei ccât dde ppuin ssau ddac[ aavei vvreo cco-
nexiune ccu mmine ssau îînl[untrul vvostru, cceea cce aar ffi ==i mmai
bine, ==tii cc[ nnu aavei dde cce ss[ vv[ ffacei ggriji, cc[ cceva mminu-
nat eeste ppe ccale ss[ sse îîntâmple. IIar ddac[ ooamenii aar îîne-
lege ccu aadev[rat nnatura ccelor cce uurmeaz[ ss[ aaib[ lloc, aam
fi îîncântai, aam dda oo ppetrecere mmare, cchiar aacum, ppentru cc[
am ==ti cc[ uurmeaz[ ss[ ttrecem lla uun aalt nnivel aal eexistenei, îîn
care vviaa vva ffi mmai uu=oar[, mmai ffrumoas[ ==i mmai ssatisf[c[-
toare. NNu vvor mmai ffi bboli, nnu vva mmai ffi mmoarte ssau aalte ppro-
bleme ppe ccare nni lle-aam ccreat aaici. VVa ffi ffoarte uu=or ==i ttotul
se vva eextinde ffoarte rrepede. AA=adar, KKita, ssper cca rr[spun-
sul mmeu ss[ îîi ffie dde ffolos.
Î: O aalt[ îîntrebare, dde lla DDaniela –– nnu aa sspus dde uunde
este, aa=a cc[ nnu ==tiu. EEa îîntreab[ despre ccodexurile mmaya=e
=i ddac[ eele nne vvor ffi ddezv[luite.
R: Da, ccred cc[ vvor ffi, iiar aacest llucru eeste ppe ccale ss[
se îîntâmple. ÎÎn eepoca mmodern[, ppân[ dde ccurând, ppe PP[-
mânt aau ffost ddescoperite ddoar ttrei ccodexuri. CCând aau aap[-
rut cconchistadorii sspanioli ==i aau îîncercat ss[-ii eelimine ppe
maya=i, eei aau ddistrus aaproape ttotul. AAu ddistrus aarhivele,
templele ==i ppractic ttot cceea cce aau pputut ss[ gg[seasc[. AAst-
fel, aau rr[mas nnumai ttrei ccodexuri. UUnul eeste lla BBritish MMu-
seum, uun aaltul ccred cc[ eeste îîn SSpania, iiar ccel dde-aal ttreilea
cred cc[ sse aafl[ îîn GGermania. CCodexul eeste oo ccarte, ddar, dde
regul[, îîn eea ssunt ccuprinse ddoar iimagini ff[r[ ccuvinte. AAces-
te cc[ri ssunt ssingurele llucruri ccare nne-aau mmai rr[mas. ÎÎns[,
acum uun aan, uunul ddintre mmembrii SSfatului MMaya= IItza aal BB[-
trânilor ddin YYucatan, ppe nnume HHunbatz MMen, aa vvenit lla mmine
=i mmi-aa sspus cc[ mmaya=ii aau mmai gg[sit îînc[ ddou[ ccodexuri.
7788

41. ÎÎnnttrreebb[[rrii ==ii rr[[ssppuunnssuurrii ccuu DDrruunnvvaalloo
–– eeppiissoodduull 22 ––
99 mmaaii 22001122
Bun[ zziua ttuturor. SSunt DDrunvalo MMelchizedek ==i mm[
aflu aast[zi aaici ppentru aa rr[spunde lla îîntreb[ri. MMi-aai ttrimis
ni=te îîntreb[ri ffoarte iinteresante, aa=a cc[ vvoi îîncepe ss[ rr[s-
pund.
Primele ddou[ îîntreb[ri ssunt dde lla SShanon JJohnston.
Î: Prima îîntrebare: Sunt ccristalele ccea mmai eevoluat[
form[ dde eevoluie aa PP[mântului ssau aa ppietrelor? AAu eele oo
form[ cce rreprezint[ pperfeciunea ddeplin[, cc[tre ccare ttinde
întreaga vvia[, ssau ssunt îîncadrate îîntr-oo cclas[ aaparte, sspe-
cific[ llor?
R: De ffapt, ccum ee ssus, lla ffel ==i jjos. TToate llucrurile ssunt
legate îîntre eele, ttoate nnivelele vvieii ssunt llegate îîntre eele, iiar
cristalele ssunt ppur ==i ssimplu aatomi ccare aau ddecis ss[ sse
uneasc[ îîn fforme ggeometrice ffoarte sspecifice, ccare ddau
na=tere ccristalelor. EEle rreprezint[ oo fform[ ssuperioar[ dde
via[ mmineral[, cce rreprezint[ uunul ddintre nnivelele vvieii. EEu nnu
=tiu dde eexistena aaltei fforme mmai aavansate dde vviaa mmineral[,
de=i ss-aar pputea ss[ eexiste.
A=adar, eele rreprezint[ ccel mmai îînalt ggrad dde pperfec-
iune aal aacestei fforme dde vvia[. TTrebuie îîns[ ss[ îînelegei cc[
exist[ ==i aaspecte mmult mmai pprofunde llegate dde aaceast[ îîn-
trebare. CCristalele ssunt ffiine, eele ssunt vvii, ssunt ccon=tiente ==i
prezente cca ==i nnoi. DDe ffapt, ddac[ vv[ uuitai lla ssistemul pperio-
dic aal eelementelor, vvei gg[si ccarbonul ==i iimediat ssub eel ssili-
8811
g[tur[ ccu aaceste ccodexuri eeste ffaptul cc[ eele mmerg ddirect lla
int[, ccele ==apte ccodexuri cconinând ccunoa=terea ccu eexac-
titate aa mmodului îîn ccare sse ppoate ttrece ddin ddimensiunea aa
treia îîn ddimensiunea aa ppatra. LLipsea cceva dde ccare mmaya=ii
aveau ccu aadev[rat mmare nnevoie. AA=a cc[, ddup[ ccum vvedei,
cunoa=terea sstr[bunilor sse îîntoarce lla eei.
Acum, aam ddescoperit cc[, îîntr-uun mmuzeu ddin LLos AAn-
geles, lla ssubsol, aascunse dde îîntreaga llume, sse aafl[ ppeste
1.000 dde ccodexuri mmaya=e. SSunt vvechi, aau ffost ddatate ccu
carbon ==i aautentificate, ddeci ==tim cc[ eele sse aafl[ aacolo ==i îîn-
cerc[m ss[ lle rrecuper[m. NNu eeste uu=or, ppentru cc[ mmuzeul
nu ddore=te, ddin aanumite mmotive, ss[ lle ddezv[luie. AAm llucrat
mai mmulte lluni, îîncercând ss[ gg[sim oo ccale dde aa lle rrecupera.
Dac[ eexist[ ccineva ccare nne ppoate aajuta îîn vvreun ffel, îîn sspe-
cial ccu ffonduri, aar ffi ffoarte bbine. PPutem fface aastfel îîncât bba-
nii ss[ ffie ddai pprintr-oo oorganizaie nnonprofit, ppentru cc[ nnu uur-
m[rim ss[ oobinem nniciun pprofit ddin aacest ddemers; nnu vvrem
s[ ccâ=tig[m bbani, nnu uurm[rim nniciun bbeneficiu mmaterial.
A=adar, aacestea aau ffost ccâteva ddintre îîntreb[ri. DData
viitoare, vvom ccontinua. NNe oorganiz[m aastfel îîncât ss[ ffacem
acest llucru îîn ffiecare mmiercuri. CContinuai, ddeci, ss[ aadresai
întreb[ri. CCe aa= ddori ccu aadev[rat ss[ ffacei eeste ss[ nne ttrans-
mitei îîntrebarea ppe SSkype ssau pprin oorice aalt[ mmetod[ ccare
s[ nne ppermit[ ss[ vv[ pputem vvedea vvorbind ==i aadresându-nne
întrebarea, ppentru cc[ aastfel pputem rreda iimaginea ppe eecra-
nul ddin sspatele mmeu, ppentru cca ttoat[ llumea ss[ vv[ vvad[ ==i
cred cc[ aa=a aar ffi ==i mmai iinteresant. VV[ rrog, ddeci, cca îîn vviitor
s[ îîmi ttransmitei îîntreb[rile ppe ssuport vvideo. VV[ mmulumesc
=i vv[ iiubesc ffoarte mmult. LLa rrevedere.
http://www.youtube.com/watch?v=3FjwHJraivc&fea-
turesyoutu.be
8800

42. la ==i aasupra cc[rora nnu ppot aavea aabsolut nnicio iinfluen[. SSe
uit[ ddac[ ffulger[ îîntr-uun aanumit ffel, ddac[ zzboar[ vvreun vvul-
tur cchiar ppe ddeasupra ccapului llor. TToate aacestea rreprezint[
semne ppentru ppopulaiile iindigene. SSunt fforme dde ccomuni-
care ddin ppartea MMamei NNatur[ ==i, aaproape îîntotdeauna, eei
caut[ ttrei ssemne. SSau cchiar mmai mmulte. CCâteodat[, eei ccaut[
chiar mmai mmulte ssemne, ddar dde oobicei, aaproape ooriunde, eei
caut[ ttrei ssemne. ++i aatunci ccând vv[d ccele ttrei ssemne, uune-
ori mmai ffac îînc[ oo cceremonie ==i ss-aar pputea ss[ ffac[ aacest
lucru dde ddou[, dde ttrei oori, aa=teptând aapariia ssemnelor,
dac[ ee vvorba dde cceva ffoarte, ffoarte iimportant.
Ai mmenionat nnumerele ttriple ==i aam ss[ eexplic aacest
lucru. EEste cceva ssimilar. EEste cceva cce mmi-aa ffost îîncredinat
personal dde cc[tre îîngeri, pprin 11972, iiar eei aau vvrut ss[ ffolos-
esc aacest llucru cca ppe oo mmodalitate dde aa-mmi cconfirma mmulte
dintre llucrurile ppe ccare lle ttr[iam îîn iinteriorul mmeu. DDac[ îîn-
cercam ss[ vv[d ddac[ aam îîneles cceva aanume, uurm[ream
apariia nnumerelor ttriple îîn rrealitatea mmea, ff[r[ ss[ aam nnici-
un ccontrol aasupra aacestui llucru. CCeva dde ggenul –– mm[ uuitam
la uun ppanou, iiar ppe eel eera uun nnum[r dde ttelefon ccare aavea
555 îîn eel ssau vvedeam ppe nnum[rul uunei mma=ini ccare ttrecea
în=iruirea 3333, ssau ppoi vvedea ccele ttrei nnumere cca oo îîn=i-
ruire dde llitere, MMMM, dde eexemplu, ccare eeste 4444 ssau ddac[
numerotezi lliterele dde lla AA lla II eele rreprezint[ nnumerele dde
la 11 lla 99. CContinui aapoi ccu nnumerotarea uurm[toarelor llitere.
Acest pprocedeu mmi ss-aa aar[tat aatunci. DDac[ aai, dde eexemplu,
4M4 îînseamn[ cc[ eeste vvorba ddespre cceva aascuns, ddar
care eeste ttotu=i aacolo.
S[ vvorbim mmai îîntâi ddespre mmotivaie: „„de cce> ssunt iim-
portante nnumere ttriple? NNu ssunt pprima ppersoan[ ccare aa vvor-
bit ddespre aacest llucru. AAlice BBailey aa vvorbit ddespre aacest ssu-
biect. TTotul sse bbazeaz[ ppe mmuzic[. DDac[ vv[ uuitai lla ggama
8833
ciul, aaflat ccu oo ooctav[ mmai jjos. AAce=ti ddoi aatomi ssunt rrecu-
noscui dde ==tiin[ cca ffiind aatomi îîn vvia[; eei ssunt vvii.
Mult[ vvreme aam ccrezut cc[ ddoar ccarbonul eera vviu, cc[
nu mmai eexist[ uun aalt eelement vviu; aapoi, îîn aanii 550, aam ddes-
coperit cc[ mmai eexist[ ==i ssiliciul, ccare mmanifest[ eexact aace-
lea=i pprincipii aale vvieii cca ==i ccarbonul. AAtunci ccând ii uun
cristal îîn mmân[, îîi ddai sseama cc[ eel sse cconecteaz[ ccu ttine
într-uun ffel dde ccare îîncepi ss[ ffii ccon=tient; eele îîi ppot ddeveni
profesori ==i ppot ccomunica ccu ttine, oodat[ cce tte oobi=nuie=ti
cu eenergiile ssubtile. EEu aam llucrat aani bbuni ccu ccristalele ==i
înc[ mmai llucrez, ddar nnu aatât dde mmult cca îînainte, ppentru cc[ lle
foloseam ffoarte mmult ==i aaveam mmulte ccursuri ddespre eele. EEle
tr[iesc, ssunt vvii ==i ssunt eextrem dde uutile ppentru eevoluia vvoas-
tr[, ddac[ lle ppermitei ss[ ffie aastfel.
Î: A ddoua îîntrebare: Când ccineva ccere uun „„semn dde lla
Univers>, ppresupun cc[, îîn mmare pparte, aaceste ssemne ssunt
foarte ppersonalizate ==i, pprobabil, ssunt ppercepute nnumai dde
cel ccare lle-aa ccerut. PPe dde aalt[ pparte, ddup[ ccum aam ccitit,
mai eexist[ ==i nnumerele ttriple, ccare ssemnaleaz[ aanumite tti-
pare dde îînv[are. CCe ssunt aaceste ssimboluri ==i ssemne ccare
apar ==i ppe ccare lle ppoate ssesiza ooricine, ff[r[ ss[ ffie pperso-
nalizate; cce ssunt eele ==i ccare eeste îînelesul llor?
R: Ei bbine, llumea iindigen[ eeste ffoarte ccon=tient[ dde
astfel dde llucruri ==i mmulte ddintre ccivilizaiile aantice eerau lla ffel;
egiptenii, ssumerienii ==i îîntreaga llume aantic[ îînelegeau cc[
semnele rreprezint[ oo mmodalitate dde ccomunicare ccu MMama
P[mânt ==i TTat[l SSoare. ++i aastfel, aatunci ccând sse ddesf[=oar[
o cceremonie îîn llumea nnativilor aamericani, dde eexemplu, îîn
care ss[ zzicem cc[ vvor ss[ aafle ddac[ eexist[ ppermisiune ppen-
tru aa fface cceva aanume, eei ccaut[ ss[ vvad[ ddac[ eexist[ ssemne
care vvin ddin ppartea nnaturii, llucruri ppe ccare nnu lle ppot ccontro-
8822

43. alt[ ccale dde rrezolvare ppentru oorice rreprezint[ oobiectul ddeci-
ziei vvoastre. VVoi vvorbi ppuin mmai ttârziu ddespre 6666 ==i 9999.
444 – aaici eeste vvorba ddespre uun sstadiu ccomplet ddife-
rit aal eevoluiei nnumerelor, iiar 4444 sse rrefer[ lla ++coala MMiste-
relor. EEste oo ==coal[ îîn ccare tte aafli îîn vviaa oobi=nuit[ ==i îîn ccare
tocmai aai iintrat ==i aai îînceput ss[ ddevii ccon=tient dde vviaa sspiri-
tual[ ==i dde eenergiile ssubtile. PPe mm[sur[ cce îîncepi ss[ îînvei,
de oobicei ccite=ti cc[ri. CCitirea cc[rilor rreprezint[, îîn ++coala
Misterelor, nnum[rului 4444. CCite=ti ddespre sspiritualitate, ddar
nu oo ppractici pprea mmult, ppentru cc[ îîncerci ss[ îînelegi cce îîn-
seamn[ ==i ccât dde mmare eeste ppreul ++colii MMisterelor.
555 – eeste dde ffapt nnum[rul ccel mmai mmare, eeste nnu-
m[rul ttermin[rii ++colii MMisterelor, iiar ccând ttreci dde lla 4444 lla
555, ssari dde lla îînceput lla ssfâr=itul ssfâr=itului. 5555 eeste nnu-
m[rul llui CChristos, eeste nnum[rul ccon=tiinei UUnimii, eeste
pentagonul, uunghiul dde 772 dde ggrade ==.a.m.d. EEste pperfec-
iunea ffiinei uumane.
666 – ==tim ccu ttoii cc[ eeste „„num[rul ffiarei>, ddar, dde
fapt, aacest nnum[r sse rrefer[ lla nnoi ==i lla llumea mmaterial[. NNoi
suntem aalc[tuii ddin ccarbon, ddup[ ccum aam sspus mmai dde-
vreme, iiar ccarbonul eeste aalc[tuit ddin 66 eelectroni, 66 nneutroni
=i 66 pprotoni. AA=adar, nnoi ssuntem nnum[rul 6666. ++i ttot nnoi
suntem ==i llumea mmaterial[, aacolo uunde nne aafl[m îîn aacest
moment îîn ccon=tiina ppolarit[ii. CCând vvedei aacest nnum[r oo
singur[ ddat[, îînseamn[ mmai aales oo aatenionare. ÎÎnseamn[
c[ ttrebuie ss[ aai ggrij[ îîn lleg[tur[ ccu oorice cchestiune lla ccare
te ggânde=ti, ppentru cc[ llumea mmaterial[ eeste ppe ccale ss[
intervin[. DDac[ îîl vvezi dde ddou[ oori lla rrând, ttrebuie ss[ iiei
acest llucru ffoarte sserios îîn cconsiderare.
Dac[ aapare dde ttrei, ppatru, ccinci oori, vviaa îîi eeste îîn ppe-
ricol. TTrebuie ss[ tte oopre=ti ==i ss[ aai ffoarte mmare ggrij[. DDac[
a= cconduce mma=ina, eeu aa= ttrage iimediat ppe ddreapta. AAm
8855
cromatic[ aalc[tuit[ ddin 112 nnote, oobservai cc[, ppentru ffiecare
not[, cciclurile ppe ssecund[, iintervalele ddintre aaceste nnote,
sunt 111 ccicluri ppe ssecund[ ==i mmultipli aai aacestui nnum[r,
adic[ 111, 222, 333, 444, 555 eetc, îîn oordine ccresc[toare. AA=adar,
ori dde ccâte oori vvedei cchiar ==i nnumere dduble, ccum aar ffi 111,
înseamn[ cc[ aare lloc uun mmoment aarmonic. CCând vvedei îîns[
numere ttriple ssau mmai mmult, aatunci eeste vvorba dde eexistena
unui mmoment ccu aadev[rat aarmonic. ddepinde dde ssemnificaia
numerelor rrespective lla cce aanume sse rrefer[ rrespectivul
moment aarmonic. IIar îînelesul nnumerelor eeste uurm[torul:
111 – sse rrefer[ lla ccurgerea eenergiei. PPoate ffi oorice fflux
de eenergie, ppoate ffi vvorba ddespre bbani, eenergie eelectric[,
energie ssexual[, oorice sse ppoate aasocia eenergiei ==i cchiar
energiilor ssubtile. DDar ee llegat dde ccurgerea eenergiei. EEste
aproape îîntotdeauna ppozitiv.
222 – îînseamn[ cc[ uun nnou cciclu ee ppe ccale ss[ îînceap[
în vviaa vvoastr[ ==i ddepinde lla cce aanume vv[ ggândii ccând vve-
dei aacest nnum[r. EEste ffoarte aasem[n[tor ccu II CChing-uul. II
Ching-uul vvorbe=te ddespre aacel llucru lla ccare vv[ ggândii. ÎÎn
acela=i ffel, oorice aavei îîn mminte îîn mmomentul îîn ccare vvedei
num[rul ttriplu, lla aacel cceva sse rrefer[ nnum[rul. CCând vvedei
222, îînseamn[ cc[ îîncepe uun nnou cciclu ppe bbaza aa cceea cce
aveai îîn mminte ccând aai vv[zut nnum[rul. DDar nnatura nnoului cci-
clu ddepinde dde uurm[torul nnum[r ttriplu ppe ccare îîl vvei vvedea.
333 – îînseamn[ cc[ aavei dde lluat oo ddecizie îîn vvia[ îîn
leg[tur[ ccu llucrul lla ccare vv[ ggândeai, iiar ddecizia ppoate
evolua îîn ddou[ mmoduri. EEa ddevine ffie 6666, ffie 9999.
999 înseamn[ îîncheiere –– iiar ooricare aa ffost ddecizia ppe
care aai lluat o, aa ffost ccorect[ ==i aai rrezolvat cceea cce eera dde
rezolvat. DDac[ mmerge lla 6666, îînseamn[ cc[ aai iie=it ddin aar-
monie ==i ttrebuie ss[ oo lluai dde lla ccap[t. TTrebuie ss[ gg[sii oo
8844

44. =i aatunci vvezi nnum[rul 8888. ÎÎnseamn[ cc[ ttocmai aai îîncheiat
lecia rrespectiv[ ddin ccadrul llui 4444, îîn ++coala MMisterelor.
999 – eeste ==i eel uun mmod dde îîncheiere. ÎÎncheie cciclul
lui 2222. 2222 eeste aatunci ccând îîncepe uun cciclu nnou ==i, ddac[
vezi 9999, eeste cca ==i îîn ccazul llui 3333, aai îîncheiat cciclul rres-
pectiv. 9999 eeste ddeci llegat dde 2222 ==i dde 3333.
000 – nnu îînseamn[ nnimic, ddeci nnu vv[ gg`ndii lla eel.
Toate aacestea ssunt ssemne cca ccele ddin llumea iindige-
nilor, îîn ccare eei ccaut[ uun vvultur ssau ssemne ccare aapar, ppen-
tru aa îînelege ssemnificaia ssemnului rrespectiv. AAceasta eeste
o mmetod[ dde aa vvedea llucrurile bbine ddefinit[ ddin ppunct dde
vedere mmatematic; iiar ddac[ uurm[rii aaceste llucruri, pputei
s[ vv[ ddai ccu aadev[rat sseama ddespre cceea cce sse îîntâmpl[
în oorice mmoment aal vvieii vvoastre. OOdat[ cce ==tii aacest llucru
=i îîncepei ss[ cc[utai, vvei ffi ffoarte ssurprin=i, ppentru cc[
Mama PP[mânt vv[ vvorbe=te ttot ttimpul. ÎÎn mmajoritatea ttimpu-
lui nnu vv[ ddai sseama, ddar eea ddiscut[ mmereu ccu vvoi. SSper cc[
v[ eeste dde ffolos cceea cce vv-aam sspus.
Î: O aalt[ îîntrebare, dde lla MMichael TTomlin, ddin RRusia:
Pot ffolosi MMer-KKa-BBa ppentru aa-mmi tteleporta ccon=tiina, nnu
corpul ffizic, îîntr-oo rrealitate pparalel[, ppentru aa mm[ tteleporta
în iinfinit?
R: Ei bbine, aaceasta eeste oo îîntrebare ffoarte pprofund[.
Referitor lla MMer-KKa-BBa, ppentru ccei ccare nnu ==tiu cce îîn-
seamn[, ccorpul nnostru ggenereaz[ uun ccâmp dde eenergie îîn
jurul ss[u, ccu uun ddiametru dde aaprox. 117–18 mm., cceva ccare
arat[ cca uun ffel dde ffarfurie zzbur[toare îîn jjurul ccorpului, aatun-
ci ccând eeste aactivat[. MMer-KKa-BBa rreprezint[ mmijlocul pprin
care, aatunci ccând mmurii, pputei ttrece ddin aaceast[ llume îîn
urm[toarea. ÎÎl ffolosii aatunci ccând vv[ nna=tei îîn llumea uur-
8877
f[cut dde ffapt aacest llucru îîn GGermania, ccând mmi-aa aap[rut nnu-
m[rul dde ccinci, ==ase oori; ==oferul aa ttras ppe ddreapta, iiar mmo-
torul mma=inii ppur ==i ssimplu aa eexplodat.
O aalt[ ppovestioar[… eeram îîn AAustralia ==i ccineva mm-aa
întrebat cce îînseamn[ 6666; eeu mmergeam ppe sstrad[ ==i ii-aam
spus cc[ ee vvorba ddespre llumea mmaterial[… ==i nnu aam vv[zut
un ssemn îînalt aaproape ccât mmine, îîn ccare aam ddat ccu ccapul,
de eera ss[ lle=in. AA=adar, aacest nnum[r eeste ffizic... aare dde-aa
face ccu llumea ffizic[. PPoate îînsemna ==i rr[ul, ddar nnumai îîn
cazuri eextreme. DDe rregul[, îînseamn[ llumea mmaterial[.
777 face ==i eel pparte ddin ++coala MMisterelor. SSunt ttrei
numere 4444, 7777 ==i 5555. 7777 eeste aatunci ccând aai ccitit cc[ri,
ai îîncercat ss[ îînelegi llumea sspiritual[, aai îîncercat ss[ îîne-
legi ÎÎn[larea ==i ÎÎnvierea ==i mmeditaia ==i ttot ffelul dde aastfel dde
lucruri llegate dde sspiritualitate ==i aai aajuns lla sstadiul îîn ccare
ie=i ddin zzona dde sstudiu ==i îîncepi ss[ ppractici. ÎÎncepi ss[ pprac-
tici mmeditaia ==i yyoga, îîncepi ss[ ppractici ppranayama ssau rres-
piraia, îîncepi cchiar ss[ ffaci ttoate aacestea. IIat[ ccare eeste îîn-
elesul nnum[rul 7777 îîn ++coala MMisterelor. ÎÎnseamn[ cc[ îîn
acest sstadiu tte aafli îîn mmomentul rrespectiv. VVei aajunge, îîn ffi-
nal, lla 5555, cceea cce îînseamn[ cc[ ttreci dde lla 7777, nnivel lla
care eexersezi, lla nnivelul dde mmaestru. CCând ddevii mmaestru ==i
chiar îînelegi cceea cce sse îîntâmpl[, ccând ttr[ie=ti ==i rrespiri
aceast[ ccunoa=tere, ccând oo ffaci ss[ ffie rreal[, aatunci eeste
vorba dde 5555.
888 – eeste nnum[rul ffinaliz[rii. CCând tte aafli îîn 4444, îîn-
seamn[ îîncheierea uunui llucru. CCând ee=ti lla ==coala llui 4444
=i sstudiezi, ccite=ti ==i îîncerci ss[ îînelegi cceva, oo ss[ vvezi nnu-
m[rul 8888 ffoarte ddes. SS[ zzicem cc[ îîncerci ss[ îînelegi ccris-
talele, cc[ ttot aam vvorbit ddespre eele, ==i, îîntr-oo bbun[ zzi, aajungi ss[
înelegi cc[ eele ssunt vvii, îînelegi ==i ssimi, îînelegi ccu aadev[rat...
8866

45. când ssuntei inui ddoar dde oo ccoard[ ffoarte ssubire ==i nnu
suntei îîn ffoarte mmare ssiguran[ îîn ggenul aacesta dde mmi=care
în aafara ccorpului vvostru. CCând îîns[ vv[ aaflai îîn MMer-KKa-BBa
voastr[, nnu eeste nnicio pproblem[. DDac[ aai aactivat-oo ccu aade-
v[rat ccorespunz[tor ==i ==tii cce ffacei, pputei îîncepe ss[ sstu-
diai UUniversul, pputei mmerge ppe aalte pplanete, pputei mmerge
în aalte llumi cca ss[ vvedei ccum eeste vviaa. ÎÎn aaceste ccondiii,
nu pputei rr[mâne aacolo ==i nnu vv[ pputei llua ccu vvoi ccorpul ffi-
zic, ddar pputei fface cceea cce vv-aam sspus.
Mulumesc ttuturor. PPe ddata vviitoare. VVom aavea mmai
multe îîntreb[ri ppentru uurm[toarea îîntâlnire. MMulumesc.
http://www.youtube.com/watch?v=SYRpxScWS2U&f
eaturesyoutu.be
8899
m[toare. PPrin uurmare, MMer-KKa-BBa eeste iimportant[. DDar eea
are mmulte, mmulte aalte uutiliz[ri, ppe llâng[ ccea dde vvehicul.
Ea vvorbe=te ddespre tteleportarea ccon=tiinei cc[tre oo
realitate pparalel[. RR[spunsul eeste dda, ppoi, ddac[ aai oo rrelaie
corespunz[toare ccu MMer-KKa-BBa tta. PPoi ss[ îîi tteleportezi
con=tiina îîn aalte llumi pparalele ==i îîn aalte llumi ddimensionale.
Este oo fform[ dde mmi=care. DDe ffapt, ccuvântul MMer-KKa-BBa îîn-
seamn[, îîn llimba eebraic[, vvehicul ssau ccar. PPrin uurmare, ppoi
s[ oo ffolose=ti ==i ppentru aa zzbura pprin llumea eexterioar[, aatun-
ci ccând ccorpul tt[u eeste aa=ezat uundeva, ppe uun ppat. ++i eeste
real[. PPoi cchiar ss[ îîi ddovede=ti aacest llucru.
Vreau ss[ sspun cc[ îîmi aamintesc dde vvremea ccând îînv[-
am ss[ ffac aasta, ccu mmuli aani îîn uurm[; uunul ddintre llucrurile
pe ccare lle-aam ff[cut, ddup[ cce îînv[asem mmulte aaltele ==i
începusem ss[ mm[ oobi=nuiesc ccu eele, aa ffost ss[ zzbor lla oo bbi-
bliotec[, ppentru cc[ îîncercam ss[ vv[d ddac[ eeste aadev[rat.
Am zzburat, aa=adar, lla oo bbibliotec[, îîn ccorpul mmeu eeteric, aam
scos ddin rraft oo ccarte ppe ccare nnu oo mmai vv[zusem ppân[ aatun-
ci, mm-aam uuitat lla eea, aam ddeschis-oo, aam vv[zut ccine eera aau-
torul ==i aam ccitit nnum[rul ccodului IISBN ==i ll-aam mmemorat, îîm-
preun[ ccu nnumele aautorului, aam îînchis ccartea ==i aam ppus-oo
la lloc. AAm zzburat îînapoi lla ccorpul mmeu, mm-aam ttrezit îîn ccorp,
am ccondus ppân[ lla bbibliotec[ ==i aam gg[sit ccartea. EEra rreal[
=i aacest llucru aa ffost ssuficient cca ss[-mmi aarunce mmintea îîn aaer.
M-aam uuitat aapoi lla ccodul IISBN ==i eera nnum[rul ppe ccare îîl
memorasem. CCând aam vv[zut cc[ aacela eera nnum[rul, îîncre-
derea mmea îîn aacest ggen dde eexerciii aa ccrescut ffoarte mmult.
De aatunci, aam pputut ss[ ffac aaproape oorice lla aacest nnivel, ==i
la ffel pputei fface ==i vvoi. PPoate ooricine. EEste îîn oordine.
Când vv[ aaflai îîn MMer-KKa-BBa vvoastr[ ==i aacionai pprin
=tiina MMer-KKa-BBa, ssuntei îîn ssiguran[. NNimeni ==i nnimic nnu
v[ ppoate aafecta. NNu ee cca îîn ccazul pproieciei aastrale, aatunci
8888

46. Copiii ccare aau ttrecut pprin aaceast[ sschimbare ssunt ppe
cont ppropriu ddin aacel mmoment ==i ttrebuie ss[ îîneleag[ ccum ss[
se îînale. DDar ttoi ccopii, ddin ttoat[ llumea, ssunt îîn ssiguran[. VV[
rog ss[ nnu vv[ ffacei ggriji ppentru eei! VVor pputea fface ccu uu=urin[,
aceast[ ttranziie! DDe ffapt, pputei ss[ lle ccerei aajutorul, ddeoa-
rece eei vvor îînelege ==i vvor ==ti cce ss[ ffac[ aatunci ccând eenergi-
ile vvor îîncepe ss[ sse sschimbe. AAnimalele vvor îîncepe ss[ ssim-
t[, lla ffel cca aatunci ccând aare lloc uun ccutremur. ÎÎnainte dde ccu-
tremur, eei îîncep ss[ ssimt[ eenergiile. VViaa dde ppe aaceast[ ppla-
net[ vva îîncepe ss[ ssimt[, ccu eexcepia mmajorit[ii ooamenilor.
Ei nnu vvor ==ti. DDar nnu vv[ ffacei ggriji ppentru ccopiii vvo=tri.
Î: Aceast[ îîntrebare vvine dde lla MMiguel AAngel MMartinez.
El sspune cc[ „„se vvorbe=te mmult ddespre pprofeiile mmaya=e,
dar ccum rr[mâne ccu ccelelalte rreligii ==i pprofeiile llor? SSunt ==i
ele aadev[rate? UUneori, eele ppar aa ffi nnemulumite.>
R. Voi ffi ffoarte cclar îîn aaceast[ pprivin[. EEu vvorbesc ddin
punct dde vvedere MMelchizedek ==i vvorbesc ddespre pprofeii
a=a ccum lle îînelegem nnoi. ÎÎn pprimul rrând, vvorbesc ddespre
acest ssubiect ddin pperspectiv[ mmaya=[, ppentru cc[ ssuntem îîn
2012. SSincer vvorbind, îînelegerea mmaya=[ aa cceea cce uur-
meaz[ ss[ sse îîntâmple ==i îînelegerea nnoastr[ MMelchizedek
sunt iidentice, ccu eexcepia uunui ssingur llucru ppe ccare eei nnu îîl
=tiu, ==i aanume îînceputul ==i ssfâr=itul CCiclului LLung aal UUniver-
sului ==i îînceputul ==i ssfâr=itul CCreaiei. EEi nnu îîneleg ==i nnu ==tiu
aceste llucruri, ddeoarece nnu aau ttr[it nniciodat[ aa=a cceva; dde
fapt, nnimeni nnu aa ttr[it aa=a cceva. AAceast[ îînelegere aa aajuns
la eei, ddar… ttoate pprofeiile mmaya=e, cca ==i ccele KKogi, AArahua-
co, HHopi ==i aale aaltor ppopoare iindigene sse bbazeaz[ ppe îîne-
legerea cciclurilor ssolare, llunare, pp[mântene ==i pplanetare,
a=a cc[ eei nnu ==tiu aaceste llucruri.
9911
ÎÎnnttrreebb[[rrii ==ii rr[[ssppuunnssuurrii ccuu DDrruunnvvaalloo
–– eeppiissoodduull 33 ––
22 iiuunniiee 22001122
Bun[ zziua ttuturor! SSunt DDrunvalo MMelchizedek. AAst[zi,
avem ddin nnou îîntreb[ri ==i rr[spunsuri. VV-aam aascultat, cca ss[
vedem ddac[ vv[ pplac aaceste îîntreb[ri ==i rr[spunsuri, iiar vvoi
ai rr[spuns ppozitiv ==i cc[ vvrei ss[ ccontinui, aa=a cc[ vvoi fface
acest llucru îînc[ uun ttimp, ddac[ nnu-mmi ccerei aaltceva. AAm oob-
servat cc[ mmulte îîntreb[ri sse ssuprapun ssau sse aaseam[n[ îîn-
tre eele, aa=a cc[, dde mmulte oori, aaleg oo îîntrebare, ddar ==tiu cc[
r[spund pprin eea lla mmulte aalte îîntreb[ri aasem[n[toare. VVom
vedea ccum mmerge!
Î: Aceast[ îîntrebare vvine dde lla EErin. EEa sspune: AAcum
cinci lluni, aam nn[scut uun ccopil mminunat, ccare sse nnume=te
Aurora. Cum sse vvor îîn[la ccopiii mmici îîn aaceast[ pperioad[
de ttranziie, mmai aales ccei nn[scui îîn 22012?
R: De-aa llungul aanilor, aam aauzit dde mmulte oori aaceast[
întrebare, iiar rr[spunsul eeste ffoarte llini=titor. NNoi, cca MMelchi-
zedek, ==tim cc[ ppe aacest PP[mânt nnu ssunt pprobleme ddecât
la aadulii uumani. AAnimalele, pp[s[rile, iinsectele, bbacteriile,
dar ==i ccelelalte nnivele sse ppot ÎÎn[la ff[r[ aajutorul nnim[nui. EEi
=tiu eexact cce ss[ ffac[. PProblemele aapar ddoar lla ooameni, ddar
numai ccând aajung lla ppubertate ==i ddup[. AAtunci, eei rrenun[
la lleg[tura llor ccu SSursa VVieii ==i ddevin ffiine uumane aadulte ––
iar aasta fface pparte ddin pproblem[. NNu ttrebuie ss[ îîi ffaci ggriji
pentru ccopilul tt[u. EEl vva ffi ffoarte bbine îîn ttimpul aacestei ttran-
ziii –– cca ==i cceilali ccopii ccu vvârste ppân[ lla 111, 112 aani. AAceas-
t[ sschimbare aare lloc ccând eei aau 113, 114, 115 aani.
9900

47. Întrebarea mmea eeste: Când vvorbe=ti dde ttrecerea îîn ddimen-
siunea aa ppatra ==i dde nnoile nnoastre ccorpuri –– dde ccreierele
mari ==i dde pp[rini iiubitori –– nnu ee vvorba ttot dde rreîncarnare?
R: Nu, nnu eeste. RReîncarnarea ee cceva cce ss-aa iinventat
aici, dde=i eeste ffolosit[ ==i ppe aalte pplanete, îîn ccircumstane
asem[n[toare. PPrin rreîncarnare… oobinem uun ccorp aaici, nne
petrecem cciclul dde vvia[ ==i, ccând vvine mmomentul mmorii, îîn
mod nnormal… dde ffapt, ee ccomplex… OO, DDoamne! NNu ppot
explica ttotul, aacum. DDe ffapt, îînainte dde aa ffi ccu aadev[rat ooa-
meni, ttrecem pprin oopt vviei uumane. AAcesta eeste uun aalt ssu-
biect. CCred cc[ ppot rr[spunde iimediat.
Din ppunct dde vvedere eegiptean ==i ssumerian ==i cchiar tti-
betan, ttrebuie ss[ ttr[ie=ti oopt vviei îînainte dde aa ffi oo ffiin[
uman[. EEu aam ttr[it ddoar nnumai. SSunt lla aa ddoua vvia[, aa=a
c[ nnu ssunt îînc[ oom. PParial, ssunt îînc[ eextraterestru. CCea dde
a nnoua vvia[ –– ddac[ tte vvei rreîncarna ssau nnu –– rreprezint[ ffi-
nalul ppentru vviaa uuman[; oo ttr[ie=ti ==i aapoi mmori ==i ffie tte
înali, ffie îînvii. AAdic[, îîi aaduci ccorpul ffizic; iindiferent dde ssta-
rea llui, aatâta vvreme ccât iinima îîi bbate, îîi vva ffi bbine îîn ppartea
cealalt[. MMori ccon=tient. ÎÎi aaduci aaminte dde MMer-KKa-BBa. ++tii
exact ccum ss[ rrespiri ==i aalte aaspecte aale ÎÎn[l[rii. ++i aajungi
de ppartea ccealalt[. CCând aajungi îîn ddimensiunea aa ppatra aa
P[mântului, tte ppoi sstabilizeza, pputând ddeveni oo ffiin[
uman[ ddin ddimensiunea aa ppatra ==i mmergi mmai ddeparte. ÎÎn-
seamn[ cc[ ttrebuie ss[ îîi dduci aacest ccorp –– ppe ccare îîl aai
acum –– ccu ttine, îîn ddimensiunea aa ppatra. ++i ccând ffaci aacest
lucru, ffiina uuman[ aadult[ ddevine iiar ccopil, îîn ddimensiunea
a ppatra. AAcel ccorp ccre=te, eeste mmai îînalt, aare uun ccap mmare,
în[limea mmedie ee uundeva îîntre ttrei ==i ccinci mmetri, îîn ffuncie
de ssex. AAcel ccorp ddevine uunul dde ddimensiunea aa ppatra.
Dac[ aai ttrecut dde ppartea ccealalt[ ==i nnu i ai aadus ccu
tine, ccorpul dde ppe PP[mânt, aai oo pproblem[, ffapt ccare tte oob-
9933
În cceea cce pprive=te ccelelalte rreligii ==i pprofeiilor llor,
este eevident cc[ uunele pprofeii sse ccontrazic uunele ppe aaltele.
Unele ssunt aadev[rate, iiar aaltele nnu. SSau aambele ppot ffi ffalse.
Eu nnu iimpun pprofeiile mmaya=e îîn ddauna pprofeiilor ddin aalte
religii. EEu ddoar sspun cce ccred mmaya=ii cc[ uurmeaz[ ss[ sse îîn-
tâmple ==i ddac[ aalegei ss[ îînelegei ==i ss[ mmergei mmai dde-
parte, ee ffoarte bbine. EEste oo ccale. DDar dde ddata aaceasta nnu
m[ iimplic îîn aalte rreligii.
Î: Aceast[ îîntrebare vvine dde lla ……O, DDoamne! NNu ==tiu
cum ss[-ii ppronun nnumele !! PPicascalfa. NNu ==tiu dde uunde
este, ddar aaceast[ ppersoan[ sspune: Tot aauzim dde oo sschim-
bare îîn ccon=tiin[, dde nna=terea uunei nnoi ccon=tiine, ddar ppe
planeta PP[mânt nnu ttr[iesc ddoar ooameni. CCum rr[mâne ccu
copacii, ccu fflorile, ccu pp[s[rile ==i ccu lleii?
R: Cred cc[ ttocmai aam rr[spuns lla aaceast[ îîntrebare.
Toate fformele dde vvia[ dde ppe aaceast[ pplanet[ ssunt bbine. SSe
vor îîn[la. UUnele ddintre eele ss-aau îîn[lat ddeja. EEste vvorba dde
un nnum[r ffoarte mmare, dde vvreo 115 mmilioane dde sspecii. CCând
o sspecie ss-aa sstins ==i nnu sse mmai aafl[ aaici, îîn ddimensiunea aa
treia aa PP[mântului, eele nnu ddispar. PPoate cc[ eexist[ uunele eex-
cepii, nnu ==tiu. EE pposibil. DDar aaproape ttoate, ddac[ nnu cchiar
toate, aau ff[cut ddeja ttranziia îîn ddimensiunea aa ppatra. NNu îîn
orice ddimensiune aa ppatra, cci îîn ddimensiunea aa ppatra aa PP[-
mântului. DDac[ aar ffi ss[ mmergei aacolo, aai vvedea mmulte ffiine
vii ppe ccare nnoi lle ccredem ddisp[rute, ddar ccare ssunt îînc[ aaco-
lo. EE cciudat îîns[, ppentru cc[ eeste pposibil ss[ nnu mmai aaib[ aace-
ia=i îînf[i=are, fform[, aaspect ssau cculoare, ddeoarece sstarea dde
a ffi sse sschimb[ aatunci ccând aajungi îîn ddimensiunea aa ppatra.
Î: S[ vvedem cce mmai aavem. AAceast[ îîntrebare eeste dde
la DDora ==i eea sspune: MMulumesc ppentru aaceste îînregistr[ri
video ==i ppentru cc[ nne ooferi pposibilitatea dde aa ppune îîntreb[ri.
9922

48. ce. SSunt eexact uunul ==i aacela=i llucru. NNu ppot ss[ iintru mmai
mult îîn ddetalii. MMi-aar ttrebuit oo îînregistrare îîntreag[, ppentru aa
v[ eexplica ccomplet. SS[ ttrecem lla uurm[toarea îîntrebare.
Î: Întrebarea vvine dde lla MMichael SSaint LLorenz. Toi ooa-
menii dde ppe PP[mânt –– 66 mmiliarde ==i cceva – vvor ttrece ccu ttoii
în mmomentul sschimb[rii ssau eexist[ uunii ccare vvor pp[stra pper-
spectiva ttridimensional[, ppur ==i ssimplu ppentru cc[ nnu ssunt
preg[tii ss[ ffac[ ssaltul îîn ccea dde aa ppatra ddimensiune?
Dac[ eeste aa=a, uunde vvor mmerge eei, ddac[ PP[mântul nnu vva
mai eexista îîn ddimensiunea aa ttreia? ÎÎntreb aacest llucru, ppen-
tru cc[ sse ppare cc[ aacum mmuli ooameni dde ppe pplaneta nnoas-
tr[ ssunt îînc[ pprofund aancorai îîn iiluzie ==i cconfuzie.
R: Vor ffi ffiine uumane ccare nnu ssunt ppreg[tite ss[ ttreac[
prin pprocesul ttranziiei –– ==i vvorbim dde oo ttranziie îîn mmas[. NNu
va ffi uun ssingur iindivid ssau cceva dde ggenul aacesta. PP[mântul
se ppreg[te=te ppentru oo ÎÎn[lare îîn mmas[. DDac[ oo ppersoan[
nu rreu=e=te, eea vva mmuri. DDac[ mmor, ooamenii vvor ttrece pprin-
tr-uun ccanal uu=or ddiferit, pprintr-oo ccale ddiferit[ dde aa aajunge îîn
cea dde aa ttreia ddimensiune aa PP[mântului, ==i vvor aajunge îîntr-oo
frecven[ uu=or ddiferit[ dde ccea uunde dduce ÎÎnvierea ==i ÎÎn[la-
rea. DDe ffapt, eexist[ ttrei ffrecvene ccare aau ffost ccreate ddoar
pentru ffiinele uumane. VVor aajunge îîn uuna ddintre eele.
Fiecare ppersoan[ dde ppe PP[mânt vva fface aaceast[
tranziie, ff[r[ nnici oo eexcepie. VVom fface uunul ddintre aaceste
trei llucruri: ffie vvom mmuri, ffie nne vvom ÎÎn[la, ffie vvom RReînvia.
De ffapt, nnu cconteaz[ ppe ccare ddintre eele oo aalegi. ++tiu cc[ eeste
în ccontradicie ccu mmulte llucruri ccare sse sspun îîn llume. CChiar
cu llucruri sspuse dde mmine. DDar aa=a eeste.
În sspatele aa ttot cceea cce sse sspune, aadev[rul eeste cc[,
atunci ccând aa ccreat aacest UUnivers, DDumnezeu nne-aa sspus
s[ îîncerc[m ttoate pposibilit[ile. SS[ ffacem ttot cceea cce eeste
9955
lig[ ss[ tte îîntorci aaici, ss[ tte nna=ti ddin nnou ==i ss[ oobii uun aalt
corp. AAi oo nnou[ ooportunitate. UUneori, ooameni ffac aacest llu-
cru dde mmii ==i mmii dde oori ==i ttot nnu sse pprind. DDar, ppân[ lla uurm[,
o vvom fface ccu ttoii. AAceasta eeste RReînvierea. ÎÎn[larea îîn-
seamn[ cc[ îîi iiei ccorpul ccu ttine, aajungi dde ppartea ccealalt[,
te aafli îîn ddimensiunea aa ppatra aa PP[mântului. AAceasta eeste
În[larea. DDac[ ppoi ss[ tte sstabilizezi aacolo, îînseamn[ cc[ aai
reu=it ==i nnu mmai ttrebuie ss[ tte îîntorci.
Cred cc[ oo ss[ vvorbesc ppuin ddespre cce îînseamn[ ss[
tr[ie=ti oopt vviei. AAcesta eeste uun ssubiect dde ccare ppuini aau
auzit îînainte. AAi aauzit dde MMer-KKa-BBa ==i dde ttetraedrele sstelate
din jjurul ccorpului. UUn ttetraedru aare oopt ppuncte. CCând uun
punct eeste oorientat îîntr-oo aanumit[ ddirecie, ppatru ppuncte
sunt mmasculine, iiar ddac[ îîl îîntorci îîn aalt[ ddirecie, ppatru ssunt
feminine. NNu ==tiu ddac[ îînelegei aaceast[ ggeometrie.
Când vvii ppentru pprima ddat[ ppe PP[mânt ddin aalt[ llume ––
de ppe aalt[ pplanet[ ssau ddin aalt[ ggalaxie –– îîn aacea pprim[ vvia[
trebuie ss[ ffii oori bb[rbat oori ffemeie. EEste oo aalegere. DDeci,
acel ppunct eeste oorientat îîntr-oo aanumit[ ddirecie. DDup[ cce aai
tr[it aacea vvia[, aai mmurit ==i îîi ccreezi uurm[torul ccorp, aacel tte-
traedru sstelat sse rrote=te sspre aalt ppunct. AAcel ppunct ddevine
cea dde aa ddoua vvia[ aa tta. TTreci pprin ppatru vviei dde bb[rbat ==i
patru vviei dde ffemeie. LLa ssfâr=itul aacestei pperioade, ddevii tto-
talmente ffiin[ uuman[, cconform mmodului sstr[vechi dde aa pper-
cepe vviaa ppe aaceast[ pplanet[. LLa aacest llucru mm[ rrefe-
ream. EEste uun ssubiect ffoarte aamplu.
Ca ss[ vv[ eexplic ttotul îîn ddetaliu, mmi-aar ttrebui 445 dde mmi-
nute, cchiar oo oor[, cca ss[ îînelegei cce îînseamn[ ==i cce ppoten-
ial eexist[. EEste bbaza II-CChing-uului – ppentru ccei ccare sstudiaz[
I-CChing-uul. II Ching-uul sse bbazeaz[ ppe mmam[, ttat[, ccei ttrei ffii
=i ccele ttrei ffiice. II Ching-uul sse bbazeaz[ ppe aacela=i pprincipiu
ca ==i AADN-uul uuman. II Ching-uul ==i AADN-uul uuman ssunt iidenti-
9944

49. dau, ddeoarece eeste aatât dde ssimplu ppentru ooameni ss[ îîi
vad[ rrezultatele, aa=a cc[ ll-aam mmenionat. DDar nnu eeste ccrea-
ie. EE uun pproces ffoarte ddiferit. NNu ppoi ss[ vvezi lla ffel aaceste
dou[ llucruri.
Î: S[ ttrecem lla uurm[toarea îîntrebare, aadresat[ dde JJe-
remy, ddin BBelgia. EEl îîntreab[: De cce ssunt ddou[ sspaii îîn
inim[? SSpaiul SSacru aal IInimii ==i MMicul SSpaiu ddin iinterior?
R: Dac[ îînelegi ccubul llui MMetatron –– îîl vvedei dde ffapt
aici, ppe pperete. DDac[ aai pputea ss[ ffilmezi pperetele aacesta,
unde ee ccubul llui MMetatron, vvei vvedea llinia eexterioar[ ==i ccu-
bul mmare. DDe ffapt, oo ss[ ttrec aaici cca ss[ ffac aacest llucru. AAici
e llinia mmare –– aacesta eeste ccubul. VVedei cc[ ssunt ==ase llinii
spre iinterior ==i, ddac[ vv[ uuitai lla eele, vvei vvedea uun ccub. DDar,
în iinteriorul aacestuia, sse vvede uun aalt ccub. DDeci eeste uun ccub
în iinteriorul aaltui ccub.
Uitai-vv[ lla uurm[toarea ffigur[, ccare eeste ttetraedrul
stelat. DDac[ uurm[rii ttoate lliniile, vvedei cc[ îîl ccartografiaz[
perfect, ddar, ddac[ vv[ uuitai aaici, îîn iinterior, vvedei uun aalt tte-
traedru sstelat. AA=a sse îîntâmpl[ ccu ttoate ssolidele pplatonice.
Toate ssunt pprezente: ccubul, ttetraedrul, ooctoedrul, iicosae-
drul ==i ddodecaedrul. TToate ssunt aacolo. TToate ssunt uunul îîn
interiorul cceluilalt.
De eexemplu, uun ccub îîn iinteriorul uunui aalt ccub. AAceasta
este uuna ddintre cc[r[mizile UUniversului. AAceste fforme ssunt
unice îîn ggeometria llor ==i ssunt ffoarte iimportante. AA=adar,
acest pprincipiu dde bbaz[ aal UUniversului ppur ==i ssimplu sse rre-
flect[ îîn iinim[.
Standford, pprin HHartMath, aa ddescoperit cc[ iinima gge-
nereaz[ uun ccâmp. UUn ccâmp ttoroidal uuria=, ccu uun ddiametru
de lla ttrei ppân[ lla ttrei mmetri ==i jjum[tate AAcesta iiese ddirect ddin
inima tta ffizic[. ÎÎn iinteriorul aacestui ccâmp ttoroidal, sse aafl[ uun
9977
posibil ppentru aa eexperimenta ttoate pposibilit[ile llumii. ++i
exact aasta ==i ffacem. FFacem ttot cce ee pposibil. AA=a cc[ ee pposi-
bil ss[ mmori, ee pposibil ss[ tte îînali, ee pposibil ss[ rreînvii. PPrin uur-
mare, vvom ttrece ccu ttoii pprin aaceste ccanale ddiferite.
Dac[ ee=ti oo ppersoan[ ccare nnu îînva[ ccum ss[ RReînvie
sau ss[ sse ÎÎnale, cci ppur ==i ssimplu mmoare, nnu ee oo ddiferen[
prea mmare, ddintr-oo pperspectiv[ mmai aampl[, ddeoarece, îîn ffi-
nal, cchiar ddac[ îîncepem ccu ttrei vvibraii ddiferite, aatunci ccând
totul sse vva ssfâr=i, vvom ffi ccu ttoii eexact îîn aacela=i lloc, îîn ddi-
mensiunea aa ppatra aa PP[mântului. NNu ppoi ggre=i. CChiar nnu
avei dde cce ss[ vv[ ffacei ggriji ssau ss[ vv[ ffie ffric[. NNicio aalterna-
tiv[ nnu eeste mmai bbun[ ddecât ccealalt[, dde=i ppoate uuna ddintre
ele aare oo ttehnologie iinterioar[ ssuperioar[. NNu ee nnicio ddife-
ren[. ++tiu cc[ ppoate ooamenii sspun cc[ nnu ee aadev[rat ==i aau
tot ffelul dde iidei, ddar aaceasta eeste pp[rerea mmea.
Î: OK! IIat[ oo aalt[ îîntrebare. Care ee ddiferena ddintre aa
programa MMer-KKa-BBa ==i aa ccrea ddin iinim[?
R: E oo îîntrebare bbun[. CCreaia ddin iinim[ eeste oo ttehno-
logie iinterioar[ llaborioas[, ccare nnecesit[ mmult[ ccunoa=tere,
înelegere ==i eexperien[. EEste nnevoie dde oo sstare dde ccon=-
tiin[ sspecific[. DDac[ ddoar pprogramezi MMer-KKa-BBa, nnu ccre-
ezi. NNu ee vvorba dde ccreaie. CCreaie îînseamn[ cc[ ppoi fface
s[ aapar[ cceva ddin nnimic. PPoi ccrea …… PPuf!Paf!… ddin aaer.
Acest llucru ee pposibil ddin iinim[. MMer-KKa-BBa aare oo ffuncie
prin ccare eeste pposibil ss[ oo pprogramezi ss[ ffac[ aanumite llu-
cruri ppentru ttine. NNu eeste ccreaie. TTe vva pproteja dde ccâmpu-
rile eelectromagnetice ssau vva ccontrola ttemperatura ddin ccasa
ta ssau aalte llucruri aasem[n[toare. DDar aaceasta nnu eeste ccrea-
ie. EEste ddoar uun eefect ssecundar aal MMer-KKa-BBei. NNu ee nnici
m[car uunul iimportant. EExist[ mmulte aaltele. AAcesta eeste uun
efect ppe ccare ll-aam aales aatunci ccând aam îînceput ss[ oo ppre-
9966

50. P[mântul ee oo pplanet[ ttân[r[. AAre aaproape ccinci mmiliar-
de dde aani, ddar nnu eeste nnici ppe ddeparte lla ffel dde bb[trân[ cca
galaxia. EEste ttân[r[. OO pparte ddin bbraul eei eeste îînc[ îîn ffor-
mare. AA=a cc[, ffiecare ppersoan[ dde ppe PP[mânt aa vvenit iiniial
din aalt[ pparte. CCând aai vvenit aaici –– ppoate îîn aaceast[ vvia[
sau aacum oo ssut[ dde vviei –– aai aavut uun sscop ffoarte cclar ==i
bine ddefinit. NNu ee=ti tturist. AAi vvenit aaici ccu uun sscop. AAcolo
unde tte-aai aaflat îînainte, aai ddezvoltat uun nnivel dde iinteligen[
=i îînelegere ==i aai ==tiut cc[ ttrebuie ss[ vvii aaici ppentru uurm[torul
nivel dde îînelegere.
Înainte dde aa vveni aaici ==i dde aa ppleca dde aacolo, aai îînre-
gistrat, îîntr-uun lloc ffoarte sspecial ddin iinima tta, mmotivul eexact
pentru ccare aai vvenit ppe PP[mânt. CCând iintri îîn mmeditaia iini-
mii, aacest llucru eeste ffoarte iimportant, ddeoarece, ccând iintri
acolo, ppoi ss[ aaccesezi ==i îîi ppoi aaminti dde cce aai vvenit ppe
P[mânt. AAi aavut oo mmisiune, uun sscop ppentru ccare aai vvenit
aici. CCând îîi aaminte=ti sscopul ppentru ccare aai vvenit, ppentru
tine, ttotul ppe PP[mânt sse vva sschimba. PPot ss[ îîi ggarantez
acest llucru. AA=a mmi ss-aa îîntâmplat mmie ==i ==tiu cc[ aa=a sse vva
întâmpla ccu nnoi ttoi. CCând îîi aaminte=ti dde cce aai vvenit aaici,
toat[ aatenia tta sse cconcentreaz[ ppe aacest ssubiect. DDevine
cel mmai iimportant llucru ppentru ttine, iiar vviaa tta sse sschimb[
în ffuncie dde eel. IIar ccând îîncepi ss[ îîi îîndepline=ti sscopul,
Universul tte ssusine. PPoate cc[ aacum îînoi îîmpotriva ccuren-
tului, ddar ddescoperi sscopul ppentru ccare tte aafli aacum îîn vvia[
=i, bbrusc, îîncepi ss[ îînoi dde-aa llungul ccurentului ==i ttotul dde-
vine ffoarte uu=or, iiar vviaa dde ppretutindeni îîi oofer[ ttot cceea
ce îîi ttrebuie. DDeci, eeste iimportant ss[ îîi rreaminte=ti sscopul.
El sse aafl[ îîn iinima tta.
Mai eeste uun llucru mmic îîn iinima tta, ccare nnu ee llegat dde
motivul eexistenei ttale ==i dde sscopul tt[u, cci dde ddorinele iini-
mii ttale. CCând aai vvenit aaici, ddup[ cce mmilioane ==i mmilioane dde
9999
alt ccâmp ttoroidal, aavând pproporiile dde ppe pperete. EEle sse
reflect[ îîn SSpaiul SSacru aal IInimii ==i îîn MMicul SSpaiu ddin IIni-
m[. CCâmpul ttoroidal eexterior eeste sspaiul eexterior ==i sse nnu-
me=te SSpaiul SSacru aal IInimii, iiar ccâmpul ttoroidal iinterior
este, lliteralmente, MMicul SSpaiu ddin IInim[. AAcesta eeste mmo-
tivul ppentru ccare eexist[ ddou[ sspaii. AA=a eeste nnatura. AA=a
stau llucrurile. SSunt ffoarte ddiferite.
Nu ppoi ccrea ddin SSpaiul EExterior aal IInimii, cci ddoar ddin
Spaiul IInterior. DDin aacest lloc aa aap[rut ttot cceea cce eexist[.
F[r[ eexcepie. TTotul aa aap[rut ddin aacest MMic SSpaiu IInterior
din IInim[. DDac[ vvrei ss[ ffii îîn CCreaie, ttrebuie ss[ ffii îîn SSpaiul
Mic ddin IInim[. AA=a sstau llucrurile.
Dar SSpaiul SSacru aal IInimii, ccare eeste mmult mmai mmare,
prezint[ ttot ffelul dde pposibilit[i. ÎÎn aacest SSpaiu ssunt ccuprin-
se îînregistr[rile aakashice aale îîntregului UUnivers. TTot cceea
ce ss-aa îîntâmplat, sse ppetrece aacum ssau sse vva îîntâmpla îîn
viitor sse aafl[ ddeja îînregistrat îîn SSpaiul SSacru aal IInimii ttale.
Când îînvei ss[ iintri îîn aacel SSpaiu ==i îînelegi aacest nnivel dde
Mer-KKa-BBa ==i ttoat[ mmunca aasociat[ aacesteia, ppoi aafla ttotul.
A=a ssunt ccopiii ccu ccalit[ti eextrasenzoriale, ddin ttoat[
lumea. AAce=ti ccopii îînchid oochii, sse dduc îîn iinterior ==i îîi ppot
spune oorice ddespre ttine. ÎÎi ppot sspune oorice, cchiar ==i
num[rul ccontului tt[u bbancar. OOrice. ++i eeste 1100% aadev[rat,
deoarece eei ==tiu ccum ss[ aacceseze îînregistr[rile aakashice,
care sse aafl[ îîn SSpaiul SSacru aal IInimii. AAcolo mmai eexist[ oo
zon[, ccare ccuprinde ddoar îînregistr[rile ttale aakashice. OOrice
loc îîn ccare aai ffost îîn UUnivers, dde lla îînceputul ttimpului ppân[
acum. ÎÎnregistrarea ccontinu[ aa ffiec[rui ccuvânt ppe ccare ll-aai
spus, aa ffiec[rui ssentiment, aa ffiec[rui lloc îîn ccare aai ffost sse
afl[ aacolo. MMai eexist[ ==i aalte llucruri ffoarte iimportante cce
sunt îînregistrate aacolo. FFiecare ppersoan[ dde ppe PP[mânt aa
venit ddin aalt[ pparte. DDe ffapt, ccu ttoii ssuntem eextratere=tri.
9988

51. lui cciclu, ppe 222 ddecembrie, ppolurile ppersonalit[ilor sse vvor
inversa, iiar bb[rbaii vvor ddeveni ggenul ppasiv, iiar ffemeile ccel
agresiv. ÎÎntrebarea mmea eeste: odat[ cce vvom iintra îîn ccon=-
tiina UUnimii, aaceste ttipuri dde ssepar[ri nnu vvor ddeveni cca-
duce ssau iinexistente? CConceptul dde aagresiv/pasiv dderiv[
din ccon=tiina ppolarit[ii?
R: Da, aa=a eeste. CCon=tiina ppolarit[ii eexist[ ==i îîn ddi-
mensiunea aa ppatra. EEste uultima ddimensiune îîn ccare eea sse
reg[se=te. ÎÎn aaceast[ llume, ppolaritatea ee ffoarte pputernic[.
Mai pputernic[ dde aatât nnu sse ppoate. CCorpurile nnoastre rreflec-
t[ aacest llucru. CCorpurile nnoastre ssunt aaproape mmas[ ppur[,
cu ffoarte ppuin[ eenergie.
Când ttrecem îîn ddimensiunea aa ppatra, eele ssunt aaproa-
pe eenergie ppur[ ==i ffoarte ppuin[ mmas[. AAtomii sse aafl[ lla ddis-
tane iimense. DDac[ îîn aaceast[ ccamer[ aar ffi oo ppersoan[ ddin
dimensiunea aa ppatra, nnu aai pputea ss[ oo vvezi, ddeoarece aai
privi pprin eea. DDeci, îîn ddimensiunea aa ppatra îînc[ mmai eexist[
con=tiina ppolarit[ii. ÎÎnc[ aavem ccopii îîn ddimensiunea aa
patra. ÎÎnc[ aavem ccorpuri dde ssexe ddiferite: mmasculin ==i ffemi-
nin. NNu aam tterminat ccomplet ccu ppolaritatea. NNu aatingem
con=tiina UUnimii ppure, ppân[ cce nnu vvom aajunge îîn ddimensi-
unea aa ccincea. DDin aacel mmoment, nnu mmai eexist[ ppolaritate,
dar nnu aam tterminat îînc[ ccu eea. MMai aavem ppuin.
Î: Johann DDemer îîmi aadreseaz[ ddou[ îîntreb[ri. Care
este lleg[tura ddintre IIluminare ==i ÎÎn[lare? TTrebuie ss[ ppar-
curgem ttot pprocesul ppe ccare ll-aam îînv[at lla sseminarul AATIH
(Trezirea IInimii IIluminate) –– MMicul SSpaiul ddin IInim[, rrazele
de llumin[, aal ttreilea oochi –– ddac[ aam pprimit ddeja IIluminarea?
R: Iluminarea eeste cceva cce sse ppetrece îîncet. ÎÎn[larea
este ddiferit[, ddar vvoi îîncerca ss[ vv[ sspun ccare ssunt ddiferen-
ele. PPrimele sstadii aale ÎÎn[l[rii –– ssau, mmai ddegrab[, aale IIlu-
110011
ani aai ffost îîn aalte llocuri, aai aacumulat aanumite ddorine ssau
n[zuine, ppe ccare cchiar i-aar ppl[cea ss[ lle vvezi mmanifestân-
du-sse îîn aacest UUnivers. DDe oobicei, îîntr-uun ffel ssau aaltul, ssco-
pul tt[u eeste aaliniat ccu eele. PPoi ss[ aafli ==i aacest llucru, iiar ccând
îi aaminte=ti ccare ssunt ddorinele pprofunde aale iinimii ttale, ttot
ceea cce ee iimportant îîn vviaa tta sse sschimb[ –– aatunci ccând
chiar ==tii ccare ssunt. DDeci, aacesta eeste îînc[ uun llucru ccare sse
afl[ îîn sspaiul eexterior, nnu îîn ccel IInterior, ddin iinimile vvoastre.
Dar ssunt mmulte llucruri ccare sse ssuprapun. PPoi ss[ tte îîn-
tâlne=ti ccu aalte ffiine ssau ccu SSinele SSuperior, ffie îîn sspaiul
exterior, ffie îîn ccel IInterior. AAcesta eeste uun aalt llucru eextraordi-
nar ppe ccare îîl ppoi fface. DDac[ iintri îîn SSpaiul MMic ddin IInim[
=i îîi cceri SSinelui SSuperior ss[ vvin[, eel vva vveni. VVei pputea ss[ îîl
vezi ssau ss[ vvorbe=ti ccu eel, aa=a ccum ffacem nnoi aacum ssau tte-
lepatic. ++i aatunci ccând ttu, ccel ddin ddimensiunile ssuperioare,
=i ttu, ccel dde ppe PP[mânt, vv[ cconectai îîn aacest ffel, vvei oobine
o îîndrumare ppur[, ssigur[ ==i cclar[. OOdat[ cce aacest llucru ss-aa
întâmplat, nnu vvei mmai aavea nnevoie dde pprofesori ssau dde oori-
cine aaltcineva. PPoi ss[ aasculi dde SSinele SSuperior, ccare tte vva
c[l[uzi ccu ggrij[ pprintre ccapcanele vvieii dde ppe PP[mânt, sspre
nivelele mmai îînalte dde ccon=tiin[.
Sper cc[ cceea cce ttocmai vv-aam sspus vv[ vva aajuta ss[ îîn-
elegei ddiferenele ddintre aaceste ddou[ sspaii, ddintre SSpaiul
Sacru aal IInimii ==i SSpaiul MMic ddin IInim[. EEle ssunt ffoarte ddi-
ferite, ddar eexist[ oo ssingur[ ccale dde aa ffi ssiguri –– ss[ mmeditai,
s[ iintrai îîn iinim[ ==i ss[ ttr[ii ddirect aaceast[ eexperien[. SSper
c[ vvei fface ccu ttoii aacest llucru, îîntrucât pprobabil cc[ aacesta
este ccel mmai iimportant llucru dde ppe PP[mânt ppe ccare îîl pputei
face aacum. SS[ vvedem ddac[ mmai gg[sim aalte îîntreb[ri.
Î: OK! UUite îînc[ uuna, ccare vvine dde lla BBrian HHudson:
Mulumesc ffoarte mmult ppentru îînv[[turi. ÎÎn uultimul tt[u iinter-
viu ccu LLilou MMace, aai mmenionat cc[, oodat[ ccu îînceputul nnou-
110000

52. tre eei, ddar aacum ttot mmai mmuli îîncep ss[ ffac[ aacest llucru. DDar
acum, îîn PPleiade sse ppetrec llucruri eextraordinare, oodat[ ccu
trecerea lla uun aalt nnivel dde ccon=tiin[.
În UUnivers eeste uun ffel dde mmare jjoc. AAjungi lla uun aanu-
mit nnivel ==i pprime=ti aanumite pputeri, ccare îîi ppermit ss[ ttreci lla
urm[torul nnivel, iiar aapoi mmai pprime=ti ==i aalte pputeri. EE îîn
regul[. EE aamuzant. AAici, ppe PP[mânt, nnoi llu[m llucrurile pprea
în sserios. DDac[ nne-aam rrelaxa, aam aavea îîncredere îîn nnoi ==i
în vvia[, aam iiubi ppe ttoat[ llumea, nne-aam ppreda ==i nne-aar ffi
mult mmai uu=or. DDar nnoi nnu ffacem aa=a. LLu[m llucrurile ffoarte
în sserios.
Î: OK! VVoi ttrece lla oo aalt[ îîntrebare. OO, DDoamne! EE ppo-
sibil ss[ sse rrepete! EEste dde lla VValentina, ddin România. EEa îîn-
treab[: Ce sse vva îîntâmpla ccu ooamenii ccare nnu ==tiu ddespre
Mer-KKa-BBa? VV[d aatât dde mmulte ffiine uumane bbune, ccare nnu
au iinformaii ddespre MMer-KKa-BBa ==i nnici nnu ssunt ddeschi=i
fa[ dde aacest ssubiect.
R: Este oo îîntrebare ffoarte aasem[n[toare ccu ccele lla
care aam rr[spuns îînainte. NNu ppoi ss[ tte îînali ssau ss[ îînvii ff[r[
Mer-KKa-BBa. NNu ee oo oopiune. EEste oo nnecesitate.
Trebuie ss[ ==tii ddespre MMer-KKa-BBa, iiar eea ss[ ffie vvie îîn
jurul ccorpului tt[u. DDac[ nnu oo aai, îîi rr[mâne ttotu=i ss[mâna,
adic[ ttetraedrul sstelat ddin jjurul ccorpului tt[u, ppe ccare ==tiina
îl ppoate vvedea ppe eecranul ccomputerului. MMer-KKa-BBa eeste cca
o pplant[. SSe aafl[ aacolo, ddar ssub fform[ dde ss[mân[. NNu aa
înflorit îînc[, ppentru aa aajunge ss[ ffie uun llucru îîntru ttotul vviu.
A=adar, ooamenii ccare nnu aau MMer-KKa-BBa ccomplet eextins[ nnu
se vvor îîn[la ==i nnu vvor îînvia, cci vvor mmuri. ++tiu ccum ss[ ffac[
acest llucru ==i, îîn ccele ddin uurm[, vvor aajunge îîn aacela=i lloc ==i
totul vva ffi bbine.
110033
min[rii îîncep aatunci ccând iinima ==i ccreierul ssunt ddin nnou rre-
conectate ((la mmajoritatea ooamenilor dde ppe pplanet[, aaceast[
conectarea nnu eexist[). CCând sse îîntâmpl[ aacest llucru lla oo
persoan[, ccând eea mmediteaz[ ==i îî=i rreconecteaz[, pprin vvâr-
ful llimbii, gglandele, îîn aa=a ffel îîncât ccel dde-aal ttreilea oochi ss[
se ddeschid[, rrazele dde llumin[ iies ddin ccap, aajung ss[ ffor-
meze oo ssfer[ îîn jjurul llui, ==i sse fformeaz[ uun hhalou. DDe ffapt,
atunci sse ccreeaz[ LLumin[. AAceast[ LLumin[ aa ffost ddocu-
mentat[ ==tiinific ==i sse ppoate ffotografia ==i vvedea. AAcesta
este ddoar îînceputul.
Dac[ vvei ccontinua, aanumite pp[ri ddin vvoi vvor îîncepe
s[ sstr[luceasc[, ddup[ oo aanumit[ pperioad[ dde ttimp, lla ffel
ca lla MMae=trii KKogi ==i AAruahos, ccare ttr[iesc îîn ppe=teri, lla aap-
roximativ 55000 dde mmetri aaltitudine, pplutesc ==i sstr[lucesc îîn
întuneric, ddeoarece aau aatins IIluminarea ccomplet[. TTot ccor-
pul llor sstr[luce=te. DDincolo dde aaceasta, mmai eexist[ uun ppas.
Când mmerg ppuin mmai ddeparte, ccorpurile llor ddevin LLumin[.
Nu ddoar oofer[ LLumin[, cci ddevin LLumin[. CCând ddou[ aastfel
de ffiine sse îîntâlnesc, eele ppot ss[ ttreac[ uuna pprin ccealalt[.
Deci, IIluminarea eeste llegat[ lliteralmente dde uun nnivel
de eexisten[ lla ccare nnu aam aajuns îînc[.
În[larea eeste llegat[ dde ttrecerea ddintr-uun nnivel dde
con=tiin[ îîn aaltul. DDesigur, ccu ccât eeste mmai iiluminat ccorpul
t[u, ccu aatât îîi eeste mmai uu=or ss[ ffaci aaceste lleg[turi. DDar,
uneori, ppoi ppetrece pperioade llungi dde ttimp îîncercând ss[
înelegi ccum ss[ ttreci dde lla uun nnivel lla aaltul.
Pleiadienii ssunt uun eexemplu ffoarte bbun. EEi ==tiu ccum ss[
î=i ttransforme ccorpurile îîn LLumin[, ==tiu cc[ ssunt LLumin[, ppot
trece uunul pprin ccel[lalt ==i îî=i ppot ttransforma ccorpurile ccum
vor. DDar, dde vvreun mmilion dde aani, eei ttot îîncearc[ ss[ iintre îîn
dimensiunea aa ccincea. DDoar dde ccurând, îîn uultimii aani, eei aau
putut fface aacest llucru. LLa îînceput aau rreu=it ddoar ccâiva ddin-
110022

53. ÎÎnnttrreebb[[rrii ==ii rr[[ssppuunnssuurrii ccuu DDrruunnvvaalloo::
–– eeppiissoodduull 44 ––
1111 iiuunniiee 22001122
În zziua dde 99 mmai 22012, DDrunvalo vv-aa îîntrebat ppe vvoi
toi, ccei dde ppe FFacebook, ddac[ aavei îîntreb[ri ppentru eel, rre-
feritoare lla MMer-KKa-BBa. EEi bbine, aai aavut cchiar ffoarte mmulte îîn-
treb[ri! AAcesta eeste mmaterialul vvideo îînregistrat îîn aacea zzi,
în ccare DDrunvalo rr[spunde lla îîntreb[rile vvoastre ddespre
Mer-KKa-BBa –– ss-aa bbucurat ffoarte mmult ss[ vv[ cciteasc[ îîntre-
b[rile ==i ss[ vv[ oofere rr[spunsuri.
Bun[ zziua ttuturor,
Sunt DDrunvalo MMelchizedek, iiar aazi nne aafl[m aaici cca ss[
r[spundem lla îîntreb[ri ==i ss[ ppunem aalte îîntreb[ri. AAceste
întreb[ri ==i rr[spunsuri pprovin dde ppe FFacebook, iiar eele aau
venit îîn uultimele 33-44 oore, ttoate rreferindu-sse lla MMer-KKa-BBa.
V[ sspun cc[ lle-aam ccitit. EEste llimpede cc[ mmuli ddintre ccei ccare
ai ppus îîntreb[ri nnu îînelegei ccu aadev[rat cce eeste MMer-
Ka-BBa. AA=a cc[ vvoi fface ttot pposibilul ss[ vv[ eexplic. AAm uun mma-
terial aaudio ccare eexplic[ iistoria MMer-KKa-BBei ==i mmulte llucruri
despre eea ccare nnu ssunt pprea bbine îînelese.
Prin uurmare, vvom pprezenta mmai îîntâi aacea îînregistrare
audio, iiar aapoi, îîntreb[rile ppe ccare mmi lle-aai aadresat aacum,
ap[rute îîn uurma aacelui mmaterial aaudio. MM[ ggândesc cc[ aacel
material aaudio ==i cceea cce vv[ pprezint aacum vv[ vvor ffi ccu aade-
v[rat dde ffolos ppentru aa îînelege mmai bbine cce eeste MMer-
Ka-BBa ==i iimportana ppe ccare oo aare eea îîn llume. ÎÎn rregul[. AAm
aici nnume dde ppersoane ddin îîntreaga llume ==i nnu ssunt ssigur
c[ lle vvoi ppronuna ccorect, ddar vvoi fface ttot pposibilul.
110055
În vviitor, vvoi aacorda mmai mmult ttimp îîntreb[rilor. LLe vvoi
citi mmai aatent. SSunt aatât dde mmulte aaici, ddar mmulte ssunt aase-
m[n[toare. PPe pparcurs, vvoi ddeveni mmai ppriceput.
Deci, ddac[ vvrei ss[ ppunei îîntreb[ri, pputei ttrimite
email-uuri. IIntrai ppe wwww.drunvalo.net. DDac[ vvrei ss[
comentai aacest vvideo, iintrai ppe yyoutube.
O! MMulumesc!
Este aamuzant ==i vvoi ccontinua ss[ ffac aacest llucru, aatâta
timp ccât îîmi vvei ccere vvoi.
V[ iiubesc! LLa rrevedere!
http://www.youtube.com/watch?v=UXLgJUu8KaU&fe
aturesyoutu.be
110044

54. ve=te pprotecia, ccreaia ==i ppotenialul aa cceea cce eexist[. GGeo-
metriile eexistente îîn jjurul ccorpului ==i MMer-KKa-BBa ssunt ffolosite
pentru aa ccrea îîntregul UUnivers. NNu eexist[ nnimic, nnici mm[car
un ssingur llucru, ccare ss[ nnu ffi ffost ccreat dde aaceste ggeometrii
ale MMer-KKa-BBei. CChiar ==i llucruri lla ccare nnu tte-aai ggândi ……
vreau ss[ sspun cc[ ddac[ sstudiezi ccristalele, eeste ffoarte cclar
acest llucru, aatunci ccând vvezi cc[ ttoi aatomii sse aaliniaz[ îîn ffor-
me ggeometrice ==i fformeaz[ ccristale. EE oo îîntreag[ llume ggeo-
metric[. SSau, ddac[ sstudiezi vviru=ii, eeste aaceea=i mmetod[. TToi
viru=ii ssunt sstructuri ggeometrice ppe ccare lle ppoi vvedea eefec-
tiv ccu aajutorul mmicroscopului, cconstatând cc[ ssunt fforme
geometrice.
Îns[ ssunt ==i aalte llucruri lla ccare nnu tte-aai ffi ggândit îîn mmod
normal, ccum aar ffi ssentimente pprecum iiubirea ==i bbucuria ssau
chiar ffuria –– ttoate fformele dde eexprimare ppe ccare lle aavem.
Acestea ssunt ==i eele ggeometrice. MMathew KKlein eeste pprimul
om dde ppe PP[mânt ccare aa ddeterminat ==tiinific aaceste llucruri,
iar aapoi ss-aa sscris ddespre eele îîn ddiverse rreviste ==i zziare. IIn-
clusiv ssentimentele aau oo sstructur[ ggeometric[. AAbsolut
orice llucru ddin UUnivers, ff[r[ nnicio eexcepie, aa ffost ccreat ccu
ajutorul MMer-KKa-BBei eexistente îîn jjurul ccorpului tt[u.
Dar nnu ddoar ccea ddespre ccare vvorbim. SSunt ffoarte mmul-
te aalte MMer-KKa-BBe îîn jjurul ccorpului tt[u. VVoi eexplica aacest llu-
cru, ffoarte ppe sscurt. SSunt MMer-KKa-BBe ccunoscute cca ffiind
stabile –– ==i vvoi ll[muri aacest llucru. ÎÎn aafar[ dde ccea ppe ccare
o ffolosim, eexist[ aalte aaproape 1100.200 dde ttipuri dde MMer-
Ka-BBe. IIar UUniversului ii-aau ttrebuit mmiliarde ==i mmiliarde dde aani
s[ ddetermine, ss[ ddescopere, ss[ ddezvolte ==i ss[ ttr[iasc[ aalte
tipuri dde MMer-KKa-BBa. EEle aau ffost ccartografiate, iiar UUniversul
=tie ==i îînelege cce ssunt eele.
Din ppunct dde vvedere ggeometric, eexist[ îînc[ aaproxi-
mativ 5500.000 dde MMer-KKa-BBe pposibile. EEle aau îîns[ nneajun-
110077
Î: Mer-KKa-BBa eeste cceva ffizic, sspiritual, ssau mmai mmult oo
creaie aa fformei-ggând? ÎÎntreb ppentru cc[ aam mmeditat ffoarte
mult ccu eea, îîns[ nnu aam rreu=it ss[ oo ffac ppân[ lla ccap[t, cceea
ce mm[ fface ss[ ccercetez ==i aalte llucruri.
R: Din ppunct dde vvedere ==tiinific, MMer-KKa-BBa eeste cceva
absolut nneobi=nuit. EEste uun ccâmp EEM ((electromagnetic).
Nu eeste oo fform[-ggând, nnu eeste ddoar oo iidee ssau uun cconcept
spiritual, cci eeste eefectiv uun llucru ffizic ==i rreal îîn aaceast[ llume
3D. PPe mm[sur[ cce mmergem mmai ddeparte, îîn aalte nniveluri ddi-
mensionale, eea îî=i vva sschimba nnatura. ÎÎns[ aaici, îîn 33D, eea
este uun ccâmp EEM. AAcest ccâmp aare lla oo ttemperatur[ dde 44
Kelvin ssau 44 ddeasupra llui zzero aabsolut, cceea cce îînseamn[
=i cc[, ddin ppunct dde vvedere eenergetic, eeste uun ccâmp dde oo
intensitate ssc[zut[. NNu aare mmult[ eenergie, îîns[ pputerea llui
rezid[ îîn aaspectul, fforma ==i îîn cceea cce fface eea.
Mer-KKa-BBa îîntreag[ aa uunei ffiine eeste mmai ccomplex[
decât pp[rile ppe ccare lle ffolosim îîn pprezent ppentru aa oo ggene-
ra. PP[rile ppe ccare lle ffolosim ssunt ttetraedrul sstelat –– ddou[ tte-
traedre îîntrep[trunse, uunul ccu vvârful oorientat îîn jjos, iiar ccel[-
lalt îîn ssus. AAceasta eeste pprima fform[ cce iia nna=tere îîn jjurul
corpului. ÎÎn jjurul ss[u eeste oo ssfer[, ccare îîl ccuprinde îîn îîntre-
gime, iiar aapoi uurmeaz[ ffoarte mmulte fforme ggeometrice,
care aajung ppân[ lla ssute dde mmii dde pposibilit[i. ÎÎn ffuncie dde
în[limea tta, eea sse îîntinde ppân[ lla aaproximativ 116,5 mm. ––
18 mm. EEa eeste îîntotdeauna ddirect pproporional[ ccu îîn[limea
persoanei. IIar ccomplexitatea eei iimpune ffolosirea ccompute-
relor –– ddoar cca ss[ oo ppoi vvedea ==i îînelege.
Rusia eeste pprofund aangrenata îîn aaceste ccercet[ri. CCei
de aacolo oo ffolosesc îîn ssistemul dde aap[rare, îîn aarmat[, iiar
la aacele nniveluri, eea eeste ccea mmai pputernic[ ffor[ ddin UUni-
vers. NNu eexist[ nnimic mmai pputernic; cchiar ddac[ eeste uun
câmp sslab, nnu eexist[ nnimic mmai pputernic îîn cceea cce ppri-
110066

55. mare, iideea ssau îînelegerea ppe ccare îîncerc ss[ vv-oo oofer eeste
c[ aaceast[ MMer-KKa-BBa eeste ccea ppotrivit[, îîntrucât mmediul îîn
care nne aafl[m ppe eea oo ffolose=te.
Pentru cca MMama PP[mânt ==i TTat[l SSoare ss[ îînceap[
aceast[ ÎÎn[lare îîn mmas[ ccare uurmeaz[ ss[ sse pproduc[, ttre-
buie ss[ ffim aacordai ccu eea ==i ss[ ffim îîn aaceea=i vvibraie ccu
ea, aaltminteri nnu oo vvom pputea uurma îîn mmi=carea eei, ll[sând-oo
s[ nne iia ccu eea, îîn ccelelalte llumi. IIar ddac[ vvei aavea aalte MMer-
Ka-BBe ddecât aaceasta, vvei aavea nnecazuri. ÎÎi ssugerez ss[ tte
gânde=ti ddin nnou lla cceea cce ffaci. AAcestea ssunt uun ffel dde
elemente dde bbaz[ ddespre aacest ssubiect. VVom pparcurge,
pas ccu ppas, aaceste îîntreb[ri, cca ss[ îîncerc[m ss[ îînelegem.
Ca ss[-ii rr[spund aacestei îîntreb[ri, dda, MMer-KKa-BBa eeste uun
lucru aabsolut ffizic, cce ppoate ffi ddetectat dde iinstrumente,
poate ffi iilustrat[ ppe eecranul ccomputerului ==i ppe ccare oo ppoi
vedea. EEste, ddeci, uun llucru ffoarte ffizic ==i nnu vvreo iidee ddin
domeniul sspiritualit[ii.
Urm[toarea pparte aa aacestei îîntreb[ri ee iinteresant[.
Î: Este nnecesar ss[ îîi gg[se=ti oo pparte ccomplementar[,
o yyin ppentru yyang-uul tt[u ssau oo ppartener[, cca ss[ rreu=e=ti ss[
parcurgi pprocesul dde ÎÎn[lare –– ssau ccum ffuncioneaz[
acest pproces?
R: EEi bbine, ppoi fface aacest llucru îîn pplan iindividual.
Este pposibil ==i ppoate cc[ ccei mmai mmuli ooameni oo vvor fface iin-
dividual. DDar sse ppoate fface cca îîn ttantra, îîmpreun[ ccu oo aalt[
persoan[. AAceast[ mmetod[ iimplic[ mmai mmult[ ccunoa=tere,
mai mmult[ îînelegere… aar pputea ffi mmai ffrumoas[, îîn mmulte
sensuri, îîns[ aace=ti ooameni vvor aajunge ss[ ffie eexact îîn
acela=i lloc. EEa ppoate ffi ff[cut[ ==i îîn ggrup, îîn ggrupuri mmai mmari
– ==i îînainte aa ffost ff[cut[ îîn aacest ffel –– îîns[ aacest llucru iim-
plic[ ==i mmai mmult[ îînelegere ==i mmai mmult[ ccunoa=tere, mmai
110099
suri, iiar uuneori aacestea nnu sse mmanifest[ iimediat. EExist[ ppla-
nete îîntregi ccare aau mmurit ppentru cc[ aau ffolosit MMer-KKa-BBe cce
au pp[rut aa ffi îîn rregul[, ddar aapoi, ppoate ddup[ oo mmie dde aani,
ele ss-aau sschimbat îîntr-uun ffel ppe ccare nnu ll-aau îîneles, oomo-
rându-ii ppe ttoi. ÎÎn UUnivers aau eexistat mmulte ddezastre llegate
de sstudierea MMer-KKa-BBei.
În mmomentul dde ffa[, ==tim ccare eeste ccea sstabil[, ccare
va ddura vve=nic, iiar ccea ppe ccare oo ffolosim eeste uuna ddintre
ele. DDintre ccele 1100.200 dde aalte MMer-KKa-BBe, nnoi nne aafl[m
doar lla ccea dde-aa ddoua. MMai eexist[ uuna, ffoarte ssimpl[, ccare
este ffolosit[ dde ==amanii ==i vvracii ddin îîntreaga llume, dde mmii
=i mmii dde aani. EEste ffoarte ssimpl[, ddar ffoarte llimitat[, îîntrucât
îi ppermite ss[ mmergi îîn 44D, ddar ppentru oo sscurt[ pperioad[ dde
timp. PPrin uurmare, eea îîi ppermite vvraciului ss[ ddispar[ ddin ffaa
ta, iiar aapoi ss[ sse îîntoarc[ ppeste cceea cce aar pp[rea 110 mmi-
nute mmai ttârziu, dde=i eel aa ffost pplecat mmai mmult ttimp, ddin ccau-
za rraporturilor ttemporale ddintre 33D ==i 44D.
Motivul ppentru ccare nnu ffolosim aaceast[ MMer-KKa-BBa îîn
acest mmoment ddin iistorie eeste ffaptul cc[ eea nnu îîi vva ppermite
s[ ttr[ie=ti îîn 44D, iiar nnoi aavem nnevoie ss[ mmergem ddin 33D îîn
4D ==i ss[ rr[mânem aacolo, cca ss[ nne îîncepem cc[l[toria ppe
care oo vvom fface ccu ttoii. AA=adar, MMer-KKa-BBa ppe ccare oo ppre-
d[m aacum eeste iideal[ îîn aacest sscop. ÎÎn mmomentul dde ffa[,
nu eexist[ aalte MMer-KKa-BBe ccu ccare ss[ oo îînlocuim ppe aaceas-
ta îîn sscopul rrealiz[rii aa cceea cce uurmeaz[ ss[ ffacem. NNu mm[
intereseaz[ cce sspun aalii ddin aafar[ –– nnu eexist[. SSunt mmulte aalte
forme ==i mmoduri dde aa oo fface, ccare aar pputea pp[rea ssuperioare,
dar eele nnu ssunt ppotrivite ppentru cceea cce uurmeaz[ ss[ ffacem.
Trebuie ss[ ffim aacordai ccu MMama PP[mânt. EEa aare îîn
jurul eei oo MMer-KKa-BBa, oo MMer-KKa-BBa ttetraedric[, iiar NNASA aa
putut ss[ cconfirme aacum aacest llucru. TToate pplanetele aau îîn
jurul llor MMer-KKa-BBe ttetraedrice, iinclusiv SSoarele. PPrin uur-
110088

56. meaz[ ss[ oo ffacem, eea tte vva dduce lla ttoate ccelelalte nniveluri
la ccare ttrebuie ss[ mmergem. SSunt 1144 dde ddimensiuni îîn
aceast[ llume, iiar nnoi ssuntem aacum ddoar îîn aa 33-aa. PPrin uur-
mare, aavem dde pparcurs uun ddrum llung.
Î: Care eeste mmodalitatea ccea mmai bbun[ dde aa-i iima-
gina MMer-KKa-BBa îîn jjurul tt[u ssau dde aa oo aactiva ==i aa oo mmen-
ine aactivat[? MMai aales aatunci ccând tte aafli îîn llocuri aaglome-
rate, îîn ccare ssunt ffoarte mmuli ooameni? MMulumesc. MMer-
Ka-BBa ppentru îîntreaga pplanet[!!!
R: Ha-hha-hha! MMai îîntâi dde ttoate, aa=a ccum aam mmai
spus, pplaneta cchiar aare oo MMer-KKa-BBa, îîns[ aacea MMer-KKa-BBa,
dup[ ccum ==tii, aa ffost îîntrerupt[ ttimp dde aaproape 5500 dde aani.
A ffost îînchis[. ÎÎn JJaponia aa eexistat AAmaterasu –– LLumina
Soarelui, îîn ttradiia llor –– ccare aa pp[truns îîn PP[mânt, îîn uurm[
cu aaprox. 5530 dde aani. ÎÎn ttradiia mmaya=[, îîn ccalendarul llor,
se aarat[ cc[, eexact îîn aaceea=i cclip[ îîn ccare sse îîntâmpla
acest llucru lla jjaponezi, nnoi aam iintrat îîn pperioada dde îîntune-
ric. ++i aam ffost îîn aacea pperioad[ ppân[ dde ccurând. PPrin uur-
mare, MMer-KKa-BBa eexist[ îîn jjurul pplanetei, ddeci, aa=a ccum aam
mai sspus, pplanetele cchiar aau MMer-KKa-BBa llor. VVa vveni oo zzi îîn
care nne vvom aacorda ccu aacea MMer-KKa-BBa ==i vvom ddeveni uuna
cu eea. AAcesta ee mmodul îîn ccare ffacem ÎÎn[larea. DDac[ nnu
e=ti îîn ffrecvena ppotrivit[, nnu tte vvei pputea aacorda ccu eea.
Urm[toarea îîntrebare …… aapropo, nnu ppot rr[spunde lla
toate îîntreb[rile. SSunt vvreo 4400 dde îîntreb[ri …… HHa-hha-hha ……
o ss[ nne iia aaproape ddou[ ss[pt[mâni! NNu ccred cc[ sse ppoate
a=a cceva!
Î: EEste ssuficient ss[ ==tim cc[ MMer-KKa-BBa eexist[ îîn jjurul
nostru ssau ttrebuie ss[ oo aangren[m îîn ttimpul mmeditaiei rrigu-
roase ==i ss[ îîi mmeninem iimaginea, ddin mmomentul îîn ccare
=tim aacest llucru, ssau eea ppur ==i ssimplu rr[mâne aactivat[?
111111
mult[ ssincronicitate, ddar eeste pposibil. AAm tterminat, ddeci, dde
r[spuns lla aaceast[ îîntrebare.
Mergem mmai ddeparte.
Î: Aceast[ îîntrebare ppare ccumva aabsurd[: Devenim
nave sspaiale uumane?
R: Ha, hha, hha! MMer-KKa-BBa, aatunci ccând oo vvezi, aarat[
ca oo nnav[ sspaial[. EEi bbine, ccuvântul MMer-KKa-BBa –– MMer-
Ká-VVa ssau MMer-KKá-BBah, ccum sse sspune îîn eebraic[, aare ddou[
sensuri. PPrimul ssens eeste ccar ssau vvehicul, uun vvehicul cce tte
va dduce ddintr-uun lloc îîn aaltul. ++i mmai aare ==i ssensul dde ttronul
lui DDumnezeu. PPentru cc[ eeste ttiparul dde ccreaie ccare aa
creat ttot cceea cce eexist[. ÎÎns[ MMer-KKa-BBa eeste uun vvehicul.
În eegiptean[, ttermenul eeste MMer-KKa-BBa, ffiind ccompus
din ttrei ccuvinte: Mer înseamn[ uun ccâmp dde LLumin[ cce sse
rote=te îîn ssens iinvers aacelor dde cceasornic, Ka înseamn[
spirit, iiar Ba înseamn[ ccorp. EEl sse rrefer[ lla ccorp, aatunci
când aai oo fform[ ffizic[. DDac[ fforma ppe ccare oo aai eeste ddinco-
lo dde ccea ffizic[, Ba înseamn[ uun ccorp aal îînelepciunii, ccu-
noa=terii, mmemoriei, eexperienei ttale eetc. PPrin uurmare, îîn
limba eegiptean[, eel îînseamn[ uun vvehicul cce tte vva dduce
dintr-oo llume îîn aalta, ccare-i vva dduce sspiritul ==i ccorpul ccu ttine,
în aacela=i lloc. ++i îîn rrealitate, eea eeste ssingura pposibilitate dde
a ttrece dde lla uun nnivel dde eexisten[ lla aaltul. TTrebuie ss[ aai
Mer-KKa-BBa tta cca ss[ ffaci aacest llucru îîn mmod ccon=tient.
În ssituaia îîn ccare nne aafl[m aacum, eexist[ oo mmodalitate
în ccare ppoi ssc[pa ––=i vvom ddiscuta iimediat ddespre aacest llu-
cru. ÎÎns[, îîn mmare mm[sur[, eea cchiar ddevine oo nnav[ sspaial[,
nu ddoar îîn ssensul dde aa tte ddeplasa îîn sspaiu, pputând mmerge
de ppe oo pplanet[ ppe aalta, cci ==i îîn ssensul dde aa tte dduce lla oo
frecven[ mmai îînalt[. NNu ddoar dde lla 33D lla 44D, îîntrucât, ppe
m[sur[ cce ccontinu[m aacest ttipar dde ÎÎn[lare ppe ccare uur-
111100

57. ap[rut cchestia aasta. UUneori sse vva îîntâmpla îîn mmod aautomat,
f[r[ nniciun ffel dde sstimulare. AAcest llucru lli sse îîntâmpl[ dde
obicei ooamenilor ccare aau mmeditat mmuli aani dde zzile ppe MMer-
Ka-BBa, îîn vvieile ttrecute. ÎÎn mmod oobi=nuit, nnu ee cceva ccare sse
întâmpl[ ppur ==i ssimplu. DDar sse ppoate îîntâmpla. OOrice llucru
este pposibil. CCred cc[ aar ttrebui ss[ vv[ eexplic ppuin.
Î: Am ddeseori vviziuni ccu MMer-KKa-BBa. AAcest llucru îîn-
seamn[ cc[ MMer-KKa-BBa mmea ccontinu[ ss[ sse ttrezeasc[ ssau
c[ iintegrez nniveluri mmai pprofunde?
R: Adeseori, aacesta eeste mmodul îîn ccare sse îîntâmpl[
lucrurile: îîn vvis, îîncepi ss[ tte vvezi îînconjurat dde uun ccâmp dde
Lumin[ ccare sse rrote=te îîn ssens iinvers aacelor dde cceasornic.
Este îînceputul ttrezirii ttale ==i îîi aaminte=ti ccine ee=ti ccu
adev[rat. CCINE EE+TI CCU AADEV{RAT eeste ccu mmult mmai mmult
decât ppoi ggândi cc[ ee=ti. ÎÎn ggeneral, ccredem ddespre nnoi cc[
suntem oo ffiin[ uuman[, ccare aare oo vvia[ llimitat[ ppe aacest
P[mânt. ÎÎns[ aam ffost îîntotdeauna vvii ==i vvom ffi mmereu vvii. ÎÎn
realitate, ssuntem ddeja nnemuritori –– ffie cc[ ==tim ssau nnu aacest
lucru. DDar, ddeocamdat[, rraportat lla ssistemul nnostru mmai
vast, ssuntem îîntr-uun ffel dde iimpas ccu vviaa. AAm ddec[zut, aam
pierdut oo mmare pparte ddin îînelegerea ==i mmemoria nnoastr[.
Toate aacestea vvor rreveni. TToate. NNu vvei ppierde nnimic. OO
s[-i rrecapei ttoate aamintirile, oo ss[-i aaminte=ti ccine ee=ti, iiar
stabilitatea ppe ccare oo aai îîn UUnivers vva rreveni ==i eea, lla ffiecare
persoan[ ccare ttr[ie=te aacum ppe PP[mânt. EEste ddoar oo cches-
tiune dde ttimp. PPrin uurmare, nnu tte îîngrijora. NNu tte ll[sa aantre-
nat îîn ffric[. NNu eexist[ nniciun mmotiv dde ffric[. FFrica ddoar îînce-
tine=te pprocesul. CCu ccât ee=ti mmai ccurajos ==i mmai ddispus ss[
tr[ie=ti pplenar, ccu aatât aai ==anse mmai mmari.
Î: Mer-KKa-BBa ppoate ffi ppracticat[ îîn sscopul ssalv[rii
mediului nnatural?
111133
R: Pentru mmajoritatea ooamenilor, ffaptul cc[ ==tii cc[ eea
se aafl[ aacolo eeste ccalea dde aacces ccare fface pposibil cca
acest llucru ss[ sse ppetreac[, îîn ccele ddin uurm[. EE oo îîntrebare
foarte ccomplex[, ccu ttoate cc[ ppare ssimpl[. MModul îîn ccare
am ppredat iiniial –– iiar mmaterialul aaudio ppe ccare vvi ll-aam ooferit
înaintea aacestui mmaterial vvideo –– vvorbe=te ppe llarg ddespre
acest aam[nunt.
Cunoa=terea eeste uu=a dde iintrare, îîns[, cca ss[ aajungi lla
Mer-KKa-BBa, dde oobicei ==i îîn mmod nnormal, eeste nnevoie dde mme-
ditaie ffoarte rriguroas[. TTrebuie ss[ aaliniezi ffoarte mmulte tteh-
nologii ddin iinteriorul ccorpului cca ss[ ffaci ss[ sse îîntâmple
acest llucru ddintr-uun ppunct dde vvedere mmasculin. IIar ddac[ nnu
o ffaci ccum ttrebuie, nnu vva dda rrezultate. ÎÎn ggeneral, îîn KKun-
dalini YYoga, îîn KKriya YYoga ==i îîn mmeditaia ttibetan[ ddureaz[
foarte mmult ttimp cca ss[ aactivezi MMer-KKa-BBa pprin iintermediul
meditaiei. NNoi aam rredus-oo lla ccca ccinci zzile, îîns[ aaceasta nnu
va dda rrezultate ppentru ooricine, vva ffunciona ppentru oo ttreime
sau 330% ddintre ooameni, iiar ccelorlali lle vva llua uun aan cca ss[ oo
fac[ ss[ ffuncioneze îîn mmod aadecvat. AAcesta eeste uun aaspect.
Cel[lalt aaspect sse rrefer[ lla ffaptul cc[ eexist[ oo mmetod[
feminin[ dde aa fface aacest llucru. IIar aaceast[ mmetod[ nnu sse
refer[ lla nnimic cce ppoate ffi sscris ppe hhârtie. MMetoda mmascu-
lin[, ppe ccare cchiar aam ff[cut-oo, ppoate ffi sscris[ ppe hhârtie ==i sse
afla îîn vvolumul aal ddoilea ddin FFloarea VVieii. MMergi aacolo ==i
afl[ îîn ddetaliu ccum ss[ pprocedezi ddin pperspectiv[ mmascu-
lin[. ÎÎns[ ee pposibil ss[ oo ffaci ==i pprin mmetoda ffeminin[, ppe
care nnu oo ppoi iinclude îîntr-oo ccarte, ppentru cc[ eea eeste uunic[
de ffiecare ddat[. ÎÎn llume ssunt ooameni ccare nnu aau ffost nnicio-
dat[ lla iinstructori ==i ccare nnici mm[car nnu ==tiu cce îînseamn[
cuvântul MMer-KKa-BBa. EEi ppur ==i ssimplu sstau îîn ccad[ ssau sse
simt bbine ==i, ddintr-oodat[, îîncep ss[ ssimt[ aacest ccâmp dde rro-
taie îîn jjurul ccorpului. NNu ==tiu cce sse ppetrece ==i zzbang!, aa
111122

58. R: Trebuie îîneles cceva: MMer-KKa-BBa nnu eeste uun oobiect.
Chiar ddac[ sse ==tie cc[ eeste uun ccâmp EEM, eea eeste uun ccâmp
viu, aare vvia[, eeste ccon=tient[, iiar ccon=tiina tta eexist[ îîn
acea MMer-KKa-BBa. ÎÎnainte dde aa-i rr[spunde lla îîntrebare, ttre-
buie, ddeci, ss[ îînelegi aacest llucru.
Con=tiina ==i ccon=tiena tta ssunt ccele ccare îîi aaduc ssta-
bilitate MMer-KKa-BBei. ÎÎn ccadrul sseminariilor dde FFloarea VVieii,
obi=nuiam ss[ ppred[m mmetoda dde aactivare aa MMer-KKa-BBei
prin iintermediul mmudrelor, îîntr-uun mmod sspecific. AAm ppredat
aceast[ mmetod[ ttimp dde ffoarte mmuli aani.
Acum aam sschimbat ttotul. MMae=trii ÎÎn[lai nne-aau ccerut
s[ îîncepem ss[ oo ppred[m îîn mmaniera ffolosit[ ccu ffoarte mmult
timp îîn uurm[, ccare nnu îîncepe ccu MMer-KKa-BBa, cci ccu iinima. IIar
din iinim[, pprin iintermediul llimbii, rrefacem cconexiunea ccu
creierul ==i sstabilim oo lleg[tur[ pprin aal ttreilea oochi, iiar aapoi, dde
acolo, iies aaceste rraze dde llumin[, aapare aapoi oo ssfer[ îîn jjurul
t[u, uun hhalou ppe ccare aacum ==tiina ll-aa cconfirmat. IIar oodat[
ce tte aafli îîn aaceast[ sstare, MMer-KKa-BBa sse pproduce aautomat,
tu nnu ttrebuie ss[ ffaci nnimic. DDoar rrespiri îîntr-uun aanumit ffel.
Îns[ este oo MMer-KKa-BBa ddes[vâr=it[, sstabilizat[ iinstantaneu.
Dac[ ffolose=ti mmetoda vveche, ccreezi MMer-KKa-BBa pprin
intermediul ppropriilor ttale eenergii. IIar sstabilitatea eei sse fface
prin rraporturile dde vvitez[ ffolosite. ÎÎncepi ccu rraportul dde vvi-
tez[ dde 11/3 ddin vviteza lluminii, aapoi ttreci lla 22/3 ddin vviteza llu-
minii ==i cchiar ==i lla 22/3, cceea cce îînseamn[ cc[ eea sse îînvârte
în jjurul tt[u ccu 2240 kkm/sec; ccu ttoate aacestea, eea nnu eeste
stabil[. ÎÎn rrealitate, eea ooscileaz[. AApoi, ttrebuie ss[ ttreci lla
9/10 ddin vviteza lluminii. FFoarte mmuli ooameni nnu îîneleg dde cce
se ffolose=te rraportul dde 99/10 ddin vviteza lluminii. NNu ee ddoar oo
alegere. RRepet, eel ss-aa bbazat ppe rrealitate. AAbsolut ffiecare
electron cce sse rrote=te îîn jjurul ffiec[rui aatom ddin îîntreaga
structur[ aa aacestui UUnivers îîn ccare ttr[im sse îînvârte îîntr-uun
111155
R: Da, sse ppoate. ++tim nnu ddoar cc[ pputem, îîns[ eexist[
sute dde ooameni ccare ffac aacest llucru îîn pprezent. ÎÎntrucât
Mer-KKa-BBa eeste uun ffenomen nnatural, eea rreproduce îîntoc-
mai cceea cce aa ccreat PP[mântul. AAtunci ccând llucrezi ccu MMama
P[mânt, ttrebuie ss[ aai ppermisiunea rreal[ ==i sserioas[ ddin
partea eei cca ss[ îîncepi ss[ ffaci aacest llucru. IIar ddac[ pprime=ti
aceast[ ppermisiune, ppoi ffolosi MMer-KKa-BBa nnumit[ ssurogat
– ssau oo MMer-KKa-BBa eexterioar[. AAvem oo MMer-KKa-BBa îîn jjurul eei,
îns[ oo ppoi dduplica îîn jjurul uunei bbuc[i dde tteren ssau aa uunei
zone mmai mmari. ++i ppoi ccontrola aacest llucru dde lla ddistan[,
programând-oo îîn aanumite pprivine ppentru cca eea ss[ îînceap[
s[ ppurifice mmediul.
Am ff[cut aacest llucru, îîn mmod ==tiinific. IIar ccei ddin MMe-
xic ==i ddin aalte [ri aau pputut ss[ mm[soare ==i ss[ vvad[ cceea cce
se îîntâmpl[ –– ==i ee cceva rreal. DDac[ cchiar aalegi ss[ ffaci aacest
lucru, ss[ ==tii cc[ nnu ee uu=or. AAm ff[cut ccândva sseminarii ddes-
pre ccum sse pprocedeaz[ ccu eexactitate, aaproape ppatru ssemi-
narii, lla ccare aam aavut dde ffiecare ddat[ ccâte oo ssut[ dde ppartici-
pani. ++i aam ddescoperit cc[ ddin ccei ccinci ssute dde ooameni,
doar ttrei aau ffost ccapabili ss[ oo ffac[. DDeci, nnu ee iimposibil, ddar
este ddificil ss[ aajungi lla sstarea îîn ccare rrealizezi cc[ ppoi dde
fapt sschimba llucrurile, cc[ ppoi sschimba ooceanele, ssolul, cc[
efectiv ppoi rrecrea PP[mântul. AAtunci ccând îîi aaminte=ti îîn îîn-
tregime –– ==i ssper cc[ ttu îîi aaminte=ti –– vvei ==ti pprecis cce ss[
faci. TTrebuie îîns[ ss[ ffaci aacest llucru ccu ppermisiunea MMa-
mei PP[mânt, ppentru cc[ ff[r[ eea nnu i sse vva ppermite ss[ oo ffaci.
Dup[ ccum îîi ppoi iimagina, eeste uun ssubiect vvast.
Î: Cum sse sstabilizeaz[ MMer-KKa-BBa? DDac[ eea nnu eeste
format[ ssau ee iinstabil[, eeste eea iinfluenat[ dde vvibraia ssau
de ccon=tiina ccelui ccare oo ffolose=te ssau ee ppur ==i ssimplu oo
chestiune dde ppercepie, llegat[ dde iinteraciunea ddintre ccel
care oo ffolose=te ==i MMer-KKa-BBa?
111144

59. Este ccam ddificil ss[-i iimaginezi aa=a cceva, îîns[ aa=a vvezi îîn ddi-
mensiunea aa 44-aa. ÎÎn mmod ssimilar, aatunci ccând aanalizezi ttim-
pul, ttoate llucrurile ddin ddimensiunea aa 33-aa ssunt ppolarizate.
Iar ppolarizarea eeste îîntre ddoi ppoli, iiar îîntre eei eexist[ uun ppunct
de mmijloc. AAstfel, aai aap[ ffierbinte, aap[ rrece ==i aap[ ccald[.
Sau bb[rbat, ffemeie ==i ccopil. SSau PP[mântul, SSoarele ==i LLuna
la mmijloc. IIar ddac[ mmergem mmai ddeparte ccu eexemplele,
exist[ mmiliarde dde ppolarit[i. IIar aatunci ccând aanalizezi sspa-
iul, aavem aaxele XX, YY, ZZ.
Când sstudiezi ttimpul, eexist[ ttrecutul, pprezentul ==i vviito-
rul. ÎÎns[ sschema aaceasta ffuncioneaz[ ddoar îîntr-oo ccon=ti-
in[ aa ppolarit[ii –– aaceast[ ccon=tiin[ pparticular[ aa ppolarit[ii.
De îîndat[ cce iintri îîn ddimensiunea aa 44-aa, ccare eeste îînc[ oo
form[ dde ccon=tiin[ aa ppolarit[ii, ttimpul sse sschimba ttotal, iiar
tu ppoi ttr[i eexperiena ooric[rui nnivel ttemporal –– ttrecut, ppre-
zent ssau vviitor –– ddup[ ccum vvrei. AA=a ccum vvei vvedea îîntr-uun
târziu, ppoi ffi ooriunde îîn sspaiu, ttimp ssau ddimensiune. SSau
m[rime. MM[rimea eeste dde ffapt mmult mmai iimportant[ ddecât
timpul, sspaiul ssau ddimensiunile. MM[rimea eeste ccrucial[ îîn
cadrul eecuaiei –– llucru lla ccare, îîn ccea mmai mmare pparte, nnici
m[car nnu nne ggândim. SStabilitatea MMer-KKa-BBei ddecurge ddin
conexiunea mminii ttale ccu eea, ccare oo fface ss[ sse rroteasc[ ccu
9/10 ddin vviteza lluminii –– iiar lla vviteza aaceea, MMer-KKa-BBa dde-
vine sstabil[ cca oo sstânc[. AAcesta ee uunul ddintre mmotivele ppen-
tru ccare oo ffacem îîn aacest ffel.
Î: Referitor lla aacidul hhumic ==i ffolic –– ccum ppot aajuta eele
procesul ==i ddac[ îîl aajut[?
R: Acidul hhumic ==i ffolic cconstituie uun ssubiect ffoarte
interesant –– ==i cchiar vv[ ssugerez, ooameni bbuni, ss[ vv[ iinfor-
mai îîn pprivina aacestui ssubiect –– ppentru cc[ ee pposibil ss[ ffie
una ddintre ccele mmai iimportante ssubstane dde ppe PP[mânt. EE
111177
ritm dde 99/10 ddin vviteza lluminii. NNu ssunt 99,1 zzecimi ddin vviteza
luminii cci eeste eexact 99/10, ppentru cc[ eeste uun nnum[r ffracio-
nar îîntreg, ffiind ssingurul llucru ccu ccare vviaa ==tie ss[ llucreze.
Prin uurmare, ffolosim 99/10 îîn sscopul dde aa îînv[a ccum
s[ ffolosim aacest ccâmp, nnedep[=ind vviteza lluminii, îîntrucât
acest llucru tte-aar aarunca îîntr-oo aalt[ llume ddimensional[. IIar
dac[ aajungi îîn aacea llume ff[r[ ss[ îînelegi ccu aadev[rat MMer-
Ka-BBa, ee oo pproblem[, ppentru cc[ nnu vvei ==ti cce ss[ ffaci ==i nnu
vei pputea rr[mâne aacolo. AAm ffolosit, ddeci, 99/10 ddin vviteza llu-
minii ppentru cca ttu ss[ ffii îîn aaceast[ llume ttridimensional[, ss[
practici, ss[ oo ddeprinzi, ss[ oo ffolose=ti ==i ss[ îînelegi ccum
funcioneaz[; ss[ ccreezi MMer-KKa-BBe eexterioare ==i ss[ îînelegi
cum ffuncioneaz[; ss[ îîncepi ss[-i pprogramezi MMer-KKa-BBa ==i
s[ vvezi ccum ffuncioneaz[, aastfel îîncât ss[ îînvei ==i ss[-i aamin-
te=ti cce eeste eea; iiar aapoi, mmai ttârziu, îîn cceea cce nnumim rres-
piraia aa 118-aa, eeste mmomentul îîn ccare ppleci.
Pentru cc[ vveni vvorba, nnu aam ppredat nniciodat[ ppân[
acum aacest llucru, cchiar ddac[ ssunt ooameni ccare sspun cc[ eei
îl ppredau. ÎÎns[, aatunci ccând ffaci eefectiv aa 118-aa rrespiraie,
pleci; ccorpul tt[u nnu mmai ee ppe PP[mânt. DDeci, ppersoanele
care ffac sseminarii ddespre rrespiraia aa 118-aa, lla ssfâr=itul cc[-
rora ttoat[ llumea rr[mâne îîn aacest pplan, pprobabil cc[ nnu aau
îneles-oo. AAsta ppentru cc[ nnu vvei pputea ffi îîn ccorpul tt[u, cci vvei
fi aaltundeva. ÎÎn oorice ccaz, mmi ss-aau ddat iinstruciuni ss[ ppredau
respiraia aa 118-aa ffoarte ccurând. EEste ffoarte eemoionant. ÎÎns[
trebuie ss[ ==tii mmulte cca ss[ ffaci aacest llucru. NNu ee cceva ppe
care ppur ==i ssimplu îîl ffaci ssau ppe ccare i-ll iimaginezi.
Î: Poate ffi ffolosit[ MMer-KKa-BBa ppentru cc[l[torii îîn ttimp?
R: Da, ppoate ffi ffolosit[. AAtunci ccând ee=ti îîn MMer-KKa-BBa
=i iintri îîn ddimensiunea aa 44-aa, nnu vvezi aa=a ccum vvezi aacum,
prin ccei ddoi oochi. VVezi ssferic, îîn ttoate ddireciile, ssimultan.
111166

60. îi ppurifica oorganismul dde ttoate ttoxinele, dde mmercur, pplumb
=i aaltele, ffiind ccel mmai bbun ssistem ccunoscut ppe PP[mânt, cce
reu=e=te cca, îîntr-uun iinterval dde ccâteva lluni, ss[-i ppurifice oor-
ganismul. ++i cchiar ==i aacest ssimplu ffapt tte aajut[ îîn mmeditaii,
f[cându-tte ss[ ffii mmai ccurat, mmai ss[n[tos ==i ss[ aai mmai mmult[
claritate. AAtunci ccând ccaui ss[ aajungi lla aalte nniveluri dde eexis-
ten[, aacestea ssunt llucruri iimportante.
Î: Câte rrespiraii ssunt nnecesare ppentru ffinalizarea mme-
ditaiei MMer-KKa-BBa?
R: De ccând aam pprezentat aaceast[ mmeditaie, ooamenii
au mmodificat-oo îîntr-oo mmulime dde pprivine: aau sschimbat rra-
porturile dde vvitez[, aau sschimbat ttot ffelul dde llucruri, aau aad[u-
gat ssau aau sscos aaltele. ÎÎns[, ppotrivit MMae=trilor ÎÎn[lai dde lla
care aam pprimit aaceste iinformaii, ssunt nnecesare eexact 117
respiraii cca ss[ ccreezi MMer-KKa-BBa îîn mmod aartificial; ccea dde-aa
18-aa rrespiraie tte dduce ddin 33D îîn 44D ==i îîn aalte pplanuri ddimen-
sionale ssuperioare. NNu aai nnevoie dde mmai mmult dde aatât. EExist[
=i aalte mmoduri dde aa aaborda aacest aaspect, ddar ssunt dde pp[rere
c[, îîn aacest mmoment, eele aar pproduce ==i mmai mmult[ cconfuzie.
Î: Am aauzit dde mmulte ppersoane ccare vvorbesc ddespre
anumite ppietre ppreioase, ccum aar ffi aandara, ccare aactiveaz[
instantaneu MMer-KKa-BBa ooamenilor ssau cchiar dde ppersoane
care ppot aactiva MMer-KKa-BBa ppentru aalii, îîn ttimpul uunor ==e-
dine. MMie mmi sse ppare cceva aartificial ==i ccred cc[ aa-i aactiva
propria MMer-KKa-BBa eeste cceva mmult mmai aangajant, ccare ppre-
supune mmult[ rresponsabilitate. CCe pp[rere aai?
R: Exist[ uunele ccristale ==i ppietre ccare tte vvor aajuta îîn
activarea MMer-KKa-BBei, ddar nnu ccunosc nnicio ppiatr[ ccare ss[-i
activeze MMer-KKa-BBa dde lla ssine. SS-aar pputea ss[ ffie aadev[rat
111199
vorba ddespre ttoate fformele dde vvia[ dde ppe PP[mânt ccare aau
tr[it lla ssuprafa[; ddup[ ccum ==tii, îîn ffinal, ttot aacel AADN cco-
boar[ ==i ddevine ppetrol. ÎÎns[, aatunci ccând sse aafla lla 22-33 mm
sub sscoara tterestr[, eel eeste ccaptat îîn ddiverse mmoduri, uunul
dintre eele ffiind ccochiliile, ccare îîl cconserv[ ppe oo ddurat[ dde
100 ppân[ lla 3300 dde mmilioane dde aani. AAcea ssubstan[ rrepre-
zint[ AADN-uul ttuturor fformelor dde vvia[ dde aacum 1100-3300 mmi-
lioane dde aani. ++i, oodat[ iingerat[ dde oorganism, eea îînt[re=te
sistemul iimunitar îîntr-uun mmod sspectaculos, iiar oomul ddevine
foarte ss[n[tos. ÎÎns[ ee mmai mmult ddecât aatâta.
În sspecial îîn pprivina aacidului ffolic, aacum vvreo 22-33 aani,
cei dde lla HHistory CChannel aau rrealizat oo eemisiune dde oo oor[
despre nnavele sspaiale eextraterestre. ÎÎn aacea eemisiune, aau
prezentat nnave sspaiale cce aau aaterizat ppe PP[mânt, ccare ffu-
seser[ îînregistrate mmai mmult ssau mmai ppuin llegal, iiar îîn ccazul
lor, aau ffolosit rrapoartele DDepartamentului aap[r[rii, ppoliiei ==i
pompierilor, ccare eexistau ==i pputeau cconfirma cc[ aateriz[rile
au ffost rreale. HHistory CChannel ss-aa ddeplasat lla uunul ddintre
acele llocuri, iiar ccând aau ffilmat, aau cconstatat cc[, îîn llocul îîn
care aaterizaser[ nnavele sspaiale, ddup[ cce aacestea aau dde-
colat, ppe ssol aau rr[mas ggr[m[joare dde ppudr[ aalb[. NNu aau
spus, ppân[ lla ssfâr=itul eemisiunii, cce eera aacea ppudr[, ddar aau
continuat ss[ vvorbeasc[ ddespre eea. AApoi, aau mmenionat cc[
puteai ss[ iiei ll[zi oobi=nuite, ffabricate ddin ooel, ss[ ppui îîn llad[
o ppersoan[, ss[ ffreci ccu ppuin[ ppudr[ ccapacul, iiar llada sse rri-
dica dde ppe ssol ==i pplutea pprimprejur. AAu îîncercat ss[ îîne-
leag[ cce îînseamn[ aacest llucru, îîns[, cca ss[ ffiu ssuccint, aabia
la ssfâr=itul eemisiunii aau sspus cc[ eera vvorba dde aacidul ffolic.
A=adar, aacidul ffolic jjoac[ uun rrol iimportant îîn cc[l[tori-
ile sspaiale. ÎÎnc[ nnu ==tiu cce rrol aare eel îîn aalte pplanuri. ÎÎns[
studiez aacidul ffolic dde vvreo 112 aani ==i ddescop[r cc[ eeste îîn-
tr-aadev[r oo ssubstan[ iimportant[. LLa uun aalt nnivel, aacest aacid
111188

61. R: Sunt dde aacord ccu aacest llucru, lla mmulte nniveluri. DDar
hai ss[ ddiscut[m uun ppic ddespre aacest aaspect. ÎÎn SSUA, îîn CCa-
nada, îîn EEuropa …… sspiritualitatea, mmai aales ccre=tinismul, sse
bazeaz[ ppe aacest cconcept –– rreligia ccre=tin[ cconsider[ cc[
spiritualitatea aar ttrebui ss[ ffie ggratuit[, ss[ nnu sse pperceap[ nni-
ciodat[ bbani ppentru eea. AA=a cconsider[ ccre=tinismul ==i dde
aici pprovin aastfel dde iidei.
Timp dde 111 aani, aam ffost aadept aal ssufismului, ffiind ppro-
fund iimplicat îîn ttradiiile ==i cconceptele mmusulmane. IIar îîn
tradiia llor, eei ccred eexact oopusul. EEi nnu oofer[ nniciodat[ sspiri-
tualitate îîn mmod ggratuit, ooricare aar ffi ccondiiile. IIar eei mmoti-
veaz[ aacest llucru pprin ffaptul cc[ ttrebuie ss[ eexiste uun sschimb
de eenergie. NNu ttrebuie ss[ ffie nneap[rat bbani, ddar ttrebuie ss[
fie uun sschimb dde eenergie. MMotivul ppentru ccare aafirm[ aacest
lucru eeste cc[ eei aau cconstatat cc[ ddac[ ccineva pprime=te ggra-
tuit sspiritualitate, nnu ine ccont dde eea, nnu oo aapreciaz[, nnu
este iimportant[ ppentru eei, ffiind cca ==i ccând aai dda „„m[rg[ri-
tare lla pporci>.
Mult ttimp eeu aam îîncercat ss[ ffac îîn aambele ffeluri. AAm
încercat ss[ oo oofer ggratuit ==i aam îîncercat ss[ oo ffac ppe bbaza
unui sschimb. ++i aam ddescoperit cca mmusulmanii aau ddreptate.
Oricare aar ffi llucrul ppe ccare îîl oofer, uun sseminar ggratuit ssau
chiar ccineva cc[ruia ii ss-aa ppl[tit dde cc[tre oo aalt[ ppersoan[ ppar-
ticiparea lla sseminar, ooricum aar ffi, aace=ti ooameni vvin aacolo
f[r[ ss[ ffac[ nniciun sschimb. EEi ssunt ccei ccare îîntârzie, ccei
care vvorbesc lla ttelefonul mmobil, ccare ppleac[ mmai ddevreme;
ace=tia ssunt ooamenii ccare nnu îîneleg cce sse îîntâmpl[, ppen-
tru cc[ nnu ssunt ccon=tieni ppe ddurata îîntregului aatelier. ++i aatun-
ci ccând aam îîneles bbine aacest llucru, aam rrenunat ==i aam îîn-
ceput ss[ sstabilesc ccosturi.
Sufi=tii mmai sspun uun llucru –– ==i aanume cc[, aatunci ccând
iei bbani, ttrebuie ss[ ffie uun sschimb eechitabil. AAici, îîn SSedona,
112211
ce sspui, îîns[ eeu nnu ssunt lla ccurent ccu aa=a cceva. CCu ssiguran[
c[ nne-aar ffi uu=urat mmunca, ddac[ aacest llucru eera aadev[rat.
Cel ccare aa ppus îîntrebarea mmai vvorbe=te ddespre pper-
soane ccare aactiveaz[ MMer-KKa-BBele aaltor ppersoane. AAcest
lucru eeste aabsolut iilegal îîn îîntregul UUnivers, ee îîmpotriva lle-
gii, pproducând oo kkarm[ dde nnecrezut. AAtunci ccând aactivezi
Mer-KKa-BBa aaltei ppersoane, iinfluenezi eevoluia ppersoanei
respective, oo sschimbi ppentru ttotdeauna ==i îîi sschimbi ccalea
evolutiv[, ppentru ttotdeauna. ++i nnu nneap[rat îîntr-uun ssens ppo-
zitiv. AAr llua mmult ttimp ss[ eexplic aacest llucru, îîns[ nnu ppoi aacti-
va MMer-KKa-BBa aaltei ppersoane. PPur ==i ssimplu, nnu-i eeste îîng[-
duit ss[ ffaci aacest llucru. LLa ffel ccum nnu-i eeste ppermis ss[
mergi ppe oo aalt[ pplanet[ ==i ss[ tte aamesteci îîn ttreburile eei,
schimbându-ii pprocesul dde eevoluie. EEste iilegal.
Fiecare ttrebuie ss[ aajung[ ss[ pparcurg[ ttreptele dde
evoluie ppe ccont ppropriu, ff[r[ nniciun ffel dde iinterferen[ ddin
afar[. PPrin uurmare, nnu ppoi fface aasta. TTrebuie ss[ sspun aacest
lucru. EExist[ oo ssingur[ eexcepie: ddac[ ee=ti pp[rinte ==i aai ccopii
=i aace=tia sse aafla îîntr-oo ssituaie dde vvia[ ==i mmoarte, lle ppoi
activa MMer-KKa-BBa ttemporar, îîn sscopul dde aa-ii sscoate ddin ssi-
tuaiile pprin ccare ttrec îîn aacea cclip[. ÎÎns[, cchiar ddac[ aai aavea
trei ccopii aai tt[i ==i uun aalt ccopil ccare nnu eeste aal tt[u, nnu-i eeste
permis ss[ aactivezi MMer-KKa-BBa aacelui ccopil, cci ddoar ppe ccea
a ccopiilor tt[i. AAcestea ssunt llegile, nnu eeu lle-aam ff[cut, aa=a cc[
tot cce ppot fface eeste ss[-i sspun ccum sstau llucrurile. DDe ttine
depinde ss[ ii ccont dde iintegritatea tta.
Î: Încerc ss[ îîi llas ppe ooameni ss[ ccread[ cce vvor. AAm llu-
crat uun ttimp ccu MMer-KKa-BBa ==i cconsider cc[ nnu aar ttrebui ss[
fie uun pprodus NNew AAge, oo vversiune sspiritual[ dde ff[cut bbani.
Vrei ss[ tte rreferi lla aacest aaspect?
112200

62. Î: Mer-KKa-BBa eeste aacela=i llucru ccu ccorpul nnostru aas-
tral dde llumin[? NNe ffolosim dde MMer-KKa-BBa cca ss[ cc[l[torim
în ttimp cce vvis[m?
R: Mer-KKa-BBa nnu eeste aacela=i llucru ccu ccorpul aastral,
dar eeste ccorpul tt[u dde LLumin[. CCâmpul EEM eeste llumin[ ==i
este uun ccorp dde llumin[. AAtunci ccând îîi aactivezi MMer-KKa-BBa,
dac[ aai iinstrumentele nnecesare, ppoi ss[ oo vvezi, ppoi ss[ cca-
pei iinformaii ddespre llumin[ ==i ddespre îîntregul eei sspectru,
o ppoi ppune ppe uun mmonitor ==i oo ppoi vvedea. PPrin uurmare, eeste
corpul dde llumin[ ccare pprovine ddin ccorpul ffizic.
Dac[ oo ppoi ffolosi ppentru aa cc[l[tori îîn ttimpul vvisului?
Avem ddou[ sst[ri dde vvisare. AAvem ccreierul ccare vvi-
seaz[ –– ==i ccare fface aacest llucru îîn ppolaritate, aastfel cc[ aai
vise bbune ==i vvise rrele ssau cco=maruri. IIar îîn aacea sstare dde vvi-
sare nnu ee nnecesar ss[ aai MMer-KKa-BBa. NNu aai nnevoie dde eea.
Inima aare ==i eea oo sstare dde vvisare, ccomplet ddiferit[ dde ccea aa
creierului. CCea aa ccreierului eeste cconectat[ ccu cchakra ssupe-
rioar[ aa iinimii, iiar ccea aa iinimii eeste cconectat[ ccu cchakra iin-
ferioar[ aa iinimii, iiar sstarea dde vvisare aa cchakrei iinferioare aa
inimii nnu eeste ddoar uun vvis, eeste ccreatoarea rrealit[ii. IIar MMer-
Ka-BBa eeste nnecesar[ îîn aacea sstare, cca ss[ ppoi cc[l[tori îîn
starea dde vvisare. RR[spunsul eeste dda, aatunci ccând ee=ti îîn
starea dde vvisare aa iinimii; ==i nnu, ccând ee=ti îîn sstarea dde vvisare
a ccreierului.
Î: Mi ss-aa sspus cc[ aavem uun ttriunghi ccu ==ase ppuncte.
Un ttriunghi îîn iinteriorul uunui ttriunghi ccu vvârful îîn jjos, aaflat lla
cca 115 ccm. ddeasupra ccapului ==i cc[ îîl pputem ffolosi cca ss[ rro-
tim CCon=tiina CChristic[, ppentru aa nne ppurifica ccâmpul eener-
getic. DDac[ aacest llucru eeste rreal, eeste aaceasta MMer-KKa-BBa
noastr[ ppersonal[?
112233
exist[ ppersoane ccare aau vvenit ==i ccare ccer 110.000 $$ ppentru uun
atelier dde llucru dde ccinci zzile. EEste eechitabil? NNu, ddar ooamenii
au ppl[tit. PPrin uurmare, ttrebuie ss[ ffie oo ssum[ mmic[, aastfel îîncât
oamenii ss[ ==i-oo ppermit[ ==i ttrebuie ss[ aaib[ lloc uun sschimb.
Exist[ ==i aalte mmotive, ddar aacestea ssunt mmotivele dde bbaz[.
În cceea cce mm[ pprive=te, aatunci ccând ccineva vvrea ss[
vin[ lla uunul ddintre sseminariile mmele, aam sstabilit uun ppre ccare
sper ss[ ffie aacceptabil –– dde oobicei aavem ppreuri îîntre 5555$
=i 7777$, îîn ffuncie dde ddurata sseminariilor. DDac[ oo ppersoan[
nu mmunce=te ==i nnu-==i ppoate ppermite ss[ ppl[teasc[, îîi sspun:
„Fain. PPentru mmine ee îîn rregul[.> OOferim aatâtea oore, iiar ppreul
este dde 220$/or[. SS[ sspunem, ddeci, cc[ ssunt 330 dde oore dde
atelier, iiar nnoi lle sspunem aacestor ppersoane: „„Mergi lla CCru-
cea RRo=ie ssau îîn aalt[ pparte uunde ppoi llucra cca vvoluntar 330
de oore ssau ccâte oore aau ffost eevaluate. AApoi, aadu-nne oo sscri-
soare ssemnat[, ccare ss[ aateste cc[ aai ff[cut vvoluntariat.> IIar
acest llucru eeste lla ffel dde bbun cca bbanii. OOamenii ccare ssunt
dispu=i ss[ ffac[ aacest llucru, aatunci ccând vvin lla sseminar,
stau îîn pprimul ssau aal ddoilea rrând, aascult[, ppractic[ ==i sstudi-
az[ ccu aadev[rat. AA=adar, aaceasta eeste pp[rerea mmea ccu ppri-
vire lla aacest llucru.
Î: Dac[ ddoar ==tim ddespre MMer-KKa-BBa ==i uurm[m pprac-
tici yyoga, ff[când oo aalegere ccon=tient[ dde aa ffi iiubitori îîn iini-
ma nnoastr[ –– eeste aacest llucru ssuficient?
R: E ssuficient ppentru mmulte nniveluri, ddar pprobabil cc[
Mer-KKa-BBa nnu i sse vva aactiva ddecât ddac[ sse aactiveaz[ pprin-
tr-uun ttipar ffeminin, îîn iinteriorul tt[u. DDac[ îîncerci ss[ aactivezi
un ttipar mmasculin ddoar ==tiind ddespre eel ==i ffiind oo ppersoan[
bun[ …… dde=i mmi-aa= ffi ddorit ss[ ffie aa=a, îîn ggeneral, nnu ffunc-
ioneaz[.
112222

63. Câmpul mmagnetic tterestru ssusine aaceste aamintiri pprin
fora ==i eenergia ppe ccare oo aare. DDac[ eel sse dduce lla zzero, ddup[
aproape ddou[ ss[pt[mâni, ddou[ ss[pt[mâni ==i jjum[tate,
amintirile nnoastre ssunt ==terse îîn îîntregime. EEste ssituaia pprin
care aau ttrecut mmilioane dde ooameni îînainte, ddevenind nni=te
barbari pp[ro=i ==i lluând-oo dde lla îînceput. PPe aatunci aaveam oo
tehnologie ffoarte aavansat[, îîns[ aacum, ddac[ mmemoria ttutu-
ror aar ffi ==tears[, nnu aai ==ti nnici mm[car ccum ss[ iie=i ddintr-oo cca-
mer[, nnu aai ==ti nnici mm[car ccare ee uu=a, nnu aai ==ti nnimic.
Acest llucru ss-aa mmai îîntâmplat ==i ss-aar pputea îîntâmpla ==i
de ddata aasta. ÎÎn pprezent, ssunt mmulte sstate ccare ssunt pprofund
îngrijorate dde ttoate aacestea, cc[utând ss[ sse ppreg[teasc[
pentru eeventualitatea pproducerii uunui aastfel dde ffenomen.
Nu ==tim îînc[ cce sse vva îîntâmpla, ddar eexist[ uun ppotenial ffoar-
te rridicat. SS-aar pputea îîntâmpla. DDac[ aai oo MMer-KKa-BBa cce sse
rote=te îîn jjurul tt[u, eea vva mmenine ccâmpul mmagnetic aal PP[-
mântului, cchiar ddac[ nnu eexist[ nniciunul. ÎÎl vva mmenine îîn iin-
teriorul tt[u ==i nnici mm[car nnu vvei ==ti cc[ ee vvreo ddiferen[, ccon-
tinuând ss[ aai ttoate aamintirile, îînelegerea ==i ccuno=tinele ccât
se ppoate dde nnormale, cchiar ddac[ aai ttrece pprintr-oo aastfel dde
catastrof[.
Când pprimii ccosmonaui rru=i aau mmers îîn sspaiu ccu ssta-
ia sspaial[ MMIR, pprimul ccare aa mmers aacolo, ddup[ aaproape
dou[ ss[pt[mâni, îîn ttimp cce sse aafla îîn sspaiu, ==i-aa ppierdut
toate aamintirile ==i aa îînnebunit –– aacesta eeste uun aalt eefect
secundar. AAu ttrebuit ss[ mmearg[ ddup[ eel, cca ss[ îîl iia ==i ss[ îîl
înlocuiasc[, iiar ccel dde-aal ddoilea ccosmonaut aa îînnebunit ==i eel.
Atunci aau îîneles cc[ nnu eera vvorba ddespre ccosmonaut,
ci ddespre uun ffenomen llegat dde sspaiul ccosmic. IIar pprin
studiile îîntreprinse dde eei, ==i-aau ddat sseama cc[ ccel ccare ppro-
ducea aaceste pprobleme eera ccâmpul mmagnetic aal PP[mântu-
lui. AAu ccreat aapoi nni=te iinstrumente ccare eerau aaplicate ppe
112255
R: E=ti ppe-aaproape, îîns[ nnu eeste uun ttriunghi, cci, îîn
plan ttridimensional, eeste uun ttetraedru. ++i rrepet, ddac[ vvrei
cu aadev[rat ss[ îînelegi mmai bbine, ccite=te ccartea FFloarea VVie-
ii, ppentru cc[ aacolo aam eexplicat ffoarte ddetaliat ttot cce îîn-
seamn[ MMer-KKa-BBa ==i vvei pputea îînelege. ++i nnu ee ddoar lla 115
cm. ddeasupra ccapului, cci vvârful MMer-KKa-BBei aatinge oo îîn[l-
ime eegal[ ccu llungimea bbraului tt[u, ccând îîl rridici ddeasupra
capului, iiar ppartea dde jjos aa eei eeste eexact lla oo llungime dde
bra ssub nnivelul tt[lpilor. EEste ffoarte eexact[. CCorpul nnu ee uun
lucru lla îîntâmplare. EExist[ oo pprecizie eextrem[ îîn rraporturile
=i pproporiile ssale.
Î: Cum aactiv[m MMer-KKa-BBa? (Cred cc[ aam vvorbit ddeja
despre aacest ssubiect). Exist[ pposibilitatea ss[ nne ppierdem
amintirile, ddac[ nnu oo aavem aactivat[? DDac[ ee=ti îîn iiubire ==i
simi cca aamintirile i ss-aau ==ters, aar cconta aacest llucru, ddat
fiind cc[ ttr[im îîn aacum?
R: Iat[ uun ggen dde îîntrebare ccare iinduce mmai mmulte îîn-
treb[ri. AAm vvorbit ddespre aactivarea MMer-KKa-BBei, îîns[ ccu ppo-
sibilitatea dde aa-i ppierde mmemoria ssunt aasociate eerupiile sso-
lare ==i ccâmpul mmagnetic aal PP[mântului. CCred cc[ vvom rrea-
liza uun mmaterial îînregistrat ccare vva aaborda îîn ddetaliu ttoate
aceste llucruri.
Lucrul ccare ss-aa ppetrecut îîn AAtlantida –– dde ppe uurma cc[-
ruia ssuferim ==i îîn pprezent –– eeste ffaptul cc[, aatunci ccând PP[-
mântul ==i-aa sschimbat aaxele, ppolii mmagnetici ss-aau ddus lla
zero. IIar lla ddou[ ss[pt[mâni ddup[ aacest ffenomen… MMemo-
ria nnoastr[ mmagnetic[, aamintirile nnoastre ssunt pp[strate dde
magnetism, iiar ==tiina îînelege îîn pprezent aacest llucru; aam
descoperit sscuturi mmagnetice îîn jjurul mmembranelor ccelule-
lor nnoastre ddin ccreier ==i îîn aalte zzone ddin ccorpul nnostru. AAvem
amintiri ddatorit[ mmagnetismului.
112244

64. Este oo vvindecare, oo îîntoarcere lla ccei cce aam ffost oodini-
oar[. NNu ee nnimic dde ttemut îîn aasta. NNu ee nniciun mmotiv dde
fric[. NNu ee nniciun mmotiv ppentru tteoria cconspiraiei ssau oorice
altceva, ddac[ aai îîneles ccu aadev[rat cce sse îîntâmpl[. SSigur
c[ îîn llume ssunt oo mmulime dde tteorii aale cconspiraiei, uunele
dintre eele ffiind rreale, îîns[ cceea cce sse îîntâmpl[ eeste ddinco-
lo dde ttoate aaceste tteorii. NNu eexist[ nniciun gguvern ssecret
care ss[ oopreasc[ cceea cce uurmeaz[ ss[ sse îîntâmple. TTu vvei
deveni ccine ee=ti ttu ccu aadev[rat. RRepet: aaceasta eeste oo bbi-
necuvântare. TTe rrog ss[ nnu tte îîngrijorezi.
De aasemenea, aatunci ccând cchiar pp[r[sim pplaneta, lla
final, oo ss[ ttrecem pprin mmulte, mmulte eetape aale eei, aastfel cc[ ee
un îîntreg UUnivers cce ttrece pprin ttoate aaceste eetape ddiferite.
În ffinal, vvom aajunge lla aal 1144-llea nnivel ddimensional ==i, oodat[
ce vvom aajunge aacolo, vvom ttrece lla cceea cce nnumim nnivelul
dimensional 1145; îîns[, îîn rrealitate, eeste eexact cca mmuzica:
întregul UUnivers eeste cca mmuzica. EEl eeste bbazat ppe oo ggam[
cromatic[ ccu 112 nnote, iiar nnoi ssuntem lla aa 33-aa nnot[; iiar îîntre
aceste nnote ssunt 112 ssupratonuri; aacest llucru pproduce 112
universuri pprimare, iiar 1144 mminus 112, îînseamn[ 1132 dde uuni-
versuri mminore. AA=a sstau llucrurile. VVom ttrece ffoarte rrapid
prin ttoate aacestea; nnu îîn mmiliarde dde aani, cci îîntr-oo pperioad[
foarte sscurt[.
Când vvom pp[r[si pplaneta, nnu vvom ttrece pprin ttoate
aceste sschimb[ri. DDat[ ffiind nnatura mmuzicii, nne ddeplas[m
de lla cceea cce sse nnume=te oo ooctav[ aa UUniversului –– ccare
este oo aadev[rat[ ggam[ ccromatic[ –– lla oo aalt[ ggam[ ccroma-
tic[ aa UUniversului. EEste vvorba ddespre aacela=i llucru ccare sse
repet[, ddoar cc[ îîntr-uun mmod ddiferit. HHa, hha! NNu ee cchiar aace-
la=i llucru, îîns[ aaproape aacela=i, îîn ssensul mmodului dde oope-
rare aa aacestor llegi, îîn ttoate aaceste nniveluri. IIar îîntregul UUni-
vers sse mmut[ ddintr-uun lloc îîn aaltul; nnu ddoar nnoi, nnu ddoar ooa-
112277
p[rile llaterale aale ccostumului dde ccosmonaut, cca ss[ ssimu-
leze ccâmpul mmagnetic tterestru. AAu ddescoperit cc[, ff[când
acest llucru, ppersoana nnu ==i-aa mmai ppierdut aamintirile ==i nnu aa
mai îînnebunit.
Cercet[torii rru=i ddeclar[ aacum cc[ nnu ddoar ppierderea
memoriei eeste ppermanent[, cci ==i sstarea dde nnebunie –– ddar
nu aau nnicio mmetod[ ppentru aa oo rremedia. SSigur cc[-i ppoi
crea ppropriul iinstrument, îîns[ eel eeste bbun aatâta ttimp ccât îîi
funcioneaz[ bbateriile. DDac[ i ss-aau ddesc[rcat bbateriile, nn-oo
s[-i aaminte=ti nnici mm[car cce eeste oo bbaterie. ÎÎns[, ddac[ oo
faci pprin iintermediul ccâmpului MMer-KKa-BBa, ccare eeste mmeto-
da ppotrivit[, vvei ffi îîn ssiguran[ ppe îîntreaga pperioad[ ccât vva
dura aacest llucru. ÎÎn pprezent, eexist[ mmilioane dde ooameni
care aau MMer-KKa-BBa aactivat[ ==i aastfel, îîn eeforturile dde aa ssu-
pravieui ffenomenelor ccare uurmeaz[ ss[ sse ppetreac[, vvor ffi
cel ppuin mmilioane dde ooameni ccare vvor ffi îîn sstare ss[ ttreac[
cu bbine pprin eele.
Î: CChiar ttrebuie ss[ pp[r[sim aaceast[ pplanet[?
R: DDA! HHa, hha, hha! ÎÎmi ppare rr[u! DDar ttrebuie. FFie cc[ nne
place ssau nnu, ttrebuie. DDar nnu ee uun llucru rr[u. AAtunci ccând
intri îîn ssuccesiunea aacestor eevenimente, tte vvei bbucura ccu
adev[rat, vvei ffi ffericit, ppentru cc[ vvei îînelege îîntunecimea,
densitatea îîn ccare tte aafli. IIar pprin ffaptul cc[ îîi aaminti ccine ee=ti
cu aadev[rat, vvei ==ti ccum ss[ ccreezi oorice. ++i îîi vvei aaminti cc[
nu aai nnevoie dde nnimic. EE=ti îîntreg ==i ddes[vâr=it ==i nnu-i llip-
se=te nnimic. ++i-i vvei mmai aaminti ==i dde lleg[tura ddintre ttine ==i
Dumnezeu –– lleg[tura tta iintim[. ++i nnu ddoar ccu DDumnezeu,
ci ccu ttoate fformele dde vvia[ dde ppretutindeni. CCu oorice llucru
viu eexistent, nnu ddoar dde ppe PP[mânt, cci dde ppeste ttot. TToate
sunt iinterconectate pprintr-uun sspirit uunic. ÎÎi vvei aaminti ==i vvei
face pparte ddin aacest pproces. EEste uun ddar eextraordinar.
112266

65. îns[ uunii ooameni ccare ppot vvedea MMer-KKa-BBa ff[r[ iinstru-
mente. ÎÎn cceea cce mm[ pprive=te, ddac[ vvreau ss[-mmi vv[d MMer-
Ka-BBa, ttrebuie ss[ sstau jjos, îîn mmeditaie ==i ss[ ffiu ffoarte,
foarte llini=tit. TTrebuie ss[ sstau ccel ppuin 220-330 dde mminute ==i
s[ aajung îîn aacel lloc ffoarte llini=tit ==i, ddin aacel ppunct, îîmi ppot
deschide oochii ==i ppot vvedea MMer-KKa-BBa.
Îns[ îîn vviaa mmea nnormal[ dde zzi ccu zzi, ccum ssunt aacum,
nu-mmi ppot vvedea MMer-KKa-BBa. PPoi ffolosi aanse, iiar aatunci
când tte aapropii dde eea ((poi ffi lla ccca 77,5 –– 99 mm. ddistan[ dde
persoana rrespectiv[, uunde eeste mmarginea eexterioar[ aa
câmpului eei), mmi=carea aansei îîi iindic[ aacest llucru; mmai ppoi
folosi ppendulul ==i aalte mmetode iintuitive ppentru aa ==ti cc[ eea
este aacolo, ppe llâng[ ffaptul dde aa oo vvedea. VVa ttrebui, ddeci,
s[ gg[se=ti ppe ccineva ccare ss[ ppoat[ fface aacest llucru. DDac[
vrei ss[-ll ffac eeu, vva ddura mmult. AAtunci ccând vvezi MMer-KKa-BBa,
este cceva ffrumos. EEste uuimitoare. CCulorile, sschimbarea ccu-
lorilor ==i cceea cce sse ppetrece îîn eea eeste ffoarte ppsihedelic ––
este mminunat. EEste cceva ccare tte iinspir[; îîi sschimb[ îîntrea-
ga cconcepie ddespre rrealitate, aatunci ccând vvezi ppentru pprima
dat[ oo MMer-KKa-BBa.
Î: AAi sspune cc[ ee ssingura mmodalitate ppentru oobinerea
unui rrezultat eexact ssau ssunt mmai mmulte mmodalit[i dde aa fface
acela=i llucru?
R: EExist[ mmetode ooarecum ddiferite dde aa fface MMer-
Ka-BBa, ccare aau ffost ddescoperite îîn UUnivers ==i nnu ddoar aaici.
În MMer-KKa-BBa aai 117 rrespiraii. PPrimele 66 rrespiraii ssunt ppen-
tru eechilibrarea eenergiilor ==i ppurificarea ssistemului dde ccha-
kre, îînainte ss[ îîncepi llucrarea ppropriu-zzis[. SSunt oo mmulime
de mmetode pprin ccare ppoi fface aasta. PPoi dde ffapt ss[ îînlo-
cuie=ti aacest ssistem, ccu aaltul. LL-aam aales ppe aacesta, ppentru
c[ aa ffost ffolosit mmai mmult ddecât ooricare aalt ssistem ddin UUni-
112299
menii dde ppe pplaneta aaceasta, cci ttoi. IIar îîn ttimp cce ffacem
acest llucru, vvom ffi oo ssingur[ ffiin[ vvie ccare fface ttranziia ddin
aceast[ llume, îîn ccealalt[ llume.
Atunci ccând vvom aajunge îîn ccealalt[ llume, aacest UUni-
vers nnu vva mmai eexista. ++tiu cc[ ee ggreu dde îîneles. NNu vva eexista
pentru cc[ –– iiar aasta vva ==i mmai ggreu dde eexplicat, îîns[ ee uun
fapt ssimplu ==i rreal –– UUniversul eexterior cchiar nnu aa eexistat vvre-
odat[. CCel mmai bbun mmod dde aa nne ggândi lla eel eeste hhologra-
ma. CCum aar ffi, dde eexemplu, hholodeck-uul „„puntea hhologra-
fic[ –– uun ccentru aal rrealit[ii ssimulate, llocalizat ppe nnave ssau
baze sspaiale. nn.tr.] ddin ffilmul SStar TTrek …… EEl eeste îîn aaceast[
realitate, ccare nnu eeste ccreat[ dde ccomputere ssau cceva aase-
m[n[tor, cci dde ccon=tiina nnoastr[ uuman[. NNoi aam ccreat
totul; aam ccreat ttoate pplanetele, ttoate sstelele, ttoate ppersoa-
nele, ttoate rrocile, aabsolut oorice llucru ddin UUnivers.
Exist[ ddoar ccon=tiina. AAsta ee ttot cceea cce eexist[. TToate
acestea nnu ssunt ff[cute ddin nnimic aaltceva. ++i ddin aacest mmotiv
ne vvom îîntoarce lla ccon=tiina ppur[, lla oo aalt[ ccale dde aa fface
acest llucru, ==i oo vvom llua ddin nnou dde lla zzero. DDumnezeu ––
Unica SSurs[ –– eeste ccel ccare fface aacest llucru. IIar ddac[ aavei
vreo pplângere îîn aaceast[ pprivin[, ttrebuie ss[ vvorbii ccu
Dumnezeu. PPentru cc[ eeu nnu ppot fface nnimic. HHa, hha, hha!
Î: CCum ==tii cc[ MMer-KKa-BBa îîi eeste aactiv[? PPoi vvedea
tubul ccare iiese ddin aal ttreilea oochi ==i ccare iindic[ ffaptul cc[
acesta eeste ddeschis?
R: CCred cc[ aaici ssunt ddou[ îîntreb[ri. CCum îîi ddai sseama
c[ MMer-KKa-BBa eeste aactiv[? EE ddificil, ccu eexcepia ccazului îîn
care ddispui dde mmecanisme ccomputerizate, ccum aau ccerce-
t[torii ddin RRusia, ccare ppot vvedea MMer-KKa-BBa ppe mmonitor, ==i
cred cc[ ==i NNASA aare aacum aastfel dde iinstrumente. ÎÎns[ eei nnu
permit nniciodat[ cca aacestea ss[ ffie llansate ppe ppia[. EExist[
112288

66. R: AAr pputea pp[rea aamuzant… ddac[ MMer-KKa-BBa aa ffost
creat[ aartificial, ee uun llucru; ddar ddac[ aa ffost ccreat[ îîn mmod
natural, aaceasta ffiind mmetoda ppe ccare oo ppred[m aacum,
este ccu ttotul aaltceva.
În ccazul MMer-KKa-BBei aartificiale, ddac[ nnu îîi ddai aatenie îîn
fiecare zzi, ddup[ 447 dde oore eea vva ddisp[rea. EEste cca uun llucru
viu ==i aare nnevoie ss[ ffie „„udat[> îîn ffiecare zzi. ++tii ccum ee? CCa
un ccop[cel. ÎÎl ppui îîn pp[mânt ==i îîl uuzi. CContinui ss[ îîl uuzi zzi dde
zi, iiar eel îîncepe ss[ ccreasc[. DDup[ aaproape ddoi aani, ccopa-
cul ee mmai îînalt, mmai pputernic, rr[d[cinile ii ss-aau aadâncit îîn pp[-
mânt, ccop[celul ffiind aacum bbine aancorat îîn ssol, aastfel îîncât
î=i ppoate pprocura aap[, iiar ttu ppoi ss[ nnu-ll mmai uuzi, ppentru cc[
el ccontinu[ ss[ ccreasc[. DDezvoltarea MMer-KKa-BBei eeste ssimi-
lar[ ccre=terii ccop[celului. ÎÎi ddai pprana îîn ffiecare zzi ==i ccontinui
s[ oo iiube=ti, iiar eea sse mm[re=te ==i ddevine ddin cce îîn cce mmai
puternic[. IIar ddup[ aaproape ddoi, aani eea ddevine ppermanent[
=i nnu mmai ttrebuie ss[ ffaci nnimic.
Totu=i, ddac[ aai uuitat dde eea, ddac[ nnu tte mmai ggânde=ti
la eea, sse ppetrece uun aalt ffenomen: MMer-KKa-BBa tta ddore=te iiu-
bire, vvrea ss[ ssimt[ aatenie ==i iiubire, ddeoarece eeste oo pparte
din ttine. EE cca ==i ccând nnu i-aai ssp[la nniciodat[ ccorpul, nnu i-aai
piept[na pp[rul, nnu tte-aai ggândi ddeloc lla ccorp –– nnu i-aai iiubi
corpul. LLa ffel cca eel, MMer-KKa-BBa ddore=te ss[ aaib[ pparte dde iiu-
bire. DDac[ nnu mmai ffaci nnimic, ddac[ nnu îîi mmai ddai nnicio aaten-
ie MMer-KKa-BBei ttale, ddup[ ccei ddoi aani, ttubul ppranic ssl[be=te
(diametrul ss[u ppoate ffi eevaluat pprin uunirea ddegetului mmare
cu ddegetul mmijlociu; aa=adar, mm[rimea ttubului tt[u ppranic dde-
pinde dde llungimea ddegetelor ttale, iiar eel sse vva mm[ri ccu ttim-
pul, ddiametrul llui aajungând ss[ ffie ccât ddiametrul oobinut pprin
unirea ddegetelor mmari ==i mmijlocii dde lla ccele ddou[ mmâini). EEl
nu vva mmuri, vva ccontinua ss[ ttr[iasc[, ddar îîi vva ssc[dea ppute-
rea. PPoi rremedia ffoarte rrepede ssituaia ddoar ooferindu-ii iiu-
113311
vers, îîntrucât eeste ffoarte ssimplu ==i eeficient. DDe aaceea ll-aau
folosit ==i MMae=trii ÎÎn[lai. EEste ppericulos ss[ sschimbi mmetoda
de aactivare aa MMer-KKa-BBei aartificiale –– fforma ppe ccare mmajori-
tatea ooamenilor ddin llume oo ppractic[ îîn pprezent. EEste eex-
trem, eextrem dde ppericulos ss[ ffaci aasta. ÎÎn pprincipiu aa= sspu-
ne, NU, nu oo fface.
Referitor lla ttubul ddespre ccare vvorbe=te ppersoana ccare
a ppus îîntrebarea, ttubul ccare iiese ddin aal ttreilea oochi. CCa ss[-i
activezi aal ttreilea oochi, eexist[ oopt rraze dde llumin[, ccare ttre-
buie ss[ iias[ ddin cchakra ppineal[. EEle ssunt vvizibile; ccu ppuin
antrenament, lle ppoi vvedea. DDac[ ppoi vvedea aaurele ssau
câmpurile ppranice ddin jjurul ooamenilor ssau ddac[ ==tii ss[ ffolo-
se=ti aansa, eeste ffoarte uu=or ss[ îîi îînvei ppe aacest ggen dde ooa-
meni ccum ss[ vvad[ rrazele dde llumin[ –– iiar aacest llucru nnu vva
necesita mmult ttimp. ÎÎnainte dde aa vvedea uun llucru, ttrebuie ss[
=tii cc[ aacel llucru eexist[. EEste cceva aamuzant –– ccor[biile llui
Magellan aau ddovedit aacest aadev[r ccu mmult ttimp îîn uurm[.
Atunci ccând iinima îîi eeste cconectat[ ccu ccreierul, aai oo
sfer[ lluminoas[, ==i aapar ttuburile ddespre ccare ttocmai aam
vorbit; uunul ddintre ttuburi iiese ddirect ddin aal ttreilea oochi. DDac[
i-aai ppune vvârful ddegetului mmare ppe bb[rbie, iiar vvârful ddege-
tului mmijlociu ppe vvârful nnasului, aapoi, pp[strând aacea ddistan[,
i-aai mmuta vvârful ddegetului mmare ppe vvârful nnasului, îîn ppunctul
în ccare vvârful ddegetului mmijlociu aatinge ffruntea sse aafla ddes-
chiderea ppentru ccel dde-aal ttreilea oochi aal tt[u. NNu mm[ iintere-
seaz[ ddac[ ttu ccrezi cc[ sse aafl[ îîn aalt[ pparte. AAcolo sse aafl[ ==i
putem ddemonstra aacest llucru îîn mmod ==tiinific. AAcesta eeste
locul. AAtunci ccând îîi ddeschizi aal 33-llea oochi, eexist[ uun ttub dde
lumin[ pprin ccare pprive=ti ddin iinterior sspre eexterior. UUnii ooa-
meni ppot vvedea aacest ttub, iiar aalii nnu. EEste ddoar uun ffeno-
men ==i fface pparte ddin mmeditaie. TTotul eeste îîn rregul[.
Î: CCum mmenii MMer-KKa-BBa îîntr-oo fform[ bbun[?
113300

67. pe llumin[, iiar ppentru eele aauzul eeste mmai iimportant ddecât
ceea cce vv[d. PPrin uurmare, eele pprimesc vvibraia, ffrecvena
din oobiectul rrespectiv. EEle ssunt mmai aabile ddecât bb[rbaii îîn
obinerea dde iinformaii. NNu ppot vvedea nnimic, nnu ee nnimic
acolo, ddar îîi ppot sspune ttotul ddespre aacel mm[r; îîi ppot sspune
ce cculoare aare, ddin cce ar[ pprovine, ccine ll-aa ccules, ppot ccon-
tinua lla nnesfâr=it, sspunându-i cce ggust aare, cce ggreutate, îîi
pot sspune ttotul ddespre aacel mm[r. DDar, îîn rrealitate, eele nnu
v[d nnimic.
Motivul ppentru ccare ffac aaceste ccomparaii eeste ss[ vv[
ar[t cc[ eexist[ ppatru mmoduri dde bbaz[ dde aa vvedea: ccel mmas-
culin, ccel ffeminin, aambele, ssimultan, ==i eexist[ ==i uun aal ppatru-
lea mmod, ccare eeste nneutru. ÎÎn llume ssunt ffoarte, ffoarte ppuine
persoane dde aacest ggen. AAm vvorbit ddespre mmodul mmasculin
=i ccel ffeminin. ÎÎns[ cceea cce mmajoritatea ooamenilor ffac eeste
modul ddespre ccare nnu aam vvorbit îînc[, ==i aanume ccel mmas-
culin ==i ffeminin, ssimultan. CCei mmai mmuli ooameni ssunt ccâte
puin ddin aambele eenergii; eei vvor vvedea ccumva mm[rul, aapoi
vor ffolosi mmodul ffeminin dde aa ssimi ==i pprimi iinformaii ddespre
el, îîn oorice ffel ppot.
Exist[ ==i uun aal ppatrulea mmod dde aa vvedea: ooameni ccare
nu vv[d, nnu ssimt, nnu ffac nnimic, cci ppur ==i ssimplu ==tiu. AAstfel cc[,
atunci ccând îîi îîntrebi ddespre mm[r, aace=tia îîi ppot sspune oorice
despre aacel mm[r. CCu ttoate aacestea, eei nnu ssimt, nnu vv[d nnimic,
doar ==tiu. SSunt ffoarte ppuini aastfel dde ooameni ppe PP[mânt. ÎÎns[
exist[ llocuri îîn UUnivers îîn ccare pplanete îîntregi ssunt ppopulate
de aastfel dde ooameni. AArcturus ee uuna ddintre eele. SSunt eextra-
ordinari îîn cceea cce pprive=te ddezvoltarea ssimurilor.
Ca ss[ ffiu ffoarte eexact ccu pprivire lla aaceast[ îîntrebare
despre MMer-KKa-BBa, îîi sspun cc[ ppoi ssimi cc[ eea sse rrote=te îîn
jurul tt[u ==i ppoi vvedea cc[ sse rrote=te. EEste bbine ddac[ ppoi, îîn-
trucât aasta tte aajut[ ss[ aai mmai mmult[ îîncredere, îîns[, ddac[
113333
bire, sspunându-ii cc[ oo iiube=ti, rrespirând, iiar ttubul ppranic îî=i
va rreveni ffoarte rrepede. TTrebuie îîns[ ss[ îîi aacorzi aatenie.
Dac[ MMer-KKa-BBa tta aa ffost ccreat[ nnatural, aacest llucru
o fface ss[ ffie ppermanent[, ffiind lla ffel dde ddezvoltat[ cca ==i ccea
artificial[ ddup[ ccei ddoi aani dde llucru. ++i eea aare nnevoie dde iiu-
bire, îîns[, ppân[ îîn pprezent, nnu aam oobservat mm[rirea ttubului
pranic. ÎÎnc[ nnu ==tiu eexact cce îînseamn[ aasta, îîn aafar[ dde
faptul cc[ ppare ss[ ffie mmult mmai pputernic[ ddecât ccea aartifi-
cial[, pprin ffelul îîn ccare aa ffost ccreat[. MMai ddai-mmi uun aan ==i vvoi
putea rr[spunde mmai bbine lla aaceast[ îîntrebare.
Î: AAtunci ccând îîi eeste aactivat[ MMer-KKa-BBa, eeste îîntot-
deauna nnecesar ss[ oo ssimi ssau ss[ oo vvizualizezi ccu eexacti-
tate îîn ttimpul mmeditaiei, oori ee ssuficient ss[ ssimi rrotaia, ddin
exterior, aa ttetraedrelor?
R: EE oo îîntrebare îîntr-aadev[r bbun[.
Exist[ ddiferite ffeluri dde aa vvedea, ppercepe ==i ssimi.
Exist[ mmodul mmasculin ==i mmodul ffeminin, eele ffiind ffoarte ddi-
ferite. MModul mmasculin… oo ss[ lle aa=ez[m ppe uun sspectru, ppe
o llinie: lla uun ccap[t aavem mmodul mmasculin, iiar lla ccel[lalt cca-
p[t, ppe ccel ffeminin.
Modul mmasculin eeste ffoarte eexact; bb[rbaii ssunt ccon-
centrai ppe vv[z –– eei vv[d. PPrin uurmare, ddac[ îîntrebi uun bb[rbat
100% bb[rbat –– nnu eexist[ aa=a cceva, aa=a ccum nnu eexist[ ffe-
meie 1100% ffemeie, eexist[ uun aamestec aal ccelor ddou[ eenergii
– îîns[, ddac[ aavem uun bb[rbat ffoarte, ffoarte mmasculin, ==i îîi
cerem ss[ vvad[ cceva, ccum aar ffi uun mm[r, eel vva vvedea aacel
m[r cca ppe oo ffotografie, îîl vva rroti, îîl vva pprivi, îîns[ îî=i vva oobine
cuno=tinele îîn pprimul rrând pprin iintermediul vv[zului.
Dac[ îîi cceri uunei ffemei ss[ vvad[ aacela=i mm[r, eea nnu vva
vedea nnimic. VVa ffi îîntuneric îîn ffaa eei ==i aabsolut nnicio vviziune
în ffaa oochilor. FFemeile ssunt mmai ffocalizate ppe ssunet ddecât
113322

68. Exist[ oo ddiferen[ dde ppân[ lla 11/10.000 ddintr-uun ol ((2,54
cm.) îîntre îîn[limea ==i aanvergura bbraelor ttale.
+irul llui FFibonacci eeste ccel ccare aaproximeaz[ NNum[-
rul dde AAur ==i eeste mmotivul ppentru ccare eexist[ ddiferene îîntre
noi –– ddac[ vvrei ss[ sstudiezi aacest llucru. ÎÎns[, îîn pp[tratul ddin
jurul ccorpului nnostru eexist[ uun ccerc ccare mmerge îîn jjurul ccor-
pului ==i ccare vva fforma uun rraport aal NNum[rului dde AAur, cceea
ce îînseamn[ cc[ pperimetrul pp[tratului ==i ccircumferina ccercului
sunt eegale. IIar aasta lle iinclude îîn rraportul NNum[rului dde AAur.
Între ccerc ==i pp[trat mmai eexist[ uun ccercule. EEste ffoarte
interesant. MM[rimea eexact[ aa PP[mântului eeste cchiar mm[-
rimea ccercului mmai mmare, iiar mm[rimea ccerculeului eeste mm[-
rimea eexact[ aa LLunii. PPare ss[ ffie oo ccoinciden[, îîns[ ee oo cco-
inciden[ ccât sse ppoate dde uuluitoare. DDe ccând aam sscris aacea
carte, aau eexistat ooameni ccare ss-aau ggândit lla aacest llucru ==i
cred cc[ uun bb[rbat ddin AAnglia aa sscris oo ccarte –– aau rretras-oo
de ppe ppia[, nnu ==tiu ddac[ mmai ppoate ffi gg[sit[ –– ddar eeste uuna
dintre ccele mmai eextraordinare cc[ri sscrise vvreodat[ dde ccineva.
El sspune: „„Dac[ eeste aadev[rat, hhai ss[ vvedem ddac[ ee
chiar aa=a.> ++i aa lluat ttoate ddatele ppe ccare lle ==tia ddespre ggeo-
metria ssacr[ ==i lle-aa iintrodus îîntr-uun ccomputer. AApoi aa lluat
toate ddatele ppe ccare NNASA lle-aa ddescoperit ddespre mm[ri-
mea eexact[ aa pplanetei, aa SSoarelui ==i aa oorbitelor PP[mântului
în jjurul SSoarelui, ccum aar ffi oorbita mmaxim[, oorbita mminim[ ==i
media llor. AA iintrodus ttoate iinformaiile ==i rrapoartele ddespre
întregul ssistem ssolar. IIar îîntregul ssistem ssolar eeste bbazat ppe
geometrie ssacr[. ++i ttot cceea eeste llegat dde mm[rimea ooric[rei
planete ==i cchiar aa ooric[rei rroci cce sse aafl[ îîn sspaiu eeste ccu-
prins îîn ccâmpul eelectromagnetic ddin jjurul ccorpului tt[u.
Acest llucru eeste ddeja ddeterminat.
Deci dda, MMer-KKa-BBa jjoac[ uun rrol eesenial îîn îîntregul
Univers, eea eeste ccea ccare aa ccreat UUniversul, eeste ccalea dde
113355
simi cc[ îîn jjurul tt[u nnu sse îîntâmpl[ nnimic, ddac[ ffaci ttoate
procedurile ssau ffaci ttotul ccum ttrebuie, ddar nnu ssimi nnimic,
toate aastea îînseamn[ cc[ eea eeste aacolo. DDac[ aai uurmat ppa-
=ii, eea eexist[ ccu aadev[rat. ++i ee lla ffel dde pputernic[ cca ccea aa
unei ppersoane ccare oo ppoate vvedea. AAcest llucru aare dde-aa
face ddoar ccu mmodul îîn ccare vvedem, ssimim ==i nne oobinem
informaiile. AA=a cc[ nnu rrenuna, cchiar ddac[ nnu ssimi ssau nnu
vezi nnimic –– eea eeste, ttotu=i, aacolo.
Î: CCare eeste lleg[tura ddintre MMer-KKa-BBa ==i mmodelul
planetar aal ssistemului ssolar? CCum sse rraporteaz[ MMer-
Ka-BBa lla aalte pplanete ==i ccum oo ffolosesc, aatunci ccând aare
loc pprocesul dde aactivare aa eei?
R: Exist[ oo lleg[tur[ uuria=[. TTot cceea cce eexist[ aare îîn
jurul ss[u oo MMer-KKa-BBa. AAbsolut ffiecare pplanet[ aare MMer-KKa-
Ba eei, ffiecare LLun[ aare MMer-KKa-BBa eei, ffiecare ssoare, sstea,
univers, aare MMer-KKa-BBa ssa. LLucrurile mmari, ccum ssunt gga-
laxiile, aau ==i eele oo MMer-KKa-BBa îîn jjurul llor. LLucrurile mmici, ffie-
care aatom aare oo MMer-KKa-BBa îîn jjurul llui, ffiecare ppietricic[ aare
o MMer-KKa-BBa. NNatura rrealit[ii eeste ssistemul dde pproiectare
care aa ccreat-oo ==i, dde aaceea, eexist[ ppretutindeni MMer- KKa-BBe,
de ttoate mm[rimile, ooricât dde mmari ssau dde mmici aar ffi llucrurile
pe ccare lle sstudiezi. DDac[ tte-aai ggândi lla ccel mmai mmare llucru
posibil, ppur ==i ssimplu aai ddeveni oo MMer-KKa-BBa ffoarte mmare.
Dac[ aai ==ti aasta, aai eeconomisi mmult ttimp aatunci ccând îîncer-
ci ss[ îînelegi ffizica ==i uunde cconduc ttoate aaceste llucruri.
Într-uuna ddintre cc[ri, ccred cc[ îîn pprimul vvolum, ddar ss-aar
putea ss[ ffie îîn vvolumul aal ddoilea, aar[t[m ggeometria ssacr[ ==i
ar[t[m uun pp[trat. ÎÎn jjurul ccorpului tt[u eexist[ uun pp[trat pper-
fect, ddin ccre=tetul ccapului, ppân[ lla tt[lpi ==i ppân[ lla aanvergu-
ra bbraelor –– eeste uun pp[trat aaproape pperfect. IIar îîn[limea
corpului tt[u ==i aanvergura bbraelor ssunt aaproape iidentice.
113344

69. vei mmai eexista ppe PP[mânt –– nnu ppe aacest nnivel aal PP[mântu-
lui; vvei mmerge îîn nnivelul llui ttetradimensional.
Î: DDe ccurând, aam vv[zut uun oorb mmare, aauriu, ddup[ cco-
memorarea uunui pprieten ccare aa mmurit. AAu ==i oorburile
Mer-KKa-BBa? CCare eeste lleg[tura ddintre mmeditaia cchakrelor
=i aalinierea ccu ccorpurile ==i eenergiile pplanetare?
R: Cred cc[ aam mmai ddiscutat ddespre ppartea aa ddoua ddin
întrebare, îîns[ pprima îîntrebare, ddespre oorburi, eeste ffoarte
interesant[. VVoi îîncerca ss[ eexplic.
+tii, aatunci ccând ffaci ppoze ffolosind uun aaparat ffoto ddi-
gital –– ppentru cc[ nnu ffuncioneaz[ ccu uun aaparat aanalog, cci
doar ccu uunul ddigital –– vvezi oorburi, ssfere mmai mmult ssau mmai
puin ttransparente. AAce=tia ssunt MMer-KKa-BBe ==i ttr[iesc. AAr
putea ffi ooameni aaflai îîn vvia[ aacum, ccare ssunt îîn mmeditaie,
ar pputea ffi ooameni ccare aau mmurit ==i ccare nnu ss-aau ddecis ss[
mearg[ îîn ddimensiunea aa 44-aa. UUn llucru ccare sse îîntâmpl[
cu MMer-KKa-BBa –– ==i ccare eeste ppredat iinclusiv dde nnativii aameri-
cani –– eeste cc[, aatunci ccând cc[l[tore=ti eefectiv, ccând îîi iiei
corpul ==i tte ddeplasezi ccu aajutorul MMer-KKa-BBei, aai pputea ccrede
c[-i iimaginezi. NNu eeste iimaginaie, cci ttotul eeste ffoarte rreal.
Sfera MMer-KKa-BBei ttale sse îîntinde ppân[ aaici ((î=i îîntinde
braele, cca îîn iilustraia llui LLeonardo dda VVinci), iiar aacea ssfer[
exterioar[, aatunci ccând tte ddeplasezi, sse mmic=oreaz[, ppân[
ce aajunge oo ssfer[ dde ddimensiunea aaceasta ssau aatât dde
mic[ „„indic[ oo ssfer[ ccu uun ddiametru ccât aal ttoracelui ssau mmai
mic[>. IIar ccorpul i sse mmic=oreaz[ ==i eel, ddevenind uun ccorp dde
mici ddimensiuni, ==i tte aafli îîn iinteriorul aacestei ssfere dde llumin[.
Dac[ tte-aai pputea dduce lla uunul ddintre aaceste oorburi ==i
ai pprivi îîn eel, aai vvedea îîn iinterior fforma dde vvia[ aasociat[
acelei MMer-KKa-BBa, ccare eeste mmic[. ÎÎns[ eeste mmic[ ddoar
atunci ccând sse ddeplaseaz[. ÎÎn mmomentul îîn ccare rrevine ddin
113377
intrare –– aa=a aam iintrat îîn hholodeck, cca ss[ pputem aavea
aceast[ eexperien[ –– ==i eeste ==i ccalea dde iie=ire. DDin aacest
motiv ttrebuie ss[ ccuno=ti MMer-KKa-BBa: cca ss[ iie=i dde aaici, ttre-
buie, îîn ccele ddin uurm[, ss[ ccuno=ti MMer-KKa-BBa. DDac[ nnu oo îîn-
vei aaici, îîn ddimensiunea aa 33-aa, vva ttrebui ss[ oo ffaci îîn ddimen-
siunea aa 44-aa. ++i vvei ==ti. VVei ==ti eexact cce ss[ ffaci, lla mmomen-
tul ppotrivit. SSuntem ccu mmult mmai mmult ddecât ==tim. NNu ssuntem
doar ffiine uumane, ssuntem iincredibili. DDoar cc[ aacum nnu nne
d[m sseama.
Î: CCum aafli ccând ee=ti ppreg[tit ppentru rrespiraia aa 118-aa?
R: HHa, hha, hha! PP[i, ddac[ vvezi cc[ vvine sspre ttine uun vval
înalt dde 3300 mm, vvei ffi ppreg[tit! HHa, hha, hha! AAtunci ccând vvine
momentul ss[ ffolose=ti aaceast[ rrespiraie, vvor eexista ssenzaii
=i ttr[iri îîn ccorpul tt[u. ++tii cce ssunt, îîns[ nnu lle-aai ssimit dde
foarte mmult ttimp. IIar aatunci ccând vvine ttimpul, ddac[ ee=ti ppre-
g[tit, vvei ==ti eexact cce ss[ ffaci. OO ss[ tte aajut ==i eeu, îîntrucât vvoi
prezenta ffoarte ccurând cceva ddespre aamintirea ccu pprivire lla
ceea cce ttrebuie ss[ ffaci. DDar cca ss[ ffaci aasta, ttrebuie ss[ ==tii
multe. NNu ee vvorba ddoar ddespre MMer-KKa-BBa. TTe rrog ss[ îîne-
legi cc[ MMer-KKa-BBa nnu eeste nnimic pprin eea îîns[=i. MMer-KKa-BBa
trebuie ss[ ffie cconectat[ ccu iinima. DDac[ nnu ee cconectat[ ccu
inima, eea eeste cconectat[ pprin iintermediul aa ffel dde ffel dde
tehnologii ccunoscute ppe pplanet[ dde mmii ==i mmii dde aani. ÎÎns[,
atunci ccând ee cconectat[ ccu iinima, uun nnou ttip dde ccon=tien[
– dde ffapt uun aal ==aselea ssim –– aapare îîn ttine.
Este uun nnou mmod dde aa vvedea, ddespre ccare nnici mm[car
nu aai ==tiut vvreodat[ cc[ eexist[. DDar i-ll rreaminte=ti, oodat[ cce
i ss-aa îîntâmplat. ++i aaceasta eeste ccheia ppentru aa ==ti ccând ee
momentul ss[ ffolose=ti rrespiraia aa 118-aa. CCând sse vva îîntâm-
pla aacest llucru, vvei iintra îîntr-oo ssfer[ dde llumin[, lliteralmente,
vei fface „„puf>... ==i vvei ddisp[rea îîmpreun[ ccu ccorpul tt[u. NNu
113366

70. care îî=i îîmp[rt[=eau eexperienele ==i aa ffost ffoarte iinteresant
s[-ii aaud sspunându-mmi cceea cce aam ssimit ==i eeu.
Sentimentul mmeu aa ffost cc[ MMer-KKa-BBa ccreat[ aartificial
tinde ss[ pproduc[ mmulte cculori ddiferite îîn iinteriorul eei, ccare sse
schimb[ cconstant, îîn ffuncie dde cceea cce ggânde=ti, ssimi ==i
de sstarea tta dde ss[n[tate.
Îns[ ccu MMer-KKa-BBa ccreat[ nnatural eeste aaproape lla ffel
pentru ttoat[ llumea, ccu mmici ddiferene. EEa eeste aatât dde ccati-
felat[, îîncât aabia oo ppoi ssimi. ++i aare oo cculoare aaurie. PPe
acestea lle ppot vvedea mmult mmai uu=or, iiar eele rrealmente ppar aa
fi ddin aaur. DDar nnu ssunt. EE vvorba ddoar ddespre vviteza ==i mmodul
în ccare sse mmi=c[.
Unii ooameni vv[d oo llumin[ aalbastr[ aasociat[ ccu eele, iiar
atunci ccând ddiscut ccu eei cca ss[ aaflu dde cce, vv[d cc[ aace=tia
sunt ooameni ccare îî=i pprelungesc ttuburile ppranice mmai ssus,
ca ss[ sse cconecteze ccât mmai ssus îîn ccadrul sspectrului îîntre-
gului llor ccâmp eenergetic –– iiar aasta aaduce pprana ddin aalte nni-
veluri dde eexisten[, ccare ee mmai ddens[. DDac[ îîi pprive=ti, dde
exemplu, ppe ccei ccare ppractic[ QQi GGong –– aaceast[ mmetod[
chinezeasc[ eeste îîntr-aadev[r bbun[ –– îîi vvezi cc[ îî=i dduc mmâna
stâng[ îîn sspate, aatr[gând pprana ddin nnatur[ ==i ffolosind-oo aapoi
prin mmâna ddreapt[. EEi ffolosesc, ddeci, pprana ttridimensional[.
Noi aaducem pprana dde ssus ==i dde jjos, iiar eea ffuzioneaz[
în cchakra iinimii, fformându-sse oo ssfer[ mmai mmic[, aapoi oo ssfer[
mai mmare, iiar aaceast[ pprana eeste ttetradimensional[, ddac[
este cconectat[ lla îîn[limea uunei ppalme ddeasupra ccapului.
+tiu cc[ aatunci ccând ccei ddin CChina nne-aau sstudiat mmetoda dde
predare, aau îînceput ss[ sspun[ cc[ cceea cce ffacem nnoi ee ddoar
Qi GGong ooccidental –– aatragem pprana, iiar aapoi oo ffolosim.
Poi fface oorice, ppoi fface cca îîn QQi GGong, îîns[ pprana
adus[ ddin iinim[ eeste iincredibil dde ddens[ ==i mmai pputernic[,
mult mmai pputernic[ ddecât pprana ffolosit[ dde eei, ddin 33D. DDar
113399
c[l[torie, eea îî=i rreia fforma cconcret[, ddac[ eeste vvorba dde oo
fiin[ uuman[. OOri dde ccâte oori ffacem cceremonii, ccând ffacem
ceva ssacru, oonorând PP[mântul ==i vviaa, dde ffiecare ddat[ ccând
oamenii ffac ppoze, dde oobicei ssunt îînconjurai dde uun nnum[r
uria= dde aastfel dde ssfere ==i mmici oorburi. PPentru cc[ ooamenii
care ssunt lla aacele nniveluri ssunt ffoarte ssensibili lla iintegritate
=i lla nnatura rrealit[ii, iiar oori dde ccâte oori ooamenii ffac ccere-
monii îîn ccare sse cconecteaz[ ssincer ccu MMama PP[mânt, vvor
s[ ffie ==i eele aacolo. ÎÎn ccazul ppersoanei ccare aa ppus îîntrebarea,
ea sse aafla lla ccomemorarea ccuiva ccare mmurise ==i ssunt mmari
=anse cca oorbul ccare aa vvizitat-oo ss[ ffie ppersoana ccare aa mmurit.
Repet, aam pputea ddiscuta mmult ttimp ddespre ffiecare ddintre
aceste ssubiecte, ppentru cc[ îîn sspatele llor ssunt ffoarte mmulte
alte llucruri. AAcum, dd[m ddoar nni=te rr[spunsuri pprimare.
Î: SSunt uunul ddintre iinstructorii tt[i aatestai ppentru TTre-
zirea IInimii IIluminate ==i aa= vvrea ss[ ==tiu ddespre ddiferenele
pe ccare lle ssimi dde lla ccrearea MMer-KKa-BBei ddin SSpaiul SSacru
al IInimii, ddin iiulie aanul ttrecut. EEu ssimt cc[ eeste oo ddiferen[
mare îîn pprivina ccalit[ii MMer-KKa-BBei, îîntre ccea ccreat[ ddin
inim[ ==i ccea ccreat[ aartificial.
R: Vrea ss[ ==tie ccum ssimt eeu. AA ffost oo eexperien[ iinte-
resant[ ppentru mmine, ddeoarece ppractic mmetoda aartificial[ aa
Mer-KKa-BBei, îînc[ ddin 11972, ffiind, ddeci, ffamiliarizat ccu eea. ÎÎn
momentul îîn ccare mm[ ppreg[team ss[ ppredau mmetoda nnatu-
ral[ ppentru MMer-KKa-BBa, eeram îîn ssala dde ccurs ==i mmi-aam ddat
seama, ccu ccâteva cclipe îînainte, cca eeu nnu oo ff[cusem. AAfla-
sem ddetaliile ddespre ccum sse fface, ccu ppuin ttimp îînainte ==i,
efectiv, nnu oo ff[cusem. AA=a cc[ aam ff[cut-oo îîn aacela=i ttimp ccu
participanii lla ccurs. AAm ffost aatât dde eemoionat, îîncât aabia
mai sst[team îîn ppicioare, îîntrucât eerau mmuli ooameni îîn ssal[
113388

71. actual ssunt ttrei cc[i pprin ccare ppoi pp[r[si aacest PP[mânt, ttrei
c[i pposibile. PPoate cc[ îîn ccurând vva aap[rea ==i aa ppatra, îînc[
nu ==tim. PPoi ffie ss[ tte îînali… vvom îîncepe dde lla nnivelul dde jjos.
Poi mmuri. PPoi aavea oo mmoarte nnormal[. PP[mântul, SSoa-
rele =i ssistemul ssolar sse ppreg[tesc ppentru aaceast[ ttransfor-
mare, aastfel cc[, ppentru aabsolut ffiecare ppersoan[ dde ppe PP[-
mânt, aaceasta eeste uultima vvoastr[ vviaa. NNu oo ss[ vv[ mmai îîn-
toarcei aaici, nnu oo ss[ mmai rreînviai ddecât ddac[ sse îîntâmpl[
s[ vv[ „„strecurai> îîntre mmomentul dde aacum ==i ccel îîn ccare
vom fface aaceast[ ttransformare. ÎÎns[, ppentru ccei mmai mmuli
oameni, aaceasta eeste uultima vvia[. IIar ddac[ mmurii, oo ss[ ffii
bine, vvei ttrece pprintr-uun pproces iincon=tient dde mmoarte,
care vv[ vva cconduce lla uun ssupra-tton ffoarte eexact aal ddimen-
siunii aa 44-aa, uunde vvei aa=tepta ppân[ cce ttoi cceilali vvor îîn-
cheia pprocesul. ++i nnu ee uun llucru rr[u.
A ddoua ccale eeste ÎÎnvierea, aa=a ccum aa ffost aar[tat[ dde
Iisus. IIar ÎÎnvierea îînseamn[ cc[ mmori îîn mmod nnormal, îîns[,
dup[ cce ee=ti mmort, îîn pperioada dde ddou[ zzile ==i jjum[tate,
pân[ lla ppatru, îîn ccare tte ppreg[te=ti ss[ ppleci, îînelegi rrelaiile
din vvia[, cce îînseamn[ eea ==i ccum ffuncioneaz[, îîi rrecreezi
acolo ccorpul ==i îîl iiei ccu ttine. ++i ffaci aasta ddeoarece ==tii cc[ ttru-
pul eeste ddoar oo iimagine ppe ccare oo ddeii îîn ccon=tiina tta ==i îîi
poi rrecrea ccorpul –– eeste eexact cce aa ff[cut IIisus. EEl ==i-aa rre-
creat ccorpul, aapoi ll-aa lluat îîn 44D, ffapt cce ii-aa ppermis ss[ sse
Înale îîn mmod ccon=tient ==i ss[ iintre ccon=tient îîn nnemurire.
Calea aa ttreia ccale, ccare eeste aaccesibil[ aacum, eeste
În[larea, ffiind ffoarte ssimilar[ cceleilalte, ddoar cc[ ddobânde=ti
suficient dde mmult[ ccunoa=tere, eexperien[ ==i îînelepciune îîn
timp cce ttr[ie=ti îîn aacest ccorp, iiar aapoi ddoar aalegi uun mmo-
ment –– dde ffapt, aalegi mmomentul aatunci ccând ffaci aasta ==i sspui:
„Acum!> ==i oo ==i ffaci. IIar ppentru aa fface aacest llucru eeste nnece-
sar[ rrespiraia aa 118-aa. ++i aatunci ccând oo ffaci, ccorpul tt[u vva dde-
114411
poi sschimba ==i aasta, eextinzându-i ttubul ppranic ==i cconec-
tându-tte ccu tt[râmurile ddimensiunilor mmai îînalte. ++i ee îîn rre-
gul[ ss[ ffaci aasta –– cchiar eeste. AAi pputea sspune cc[ nnu ee îîn
regul[ ss[ tte cconectezi ccu aacele nniveluri lla vvârsta nnoastr[ îîn
procesul dde eevoluie, îîntrucât nnu ssuntem ppreg[tii ppentru
ele, ddar pputem rrespira dde aacolo. AA=a cc[ uunii ooameni ppro-
cedeaz[ aastfel. AAm ff[cut-oo ==i eeu mmult ttimp, ddar aacum aam
hot[rât ss[ sstau aaici, ppe aacest PP[mânt, ==i ss[ mmerg ccu vvoi,
oameni bbuni, ffolosind aaceea=i mmetod[, aa=a cc[ ffolosesc ==i
eu pprana ddin 44D. DDac[ pprocedezi aastfel, eeste pposibil ss[ oob-
servi oo nnuan[ dde aalbastru îîn ssfera tta.
Î: Hm, îîntrebarea aasta ee aaproape oo sscrisoare… DDrag[
Drunvalo, aam ff[cut ccuno=tin[ ccu llucrarea tta aacum uun aan ==i
am uurm[rit mmulte mmateriale vvideo dde-aale ttale. Am oo îîntre-
bare ddespre MMer-KKa-BBa ==i aapropiatele ttransform[ri pplan-
etare. ÎÎn ccel mmai rrecent mmaterial vvideo dde ÎÎntreb[ri ==i RR[s-
punsuri, aai mmenionat cc[ aavem îîntr-aadev[r nnevoie ss[ nne
activ[m MMer-KKa-BBa ==i ss[ ddevenim ccon=tieni dde eea, ppentru
a nne pputea rrecrea ccorpul îîn 44D. TTot îîn aacel mmaterial, ppuin
mai ttârziu, aai sspus cc[ ttoat[ llumea vva ffi bbine ==i cc[ vvom
avansa îîmpreun[ ccu PP[mântul îîn 44D ==i mmai ddeparte. ÎÎntre-
barea mmea eeste ccum vvor ffi bbine ccei ccare nnu ssunt ccon=tieni
de MMer-KKa-BBa îîn ttimpul aapropiatei sschimb[ri? PPrietenii ==i
familia mmea nnu ssunt iinteresai dde ==tiina MMer-KKa-BBei. MMi sse
pare cc[ eexist[ oo ccontradicie îîn cceea cce sspui ==i aa= ddori oo
l[murire, ddac[ eeste pposibil. MMulumesc.
R: Atunci ccând vvorbesc ddespre ssubiecte ==i nnu cclarific
lucrurile, sse pproduc aastfel dde ssituaii. LLa mmodul iideal, aar ffi
bine ss[ ccuno=ti MMer-KKa-BBa, ffie mmetoda aartificial[, ffie ccea
natural[. IIar ccea nnatural[ eeste iideal[. CCe îînseamn[ ccând
spun cc[ ttotul vva ffi bbine… CCa ss[ eexplic aasta.... îîn mmomentul
114400

72. 114433
veni llumin[ ppur[; îîi vvei pputea ttrece mmâinile pprintr-uun pperete,
vei aacumula eenergie ==i vvei ddeveni oo ssfer[ uuria=[ dde llumin[.
Iar îîntr-oo cclipit[, tte vvei mmic=ora ==i vvei ddeveni oo ssfer[ mmic[, vvei
pleca ==i nnu vvei mmai eexista ppe PP[mânt –– ccorpul tt[u vva ppleca.
Vei ffi îîns[ îîn aaceea=i sstare cca ==i IIisus. TTe dduci îîn 44D, ddar tte
deplasezi ccu ccorpul tt[u, lla ffel ccum aa ff[cut IIisus. IIar ccând
ajungi aacolo, vvei rr[mâne aacolo ==i vvei ffi ppermanent aacolo.
În rrealitate, nnu aare iimportan[, ddar ttrebuie ss[ îînelegi
de cce. SS[ nne îîntoarcem lla îînceputul CCreaiei –– nni ss-aa sspus
de lla bbun îînceput ss[ îîncerc[m ttoate pposibilit[ile. EE cca ==i
când DDumnezeu nnu aar ffi ffost nniciodat[ aaici –– lla uun aanumit
nivel, aacest llucru ee aadev[rat –– ==i aa vvrut ss[ ccunoasc[ ttoate
posibilit[ile, aa=a cc[ aam îîncercat ttoate llucrurile –– bbune ==i
rele, ssus ==i jjos, îîn iinterior ==i îîn eexterior. TTot cceea cce aam pputut.
Iar îîn mmomentul dde ffa[, eexista ttrei cc[i dde aa pp[r[si aacest
P[mânt; ==i nnu cconteaz[ ppe ccare oo ffolose=ti. RRealmente.
Pentru cc[ îîmpline=ti aacel pprincipiu ffundamental dde aa îîncer-
ca ttoate pposibilit[ile. ÎÎns[ ccei mmai mmuli ooameni vvor mmuri;
muli vvor uurma, pprobabil, ccalea ÎÎnvierii ==i ppoate cc[ vva eexista
un nnum[r mmai mmic dde ooameni ccare vvor rreu=i ÎÎn[larea. DDar
când aajungi aacolo, ee=ti îîn ttrei ssupra-ttonuri ddiferite. ÎÎns[,
odat[ cce ttoate ssunt aasimilate, nne mmi=c[m ccu ttoii cca oo ssin-
gur[ ffiin[ vvie.
Astfel sspus, nnu eesre nnicio ddiferen[. TTotu=i, ttrebuie ss[
faci ttot cce-i sst[ îîn pputin[. DDac[ ppoi ss-oo ffaci, ttrebuie ss[ oo
faci. DDac[ nnu oo ppoi fface, ee îîn rregul[, ddar mm[car sstr[duie=-
te-tte. FF[ ttot cce ppoi mmai bbine, cca ss[ vvezi ddac[ ppoi. VVei vve-
dea cc[ vvei ffi rr[spl[tit ppentru aasta, îîn ssensul cc[ vvei aavea oo
înelegere lla ccare ccelorlali, ccare nnu aau ff[cut aasta, lle vva ttre-
bui mmult mmai mmult ttimp cca ss[ aajung[.
Dumnezeu ttr[ie=te îîn aabsolut ffiecare ppersoan[. NNu
este pposibil cca uun sspirit ss[ ffie rrespins ssau aaruncat. NNu eeste
114422
posibil, ppentru cc[ ffiecare ffiin[ ddin UUnivers eeste iimportant[
=i eesenial[ ppentru vvia[. NNu vvorbesc ddespre iideea cc[ ssun-
tem aaici ppentru ppuin ttimp, aapoi mmurim ==i ss-aa tterminat. NNu ee
adev[rat. VVorbesc ppentru ppersonalitatea mmea. HHa, hha, hha! LLa
asta mm[ rrefer aatunci ccând sspun cc[ ttoat[ llumea vva ffi bbine.
Totu=i, nnu ssta rrelaxat, pprivind ccum sse ddesf[=oar[ llucrurile. DDe
fapt, ppoi ss[ ffaci ==i aasta ddac[ vvrei. ÎÎn cceea cce mm[ pprive=te,
eu vvreau ss[ oobin ttot cceea cce ppot oobine, ss[ îînv[ ccum ss[
plec ccât dde ssus ppot, ccât dde rrepede ==i ccât dde ddeparte ppot.
Asta eeste ffirea mmea. FFirea tta ppoate ffi ddiferit[, vvrând ss[ sstai
=i ss[ pprive=ti ffilmul. OO ss[ nne vvedem dde ppartea ccealalt[.
Cred cc[ aacestea ssunt ttoate îîntreb[rile. VVreau ss[ vv[
mulumesc ppentru cc[ aai aavut rr[bdare ss[ mm[ aascultai ==i
sper ss[ vv[ ffie ccu aadev[rat dde ffolos. AAm ssperana cc[ aaces-
te rr[spunsuri vv[ vvor aajuta ss[ îînelegei mmai bbine pprocesul
În[l[rii, îînvierii ==i aal mmorii. IIar ddac[ ssuntei iinteresai, ddac[
mai aavei îîntreb[ri, pputem ss[ ffacem uun nnou mmaterial. OO ss[
fac ttot cce ppot, ppân[ ccând vvei îînelege ccu ttoii –– ddar dde-
pinde dde vvoi. DDac[ vv[ fface ppl[cere, aanunai-mm[.
V[ mmulumesc.
La rrevedere.
V[ iiubesc.
V[ mmulumesc.
http://www.youtube.com/watch?v=GoTvmAGyXLI&fe
aturesyoutu.be

73. ca uun „„creuzet>, aastfel îîncât ooamenii sse vvor rreuni lla aacel nni-
vel ==i vvor mmerge aapoi mmai ddeparte, cca oo ssingur[ eentitate, îîn
c[l[toria llor cc[tre uurm[toarea ddimensiune. MMulumesc
foarte mmult.
R: Mulumesc, JJonas. EEi, aaceasta eeste oo îîntrebare
complex[ ==i îîmi ddau sseama cc[ cceva ddin cceea cce aai sspus
c[ aa= ffi zzis eeu nnu eeste ccorect ==i vvoi cclarifica aacest llucru,
când vvoi aajunge îîn aacel ppunct. DDar ccred cc[ vvoi pprezenta ddin
nou aaceste llucruri.
În aacest mmoment, ttotul ee ppreg[tit, ttotul ee ggata ppentru
În[lare, iiar ddac[ nne-aa mmai rr[mas cceva dde ff[cut, eeu nnu ==tiu
sigur ccare eeste aacel llucru. AAcum, ppur ==i ssimplu oo aa=tept[m
pe MMama PP[mânt ss[ ffac[ uurm[toarea mmi=care, ss[ îînceap[
totul –– ==i cchiar ddepinde nnumai dde eea ccând oo vva fface,
întrucât nnoi nnu ==tim. EEste uun llucru ppersonal, nnumai dde eea
=tiut. CCe sse vva îîntâmpla îîns[ eeste ffaptul cc[, oodat[ cce vva
începe aaceasta ÎÎn[lare îîn mmas[ aa PPlanetei, îîn aacest
moment, exist[ ttrei pposibilit[i:
1. Vei ttrece pprin pprocesul dde ÎÎn[lare –– aadic[, llucrul
despre ccare vv[ îînv[ eeu ((se rrefer[ lla îînv[[turile ==i aactiv[rile
din sseminarul TTrezirea IInimii IIluminate nn.t.); îîn ccazul aacestei
metode sspeciale, vvoi îînelegei mmodul îîn ccare ffuncioneaz[
totul îîn iinteriorul ccorpului, vv-aai cconectat iinima ccu ccreierul,
toate rrazele dde llumin[ ssunt aactivate, aal ttreilea oochi vv[ eeste
deschis ==i ffuncionai îîntr-uun mmod ccare eeste ccu aadev[rat
mai ppresus dde ccon=tiina uuman[.
Din aacest ppunct dde vvedere, pputei mmuri ccon=tient; ccu
alte ccuvinte, aatunci ccând vva vveni mmomentul, vvei cconecta
pur ==i ssimplu ttoate aaceste llucruri ==i vvei fface oo rrespiraie, oo
respiraie ffoarte sspecial[, ppe ccare aam nnumit-oo ccea dde-aa
18-aa rrespiraie, ==i ccare eeste ppuin mmai mmult ddecât aatât. CCând
vei fface aacest llucru, ppur ==i ssimplu vvei ddisp[rea ddin ccame-
114455114444
ÎÎnnttrreebb[[rrii ==ii rr[[ssppuunnssuurrii ccuu DDrruunnvvaalloo
–– eeppiissoodduull 55 ––
2211 iiuunniiee 22001122
Bun[ zziua ddin nnou ==i bbine aai vvenit lla ÎÎntreb[ri ==i RR[s-
punsuri. DDe ddata aaceasta, vvom pproceda ddiferit, vvom ffolosi
Youtube ==i îîntreb[rile ppe ccare nni lle-aai ttrimis ppe ee-mmail, aast-
fel îîncât ss[ vvedem ppersoana ccare aadreseaz[ îîntrebarea.
Cred cc[ vva ffi mmai iinteresant.
Î: Prima îîntrebare: BBun[ DDrunvalo, ssunt JJonas, ddin EEl-
veia. ÎÎi mmulumesc mmult ppentru vvolumul mmare dde iinformaii
pe ccare lle ooferi ==i lle îîmp[rt[=e=ti ttuturor ooamenilor, mmulu-
mesc ffoarte mmult, aapreciez ccu aadev[rat ttot cceea cce ffaci. EEu
am o îîntrebare ccu pprivire lla ÎÎn[larea ooamenilor îîn ddimen-
siunea aa 44-aa. PProbabil cc[ aai mmai rr[spuns ==i îînainte lla îîntre-
barea aasta, îîns[ îînc[ nnu îîneleg ttotul ffoarte bbine.
Ai sspus, lla uun mmoment ddat, cc[ nniciun ssuflet uuman nnu
va ffi ppierdut îîn ttimpul ttranziiei, ffiindc[ RReeaua dde CCon=-
tiin[ CChristic[ eeste cconstituit[ ccomplet ==i ttotul aa ffost îîntru
totul aaranjat ppentru ttranziie. CCu ttoate aacestea, aai ddeclarat,
într-uunul ddintre uultimele ttale iinterviuri, cc[ MMer-KKa-BBa ee uun llu-
cru aabsolut nnecesar ppentru aa pputea ffi ccapabili ss[ ttrecem îîn
dimensiunea uurm[toare. AA=a cc[, îîntrebarea mmea eeste uur-
m[toarea: În cce mmoment îî=i vvor aaminti ccei ccare nnu ==i-aau
activat MMer-KKa-BBa ppe pparcursul vvieii llor ss[ oo aactiveze – iar
acest llucru sse vva îîntâmpla ccând îî=i vvor pp[r[si ccorpul ffizic,
când vvor mmuri îîn ddimensiunea aa ttreia, ssau eei ttrec mmai îîntâi
în ooctava aa 88-aa aa ddimensiunii aa ppatra ==i îî=i vvor aaminti aacolo
s[ oo aactiveze? Ai sspus, lla uun mmoment ddat, cc[ ooctava aa 88-aa
(pân[ lla ooctava aa 110-aa aa ddimensiunii aa ppatra) ffuncioneaz[

74. ci ccând mmurim, îîl ll[s[m aaici ==i mmergem mmai ddeparte. ÎÎns[
nu aa=a sstau llucrurile. CCorpul eeste dde ffapt oo iimagine ccare
este ccreat[ ddin iinteriorul ccon=tiinei uumane, iiar oo ppersoan[
care ttrece pprin îînviere ==tie aacest llucru, îîntrucât fface pparte
din ppreg[tirea eei; eea îînelege cc[ ttrupul eeste oo iimagine ==i,
=tiind aacest llucru, îî=i rrecreeaz[ ccorpul cca iimagine, eexact lla
fel ccum eeste aacum, ==i aapoi, mmerge mmai ddeparte.
Ceilali ooameni –– aadic[ mmarea mmajoritate aa ooamenilor
care ssunt ppe PP[mânt aacum –– vvor mmuri ppur ==i ssimplu ppe cca-
lea oobi=nuit[, nnormal[. ÎÎns[ ttotul aa ffost aaranjat îîn aa=a ffel îîn-
cât, aatunci ccând vvor mmuri, ccând vvor aajunge îîn cce-aa dde-aa
10-aa ooctav[ aa ccelei dde-aa ppatra ddimensiuni, aacolo vvor ffi îînv[-
ai ccum ss[-==i rrecreeze ccorpurile, aastfel îîncât ss[ ppoat[ rr[-
mâne aacolo. AAcesta eeste uun pproces ccare nnu aa mmai ffost rrea-
lizat nniciodat[ ccu aadev[rat, îîns[ aa mmai ffost eefectuat îîn aalte
zone aale UUniversului; nnu eeste cceva nnou, iiar eei ==tiu eexact ccum
s[ ffac[ aacest llucru. EEu nnu aanticipez nnicio pproblem[ îîn
aceast[ pprivin[. SS-aar pputea ss[ ffie ccâteva pprobleme, îîns[
de aacele ppersoane sse vvor oocupa eentit[ile ccu iinteligen[
mai îînalt[, ccare lle vvor aajuta ppe pparcurs.
Mai eeste oo ssingur[ cchestiune dde ccare aai aadus vvorba
în îîntrebare, ==i aanume, dde MMer-KKa-BBa. CCa ss[ ffiu ffoarte cclar,
pentru aa pputea eefectua ÎÎn[larea, ttrebuie ss[ aavei MMer-KKa-
Ba aactivat[; ddac[ nnu oo aavei aactivat[, nnu vv[ vvei pputea ÎÎn[la.
Acest llucru eeste vvalabil ==i îîn ccazul ÎÎnvierii –– ttrebuie ss[
avei ccuno=tine ddespre MMer-KKa-BBa, iiar aaceasta ttrebuie ss[
fie aactivat[ îîn jjurul vvostru, ppentru aa pputea îînvia.
+tiu, ccre=tinii nnu vvorbesc ddespre aasta, îîns[, ppotrivit
con=tiinei MMelchizedek, aacest llucru eeste aadev[rat, nnu ppu-
tei fface ttranziia ff[r[ eea. DDac[ nnu aavei MMer-KKa-BBa ccu vvoi,
nu pputei fface aaceste ddou[ llucruri. ÎÎns[ vvei ==ti ccum ss[ mmu-
rii, iiar aacest llucru eeste ddestul dde uu=or dde ff[cut. ÎÎn cceea cce
114477
ra îîn ccare vv[ aaflai. CCred cc[ vva eexista uun fflash cconsiderabil
de llumin[ aasociat ccu aaceast[ pplecare. ++i aai ddisp[rut! PPrin
acest pprocedeu, vvei aajunge îîn ccea dde-aa 112-aa ooctav[. JJo-
nas - ddin vvideoclip - aa vvorbit dde ooctavele aa 88-aa, aa 99-aa ==i aa
10-aa. DDac[ aam sspus vvreodat[ aacest llucru, îînseamn[ cc[ aa
fost oo ggre=eal[ ==i îîmi ccer sscuze. Este vvorba dde ooctavele aa
10-aa, aa 111-aa ==i aa 112-aa aale ccelei dde-aa ppatra ddimensiuni;
acestea ssunt OOctavele uunde nne vvom dduce, iiar ppersoanele
care sse vvor ÎÎn[la sse vvor dduce îîn OOctava aa 112-aa.
2. Cealalt[ pposibilitate eeste ss[ îînviai –– ==i, pprobabil,
muli ccre=tini vvor aalege aacest llucru, ppentru cc[ aa=a aau ffost eei
înv[ai.
3. +i mmai eexist[ oo fform[ dde mmoarte ccon=tient[. MMori ((în
ceea cce-ll pprive=te ppe IIisus, EEl aa ffost, ppractic, oomorât) ==i nnu
conteaz[ ffelul îîn ccare mmori, ffie tte ccalc[ uun ccamion, ffie eex-
plodezi, cchiar nnu aare nnicio iimportan[ –– ppur ==i ssimplu, mmori.
+i iimediat ddup[ cce mmori, eexist[ oo pperioad[ ccuprins[ îîntre
dou[ zzile ==i jjum[tate, ppân[ lla ppatru zzile, îîn ccare ttrebuie ss[
faci ttranziia îîn uurm[torul nnivel dde eexisten[, ccare, îîn aacest
caz, vva ffi aa 111-aa ooctav[ aa ccelei dde-aa ppatra ddimensiuni. ÎÎn
acest ccaz, eexact îînainte dde aa îîncepe ss[ ffaci ddeplasarea
c[tre aacel nnivel dde eexisten[, rrenuni lla ccorp ==i îîncepi ss[ tte
îndrept[i cc[tre ccea dde-aa 111-aa ooctav[ aa ddimensiunii aa ppatra
=i, îîn aacel mmoment, vv[ rrecreai ccorpul ==i îîl lluai ccu vvoi. PPer-
soana ccare eefectueaz[ ÎÎn[larea, fface aacest llucru îîn mmod
automat –– îî=i iia aautomat ccorpul ccu eea. CCând vvei aajunge îîn
cea dde-aa 112-aa ooctav[, vvei ffi îîn aacest ccorp, îîns[ îîntr-oo llume
pe ccare eeste pposibil ss[ nnu oo îînelegei.
Procesul dde ÎÎnviere eeste aaproape iidentic, ccu eexcepia
faptului cc[ vv[ rrecreai ccorpul. CCum pputei fface aacest llucru?
Ei bbine, ccorpul nnu eeste cceea cce ccredem nnoi cc[ eeste.
Cei mmai mmuli ooameni ccred cc[ eeste uun llucru ffizic ==i cc[, aatun-
114466

75. – Ai sspus cc[, ddup[ cce aajungem îîn 44D, mmergem îîn-
tr-uun lloc ccare nnu aam mmai ffost îînainte. EEste aacest lloc CCon=-
tiina TTrinit[ii?
– Un cchanelling dde aacum ccâiva aani dde zzile, dde lla
Gaia, vvorbea ddespre PP[mântul MManifest ==i ccel NNemanifest.
Au aacestea lleg[tur[ ccu rrealitatea iinterioar[ ==i ccu ccea eexte-
rioar[? Mulumesc mmult ==i mmult[ iiubire.
R: Iat[ nni=te îîntreb[ri ddestul dde iinteresante. EE aade-
v[rat cc[ cceea cce ss-aa îîntâmplat îîn mmod nnormal ppân[ aacum
este ffaptul cc[ mmergeam îîn aa ppatra ddimensiune ==i ppetre-
ceam ffoarte mmult ttimp aacolo. AAdic[, mmilioane dde aani, îîna-
inte ss[ mmergem îîn DDimensiunea aa ccincea ssau mmai ssus. DDe
data aaceasta, ee cceva ddiferit, ddin ccauza llucrurilor ccare sse ppe-
trec îîn îîntregul UUnivers –– nnu nnumai aaici, cci ppeste ttot. ++i aap-
ropo, ppe mm[sur[ cce ffacem aaceast[ ttranziie îîn 44D ==i ppe
m[sur[ cce oo ffacem îîn 55D, ttoate nnivelurile ccare ssunt ssub nnoi
vin ==i eele oodat[ ccu nnoi. NNu ffacem ssinguri aacest llucru. EEste
ceva uuniversal, ccare sse îîntâmpl[ îîn îîntregul UUnivers. NNivelu-
rile mmai jjoase sse rridic[ ==i aajungem îîn nnivelurile mmai îînalte,
iar ddin nnivelurile mmai îînalte mmergem ==i mmai ssus.
+i aastfel, lla îîntrebarea ddac[ vvom mmerge îîntr-uun lloc
unde nn-aam mmai ffost îînainte, rr[spunsul eeste DDA. AAm mmai ffost
în ddimensiunea aa ppatra, ppentru cc[ aatunci ccând mmurim mmer-
gem îîn ddimensiunea aa ppatra, iiar aatunci ccând rrena=tem rre-
venim ddin 44D îîn 33D, pprimim uun aalt ccorp, cca ss[ pputem îîncer-
ca ttotul ddin nnou ==i aa îînv[a ccum ss[ mmurim ccon=tient. AAcesta
este ssfâr=itul aacestui îîntreg pproces. ++i îîn aacest mmoment,
vom îînv[a ccu ttoii ccum ss[ mmergem mmai ssus, îîn 44D; lla uun
moment ddat, ttoi nne vvom aafla îîn aacela=i lloc, ppe aaceea=i
pagin[ –– mmoment îîn ccare vvom ttrece îîn ddimensiunea aa 55-aa.
Aceasta eeste oo ddimensiune ff[r[ fform[.
114499
prive=te pprocesul mmorii, aatunci ccând aajungei dde ccealalt[
parte vvor ffi aacolo ppersoane ppreg[tite ppentru vvoi, ccare vv[ vvor
înv[a ffoarte rrapid ttot cceea cce ttrebuie ss[ ==tii. AAcolo pputei
înv[a llucruri ccare aaici aar ddura aani dde zzile, iiar aacolo vvor ddura
doar ccâteva ssecunde. AAstfel, vvei ffi ccapabili ss[ rr[mânei
acolo, ddatorit[ llucr[rii llor dde aa vv[ ssolidifica pprin iintermediul
Mer-KKa-BBei vvoastre.
Nimeni nnu aar ttrebui ss[-==i ffac[ ggriji îîn lleg[tur[ ccu aaces-
te lucruri. TTotul eeste „„aranjat>. FFacei ttot cce pputei mmai bbine,
alegei mmodalitatea dde ccare vv[ ssimii aatra=i ccel mmai mmult;
dac[ ssimii cc[ ÎÎnvierea ee ccea mmai bbun[ ccale, ffacei-oo ppe
aceasta; ddac[ vvrei ss[ eefectuai ÎÎn[larea, ffacei-oo ppe aaceas-
ta. DDac[ nnu ==tii cce ss[ ffacei, ppur ==i ssimplu mmurii, nnu ccon-
teaz[. CChiar nnu eexist[ nnicio ddiferen[. TToi vvei aajunge îîn ccea
de-aa 110-aa ssau aa 111-aa ssau aa 112-aa ooctav[, iiar aacolo, aa=a ccum
a sspus ==i JJonas, sse vva pproduce oo aamestecare aa rrasei nnoas-
tre, oodat[ cce ssuntem ccu ttoii ppe aaceea=i ppagin[. EEu ccred cc[
toat[ llumea vva uurca lla ccea dde-aa 112-aa ooctav[, iiar aacolo sse
va ppreg[ti ppentru oo nnou[ ÎÎn[lare ((=i mmai ssus).
Nu vvom rr[mâne ddoar îîn ccea dde-aa 44-aa ddimensiune, cci
vom cc[l[tori mmult mmai ddeparte dde aacolo. ÎÎn ttermeni uumani,
ne vvor ttrebui aaproximativ ddoi aani dde zzile ppentru aa nne ddezvol-
ta ssuficient dde mmult îîn tt[râmurile ccon=tiinei, aastfel îîncât ss[
fim ccapabili ss[ îînelegem ccum ss[ ccontinu[m aacest pproces.
Îns[, oodat[ cce îîncepem ss[ nne ddeplas[m, nne vvom mmi=ca
foarte rrepede. EEste uun llucru ccaptivant, eeste ccel mmai eextra-
ordinar llucru ccare ss-aa îîntâmplat vvreodat[ aaici, ppe PP[mânt,
iar eeu, ppersonal, dde-aabia aa=tept ss[ sse îîntâmple.
Trecem lla uurm[toarea îîntrebare:
Î: Bun[ DDrunvalo, mmulumesc ppentru cc[ ee=ti cceea cce
e=ti ==i ffaci cceea cce ffaci. AAm ccâteva îîntreb[ri. PPrima îîntrebare:
114488

76. interconectate. NNu ==tiu ddac[ aaceast[ iinformaie tte aajut[ îîn
vreun ffel, îîns[ eeste ttot cce ppot ss[ ffac ppentru aa-i rr[spunde lla
întrebare.
Acum, vvom ttrece lla îîntrebarea uurm[toare:
Î: Bun[ DDrunvalo, mm[ nnumesc SSvetlana, ==i ssunt ddin
Rusia. AAm oo îîntrebare. În ccartea tta FFloarea vvieii, eera vvorba
despre ppersoanele ccu ffoarte ppuine rreîncarn[ri, ccu eexcep-
ia ccazurilor eexcepionale. AAm ccitit mmulte aarticole, mm-aam
uitat lla ddocumentare ==i aam vv[zut cc[ ooamenii sse îîncar-
neaz[ aaesea îîn mmod ccon=tient ==i aar[t[ eexact lla ffel ccum
ar[tau îîn vviaa aanterioar[. AAi pputea, tte rrog ffrumos, ss[ nne
explici mmai mmulte ddespre aacest ffenomen? Mulumesc.
R: Dac[ aam îîneles bbine îîntrebarea ((sunetul nnu eeste
prea bbun), tte iintereseaz[ ccum ppoate ccineva ss[ sse rreîncar-
neze ==i ss[ sse îîntoarc[ aaici, aar[tând eexact lla ffel. AAcest llucru
chiar sse îîntâmpl[ –– ==i sse îîntâmpl[ ddestul dde ddes. AAtunci
când ccineva mmoare, sse rreîncarneaz[ ==i sse îîntoarce aaici;
este cceva ffoarte ssimilar ccu cceea cce vv[ ppovesteam ccu ppuin
timp îînainte. CCorpul eeste oo iimagine, nnu eeste rreal. AAcest llu-
cru ee vvalabil ppentru îîntreaga rrealitate. SStelele, pplanetele ==i
toate llucrurile ppe ccare lle vvedem îîn sspaiul ccosmic nnu ssunt
de ffapt aacolo, cci ttotul eeste uun ttipar aal ccon=tiinei ccreat ddin
interiorul nnostru. ÎÎnelegerea aacestui llucru fface pparte ddin
procesul dde IIluminare ==i ddin pprocesul dde ÎÎn[lare.
Suntem eexact ppe ppunctul dde aa îînelege cce îînseamn[
acest llucru –– iiar aatunci ccând îînelegem ccu aadev[rat, vvieile
noastre sse sschimb[ ppentru ttotdeauna. AAtunci ccând oo pper-
soan[ îînelege aacest llucru –– ==i aajunge îîn ddimensiunea aa
patra –– sse ppoate îîntoarce ==i ppoate ss[-==i ccreeze ccu eexacti-
tate aaceea=i iimagine cca aaceea ppe ccare aa aavut-oo îînainte ==i
s[ aarate lla ffel. CCunosc ccâteva ppersoane ccare aau ff[cut
115511
Trecem ccomplet ddincolo dde ccon=tiina ppolarit[ii ==i
vom ddeveni uuna ccu UUniversul. NNu vva mmai eexista ppersoana
individual[, îîn ttermenii îîn ccare îînelegem nnoi llucrurile aacum.
Ne vvom sschimba rradical, îîntr-uun aalt nnivel dde eexisten[, =i nne
vom sschimba ccontinuu, dde ppeste 1100.000 dde oori, lla aalte
niveluri dde eexisten[, ddespre ccare nnimeni dde ppe PP[mânt nnu
are nnicio iidee ccum vvor ffi… ppoate ddoar uunele ppersoane…
dar ccu ssiguran[ gguvernele ==i rreligiile nnu aau nnicio iidee.
Mergem cc[tre uun nnivel mmai îînalt ==i dde aaici vvom ttran-
scende cc[tre uun aalt nnivel dde eexisten[, ccare eeste îîn aafara ttu-
turor llucrurilor ppe ccare lle ccunoa=tem aacum. AAceasta eeste oo
imens[ bbinecuvântare. SSper cc[ i-aam rr[spuns lla îîntrebare.
Mergem uundeva uunde, ccu ssiguran[, nnu aam mmai ffost îînainte.
Dac[ vvorbim ddespre PP[mântul MManifest ==i NNemani-
fest, aacestea eexist[ –– îîns[ eexist[ mmai mmulte ppuncte dde vve-
dere îîn aacest ssens. PPutem vvorbi ddespre llumile pparalele;
este oo iidee aa ooamenilor dde ==tiin[, îîns[ eei nnu ==tiu eexact
dac[ aaceast[ iidee eeste aadev[rat[ ddin ppunct dde vvedere ==ti-
inific. EEi îînc[ îîncearc[ ss[ îîneleag[ aacest cconcept.
Îns[, pprivind dde lla uun aalt nnivel –– uun nnivel ppe ccare nnoi îîl
cunoa=tem cca ffiind aadev[rat –– pputem vvorbi ddespre llumile
interioare ==i ccele eexterioare. ÎÎn aacest mmoment, ==tiina nnu aare
nicio îînelegere aasupra aacestora. PP[mântul ==i ttoate sstelele
care eexist[ îîn jjurul llui îîn ccosmos rreprezint[ oo vvariant[ aa PP[-
mântului MManifestat. ÎÎns[, îîn[untrul PP[mântului, mmai eexist[
înc[ uun sset dde sstele, ccare ssunt iidentice ccu ccele ddin aafar[,
dar aau llegi ddiferite ddup[ ccare ffuncioneaz[. IIar îîn aacel lloc,
exist[ uun aalt PP[mânt. EEu aam eexperimentat aacest llucru îîn
mod ddirect ==i îîl ==tiu ccu ccertitudine, îîns[ ==tiina nnu aare ccuno=-
tin[ ddespre eel.
Exist[ ddou[ pplanete –– uuna ppe ccare ssuntem aacum ==i
înc[ uuna, ssimilar[ ccu aaceasta, cchiar iidentic[ –– iiar eele ssunt
115500

77. c[tre MMicul SSpaiu ddin IInim[. AAstfel, lle pputei vvedea, ddac[
v[ uuitai lla cceea cce aa ddescoperit SStanford; iiar ddac[ vv[ uuitai
la ffelul îîn ccare ssunt fformate aaceste sspaii, uunul îîn[untrul cce-
luilalt, vvei aavea oo iimagine ==i oo îînelegere ffoarte bbun[ aasupra
modului îîn ccare eexist[ eele îîn mmod ffizic, îîn iinteriorul ccorpului.
Atunci ccând oo ppersoan[ aafl[ ddespre aaceast[ ssacrali-
tate ddin iinteriorul ss[u ==i îî=i pp[r[se=te ccreierul, cc[l[tore=te ==i
intr[ îîn SSpaiul SSacru aal IInimii ppentru aa aajunge lla MMicul SSpa-
iu ddin IInim[; îîntotdeauna vva ttrebui ss[ ttreac[ mmai îîntâi pprin
Spaiul SSacru, ppentru cc[ aacesta eeste ccâmpul eexterior –– ddeci
treci pprin eel ==i aapoi iintri îîn MMicul SSpaiu, ddeoarece eeste ccu-
prins îîn ccel eexterior. ÎÎn cconcluzie, aaceasta eeste nnatura rrea-
lit[ii ddin jjurul iinimii nnoastre. SSper cc[ rr[spunsul mmeu tte
ajut[. OOK, ss[ ttrecem lla aa ddoua îîntrebare:
Î: Care eeste ddiferena ddintre aa fface uun pprogram pprin
intermediul MMer-KKa-BBei ==i aa ttr[i îîntregul pproces ccreator ddin
Micul SSpaiu aal IInimii?
R: Este oo îîntrebare ffoarte bbun[. AAtunci ccând îîi ppro-
gramezi MMer-KKa-BBa… ddeci aavem uun ccâmp eexterior, ccare
este iimens, aare aaproximativ 118 mm îîn ddiametru, mmult mmai
mare ddecât ccâmpul iinimii, ddespre ccare aam vvorbit mmai dde-
vreme… ==i iimediat cce aacest ccâmp eeste ccreat îîn jjurul
vostru, pputei îîncepe ss[ vv[ pprogramai MMer-KKa-BBa. PPro-
gramarea MMer-KKa-BBei eeste eexact lla ffel cca aatunci ccând ppro-
gramai uun ccristal –– îîi sspunei ss[ ffac[ cceva –– inei ccristalul
în mmân[, vv[ uuitai lla eel ==i îîi sspunei ss[ ffac[ cceva, iiar eel îînce-
pe iimediat ss[ ffac[ aacel llucru. NNu vv[ vva fface ggreut[i, zzi-
când cc[ „„poate vvoi îîncepe mmâine ss[ ffac aacest llucru…>, cci,
instantaneu, îîncepe ss[ ffac[ cceea cce ii-aai sspus.
Mer-KKa-BBa vvoastr[ eeste ==i eea ccristalin[. EEste oo sstruc-
tur[ ccristalin[ ccare sse aafl[ îîn jjurul ccorpului vvostru, eeste vvor-
ba dde ddou[ fforme ggeometrice ccare sse rrotesc, uuna îîntr-uun
115533
acest llucru ==i eeste eextraordinar; eei aarat[ eexact lla ffel. DDe oobi-
cei, nnu sse îîntâmpl[ aa=a, ppentru cc[ ooamenii nnu îîneleg aacest
lucru, iiar aatunci ccând sse rreincarneaz[, iiau oorice gg[sesc ==i
î=i fformeaz[ aastfel nnoul ccorp.
Este îîns[ ffoarte pposibil –– ==i nnu nnumai pposibil, cci sse îîn-
tâmpl[ ddestul dde ddes - ss[ sse rreincarneze aar[tând lla ffel cca
în vviaa pprecedent[. ÎÎns[, ppentru cca ppersoana ss[ ffie ccapa-
bil[ ss[-==i rrecreeze ccorpul eexact cca ccel ddin vviaa aanterioar[,
ea ttrebuie ss[ aaib[ ccunoa=terea ==i îînelegerea mmodului îîn
care ffuncioneaz[ aacest llucru, ttrebuie ss[ îîneleag[ cc[ eeste
doar oo iimagine ==i cc[ ppoate ss[ oo rrecreeze. AAsta ppresupune
s[ ffie vvorba dde oo ppersoan[ ffoarte eevoluat[, oo ppersoan[ ccu
o ccon=tiin[ ffoarte îînalt[. SSper cc[ i-aam rr[spuns lla îîntrebare.
Întrebarea uurm[toare:
Î: Bun[ DDrunvalo, ssunt JJim, ddin BBelgia. TTrebuie mmai
întâi ss[-i mmulumesc ppentru ttot cce ffaci. AAm ddou[ îîntreb[ri.
– Care eeste ddiferena ddintre SSpaiul SSacru aal IInimii ==i MMicul
Spaiu ddin IInim[?
R: Exist[, îîn mmod ccert, ddou[ zzone ddiferite dde ccon=-
tiin[ îîn[untrul iinimii, iiar uuna eeste îîn[untrul cceleilalte. AAstfel,
Spaiul SSacru eeste mmai mmare ==i eeste eexterior, iiar MMicul SSpa-
iu ddin IInim[ eeste uun sspaiu mmai mmic ==i sse aafl[ îîn[untrul ppri-
mului SSpaiu. EEste dde ffapt uun ccâmp ttoroidal. AAceste ccâm-
puri ttoroidale aau ffost ddescoperite dde cc[tre IInstitutul HHeart-
Math, dde lla UUniversitatea SStanford, CCalifornia, ccare aa ffost
capabil ss[ ccartografieze aaceste sspaii.
Este vvorba dde uun ccâmp mmagnetic cce îînconjoar[ ccor-
pul, uun ttorus ccare vvine ddin iinim[, eeste iimens, aare aaprox. 22,5
– 33 mm îîn ddiametru, iiar aacest ccâmp eeste ggenerat dde cc[tre
Spaiul SSacru aal IInimii.
Mai eexist[ uun ccâmp ttoroidal îîn[untrul aacestui ccâmp
mare, ccare eeste mmult mmai mmic, iiar aacesta eeste ggenerat dde
115522

78. prindere –– ==i nnu mmerit[. EEste uun mmod dde aa ccrea ffoarte ddefici-
tar, ddeosebit dde pprost.
Îns[, ddac[ ccreai ddin IInim[, aacolo sse aafl[ CCâmpul dde
Con=tiin[ aal UUnimii, ccare nnu ccreeaz[ uun ccâmp nnegativ ==i
unul ppozitiv, cci ccreeaz[ nnumai ccâmpul ppozitiv ((de aacolo ppu-
tei ccrea nnumai ddin UUnime) ==i ee îîn rregul[. DDac[ ffacei aacest
lucru ==i ccreai ddin MMicul SSpaiul ddin iinteriorul IInimii vvoastre,
s[ ==tii cc[ aacesta eeste mmodul ppotrivit dde aa oo fface, îîns[ nnu ee
acela=i llucru ccu aa ccrea ddin MMer-KKa-BBa. MMer-KKa-BBa nnu ccre-
eaz[ nnimic, cci ppur ==i ssimplu fface llucruri ppentru vvoi; dde
exemplu, vv[ ppoate pproteja… ppur ==i ssimplu fface cceea cce
vrei ss[ ffac[ ppentru vvoi, ddar aasta nnu îînseamn[ aa ccrea. EEste
ca uun sslujitor ssau cca ccineva ccare vv[ aajut[. AAtunci ccând ccreai
din iinim[, eefectiv lluai ddin vvid ==i ccreai cceva cce nnu aa mmai eexi-
stat îînainte ==i îîl aaducei îîn rrealitate. EEste uun llucru ccu ttotul ddi-
ferit. ++tiina vvede cc[ îîn ffelul aacesta aa aap[rut îîntregul UUni-
vers, ddintr-oo ff[râm[ aatât dde mmic[, cce nnici mm[car nnu ppoate ffi
v[zut[, ccare aa aap[rut ddin vvid; îîntregul UUnivers aa aap[rut dde
acolo. PPutei ccontinua ss[ ffolosii aacest pproces lla nniveluri
mai mmici, ddac[ ddorii ==i ddac[ cchiar îînelegei ccu aadev[rat
ceea cce ffacei. OOK, uurm[toarea îîntrebare
Î: Bun[, aam oo îîntrebare. Zilele ttrecute, mmi ss-aa ff[cut oo
citire aa aaurei ccorpului, ==i mmi ss-aa sspus cc[ aam ccâiva gghizi
spirituali ccare nnu ssunt uumani, cci AArcturieni ==i nnu ppot ss[ gg[-
sesc nnicio iinformaie ddespre aarcturieni.
R: OK. EEi bbine, AArcturienii rreprezint[ uunul ddintre ssiste-
mele ssolare dde ccâmp eenergetic ccare ssunt cconectate ccu
P[mântul. MMai ssunt mmulte aaltele, pprincipalul ssistem ffiind ssi-
riusienii, aapoi ppleiadienii. AAcestea ssunt ccele ddou[ ssisteme
cu ccare mmajoritatea ooamenilor aau oo lleg[tur[.
Arcturienii ssunt ppuin ddiferii, ffiind ccu mmult mmai aavansai
decât ssiriusienii, iiar îîn pprezent, ppleiadienii ttocmai îînva[
115555
sens ==i ccealalt[ îîn ccel[lalt ssens, ccreând aacest ccâmp. AAtunci
când vv[ uuitai lla ccâmpul vvostru MMer-KKa-BBa ssau vv[ ggândii lla
el ==i vv[ cconcentrai aatenia aasupra llui, ccerându-ii ss[ ffac[
ceva, aacesta vva fface aacel llucru. VVa fface ppur ==i ssimplu aacea
aciune. DDac[ îîi ccerei, ss[ zzicem, ss[ bblocheze ttoate lliniile
Hartman, lliniile dde ccâmp eenergetic ccare sse aafla îîn PP[mânt
=i ccare ssunt nnegative ddin ccauza ooamenilor, aatunci eel lle vva
bloca. AAceasta eeste nnatura MMer-KKa-BBei.
Îns[, aatunci ccând vvorbe=ti ddespre iintrarea îîn MMicul
Spaiu ddin IInim[ ==i pposibilitatea dde aa ccrea dde aacolo, aacest
lucru eeste cceva ccu ttotul ddiferit –– ccomplet ddiferit. PPentru aa
putea fface cceea cce vv[ ppropunei, ttrebuie mmai îîntâi ss[ aavei
deja MMer-KKa-BBa aactivat[, aastfel îîncât ppersoana rrespectiv[
s[ aaib[ ddeja MMer-KKa-BBa ddezvoltat[ ==i ss[ oo îîneleag[. ÎÎns[
locul dde uunde aau aap[rut ttoate llucrurile ddin ccreaie eeste MMi-
cul SSpaiul ddin IInim[. OOrice llucru ccare eexist[ aa vvenit ddin
Micul SSpaiu ddin IInima VVoastr[. PPentru cc[ iinima vvoastr[
este uuna ccu ttoate MMicile SSpaii aale ttuturor ffiinelor vvii ccare aau
inim[ îîn ccadrul eexistenei. ++i dde aacolo aa aap[rut ttoat[ ccrea-
ia. AAcesta eeste uun pproces ccu ttotul ddiferit ==i aar llua mmult ttimp
s[-ll eexplic, îîns[ ee uun pproces dde ccreaie ==i aastfel, dde aacolo,
putei ccrea llucruri ddin nnimic.
+tii CCD-uul ccu ffilmul SSecretul, ccare aa ff[cut îînconjurul
lumii, ccare aa ccâ=tigat mmiliarde dde ddolari, nnu mmai ==tiu eexact;
acel ffilm vv-aa ooferit oo mmodalitate dde aa ccrea ddin ccreier –– llucru
care eeste eextrem dde ppericulos. ++i cchiar ddac[ aai îînv[at ccum
s[ ffacei aasta, eeu vv[ sspun cchiar aacum ss[ nnu oo ffacei, ppen-
tru cc[ oo ss[ vv[ ppar[ rr[u, îîntrucât ccreierul vvostru eeste ppolari-
zat ==i ppentru oorice ccreaie ddin ccreier, ddac[ îînelegei ccum
funcioneaz[ ccreaia ddin ccreier, vvei pprimi cceea cce vvrei, îîns[
vei pprimi ==i cceea cce nnu vvrei, llucru ccare vv[ vva llua pprin ssur-
115544

79. 115577
cum ss[ aajung[ lla nnivelurile dde ccon=tiina lla ccare aarcturienii
se gg[sesc dde mmult[ vvreme. DDin aaceast[ pperspectiv[, aarctu-
rienii ssunt mmult mmai aavansai. DDe oobicei, eei nnu llucreaz[ ccu
foarte mmuli ooameni dde ppe PP[mânt, ppentru cc[… ddac[ eei llu-
creaz[ ccu ttine, aar îînsemna cc[ ee=ti uun ssuflet ddestul dde eevo-
luat, ppentru cc[ llucrurile îîn ccare ssunt eei iimplicai… eei ssunt
fiine dde LLumin[, eei ffuncioneaz[ dde lla uun nnivel ppe ccare nnoi
nu pprea pputem ss[-ll ddiscut[m, ppentru cc[ sse aafl[ îîn aafara îîn-
elegerii uumane. CChiar ddac[ aam ttranspune îîn ccuvinte, ttot nnu
am îînelege mmare llucru… aastfel, eei ssunt ccreatori… pputem
spune cc[ ssunt ccreatori ccare ffuncioneaz[ ddin vvid, ccare ssunt
capabili ss[-==i ccreeze rrealit[ile ppe pparcurs; ssecund[ ccu sse-
cund[, ccu ffiecare rrespiraie, eei îî=i ccreeaz[ îîntreaga rreali-
tate. EEi ==tiu aacest llucru, ssunt ccomplet ccon=tieni dde aacest
lucru ==i ==tiu ccum ss-oo ffac[.
Prin uurmare, ddac[ ee aadev[rat cceea cce mmi-aai sspus îîn
leg[tur[ ccu ccitirea aaurei ccorpului tt[u, aatunci eeste oo mmare bbi-
necuvântare ffaptul cc[ AArcturienii llucreaz[ ccu ttine. SSper cc[
r[spunsul mmeu tte vva aajuta.
Acesta eeste ssfâr=itul îîntreb[rilor ddin aacest eepisod.
V[ mmulumesc ==i vv[ rrog ss[ ttrimitei mmai mmulte îîntreb[ri,
întrucât aam pprimit nnumai ccâteva dde aaceast[ ddat[ ==i nne-aar
pl[cea ss[ pprimim mmult mmai mmulte, cca ss[ pputem aavea oo eemi-
siune mmai bbun[ ==i mmai llung[ ppentru vvoi. PPunei îîntreb[rile
pe ccare lle aavei ppe yyoutube ==i nnoi lle vvom pprelua dde aacolo.
O ss[ ffac nni=te aanunuri aacum, ppentru cc[ llucr[m îîn
mod cconstant ppentru aa vv[ ooferi ttot mmai mmulte iinformaii ddes-
pre cceea cce sse îîntâmpl[, aastfel îîncât llucrurile ss[ ffie ccât mmai
clare ppentru vvoi. ÎÎn vviitor, vvom ppune ssubtitr[ri îîn aalte llimbi lla
aceste ÎÎntreb[ri ==i RR[spunsuri ==i lla ttoate îînregistr[rile vvideo.
Vom îîncepe ccu llimba sspaniol[, aapoi vvom ttrece, ttreptat, ==i
la aalte llimbi.
115566
De aasemenea, aam îînceput ss[ ccreez eepisoadele dde
Conversaii pprin iintermediul uunui sstudio dde ffilm[ri, iiar pprimul
dintre eele eeste ccu CCarl GGarrison, iiar aacest eepisod eeste
acum ddisponibil ppe wwww.drunvalo.net. VV[ sspun dde aacum
c[ vva ttrebui ss[ îîncas[m nni=te bbani ppentru aaceast[ sserie,
datorit[ ccosturilor dde pproducie. VV[ vvoi ooferi ggratuit ttot cceea
ce ppot, îîns[ uunele ddintre eele nnecesit[ mmai mmult[ pprocesare
=i mmai mmult ttimp, aa=a cc[ vva ccosta mmai mmult, îîns[ vva ffi iieftin.
Va ffi cceva dde ggenul 11,99 $$ ssau 999 dde cceni. DDoar aatât ccât
avem nnevoie cca ss[ ppl[tim ppentru ccosturile iincredibile ppe
care lle ppresupune aaceast[ pproducie.
Vom ccrea, dde aasemenea, oo aalt[ eemisiune –– îînc[ nnu-ii
=tim nnumele –– îîns[ nnu vva ffi oo eemisiune ccu îîntreb[ri ==i rr[s-
punsuri ==i nnici ccu iinterviuri, cci vvoi aaborda uun aanumit ssubiect
=i vvoi vvorbi ddespre eel îîn ddetaliu. VVom fface aacest llucru ccât
mai ccurând.
Apoi, cca ss[ vv[ ffac oo aactualizare ccu pprivire lla sstudio,
acest sstudio eeste uunul ffoarte mmic, dde-aabia ddac[-mmi îîntind
braele ==i aajung ddeja lla pperei, îîns[ nnoul sstudio, ccare vva ffi
mult mmai mmare ==i mmai ssofisticat, sse aafl[ îînc[ îîn sstadiu dde
construcie ==i ppare cc[ vva ffi ggata lla ssfâr=itul llui iiulie ssau ppoate
c[ vvom iintra ==i îîn aaugust, ddar ssper cc[ nnu. ÎÎn aacel mmoment,
vom aavea uun sstudio mmult mmai bbun ddecât ccel dde aacum ==i
vom aavea oo ccalitate mmult mmai bbun[ aa llucrurilor ppe ccare lle
facem aaici. EEste ccaptivant, aabia aa=tept ss[ ffie ttotul ggata!
În oorice ccaz, vv[ mmulumesc ddin nnou, ppentru ttot, ppen-
tru ttot ssprijinul vvostru, ppentru ttoat[ iiubirea ppe ccare mmi-oo oofe-
rii ==i ppentru mmunca ppe ccare oo ffacei, ==i ssper ddin ttoat[ iinima
c[ cceea cce ffacem aaici vva aajuta, vva fface llucrurile mmai uu=oare
pentru vvoi, ppe mm[sur[ cce llumea îîncepe ss[ ttreac[ îîntr-uun aalt
nivel dde eexisten[.
http://www.youtube.com/watch?v=Z0jo4bdEoqg

80. Multe ddintre eele sse rrefer[ lla eexistena uunui SSoare CCentral, lla
faptul cc[ îîntregul UUnivers eeste cconinut îîntr-uun ssingur SSoare.
+i ee ccam aacela=i llucru ccu cceea cce ttocmai aai îîntrebat. CCând
spunem cc[ eeste îîn nnoi, cceea cce eeu aam ddescoperit eeste ffap-
tul cc[, îîn iinteriorul nnostru, aavem uun sspaiu aaflat lliteralmente
în iinteriorul iinimii, iiar îîn aacest sspaiu –– dde ffapt, aacest sspaiu
este pprodus dde uun ccâmp ttoroidal –– sse gg[se=te uun aalt sspa-
iu, ppe ccare sscrierile aantice ll-aau nnumit „„Micul SSpaiu>. IIar îîn
acest SSpaiu MMic eexist[ oo llumin[, ccare ee sstrâns llegat[ dde
procesul dde ccreaie. DDac[ îînelegem cce rreprezint[ aacel
Spaiu MMic ddin IInim[ ==i ccum ffuncioneaz[ eel, nnoi, cca ffiine
umane oobi=nuite, ccare mmerg ppe sstrad[ ==i aau nnevoie dde
hran[, pputem ccrea ttotul, aabsolut oorice, ddin mmomentul îîn
care ==tim ccu aadev[rat cce eeste eel. SSuntem ccreatori, cchiar
asta ssuntem.
În aafar[ dde SSoarele CCentral, mmai eexista uun SSoare îîn
acest UUnivers, ddespre ccare mmaya=ii sspun cc[ sse nnume=te
Hunab KKu, ccare cconstituie aaxa ccentral[ îîn jjurul cc[reia sse
rote=te îîntregul UUnivers ==i cc[ eeste uun ttipar, uun mmodel, aaceas-
t[ form[ cconstituind pprocesul dde CCreaie îînsu=i. VVreme îîn-
delungat[, nnoi nnu aam ccrezut aacest llucru –– dde=i mmaya=ii îîl
=tiau dde mmii ==i mmii dde aani. OOamenii dde ==tiin[ aamericani aau
descoperit, îîn uurm[ ccu aaproape zzece aani, cc[ eexist[ oo aax[ cce
trece pprin aabsolut oorice, pprin ttoate fformele dde vvia[ ==i pprin
toate sstelele. EEa ttrece pprin ttoate, lla uun uunghi ffoarte pprecis.
Este iinteresant dde oobservat uunde aanume cconduc
toate aacestea. SSe ppare cc[ vvine dde nnic[ieri ==i sse dduce nni-
c[ieri. NNu eeste nnimic sspecial. ÎÎns[ eeste ccentrul aa ttot cceea
ce aa ffost ccreat; ttotul sse îînvârte îîn jjurul aacestei aaxe ccentrale.
Iar ==tiina aa ddescoperit cc[, ddac[ pproiectezi llumin[ îîn jjosul
acestei aaxe –– ssau ppe oo aax[ pparalel[ ccu aaceast[ aax[ ccen-
tral[ aa ttot cceea cce eexist[ –– llumina sse ddeplaseaz[ ccu vviteze
115599115588
ÎÎnnttrreebb[[rrii ==ii rr[[ssppuunnssuurrii ccuu DDrruunnvvaalloo MMeellcchhiizzeeddeekk
–– eeppiissoodduull 66 ––
1144 aauugguusstt 22001122
Bun[ zziua, ttuturor!
Sunt DDrunvalo MMelchizedek.
Avem aazi oo nnou[ sserie dde îîntreb[ri ==i rr[spunsuri. AA=
dori ss[ vv[ oofer ccâteva iinformaii lla zzi ddespre sstudioul ppe
care îîl ccre[m. SSunt ffoarte eentuziasmat dde eel, ddeoarece vv[
vom pputea ooferi llucruri ppe ccare, mmomentan, nnu lle pputem
face. DDoresc, aa=adar, ss[ vv[ aanun cc[ aacum nne aapropiem
cu ppa=i îîncei, ddar ssiguri, dde cceea cce nne-aam ppropus. PPe eec-
ran vva aap[rea aacum pprima ppersoan[. CCred cc[ îîn ssesiunea
de îîntreb[ri dde aazi ssunt îîn jjur dde 110 ppersoane ==i vvom vvedea
ce aau dde sspus. AA=adar, pprima ppersoan[.
Î: Bun[, DDrunvalo. MM[ nnumesc MMichael. SSunt ddin PPo-
lonia. ÎÎn pprimul rrând, îîi mmulumesc ppentru mmunca tta, ccare
ne iinspir[ ==i nne aajut[ ffoarte mmult. CContinu[ ss[ oo ffaci! Între-
barea mmea sse rrefer[ lla pplanul eexistenei ccare aa ffost, ccând-
va, oo sstea. În ccea dde-aa ddoua ccarte aa ssa, sscriitoarea BBarbara
Hand BBrennan, îîmpreun[ ccu gghidul ss[u sspiritual nnon-ffizic,
descriu cceva ppe ccare eei îîl nnumesc SSteaua CCentral[. DDac[
ai iinformaii ssau eexperiene ddespre aacest ssubiect, tte rrog ss[
ni lle îîmp[rt[=e=ti, ooferindu-nne ccât mmai mmulte ddetalii pposi-
bile. ÎÎi mmulumesc ffoarte mmult ==i ssper ss[ ppoi rr[spunde lla
aceast[ îîntrebare, aa=a ccum oo ffaci dde ffiecare ddat[.
R: În rregul[, MMichael, îîi mmulumesc. IIdeea uunei sstele
centrale ccare aare lleg[tur[ ccu eesena nnoastr[ eeste sstr[-
veche. SSunt mmulte cconcepte ==i iidei ddespre aacest ssubiect.

81. care oom dde ppe aacest PP[mânt. IInstruciunile ppe ccare lle-aam
primit aau sspus cca eeu ss[ aajung lla aanumii ooameni ddin llume,
pentru cc[ aace=tia ssunt ccei ccare vvor rreu=i ss[ ffac[ ttrecerea
într-oo mmanier[ ddiferit[ dde ccea aa ttuturor ccelorlali –– iiar aaces-
ta eeste uun eelement iimportant.
Cei mmai mmuli ooameni vvor mmuri. DDe rregul[, aatunci ccând
mor, eei sse dduc îîn ddimensiunea aa ppatra, dde uunde îî=i rreiau
ciclul, rrevenind ppe PP[mânt, ddeoarece nnu aau ccrezut îîn MMer-
Ka-BBa pproprie ==i nnu aau mmurit ccon=tient. IIar aatunci, ttrebuie ss[
o iia dde lla ccap[t. VVor ccontinua ss[ ffac[ aacest llucru ppân[ cce
vor îînelege. ++i oo vvor fface dde ffiecare ddat[ îîntr-uun ttrup ddife-
rit. ÎÎns[, lla cceea cce tte-aai rreferit ttu, aambele cchestiuni ssunt
corecte. EEi vvor mmerge aacolo, îîn aal zzecelea ssupraton ddin 44D,
unde vvor aa=tepta uun ttimp, ppân[ cce ttoi cceilali vvor ffi aadunai
de ppartea ccealalt[ –– mmoment îîn ccare vvor vveni ooameni ccare
îi vvor îînv[a cce aau nnevoie ss[ ==tie ==i îîncotro ss[ mmearg[ ddin
acel lloc.
Repet, îîn ddecursul aacestui pproces nnimeni nnu vva aavea
de ssuferit. NNu eeste pposibil ss[ ssuferii. CChiar nnu eexist[ vvreun
motiv ss[ vv[ ffie ffric[, ppoate ddoar ss[ ffii uu=or aagitai –– cceea cce
este nnormal –– îîns[ vvom ttrece ccu bbine pprin aacest pproces.
2) AAi mmenionat cc[ aai mmai ffost dde ddou[ oori ppe aaceast[
planet[. PPoate cc[ nne-aar ffi dde ffolos, ddac[ sse ppoate, ss[ nne
împ[rt[=e=ti dde cce aai rrevenit. SS[ ffie ddin ccauza lleciilor ppe
care nnu i lle-aai pputut îînsu=i ==i ddin ccare nnoi pputem îînv[a ssau
pentru cc[ i-aai ddorit ss[ aajui, aa=a ccum oo ffaci aatât dde bbine?
R: Urm[toarea îîntrebare sse rrefer[ lla rrevenirea mmea
pe aaceast[ pplanet[. NNu aam ddiscutat dde pprea mmulte oori ddes-
pre aacest llucru. DDe rregul[, sspun cc[ aam ffost oo ssingur[ ddat[
aici. LLa ccea dde-aa ddoua vvenire –– aam vvenit îîn 11840 –– mm-aam
al[turat rrasei uumane îîn 11850, mm-aam nn[scut nnormal îîntr-uun
116611
diferite. TTotal ddiferite. MMaya=ii sspun îîns[ cc[ ddin aacest ttipar
a ffost ccreat[ aaceast[ aax[ ==i cc[ aabsolut oorice llucru eexistent
reflect[ aacest ttipar, ccare sse rreg[se=te îîn HHunab KKu.
Prin uurmare, ssunt ddescrieri ddiferite aale aaceluia=i llucru.
Da, ssuntem eeterni. NNu vvom mmuri nniciodat[. AAm eexistat ddin-
totdeauna, vvom ccontinua ss[ eexist[m –– ==i nnu vva eexista nnicio
clip[ îîn ccare ss[ nnu eexist[m. SSuntem ddeja nnemuritori –– ffie cca
o ==tim ssau nnu. PProbabil cc[ ddoar aatâta ppot sspune aacum rre-
feritor lla aacea sstea. CCând aai sspus BBarbara HHend BBrennan,
nu ==tiu ddac[ tte-aai rreferit lla BBarbara BBrennan ssau lla BBarbara
Hand CClaw, uuna ddin ccele ddou[ –– nnu ssunt ssigur lla ccare ddin
ele tte-aai rreferit. MMulumesc MMichael.
Putem ttrece lla îîntrebarea uurm[toare, ss[ vvedem ddes-
pre cce ee vvorba?
Î: Bun[, DDrunvalo. AA= ddori mmai îîntâi ss[-i mmulumesc
pentru mmunca tta. SSunt uun mmare aadmirator aal tt[u ==i ccred cc[
ceea cce îîmi pplace ccel mmai mmult lla ttine eeste aacest eentuziasm
de ccopil ppe ccare îîl aai, ccare mm[ îînvigoreaz[ ==i ppe ccare ss-aar
putea cca aali iinstructori ss[ nnu-ll aaib[. ÎÎi mmulumesc ppentru
asta. AAm ccâteva îîntreb[ri:
1) AAi pputea eexplica cce aai vvrut ss[ sspui aatunci ccând aai
afirmat cc[, îîn mmomentul sschimb[rii, ccei ccare nnu ==i-aau aacti-
vat MMer-KKa-BBa pproprie vvor ffi iinstruii rrapid îîn ppartea ccealal-
t[ ==i ccând aai sspus, ccu aalt[ oocazie, cca eei vvor ttrece, uun ttimp,
printr-oo pperioad[ dde iincon=tien[? DDac[ mm[ ppoi ll[muri ccu
aceste llucruri.
R: În lleg[tur[ ccu pprima îîntrebare, ddespre aacei ooameni
care nnu ==i-aau ddezvoltat MMer-KKa-BBa ==i cce sse vva îîntâmpla ccu
ei aatunci ccând vva îîncepe pprocesul ÎÎn[l[rii.
Viaa ==tie ddeja cc[ ccei mmai mmuli ooameni nnu vvor pputea
face aacest llucru. EEu nnici mm[car nnu îîncerc ss[ aajung lla ffie-
116600

82. mult –– ddoar 117 aani ==i jjum[tate –– ddup[ ccare ttotul ss-aa ff[cut
praf ==i ppulbere ==i ss-aa rrevenit lla ccalea vveche.
Prin uurmare, aam bbeneficiat dde uun sscurt iinterval dde
timp îîn ccare nnoi aam pputut mmodifica llucrurile dde oo aasemenea
manier[ îîncât ss[ nnu eexiste nnum[rul mmare dde pprobleme
complexe ppe ccare îîl aavem aast[zi. DDar, ddin pp[cate, ttoi ttre-
cem pprin pprobleme ccomplexe. AAsta-ii vviaa! VVom ffi bbine.
Aceasta ee ppovestea rreferitoare lla aa ddoua îîntrebare.
3) CCea dde-aa ttreia îîntrebare ppe ccare oo aam sse rrefer[ lla
unele mmateriale aale VVirginiei EEssene. EEa mmeniona cc[, îîn
1972, cconduc[torii fforelor îîntunecate ddeja rreprograma-
ser[ SSoarele nnostru ==i cc[ aa ffost nnecesar cca fforele LLuminii
s[ iintervin[ ppentru aa ccrea oo hhologram[ îîn jjurul pplanetei.
Exist[ cceva aadev[r îîn aaceste iinformaii – =i, ddac[ dda, aasta
înseamn[ ccumva sschimb[rile cce sse pproduc ddeja ==i ffaptul
c[ ssuntem ooarecum pprotejai, ppân[ cce vvom ffi ppreg[tii?
Mulumesc mmult ppentru rr[spunsurile ttale. ÎÎi aapreciez mmult
activitatea ==i ppoate nne vvom rrevedea ccândva.
R: Acum, llegat dde ccea dde-aa ttreia îîntrebare, tte-aai rrefe-
rit lla VVirginia EEssene, ccare aa aafirmat cc[ oo pparte ddin fforele
întunericului aa ccreat oo hhologram[ îîn jjurul pplanetei. EEi bbine,
este eevident cc[ VVirginia nnu aa ==tiut îîntregul aadev[r.
Da, îîn jjurul PP[mântului aa ffost iinstalat[ oo hhologram[,
dar nnu dde cc[tre fforele îîntunecate, cci dde cc[tre TTat[l nnostru,
partea mmasculin[ aa rrasei uumane ccare nne-aa ccreat, rrasa ssiriu-
sian[. IIar eei aau vvenit aaici cca ss[ aanalizeze ccare eeste pproblema.
Poate ==tii cc[ lla aacea vvreme, SSoarele nnostru sse ttrans-
form[, ddintr-uun ssoare bbazat ppe hhidrogen, îîntr-uunul bbazat ppe
heliu, llucru ccare sse îîntâmpl[ oo ssingur[ ddat[ îîn vviaa uunui
soare. SStelele ccunosc, aa=adar, mmai mmulte fforme dde vvia[:
se ttransform[ ddintr-uun SSoare bbazat ppe hhidrogen, ccare, îîn
116633
trup ccu ccare aam mmurit îîn 11890. AApoi, îîn 11972, aam iintrat îîn
acest ccorp, îîn ccare mm[ aaflu dde aatunci.
Îns[ dda, aai ddreptate, ccred cc[ aam vvorbit ddespre aacest
lucru ccu ccâteva ppersoane… CCu mmult îînainte dde 11840, îîn
timpurile ddinastiei aa 118-aa ddin EEgipt, TToth ==i ssoia ssa, SSeshat,
aveau oo pproblem[; îîmi ccer sscuze, aacest llucru ss-aa îîntâmplat,
de ffapt, îîn ttimpul ddinastiei aa 117-aa, îînaintea ddomniei llui AAke-
nathon, ccare aa ffost sspre ssfâr=itul ddinastiei aa 117-aa; iiar SSeshat
=tia cc[ ddirecia sspre ccare sse îîndreptau; EEi aaveau 442 zzei, îîn
loc dde uun ssingur DDumnezeu, aa=a ccum ==i eeste îîn rrealitate, uun
singur SSpirit ccare ttrece pprin ttot ==i ttoate; eei aaveau 442 dde zzei,
plus îînc[ ddoi, pparc[.
Ei ==i-aau ddat sseama cc[, ddac[ vvor ccontinua aastfel, llu-
mea nnu vva îînelege ssau nnu vva ==ti nniciodat[ cc[ eexist[ ddoar
un ssingur DDumnezeu. ++i eeste eesenial ss[ ==tii aacest llucru
înainte ss[ îîncepi ÎÎn[larea, ppentru cc[ aaltfel nnu vvei aavea ccon-
ceptul ccorect, ccare ss[ sse ppotriveasc[ rrealit[ii. AAstfel cc[ eei
s-aau ddecis ss[ iinvoce ccon=tiina MMelchizedek –– ccare eeste uun
ordin MMelchizedek-ccheie pprezent ppe PP[mânt –– ==i ss[ vvad[
dac[ ppot oobine uun rr[spuns pprivind mmodul îîn ccare ss[ ppro-
cedeze. AA=a cc[ aam ssosit eeu, nnu îîntr-oo fform[ ffizic[, cci, ffo-
losind tterminologia mmodern[; ss-aar pputea sspune cc[ aam ffost
accesat pprin vvedere lla ddistan[ ==i aam ff[cut-oo pprin iinterme-
diul ttrupului llui SSeshat, pprivind pprin oochii eei ==i vv[zând cceea
ce vvedea eea. ++i aam rr[mas ccu eei, nnu mmai rrein eexact, îîn jjur
de 22-33 aani, cca ss[ oobserv ==i ss[ îîneleg ssituaia, ddup[ ccare
i-aam rrecomandat ccum ss[ pprocedeze –– cceea cce aa ==i ff[cut.
Unul ddintre ccei 332 dde mmembri aai ffamiliei ssiriusiene,
care aa ffost AAkenathon, aa ppromovat cconceptul uunui DDumne-
zeu uunic. PPrintr-oo mmodalitate ssimpl[, eel aa ffolosit SSoarele cca
simbol aal uunit[ii îîntregii vviei, ff[când ttot cce aa pputut cca ss[-ii
transmit[ aacea iidee llumii îîntregi. AAkenathon nnu aa ddomnit
116622

83. De=i, cca ss[ sse aasigure cc[ ttotul ddecurge bbine, eei aau
controlat ccâtva ttimp eevenimentele cce aau aavut lloc îîn vviaa
noastr[; ddar aau îîncetat ss[ oo mmai ffac[, iiar aacum nnoi ssuntem
st[pâni ppe vvieile nnoastre. AAcest llucru cchiar aa ffuncionat, iiar
noi uurmeaz[ ss[ îînelegem cc[ hholograma vva ffi îînchis[ îîn
curând –– mmoment ddin ccare vvom ffi ppe ccont ppropriu. VVom
avea dde-aa fface ccu aacest SSoare ccare sse eextinde.
Nativii aamericani ==tiu aacest llucru dde mmult ttimp ==i vvor-
besc ddespre eel îîn pprofeiile llor. ÎÎns[, aatunci ccând sse ggânde-
sc lla aacest llucru, ppentru eei ee cca ==i ccum nnu ss-aar ffi îîntâmplat
niciodat[. DDar ss-aa îîntâmplat. VViaa, ccare îîncearc[ ss[ nne
protejeze, ss-aa aasigurat cc[ nnoi nnu vvom aavea dde ssuferit. NNu
=tiu ddac[ mmai ee cceva dde sspus rreferitor lla aasta. SSunt mmulte
alte llucruri ==i aam pputea vvorbi ccâteva zzile ddespre aacest ssu-
biect. MMama nnoastr[ –– nnefilimii - ==i TTat[l nnostru - ssiriusienii,
au ff[cut ttot pposibilul cca ss[ sse aasigure cc[ nnu vvom ddisp[rea.
Noi ffacem ttot cce pputem cca ss[ ddisp[rem… AAm ttotu=i sspe-
rana cca eei ss[ ccâ=tige! SSper cc[ iinformaiile îîi ssunt uutile.
S[ vvedem uurm[toarea îîntrebare:
Î: Bun[, ssunt RRicardo, ddin MMexic. ÎÎntrebarea mmea
este: ddat ffiind cc[ aam rrecitit vvolumul aal ddoilea aal cc[rii „„Floa-
rea VVieii>, îîn ccare sse sspune cc[, din ccauz[ cc[ ooamenii nnu
=i-aau mmai ffolosit MMer-KKa-BBa dde mmii dde aani, dde ccând aa ssc[-
zut nnivelul ccon=tiinei, îîntrebarea mmea eeste cce sse îîntâmpl[
atunci ccând mmori? EEu ccredeam cc[ aatunci ccând mmori îîi ffo-
lose=ti MMer-KKa-BBa cca ss[ ttreci îîn 44D, îîns[, îîntrucât ttu aafirmi
c[ nnu aam mmai ffolosit-oo dde mmii dde aani, aasta îînseamn[ cc[ nnu
îi uutilizezi MMer-KKa-BBa cca ss[ ttreci îîn 44D, ddup[ cce mmori aaici,
pe PP[mânt? Mulumesc.
R: La oo pparte ddin îîntrebare tta aam rr[spuns ddeja. ÎÎns[,
ca ss[ ffiu ffoarte cclar, aastfel îîncât ss[ îînelegi, vvoi rrelua.
116655
prezent, aare oo vvechime dde aaproximativ 55 mmiliarde aani ==i oo
atmosfer[ bbazat[ ppe hhidrogen, îînc[ dde lla nna=terea ssa;
apoi, sse ccombina 22 aatomi dde hhidrogen, fformând hheliul,
dup[ ccare hheliul sse aacumuleaz[, ppân[ ccând aajunge lla uun
punct mmaxim dde cconcentraie, iiar aapoi sse aaprinde. AAcest llu-
cru ss-aa îîntâmplat îîn 11972. CCei dde lla llaboratoarele BBells aau
fost uuluii dde cceea cce aau oobservat, ddeoarece, ppân[ aatunci,
nu mmai vv[zuser[ aa=a cceva.
Odat[ ccu aacea eexplozie aa hheliului aacumulat, ss-aa ppro-
dus oo eexpansiune aa SSoarelui. DDoi aatomi dde hhidrogen ffor-
meaz[ hheliul, iiar ttrei aatomi dde hheliu ddau nna=tere ccarbonului.
Apoi, eel îîncepe ss[ ffie oo sstea ppe bbaz[ dde ccarbon. SS-aa îîntâm-
plat cca nnoi ss[ ttr[im aatunci ccând ss-aau ppetrecut aaceste llucruri.
Îns[, îîn mmod nnormal, aatunci ccând oo rras[ aatinge aacel
stadiu dde eevoluie, eea eeste ppreg[tit[ –– lla nniveluri lla ccare nnoi
nu ssuntem ppreg[tii îîn pprezent –– ss[-==i ppoat[ ppurta ssingur[
de ggrij[. DDac[ SSoarele ss-aa eextins ddincolo dde PP[mânt, nnoi nne
aflam îîn iinteriorul SSoarelui. ++tiu cc[ aacest llucru îîi ppare nneb-
unesc ooric[rui oom dde ==tiin[ dde ppe PP[mânt, ddar eeste aade-
v[rat. EEi nnu ccunosc aacest llucru, ppentru cc[ nnu ==tiu cce aau
f[cut ccei dde ppe SSirius.
Siriusienii aau ccreat oo hhologram[ îîn jjurul PP[mântului,
proprie pplanetei. NNu ==tim eexact ccum aau ff[cut-oo, îîns[ eeste
un ssistem eextrem dde ccomplex, ccare aa nnecesitat aactivitatea
unei îîntregi nnave eextraterestre, llung[ dde 880,5 kkm. NNava
continu[ ss[ sse aafle aacolo, îîn sspatele LLunii. PPentru cca nnoi ss[
supravieuim, eei aau ccreat oo hhologram[ ffoarte sspecial[, ccare
ne-aa pprotejat dde cc[ldura iintens[ ==i dde pputerea pprovenite ddin
Soare, pputând pprograma cconcomitent ==i rrealitatea, cca ==i
cum nnimic nnu ss-aar ffi îîntâmplat. AAu ccreat uun llucru mminunat.
Înc[ nne aafl[m ssub pprotecia aacestei hholograme. EEi nnu mmai
dein ccontrolul aasupra eei.
116644

84. în[la ssau cc[ sse vvor îîmpotmoli ddac[ nnu-==i vvor ttrezi IInima
Iluminat[ ssau nnu vvor mmerge îîn MMicul SSpaiu ddin IInim[, cca
s[ ffac[ cconexiunea ccu ccreierul, dde aacolo, ccreându-==i aast-
fel MMer-KKa-BBa. AA= pputea aafirma cc[ uun pprocent dde 998-999%
din oomenire nnu eeste ccon=tient dde aacest llucru. PPrin uurmare,
ce sse vva îîntâmpla ccu mmajoritatea llumii? CChiar nnu sse vva
În[la? SSau cce sse vva îîntâmpla ccu eea? CCum pputem nnoi ss[
ajut[m rrestul oomenirii, ccare hhabar nnu aare dde MMer-KKa-BBa ==i
nici nnu ==tiu ccum ss[ oo aactiveze?
2) ++i aa ddoua îîntrebare: Cum vvor ==ti ooamenii? VVor ==ti
în mmod aautomat, aa=a ccum aai mmenionat îîntr-oo aalt[ ccomuni-
care aaudio? EE vvalabil ppentru ttoat[ llumea? PPentru cc[, dda-
c[-ii aa=a, ppresupun cc[ ddac[ ttoi îî=i vvor aaminti, îîn aacea zzi vvor
exclama: „„Hei, aam oo MMer-KKa-BBa ccare ttrebuie ss[ sse aacti-
veze cchiar aacum, cca ss[ mm[ ppot ÎÎn[la ==i ccare îîmi eeste ffoar-
te ccunoscut[!> DDar mmie mmi sse ppare –– ==i tte rrog ss[ mm[ cco-
rectezi ddac[ ggre=esc –– cc[ ee nnecesar cca ooamenii ss[ ppar-
ticipe lla aaceste sseminarii, cca ss[ ==tie ddespre ÎÎnviere ssau
În[lare ==i ccum ss[ oo ffac[. Acestea ssunt îîntreb[rile mmele.
Sper ss[-mmi ppoi rr[spunde lla eele. DDac[ nnu ppoi ttu, aatunci nnu
=tiu ccine aaltcineva aar pputea-oo fface.
Mulumesc ddin nnou ppentru mmunca tta. IIubire ==i LLumina!
R: Nathalie, aam rr[spuns ddeja lla oo pparte ddin îîntreb[rile
tale.
Îns[, cca ss[ aavem oo iimagine ==i mmai cclar[ aasupra aaces-
tor llucruri, aai sspus cc[ ppoate aar ttrebui cca ttot mmai mmuli ooa-
meni ss[ pparticipe lla aatelierele mmele dde llucru. NNu ee nnecesar
s[ oo ffac[. NNu vvreau ss[ mm[ ssabotez ssingur –– îîns[ nnu, nnu ttre-
buie ss[ pparticipe. EE nnecesar ss[ pparticipi lla eele ddoar ddac[
chiar ssimi cc[ aai nnevoie. DDac[ ee=ti uuna ddintre ppersoanele
care aar ttrebui ss[ ffac[ pparte ddirect ddin pprocesul ÎÎn[l[rii,
atunci dda, tte ppot aajuta.
116677
O mmare pperioad[ dde ttimp ddup[ AAtlantida, ccând nne-aa
sc[zut nnivelul dde ccon=tiin[, nnu aam aavut aacces lla MMer-KKa-
Ba nnoastr[ nnatural[. AAm ttr[it ff[r[ eea. CContinu[m ss[ oo aavem
sub fform[ dde ss[mân[ –– aabsolut ffiecare ppersoan[ ccontinu[
s[ ddein[ aaceast[ ss[mân[ –– îîns[, ppentru cca eea ss[ ddevin[
real[, ttrebuie „„udat[> îîntr-uun ffel aanume. FF[r[ aaceast[ MMer-
Ka-BBa, ooric[rei ppersoane îîi eera ffoarte ggreu ss[ mmoar[ ccon=-
tient, iiar ttoi ccei ccare mmureau ttreceau îîn 44D, îîn aal zzecelea
supraton, ppetrecând ppuin ttimp aacolo ==i ffiind fforai ss[ sse
reîntoarc[ aaici, ss[-==i iia uun aalt ttrup ==i ss[ oo iia dde lla ccap[t,
sperând ss[ aafle ccum ss[ mmoar[ îîn mmod ccon=tient; iiar aacest
lucru nnecesit[ eexistena MMer-KKa-BBei ==i îînelegerea ffaptului
c[ ttrebuie ss[-i iiei ccorpul ccu ttine. AAi ddreptate îîn aambele ppri-
vine. NNu aam ff[cut aacest llucru dde ffoarte mmult ttimp –– iiar
acum ooamenii îîncep ss[ îîl ffac[.
Acum, pprocesul dde ÎÎn[lare sse ddesf[=oar[ mmult mmai
rapid. ÎÎn pprimii aaproximativ 1150.000 aani, ddoar aaproape 88.000
oameni aau rreu=it aacest llucru. ++i-aau aactivat MMer-KKa-BBa, aau
trecut îîn ccealalt[ ddimensiune, ss-aau sstabilizat, aaducându-==i
corpul ccu eei. ÎÎns[ eei ccontinuau ss[ ffie llegai dde PP[mânt, dde-
oarece eerau cconectai lla ccon=tiina nnoastr[ ==i nnu pputeau
merge mmai ddeparte, cca ss[ ttreac[ rrealmente lla uurm[torul nni-
vel. AAu ttrebuit ss[ aa=tepte cca ttoi cceilali ss[ aajungem aacolo
=i ss[ nne pputem ddeplasa ccu ttoii cca oo ffiin[ vvie, uunitar[. AAces-
ta ee rr[spunsul lla îîntrebarea tta.
S[ vvedem ccare eeste uurm[toarea.
Î: Bun[, DDrunvalo. MM[ nnumesc NNathalie ==i ssunt ddin
Los AAngeles. ÎÎn pprimul rrând, aa= ddori ss[-i mmulumesc ppen-
tru ttoat[ mmunca tta. AAm ddou[ îîntreb[ri:
1) Am uurmat sseminarul FFloarea VVieii ==i sunt iinteresat[
de ffaptul cc[ ttu mmenionezi cc[ ooamenii nnu sse vvor pputea
116666

85. 1) CCum vva aavea lloc, ccu ccertitudine, aacest ssalt? CCu
alte ccuvinte, eexist[ ccumva ppersoane nnebune, ccare nnu ssunt
activ iimplicate îîn aacest pproces ==i ccare ll-aar pputea îîntrerupe
prin uunele aaciuni nnes[buite?
R: Ai îîntrebat mmai îîntâi ccum sse vva îîntâmpla, ccu eexac-
titate, ttransformarea cce uurmeaz[ ss[ aaib[ lloc, iiar îîn ppartea aa
doua aa îîntreb[rii, ddac[ ccineva ppoate îîncerca ss[ nne pperturbe
=i ss[ nne oopreasc[ pprocesul.
O, dda, ppot îîncerca. AApropo, gguvernul nnostru cchiar aa
încercat aacest llucru. PPrin 11996, ccând gguvernul ssecret ==i
muli ==efi aai gguvernelor llumii aau îîneles pprin cce ttrece oome-
nirea –– ddespre sschimbarea sst[rii dde ccon=tiin[ ==i ttranziie, eei
chiar ==tiu ==i nnu sse ppune pproblema cc[ nnu ==tiu –– aau hhot[rât ss[
distrug[ aacest ffenomen, ppentru cc[ aau îîneles cc[ ddac[ eel vva
avea lloc, gguvernele, rreligiile, îîn ffrunte ccu gguvernele ssecrete,
vor ffi ttotal iinutile. ++i ppentru cc[, bbineîneles, nnu ddoreau ss[
moar[, aau îîncercat ss[ îîl oopreasc[. CCu aajutorul FFranei, aau
stabilit uun pplan pprin ccare aau ccalculat ppunctul dde aaccesare aa
reelei CCon=tiinei CChristice/Con=tiinei UUnimii ddin jjurul PP[-
mântului, ccare pp[trunde pprin EEgipt ==i iiese pprin GGroapa MMa-
rianelor. AAu ff[cut îîns[ oo mmic[ ggre=eal[, ppe ccare cchiar nnu aau
îneles-oo. AAu ccalculat ppe uunde iie=ea RReeaua ddin EEgipt, lla
aproximativ 22 kkm ffa[ dde llocul îîn ccare sse aafl[ MMarea PPira-
mid[ ==i aau ttrasat oo llinie eexact pprin ccentrul PP[mântului, cca ss[
vad[ ppe uunde iiese îîn ccealalt[ pparte aa PP[mântului. ++i aa ffost
fix îîn oocean. SSlav[ DDomnului, cc[ci nnu ppe aacolo iiese!
Au îîncercat ss[ ddetoneze bbombe aatomice îîn iinteriorul
axei, cca ss[ vvad[ ddac[ ppot ddistruge rreeaua. AAu aamplasat
opt bbombe aatomice, ddac[-mmi aamintesc eexact –– aa ttrecut
ceva ttimp dde aatunci –– ccred cc[ aau ppl[nuit ss[ ddetoneze oopt
bombe aatomice, iiar aapoi aau ppreluat MMarea PPiramid[ ddin
Egipt. DDe ffapt, aau ppreluat îîntreaga zzon[, aaducând aacolo
116699
Dar ddac[ nnu ee=ti iinteresat[ ssau ddac[ sspui, ccum sspun
p[rinii tt[i, cc[ nnu-i ppas[, cc[ aai aalte llucruri dde ff[cut, ==i aatun-
ci ee îîn rregul[. EE ggreu dde îîneles, ddar vviaa ee pperfect[. NNu
exist[ pprobleme. NNu eexist[ ggre=eli. TTotul eeste ff[r[ ccusur.
A=a cc[ uunii ooameni vvor fface pparte ddin pprocesul ÎÎn[l-
[rii, aalii ddin pprocesul ÎÎnvierii –– ddup[ ccum ==tiu mmajoritatea
cre=tinilor –– iiar aalii vvor mmuri. NNu îînseamn[ cc[ vvreo ccale ee
mai bbun[ cca ccealalt[. TTrebuie ss[ îînelegi ccum pprocedeaz[
Universul. UUniversul ccreeaz[ nnenum[rate aastfel dde uuniver-
suri. AAcesta ee ddoar uunul ddintre eele. EExist[ uun nnum[r iimens
de aastfel dde uuniversuri. EEle ssunt ccreate dde oo aasemenea mma-
nier[, îîncât vviaa ss[ ppoat[ vveni ss[ lle ccunoasc[ ==i ss[ vvad[
cum ssunt eele. IIar uunul ddintre llucrurile ppe ccare lle fface –– ppoa-
te cc[ nnu îîntotdeauna, îîns[ aaproape îîntotdeauna –– eeste cc[
ea îîncearc[ ttoate pposibilit[ile. VVrea ss[ vvad[ ccare eeste ppo-
tenialul aacelui UUnivers.
În lleg[tur[ ccu UUniversul nnostru, aacum, lla aacest nnivel
al eexistenei, aavem ttrei cc[i pprin ccare pputem fface ttranziia ddin
acest lloc îîn ccel[lalt. TToate ccele ttrei cc[i ssunt jjuste, ttoate
cele ttrei vvor ffunciona. ÎÎns[ vvrem ss[ lle îîncerc[m, ss[ lle ttr[im,
ca ss[ ==tim cce îînseamn[ eele. DDin aacest cconsiderent, uunii ooa-
meni vvor fface aacest llucru, iiar aalii nnu. NNu ttrebuie ss[-i ppar[
r[u ppentru nnimeni, ppentru cc[ ddac[ eei nnu îîneleg cce ffaci ssau
despre cce vvorbe=ti, ee îîn rregul[. NNu-i fface ggriji. TTu ddoar uur-
meaz[-i iinima ==i îînva[ cceea cce ==tii cc[ aai nnevoie ss[ ==tii ==i
f[ cceea cce aai dde ff[cut. NNu ttrebuie ss[-i ffaci ggriji ppentru nni-
meni. DDumnezeu cchiar vva aavea ggrij[ dde ttoate. SSper cc[ i-aam
r[spuns lla ttoate îîntreb[rile. CCel ppuin, aa=a ccred…
Î: Bun[, DDrunvalo. MM[ nnumesc RRahasia ==i, îîmpreun[
cu ssoia mmea, DDarla, eeditez oo rrevist[, îîn nnordul CCaliforniei.
Am ddori ss[ îîi aadres[m uurm[toarele îîntreb[ri:
116688

86. ces, ddar nnu ee rresponsabilitatea nnoastr[, îîn cclipa dde ffa[. ÎÎn
prezent, ttrebuie ss[ nne cconcentr[m aasupra nnoastr[, cca ss[ ffim
capabili ss[ ffacem aaceast[ ttranziie ccare sse aapropie ccu ppa=i
repezi. TTrebuie ss[ ffacem aacest llucru –– ==i cchiar îîl vvom fface.
2) AA ddoua îîntrebare eeste: Spui cc[ vvom rreu=i ccu ttoii
s[ ffacem ssaltul, iiar ccând tte rreferi lla ttoi, ppoi fface ddiferena
dintre ssuflet –– ccare aa vvenit aaici dde ffoarte mmulte oori, ddar ccare
este aacela=i –– ==i ppersonalitatea-eego, ccu ccare ccei mmai mmuli
oameni sse iidentific[, ddar ccare sse sschimb[ dde ffiecare
dat[? CCând aafirmi cc[ ttoi vvom rreu=i, tte rreferi ccumva lla ssu-
fletul eetern ssau lla ttoate ppersonalit[ile ddiferite, ccare aau ffost
în jjoc îînc[ dde lla îînceputul ttimpului?
Mulumesc mmult ppentru ttimpul aacordat.
R: Ai îîntrebat ddespre cceea cce sse îîntâmpla ccu ooamenii
dup[ cce pp[r[sesc aacest pplan ==i îînvie, ddac[ eeste vvorba ddes-
pre ppersonalitatea llor, eegoul ddin aaceast[ ddimensiune aa
existenei ssau ddespre ssuflet, eesena llor.
În pprimul rrând, ooamenii aau cconcepii ddiferite llegate dde
cuvântul ssuflet. CConotaiile llui ssunt ddiferite îîn îîntreaga llume.
Muli ooameni sspun sspirit îîn lloc dde ssuflet, rreferindu-sse lla
acela=i llucru. AAlii, ccând sspun ssuflet, sse rrefer[ lla ssuflete cce
c[l[toresc îîn ggrupuri pprin UUnivers –– uun ggrup ffiind fformat, dde
regul[, ddin aaproximativ 332 dde ooameni. NNe ddeplas[m pprin
Univers aasemenea uunor ssfere mmici ccare cconin ooameni. ++i
ajungem ppe oo pplanet[, ddup[ ccare aamestec[m cc[rile ==i ffie-
care ddevine, ppe rrând, mmama, ttat[l ==i ccopilul. FFacem aaces-
te llucruri ppentru aa ttr[i ddiverse eexperiene.
Aspectul dde eego sse rrefer[ lla aacea pparte aa ssufletului
care sse oocup[ dde ccercetarea aacelei llumi. EEl ccerceteaz[
moduri ddiferite dde aa ffiina îîn aacea llume. ÎÎn ggeneral, ffiec[rei
persoane îîi ssunt aasociate oopt ppersonalit[i-eego. NNu ==tim
acest llucru, îîns[ eel eeste rreal. AAvem ppatru aaspecte mmascu-
117711
trupe mmilitare aamericane. AAu aamplasat oo mmulime dde iinstru-
mente îîn CCamera RRegelui, îîncepând ss[ ffac[ eexperimente
cu bbombele. PPuteau ddetona oo bbomb[ ssub ppiramid[, aadânc
în pp[mânt, aaceasta pputând ffi rresimit[ ppe îîntreg tteritoriul
Egiptului. CCercetau pposibilit[ile dde aa rrealiza aacest llucru ==i
cred cc[, ppe lla aa ppatra bbomb[ –– nnu mmai rrein eexact, ddar ttre-
buie ss[ ffie uundeva ppe aacolo, lla aa ttreia, aa ppatra ssau lla aa
cincea bbomb[ –– cchiar iimediat ddup[ ddetonarea eei, ddin sse-
nin, îîn mmijlocul CCamerei RRegelui, aa aap[rut uun ccub nnegru. IIar
în eel sse aafla oo ppersoan[ ccu oo rrob[ llung[, ccu pp[rul llung,
care nnu aa ff[cut aaltceva ddecât ss[ ddeschid[ oo ccarte vveche,
pe ccare lle-aa ddat-oo ss[ oo cciteasc[. EEl nnu aa sscos nniciun ccu-
vânt. EEi aau ccitit cce sscria aacolo. NNu ==tiu cce sscria îîn ccarte, ddar
orice aa ffost, ii-aa ssperiat dde mmoarte, îîntrucât aau aanulat îîntrea-
ga ooperaiune. AAu ssistat-oo.
Pe dde aalt[ pparte, MMama PP[mânt aa îîneles ==i eea cceea
ce ff[ceau eei. ++i-aa îîneles ppropria vvulnerabilitate îîn ffaa
acestui ddemers. IIar eea aa sschimbat fforma rreelei, îîntr-uun
mod ffoarte iinteresant, bbazat ppe mmodelul mmoleculelor dde
carbon –– ddodecaedrul îîn ccinci ccoluri aal mmoleculei dde ccar-
bon –– cconsolidând aatât dde pputernic ccâmpul, îîncât ss[ nnu
mai ppoat[ aavea lloc vvreodat[ uun aasemenea llucru.
A=adar, dda, aacesta ee jjocul ppolarit[ii: ppartea îîntune-
cat[ eeste lla ffel dde iimportant[ cca ppartea lluminoas[. NNoi nne
împlinim sscopul ccu aajutorul ÎÎntunericului ==i aal LLuminii. ÎÎn
orice ccaz, pplanul nnu lle-aa iie=it. ÎÎn aacest mmoment, eei aau rre-
nunat ==i vvor ll[sa cca aacest ffenomen ss[ sse pproduc[. EEi
încearc[ aacum ss[ sse ppreg[teasc[ dde iinevitabil. DDar nnu ==tiu
cum ss[ ffac[ eefectiv aacest llucru.
Totul aare lleg[tur[ ccu iinima. IIar ddac[ „„nu aai iinim[>, ee
foarte ggreu ss[ îîl ffaci. VViaa vva ccolabora ccu eei, lle vva ooferi oo
modalitate pprin ccare ss[ rreu=easc[ ss[ ttreac[ pprin aacest ppro-
117700

87. fac[ ==i lle vva ffi bbine. IIar aal ttreilea vval uurma ss[ ffie ccel mmai mmic,
cuprinzând aaproximativ uun mmilion dde ooameni ccare, cconform
profeiei, vvor ddeveni oo ssingur[ eentitate. SSe vvor uuni ccumva,
devenind oo ssingur[ ffiin[, iiar rrestul sse vvor ÎÎn[la? CCe nne ppoi
spune aacum ddespre aaceste llucruri? SS-aa sschimbat cceva?
R: Prima îîntrebare ppe ccare mmi-aai aadresat-oo sse rrefer[
la pprofeiile nnativilor aamericani.
În SSUA, eexista 5555 ttriburi. FFapt iinteresant, cc[ci aacest
num[r rreprezint[ CCon=tiina UUnimii ==i aa llui CChristos. NNu-
mele ppersoanei eeste HHarley SSwifbear. EEl aa ffost uun nnativ
american ==i aa ddecis, dde uunul ssingur, ss[ mmearg[ lla ttoate
aceste ttriburi. NNu aa aajuns lla ttoate, cci lla mmajoritatea llor. EEl aa
contactat ==i ssociet[i ssecrete, dde ggenul BBlack WWood SSo-
ciety, ==i aalte ttipuri dde ssociet[i ssimilare, bbazate ppe ttradiia
Mamei PP[mânt. LLe-aa aascultat pprofeiile, oobservând cce aau
ele îîn ccomun. EEle nnu ssunt aabsolut iidentice, ddar ttoate vvor-
besc ddespre uunul ==i aacela=i llucru. EEl aa cc[utat ttoate aaceste
puncte ccomune ddin llegendele nnativilor aamericani. IIar cceea
ce aa ddescoperit aare lleg[tur[ ccu cceea cce aai sspus.
Povestea aa ffost sspus[ dde mmulte oori, ddar nnu ee cchiar aa=a
cum aai rredat-oo ttu. OO vvoi sspune aacum, aa=a ccum aa ffost rrela-
tat[ iiniial.
Nativii aamericani cconsider[ cc[, aatunci ccând vvom
ajunge îîn aacele ttimpuri –– ccare ssunt eexact ccele ddin pprezent
– vvor ffi ttrei vvaluri dde ooameni cce vvor pp[r[si PP[mântul, îînainte
s[ îînceap[ ÎÎn[larea ppropriu-zzis[. EEi vvor mmuri ==i nnu vvor ttrece
prin pprocesul dde ÎÎn[lare, cci pprin ccel aal mmorii. PPotrivit sspu-
selor nnativilor aamericani, aace=tia ssunt ooameni ccare vvin ddin
spaiul ccosmic. TToi vvenim dde aacolo. PPrimul ggrup vva ffi ffoarte
numeros, iiar aace=ti ooameni aau vvenit aaici ddintr-oo rregiune
spaio-ttemporal[ ffoarte pprecis[ ddin UUnivers.
117733
line ==i ppatru ffeminine. DDac[ ccite=ti II-CChing ((Cartea SSchim-
b[rilor), vvei vvedea cc[ eexist[ mmama, ttat[l, ttrei ffii ==i ttrei ffiice.
Ei aau îîneles –– pprecum eegiptenii, ccare aau vvorbit ddespre aace-
lea=i llucruri –– cc[ eexist[ ppatru aaspecte mmasculine ==i ppatru ffe-
minine aasociate ppersonalit[ii-eego aa ffiec[ruia ddintre nnoi.
Personalitatea nnoastr[ aare mmenirea ddoar ss[ sstudieze ==i ssu-
pravieuie=te nnumai cca mmemorie. IIar aaceast[ mmemorie ccu-
prinde mmemoria ttuturor vvieilor ttrecute ==i ccum aau ffost aaces-
tea: aatât cca bb[rbat, ccât ==i cca ffemeie, cca bb[trân ssau ffat[ eetc.,
în ttoate mmodurile pposibile. DDeinem aaceast[ mmemorie, iiar
ea nne uurmeaz[, uurmeaz[ ssufletul cca oo bbanc[ dde mmemorie.
Dar nnu mmemoria ee ccea ccare ssupravieuie=te, cci ssufle-
tul, ccare eeste eetern. CC[ci eel nnu vva ppieri nniciodat[ ==i vva ccon-
tinua ss[ eexiste ppe vvecie.
Sper cc[ i-aam rr[spuns lla îîntrebare. DDe aaceast[ ddat[,
cel ccare vva fface ÎÎn[larea eeste ssufletul. ÎÎns[ ssufletul vva llua
cu eel ==i ttrupul ffizic ==i pprobabil cc[ vva ddezvolta uun nnou sset dde
personalit[i, îîn 44D. DDar cchiar ==i aaceste ppersonalit[i vvor ttr[i
puin, cc[ci vvom ppleca dde aacolo ddestul dde rrepede.
În rregul[, iiat[ îîntrebarea uurm[toare:
Î: Bun[, DDrunvalo. MM[ nnumesc AAron ==i ssunt ddin BBe-
larus. AAm ddou[ îîntreb[ri.
1) Prima sse rrefer[ lla uunul ddintre iinterviurile ttale, ccând
ai ppovestit ddespre oo ppersoan[ ccare uurma ss[ aadune ttoate
profeiile iindigenilor ddin AAmerica ==i cc[, ff[când aacest llucru,
ea aa ddescoperit cc[ ttoate rrelatau despre ttrei vvaluri dde ooa-
meni cce vvor pp[r[si PP[mântul, îînainte dde ÎÎn[larea îîn mmas[,
=i cc[ vvor eexista ooameni iincompatibili ccu ÎÎn[larea. OOamenii
din pprimul vval, ccel mmai mmare, vvor mmuri ddin ccauze nnaturale,
de cceva lla sscar[ mmare ==i rrapid. AAl ddoilea vval eera cceva mmai
mic, ddar ooamenii ddin eel vvor ==ti ccând vva ssosi mmomentul ss[
p[r[seasc[ PP[mântul, sse vvor ppreg[ti ppentru eel, vvor ==ti cce ss[
117722

88. l[toreasc[ îîn UUnivers, ddar hhabar nn-aau îîncotro sse îîndreapt[!
Ei îî=i ccaut[ cc[minul. ++i vvor ppleca ==i eei.
Iar ccei ccare vvor rr[mâne –– ==i pprobabil cc[ dde aaici aa vvenit
ideea dde uun mmilion dde ooameni –– vvor ffi îîn nnum[r mmic ppe PP[-
mânt. NNu ==tiu eexact ccare vva ffi nnum[rul llor. EEu ccred cc[ vvor ffi
peste uun mmilion, ccam oo ssut[ dde mmilioane. DDar nnu ==tiu eexact.
Iar aacest nnum[r rredus dde ooameni –– ==i aasta fface pparte ddin
profeie –– ccare vva ssupravieui ccelor ttrei ccatastrofe dde aanver-
gura, vvor ffi ccei ccare ssunt îîn iinima llor. NNativii aamericani sspun
despre eei cc[ vvor vvorbi oo ssingur[ llimb[ ==i cc[ vvor ffi ooameni
care ttr[iesc îîn UUnimea IInimii.
Toi aace=tia sse vvor rreuni îîn iinima llor cca oo ssingur[ ffiin[
vie ==i nnu vvor mmai aavea uun eego, îîn aaccepiunea eexistent[ aas-
t[zi, cci vvor ddeveni pprecum ccelulele ddin ccorpul nnostru. TToi
suntem cconectai. TToi ccei dde ppe PP[mânt, dde ttoate rrasele,
religiile eetc., vvom ddeveni oo ffiin[ vvie ==i uunic[. VVom îîncepe ss[
respir[m îîmpreun[ ==i ss[ ggândim lla uunison. AApoi, vvom
transforma PP[mântul îîntr-oo nnav[ sspaial[ –– ssunt ccuvintele
nativilor aamericani, eei aau aafirmat aacest llucru. DDup[ cce vvom
transforma PP[mântul îîntr-oo aastfel dde nnav[, îîl vvom „„pilota> îîn-
tr-oo nnou[ sstare dde ffiinare. AA=a ssun[ pprofeia.
Nu ==tiu cce sse vva îîntâmpla ccu aadev[rat, îîns[ aacesta
este ffirul ccomun aal ttuturor pprofeiilor nnativilor aamericani ddin
SUA. VVa ttrebui ss[ vvedem cce uurmeaz[ ss[ sse îîntâmple. AAceas-
ta este îîns[ ppovestea, aa=a ccum mmi-aa ffost rrelatat[, ddespre
Harley SSwiftbear ==i mmunca ssa.
2) A ddoua îîntrebare sse rrefer[ lla aafirmaia tta cc[ acest
Univers aa ffost cconstruit dde MMetatron ==i cca eel ee sspiritul ccare
a ccreat aacest UUnivers, ccare sse bbazeaz[ ppe pprincipiul ssfe-
rei. NNe ppoi sspune ==i ddespre aalte uuniversuri ==i pprincipiile ppe
care sse bbazeaz[ eele? CCare ee lleg[tura ddintre uuniversuri ==i
117755
Toi ==tiu aacest llucru ==i ss-aau ddecis cca aatunci ccând vva
veni ttimpul ppotrivit –– uun aaspect eextins aal ÎÎn[l[rii, ddespre
care nnu aam ddiscutat pprea mmult –– aatunci ccând îîntregul UUni-
vers vva ttrece pprin pprocesul dde ÎÎn[lare, eei vvor hhot[rî ss[ sse
întoarc[, îîn mmas[, îîn llocul dde uunde aau vvenit ccândva aaici, ppe
P[mânt. EEi nnu vvor mmai ddori ss[ ffie aaici ppe PP[mânt aatunci
când vva îîncepe pprocesul rreal. NNu ssunt aacordai pprea bbine
la ffrecvena PP[mântului, ffiindu-lle ggreu ss[ sse aafle aaici. AA=a
c[ ss-aau aadunat îîn ssecret, îîn iinimile llor, hhot[rând cc[ vvor pp[-
r[si îîmpreun[ PPlaneta. ÎÎn llume –– ==i nnu eeu ssunt ccel ccare sspu-
ne aaceste llucruri, cci nnativii aamericani –– vva aavea lloc uun eeve-
niment lla sscar[ gglobal[. NNu ==tiu ddespre cce ee vvorba –– eei nnu
l-aau ddescris nniciodat[. AAr pputea ffi cceva cce vva fface ss[ ppiar[
simultan mmiliarde dde ooameni, ccam îîn zzece zzile. AAr pputea ffi
un vvirus ssau cceva ssimilar, ppoate ffi vvorba dde vvirusul HH5, nnu
=tiu. VVor ppieri, îîns[, ffoarte mmuli ooameni –– mmiliarde.
Potrivit nnativilor aamericani, eei sse vvor aaduna ccu ttoii îîn
afara PP[mântului, îîn 44D, dde uunde vvor ppleca îîmpreun[, îîntor-
cându-sse îîn sstele, îîn llocul dde uunde aau vvenit iiniial. AApoi, lla
scurt ttimp ddup[ aaceasta –– nnu ==tiu eexact lla cce iinterval dde
timp –– vva ppleca uun aal ddoilea vval dde ooameni cce pprovin ddin
regiuni ==i ddimensiuni sspaio-ttemporale ddiferite. SSe vva
petrece uun ffenomen ssimilar. VVa aavea lloc uun aal ddoilea eeveni-
ment eexterior, îîn uurma cc[ruia vvor ppieri mmuli ooameni. NNu ==tiu
exact ccâi; eei vvor pp[r[si PP[mântul ==i sse vvor îîntoarce ccu ttoii
în llocul dde uunde aau vvenit iiniial.
Dup[ ccare, sspun nnativii aamericani, vva ffi uun aal ttreilea
val, ccu ooameni ccare nnu ==tiu dde uunde pprovin. EEi ==tiu ddoar cc[
nu aar ttrebui ss[ sse aafle aaici. AA=adar, vva aavea lloc uun aalt eeveni-
ment, îîn uurma cc[ruia vvor ppieri îîn jjur dde uun mmilion dde ooameni
– aa=a sspun eei, ddar vvor ffi mmai mmuli. NNativii aamericani îîi nnu-
mesc ppe aace=ti ooameni „„autostopi=ti>. EEi aau îînceput ss[ cc[-
117744

89. nevr[ ff[r[ ss[ ffi ttrecut pprin ttot aacest UUnivers mm[car oo ddat[ ––
prin ttoate ccele 1144 dde llumi ddimensionale, rr[mânând sstabil
în iinteriorul llor, îînainte cca mm[car ss[ îîncerci ss[ ffaci aacest
lucru. PPrin uurmare, cchiar nnu aare ssens ss[ aaprofund[m aacest
subiect –– ppentru cc[, ddeocamdat[, ssunt iinformaii iinutile
pentru nnoi. SSper cca aaceste ddate ss[ îîi ffie dde ffolos.
Î: BBun[ DDrunvalo. MM[ nnumesc DDaniel ==i îîntrebarea
mea sse rrefer[ lla ccristale. MMai eexact, ce ttipuri dde ccristale
sunt ccele mmai ffolositoare îîn ttimpul pprocesului dde ÎÎn[lare?
A= mmai ddori ss[ tte îîntreb ddespre rreelele ccristalelor ==i ddis-
punerea llor îîn ttipare ggeometrice. CCare ssunt ccele mmai pput-
ernice? DDe rregul[, eexist[ rreele bbidimensionale. CCe-aar ffi
dac[ rreelele ttridimensionale aar cconstitui uun mmodel ttridi-
mensional, aavând ccâte uun ccristal ssuspendat îîn ffiecare
punct aal ss[u? AAr ffi eele mmai pputernice? IIar uultima mmea îîntre-
bare sse rrefer[ lla ffaptul cc[ ttot cceea cce eexist[ îîn aacest UUni-
vers ddeine oo MMer-KKa-BBa. PPrin uurmare, MMer-KKa-BBa eeste aal-
c[tuit[ ddin ccristale. CCum nne pputem ffolosi MMer-KKa-BBa îîn
tandem ccu eele, ppentru aa lle pputea aamplifica eefectele?
Îi mmulumesc ffoarte mmult ppentru rr[spunsurile lla aaces-
te îîntreb[ri ==i lla ttoate ccelelalte.
R: Îmi pplace ssubiectul llegat dde ccristale. DDe-aa llungul vvie-
ii mmele, eele aau ffost uunii ddintre ccei mmai bbuni iinstructori aai mmei.
Cristalele ssunt ffiine vvii. SSunt vvii ==i ttotal ccon=tiente. TTu
întrebi ccare eeste ccel mmai bbun ccristal ppentru ÎÎn[lare. ||ineai
în mmân[ uun ccristal dde sselenit. OOul dde ccristal ppe ccare îîl aai eeste
din sselenit. SSelenitul eeste uun ccristal ffoarte bbun ppentru ÎÎn[l-
are, ddeoarece eeste ggenul dde ccristal ccare tte cconecteaz[ îînt-
re nnivelurile ddimensionale, ccum ssunt ccele ddintre 33D ==i 44D,
care rreprezint[ ccazul nnostru pparticular. SSelenitul eeste eexce-
lent ppentru aasta. ÎÎns[ mmodul îîn ccare aacioneaz[ nnu aare lle-
117777
cât dde mmulte llucruri pputem aafla ddespre uun aalt uunivers? NNe
poi sspune mmai mmulte ddespre aasta? Mulumesc.
R: Al ddoilea llucru ddespre ccare aai îîntrebat sse rrefer[ lla
Metatron, ccare aa ccreat aacest UUnivers îîn ccare nne aafl[m nnoi ==i
care ee bbazat ppe oo ssfer[. AAcest llucru eeste rreal. EEl aa ffost
Creatorul aacestui UUnivers. EEste uun ttip iinteresant, îînalt dde
17 mm ==i ccu ppielea aalbastr[. EEste oo ffiin[ uuimitoare. IIubesc
cu aadev[rat aaceast[ ppersoan[. EEl aa ffost iinventatorul UUni-
versului îîn ccare nne aafl[m.
Exist[ oo aasemenea mmultitudine dde uuniversuri, îîncât
chiar nnu lle ppoi nnum[ra. NNiciodat[. EEste uun nnum[r aaproape
infinit. NNu ppoi aatinge iinfinitul, aatunci ccând tte rreferi lla llucruri
definite, îîns[ eexist[ eextrem dde mmulte uuniversuri, ccare nnu
sunt iinterconectate îîn nniciun ffel, îîn pplan eexterior. NNu eexist[
nimic îîn aacest UUnivers, vvreo ggaur[ dde vvierme ssau vvreun
portal mmic pprin ccare ss[ ttreci îîn aalt uunivers, îîntr-oo aalt[ ddimen-
siune ssau llume pparalel[. UUit[ dde aasta. AAceste uuniversuri
sunt ccomplet sseparate îîntre eele ==i eexist[ uun nnum[r nnedefinit
de aastfel dde uuniversuri. TToate sse bbazeaz[ ppe pprincipii ddife-
rite. AA=a cc[ nnu aare ssens ss[ ddiscut[m ddespre aalte uuniversuri
sau cchiar ss[ nne ggândim lla eele, îîntrucât aasta nne ddep[=e=te
chiar ==i ccapacitatea dde aa nni lle iimagina. SSingurul llucru ppe
care îîl ppoi fface eeste ss[ ==tii cc[ eele eexist[. DDac[ aam aavea uun
câmp ttoroidal, ssingurul lloc îîn ccare aacestea sse iinterconec-
teaz[, sse aating, aar ffi cchiar mmijlocul aacestuia. EEste eexact
ceea cce rreprezint[ HHunab KKu.
În ccentrul UUniversului, eexist[ uun iimens ccâmp ttoroidal,
în mmijlocul cc[ruia sse aafla HHunab KKu. EEste ttiparul pprin ccare aa
fost ccreat UUniversul. IIar aacest llucru sse ppetrece ddoar ddac[
e=ti îîn ccentrul llui, ppe ccare-ll ppoi gg[si îîn iinima tta, dde uunde tte
poi mmi=ca îîn aalte uuniversuri. AAr ffi iindicat îîns[ ss[ ffii ppreg[tit;
pentru cc[ ttrebuie ss[ ==tii cce ffaci; ==i nnu ppoi fface aacea mma-
117766

90. la ccristale ddecât dde lla ooameni. CCristalele ==i ddelfinii cchiar
sunt ccei mmai aadev[rai iinstructori.
Î: Urm[toarea îîntrebare: BBun[, DDrunvalo. MM[ nnumesc
Christie ==i ssunt ddin VVancouver, BB.C. AA= ddori ss[ tte îîntreb
dac[ ==tii cceva ddespre llumina aalbastr[. Te-aam aauzit vvorbind
despre eea lla ++coala AAlbastr[ aa RReamintirii –– SSteaua AAl-
bastr[ KKachina, ddespre rraze aalbastre ==i aalte llucruri. LLa vvârs-
ta dde 116 aani, aam ffost llovit[ ppe nnea=teptate dde oo rraz[ pputer-
nic[ dde eenergie. AA ffost aatât dde pputernic[, îîncât aam ccrezut
c[ vvoi mmuri. AA ffost eextrem dde iintens[. CCând mmi-aam rrevenit,
persoana dde llâng[ mmine mmi-aa sspus cc[ oo llumin[ aalbastr[ aa
venit ddin ccer ==i mm-aa llovit îîn ccap. MMi ss-aa pp[rut eextrem dde iin-
teresant. EEram eemoionat[, îîns[ nnu ==tiam cce aa ffost. AApoi,
ani mmai ttârziu, aadic[ îîn pprezent, ccaut ss[ sstudiez rregresia îîn
vieile aanterioare, îîncercând ss[ ttrezesc lla vvia[ aamintirea
vieilor mmele ttrecute. OO aamintire eeste llegat[ dde uuna ddintre
cele mmai ttraumatizante vviei ppe ccare aam aavut-oo.
Dup[ cce aam mmurit ==i aam ttrecut îîn llumea ccealalt[, nnu
am vvrut ss[ mm[ mmai îîntorc aaici, ppe aaceast[ pplanet[. EEra pprea
dureros ==i eeram aatât dde ssperiat[ ==i dde cconfuz[, îîncât îîmi eera
team[ cc[ nnu vvoi pputea ffi vvindecat[ îîn llocul îîn ccare mm[ aaflam.
Ei aau ddecis cc[ eera ccazul ss[ mm[ ttrimit[ aacas[, cca ss[ mm[ vvin-
dec. OOricare aa ffost aacel lloc, nnu ccred cc[ eera PP[mântul, ddar
tot cce-mmi aamintesc ddespre eel eeste cc[ ffaptul cc[ eera uun lloc aal
iubirii. AAcolo, ttotul eera iiubire ==i ttot aacolo sse aafla ffamilia mmea.
Totul eera aacolo. ++tiam ccine ssunt, ==tiam dde cce vvenisem ppe
P[mânt. ÎÎn pplus, îîmi aamintesc dde cculoarea aalbastr[. DDin
acest mmotiv mm[ ppasioneaz[ aaceast[ cculoare. BBineîneles
c[, ddup[ cce aam rrevenit aaici ==i mm-aam rreincarnat, nnu mmi-aam
mai aamintit ccine ssunt, aavând ddoar uun vvag ssentiment iinterior
ca ssunt aaici ccu uun sscop aanume, nnobil, bbenefic, ddar nnu mmai
reineam ddetaliile. AA= ddori ss[ mm[ ll[mure=ti ccu pprivire lla llumi-
117799
g[tur[ ccu iideea dde ccel mmai bbun ccristal, îîn ggeneral, cci dde ccel
mai bbun ppentru ttine. DDeoarece ssunt ffiine vvii, ccristalele sse
vor iinterconecta ccu ttine îîn ffuncie dde cceea cce aai nnevoie.
A=a cc[ nnu sse ppoate sspune ccu ccertitudine cc[ aacel ccristal tte
va aajuta. TTe ppoate aajuta ppe ttine, ddar nnu îîl ppoi dda aaltcuiva,
spunându-ii: „„Acesta tte vva aajuta ==i ppe ttine, cc[ci ppe mmine
m-aa aajutat.> NNu aa=a mmerg llucrurile. CCristalul vva vveni lla ttine
în ffuncie dde sspecificitatea llui ==i dde cceea cce aai ttu nnevoie.
De îîndat[ cce îînelegi cc[ eele ssunt vvii ==i ddac[ îîncepi ss[
comunici ccu eele ==i ss[ îînelegi cce aau ss[-i oofere, ccristalele
vor vveni sspre ttine. EEfectiv vvor vveni sspre ttine. MMie mmi-aau aap[-
rut ppe nnea=teptate. EEle ppot fface oorice vvor, îîns[ nnu ==tiu ss[-i
spun ccare eeste ccel mmai bbun.
Cel mmai rr[spândit ppe PP[mânt eeste ccristalul dde ccuar.
El rreprezint[ 880% ddin sscoara pp[mânteasc[; ttr[im ppe oo
sfer[ dde ccristal. PPlutim îîn sspaiu ppe oo ssfer[ dde ccristal ccare
se ddeplaseaz[ ccu oo vvitez[ dde 227.359 mm/s. EE uun cconcept ccât
se ppoate dde iinteresant, ddar aa=a eeste.
Cealalt[ îîntrebare eeste llegat[ dde MMer-KKa-BBa ==i dde
faptul cc[ ttot cceea cce eexist[ aare îîn jjur oo MMer-KKa-BBa pproprie.
Este aadev[rat. AAbsolut oorice. CChiar ==i oo ccutie dde bbere. EE uun
lucru nnatural. LLucrurile nnu ppot eexista dde ssine sst[t[tor, ff[r[ ss[
aib[ oo MMer-KKa-BBa pproprie. EEle ppot eexista ddoar ssub fform[ dde
s[mân[. EEa rr[mâne ttot oo MMer-KKa-BBa, iindiferent cc[ eeste
sau nnu ffuncional[ lla aacel nnivel. ÎÎi ppoi ffolosi îîns[ MMer-KKa-
Ba cca ss[ tte cconectezi ccu uun ccristal, lla MMer-KKa-BBa ccristalu-
lui, ppentru aa ccomunica. DDac[ rrecurgi lla aaceasta mmetod[,
comunicarea vvoastr[ ppoate ffi ddeosebit dde bbun[. EExist[ ==i
alte mmetode dde aa fface aacest llucru, îîns[ aaceasta ee bbun[. ÎÎi
sugerez, ddeci, ss[ oo ppui lla îîncercare ==i ss[ vvezi ccum ee. DDup[
cum aam sspus, ccristalele ssunt iinstructori eexceleni. DDac[
vrei ss[ îînvei llucruri, ppoi îînv[a mmult mmai mmult ==i mmai bbine dde
117788

91. Muli ssunt ccei ccare aau rr[spuns ssolicit[rii; ssute ==i ssute,
miliarde ddintre ccei cce ssunt lla oora aactual[ ppe PP[mânt, pprovin
din aacea rregiune. EEi aau ssosit aaici ==i ccred cc[ KKryon aa ffost ccel
care aa vvorbit pprima ooar[ ddespre CCopiii IIndigo ==i, llegat dde
ceea cce sspuneai, ppentru cc[ eeste rrealmente ffoarte iintere-
sant, vvreau ss[ ffac lleg[tura ccu aaceste iinformaii.
Kryon aavea uun wwebsite ppe ccare îîl vvizita ffoarte mmult[
lume, iiar ccând aa ssesizat cc[ ttoi aacei ccopii vvin ddin LLumile
Indigo, lle-aa aadresat oo îîntrebare ffamiliilor ccare aaveau ccopii:
„Copiii vvo=tri vv-aau sspus vvreodat[ cc[ pprovin ddin sspaiu –– ssau
ceva ssimilar?> DDoar aatâta ii-aa îîntrebat. NNu aa sspus nnimic aalt-
ceva. AA pprimit ppeste oo ssut[ dde mmii dde rr[spunsuri ddin ppartea
p[rinilor. EEi sspuneau aaproape aaceea=i ppoveste: cc[ ppe lla
vârsta dde 44-55 aani –– nnu mmai rrein eexact vvârsta, îîns[ ee ppe uun-
deva ppe-aacolo –– ccopiii lle-aau sspus pp[rinilor llor: „„Nu ssuntei
p[rinii mmei. PP[rinii mmei ttr[iesc ppe oo sstea nnumit[… iiar nnu-
mele pp[rinilor, ffrailor ==i ssurorilor mmele ssunt… –– ==i lle aamin-
teau ppe ttoate –– ==i eei ssunt aadev[rata mmea ffamilie. DDar aam
venit cca ss[ aajut.>
De bbun[ sseam[ cc[ mmuli pp[rini aau ccrezut cc[ ccei mmici
inventeaz[ ppovestea. OOricine pputea ccrede aasta, nnumai cc[,
atunci ccând oo ssut[ dde mmii dde ooameni sspun aacela=i llucru,
a=a cceva nnu mmai eeste pposibil. SStatistic vvorbind, ee iimposibil.
Aceasta aa ffost pprima ddovad[ cconcret[ cc[, lla uun aalt nnivel,
ceva sspecial sse ppetrece. AAceast[ cculoare aalbastr[ ==i ttot cce
înseamn[ eea ssunt ddeosebit dde iimportante ppentru CCopiii
Indigo. ++i dde bbun[ sseam[ cc[ ee iimportant[ ==i ppentru ttine.
Mai ee cceva. RReine cc[ MMetatron, ccel ccare aa ccreat aacest
Univers, eeste ttot aalbastru. DDeci, aacest llucru pprovine cchiar
dinaintea CCreaiei, aaceast[ cculoarea aalbastr[ aa ppielii, ccare aa
avut lleg[tur[ ccu aacest nnivel dde eexisten[. SSper cc[ iinforma-
iile îîi ssunt dde aajutor.
118811
na aalbastr[. ÎÎi mmulumesc ppentru rr[spuns ==i ppentru ttot
ceea cce ffaci pprin aaceste mmateriale vvideo. LLe uurm[resc ppe
toate ccu mmare ppl[cere, aa=teptând nner[bd[toare aapariia
urm[torului. ÎÎi mmulumesc.
R: Lumina AAlbastr[. EEi bbine, ttot cceea cce mmi-aai ddescris
îmi iindic[ cc[ ee=ti uun ccopil iindigo. DDin aaceast[ ccategorie ffac
parte aaproape ttoi ccopiii vvenii ppe PP[mânt, îîncepând ddin
1972, ddar mmai aales ddin 11985, ccând aa ssosit uun pprocentaj dde
85-990% dde ccopii, ccare aa ccontinuat ss[ ccreasc[. AAproape ttoi
copiii dde aazi vvin ddintr-oo rregiune ffoarte ddistinct[ aa ttimpu-
lui-sspaiului ==i ddimensiunilor. NNu îînelegem pprea bbine aacest
lucru, ppentru cc[ ee ddestul dde aascuns dde nnivelurile ddimen-
sionale ccare nne ssepar[ dde eei.
Voi, ddragilor, aai rr[spuns cchem[rii ddelfinilor ==i bbale-
nelor, ccare aau mmers îîn ccentrul ggalaxiei, ccerând ppermisiu-
nea, îîn nnumele nnostru, dde aa vveni aaici ccât mmai mmulte ffiine
care ss[ nne aajute –– ppentru cc[ aaltfel aam ffi mmurit, PP[mântul nn-aar
fi rreu=it. CChiar nnu eexista nnicio ssperan[. DDelfinii ==i bbalenele
– ccare ssunt llegai dde nnoi, îîn mmoduri ppe ccare cchiar nnu lle ppu-
tem îînelege –– aau mmers îîn nnumele nnostru, oobinând ppermi-
siunea ggalaxiei dde aa lle ppermite aanumitor ffiine ss[ ssoseasc[
aici, ddin cceea cce sse nnume=te CConsiliul RRazei IIndigo, aal RRa-
zei AAlbastre.
Au ssosit, ddeci, ooameni, iiar ccopiii ssunt ddeja aaici –– îîns[,
la aacel nnivel, eei eerau ffiine iincredibil dde aavansate. EEi eerau llu-
min[ ppur[, ffiind ffoarte aavansai. ++i aau îîneles cc[ aavem nne-
voie dde aajutor. PPrin îînsu=i sspiritul, eesena ==i pprezena vvoas-
tr[, vvoi aai aadus aaici, ppe PP[mânt, oo ccon=tiin[ mmai îînalt[.
Doar pprin ssimpla vvoastr[ pprezen[. IIar aacest llucru aa rridicat
nivelul îîntregului PP[mânt. ÎÎns[, cca ss[ rreu=im, aavem nnevoie
de ffoarte mmuli ddintre vvoi.
118800

92. Exist[ oo mmultitudine dde cc[i pprin ccare ooameni îî=i îînregis-
treaz[ ccele nnecesare. OOrice mmetod[ aai aales, vva vveni cclipa ––
tu ddeja aai sstabilit ss[ îînregistrezi, ddar ==i mmomentul îîn ccare ss[
îi aaminte=ti –– îîn ccare vvei gg[si ccalea dde aa pp[trunde îîn SSpa-
iul SSacru aal IInimii ==i îîi vvei aaminti ccu eexactitate iinformaiile
de aacolo, dde cce tte aafli aaici, ddespre cce eeste vvorba. CCa ss[
economise=ti ttimp, iintr[ aacolo, îîn SSpaiul SSacru aal IInimii
tale. NNu ee vvorba dde cceva eexterior ie, cca oo ccarte, cci eeste îîn
tine. SSe aafl[ aacolo, ttotul ee îînregistrat aacolo, iiar ccând îîl vvei
g[si, vvei ddeslu=i iinformaiile, vvei ==ti, vvei aavea îîncredere îîn
ele, vvei ccrede îîn eele ==i vvei mmerge îînainte. VViaa tta vva ddeveni
important[. DDeosebit dde iimportant[! MMama PP[mânt ==i TTat[l
Soare vvor cca ttu ss[ lle aafli, cc[ci oori dde ccâte oori ccineva îî=i
aminte=te ccine eeste ==i dde cce sse aafla aaici, îîntreaga llume dde-
vine uun ppic mmai ffocalizat[ ==i mmai ppreg[tit[ ss[ sse îînale.
S[ ttrecem lla uurm[toarea îîntrebare.
Î: Bun[, DDrunvalo. MM[ nnumesc LLarissa ==i ssunt ddin ssu-
dul CCaliforniei. AAm oo îîntrebare ppentru ttine. AAm ffost dde ccu-
rând lla sseminarul „„Trezirea IInimii IIluminate> ==i vvreau ss[-i
spun cc[ aa ffost ccel mmai ffrumos llucru ppe ccare ll-aam ttr[it vvreo-
dat[. ÎÎi mmulumesc ddin ssuflet ppentru aasta! TToate iinformaiile
pe ccare lle-aai iintrodus îîn ccurs, ppentru nnoi ttoi… ccuvintele nnu
pot eexprima ccât dde mmult mmi-aa ppl[cut ss[ mmerg lla aacel ssemi-
nar. LLe rrecomand ccu mmult[ cc[ldur[ ccelor ccare vvizioneaz[
acest mmaterial vvideo ss[ mmearg[ ==i ss[ pparticipe lla aacel ssemi-
nar. MMergei, ddac[ pputei. EEste mminunat!
Trec lla îîntrebarea mmea. Cât ddureaz[ cca rrealitatea ddin
Micul lloc ddin SSpaiul SSacru aal IInimii ss[ ddevin[ lla ffel dde rrea-
l[ cca rrealitatea 33D ddin jjurul nnostru? Mulumesc.
R: Este oo îîntrebare ffoarte ssubtil[, ffiind uun llucru ppe ccare
oamenii dde ppretutindeni ccaut[ ss[-ll îîneleag[. OOdat[ cce ==tii
118833
Înainte ss[ ttrecem lla uurm[toare ppersoan[, CChristie, aa=
dori ss[-i mmai sspun cceva ccare lle-aar pputea ffi dde ffolos ==i aaltor
oameni. AAi aaceast[ aamintire, dde aa ffi ddin aalt[ llume. ++i ==tii cc[
ai vvenit aaici ccu uun mmotiv ==i uun sscop. EEste îîntr-aadev[r ffoarte
important ppentru ttine, cca ppersoan[, ss[-i aaminte=ti mmotivul
=i sscopul vvenirii ttale aaici. OOdat[ cce îîi aaminte=ti eexact dde cce
te aafli aaici, cc[ aai îîntr-aadev[r oo mmisiune, îîntreaga tta vvia[ sse
va cconcentra ppe aacel llucru ==i vva cc[p[ta uun ssens. AA=adar, ee
bine ss[ îîi aaminte=ti ccum ss[ oo ffaci. IInformaiile sse aafl[ îîn ccor-
pul tt[u. CCu mmult ttimp îînainte dde aa vveni aaici, aai ==tiut cc[ eeste
posibil ss[ uuii iinformaiile rrespective. TTuturor nni sse îîntâmpla
acest llucru. AAstfel cc[ lle-aam nnotat uundeva, lle-aam îînregistrat.
Am nnotat mmotivul ppentru ccare nne aafl[m aaici, dde uunde vvenim,
care ee sscopul vvenirii nnoastre ==i cce aavem dde îînf[ptuit aaici.
Absolut ttotul. CCa ss[ nnu uuit[m.
Toate ssunt îînregistrate îîn SSpaiul IInimii ttale. ÎÎn iinim[
exist[ ddou[ ccâmpuri ttoroidale, uunul îîn iinteriorul cceluilalt.
Câmpul eexterior eeste ccel îîn ccare aai vvenit, ffiind nnumit SSpaiul
Sacru aal IInimii. ÎÎnva[ ccum ss[ pp[trunzi îîn aacest sspaiu. IIar îîn
interiorul llui, vvei ddescoperi cc[ i-aai îînregistrat ttoate iinforma-
iile ppe ccare aai nnevoie ss[ lle ==tii aacum. NNu ttrebuie ss[ ==tii pper-
fect, eexact cce aanume aai dde aaflat. TTot cce îîi ttrebuie eeste îînre-
gistrat aacolo. SS-aar pputea ss[ ffie sscris ppe uun zzid, îîntr-oo llimb[
pe ccare nnu oo vvei rrecunoa=te. EEste cca uun ccifru. PPoi aajunge
la aacel zzid dde 330 oori ==i ss[ nnu ppricepi oo iiot[, aapoi, îîntr-oo bbun[
zi, ss[ tte ttreze=ti cc[ ppoi îînelege ttotul ==i ss[-i aaminte=ti cce
scrie aacolo. OO ppoi fface ==i ccu aajutorul uunui ccristal. FFolose=te
cristale. EEle mmemoreaz[ iinformaii. PPoate ffi ccristalul dde ppe
biroul tt[u ssau ccel ccare ee ppe PP[mânt, uundeva. ÎÎl rridici, îîl iiei
în mmân[, tte cconectezi lla eel ==i, ddintr-oo ddat[, îîi aaminte=ti dde
ce aai vvenit aaici ==i ccu cce sscop.
118822

93. Aceasta eeste ccheia ==i eesena îîntregului UUnivers. SSe
g[se=te îîn ttine ==i îîn iinteriorul ffiec[rei ppersoane. TTrebuie
doar ss[ ccontinui ss[ ppractici. EEste lla ffel cca aatunci ccând îînvei
s[ ccâni lla cchitar[ ssau lla aalt iinstrument. DDureaz[ cceva ttimp
pân[ îîl îînelegi ccu aadev[rat ==i îîl ccuno=ti.
Cred cc[ aaceasta aa ffost uultima îîntrebare. EE uultima, bb[iei?
Î: Mai ee uuna. ÎÎn rregul[. ÎÎnc[ uuna: BBun[, aam o îîntre-
bare llegat[ dde gghidul sspiritual. ÎÎmi ppoi sspune ccum rreu-
=e=ti ss[ ccomunici ppersonal ccu gghizii ttai ==i nne ppoi îîmp[rt[=i
metode uutile ppentru îînt[rirea lleg[turilor ccu eei? Am aavut vvise
despre aanimale, ppe ccare lle cconsider uun ffel dde gghizi sspiritu-
ali. AA= vvrea îîns[ ss[ aaflu ccum ppot fface aacest pproces îîn mmod
con=tient. MMulumesc!
R: Bun. ÎÎntr-uun ffel, îîntrebarea tta eeste llegat[ dde ccea
anterioar[.
Exist[ mmodalit[i ddiferite dde aa tte cconecta ccu gghizii tt[i
spirituali. UUneori, aanimalele ddevin gghizi sspirituali. DDe rregul[,
în vviaa vvoastr[ aai ssalvat uun aanimal, iiar aacel aanimal vv[ iiu-
be=te aatât dde mmult, îîncât rr[mâne aal[turi dde vvoi ==i îîncearc[
s[ vv[ aajute. DDe oobicei, ttoi ttr[im eexperiene dde ggenul aaces-
ta. ÎÎns[ nnu aacesta eeste ggenul dde gghizi dde ccare aavei nnevoie.
Avem nnevoie dde ccineva ccare eeste mmai ssus dde nnivelul
la ccare nne aafl[m nnoi. ÎÎn aanumite zzone aale eexperienei, gghi-
zii-aanimale ssunt ffoarte uutili. ÎÎns[ eexist[ ==i aalii. SSunt ffoarte
multe mmetode dde aa aajunge lla eei. VVreau ss[ sspun cc[ uunii ooa-
meni iiau oo ssubstan[ ppsihedelic[ ==i sse aaleg ccu uun gghid
spiritual. EExist[ oo mmultitudine dde llucruri ccare ppot ddeclan=a
relaionarea ccu aace=tia. ÎÎns[, ccea mmai bbun[ ccale ppe ccare eeu
unul aam ddescoperit-oo eeste, rrepet, pprin iinim[.
Dac[ iintri îîn SSpaiul SSacru aal IInimii ==i mmergi mmai dde-
parte, ppân[ ccând gg[se=ti MMicul SSpaiu ddin IInim[ –– ccare
118855
ce îînseamn[ SSpaiul SSacru aal IInimii ==i MMicul SSpaiu ddin IInim[,
te aafli îîn mmiezul CCreaiei. AAbsolut ttotul sse gg[se=te aacolo.
Cronica AAkash[ eeste pp[strat[ îîn SSpaiul SSacru, aabso-
lut oorice aa ffost sspus vvreodat[, oorice ggând, aaciune, ttot cceea
ce ss-aa ppetrecut vvreodat[, ttoate ssunt sscrise aacolo. TTrecutul,
prezentul ==i cchiar vviitorul sse gg[sesc aacolo. VVreau ss[ sspun
c[ îîn iinteriorul tt[u eexist[ ccu aadev[rat cceva eextraordinar. ÎÎn
interiorul aacelui sspaiu, eexist[ uun aalt ccâmp ttoroidal, ccare
constituie ttiparul CCreaiei aa ttot cceea cce aa pprins vviaa vvreo-
dat[. LLarissa îîntreab[ cce ppoate ss[ ffac[ ppentru cca aacel sspa-
iu ss[ ffie lla ffel dde rreal cca llumea îînconjur[toare? AAceasta
este ccheia dde aa îînv[a ccum ss[ ccreezi. NNecesit[ ttimp. CCelor
mai mmuli ooameni lle ttrebuie ppa=i mmici.
Pentru îînceput, ffaci, ccreezi cceva mmic ddin aacel sspaiu.
+i vvezi cca oo ppoi fface, iiar aacest llucru îîi dd[ îîncredere. AApoi
poi ffaci cceva uun ppic mmai mmare ==i mmai pputernic, ==i ddevii ==i
mai îîncrez[toare. ++i ccontinui. ÎÎn ccele ddin uurm[, ppe mm[sur[
ce ppractici ==i ffaci llucrarea rrespectiv[, vvei aajunge îîn ppunctul
în ccare vvei îînelege vveridicitatea eei. IIar ccând vva vveni aacea îîn-
elegere, nnu vva mmai eexista nnicio ddiferen[ îîntre rrealitatea ddin
Micul SSpaiu ddin IInima tta ==i llumea tta eexterioar[. TToate llu-
crurile ddin llumea îînconjur[toare aau ffost ccreate ddin MMicul
Spaiu ddin IInima tta.
Micul SSpaiu ddin IInim[ eeste aacela=i lla ttoate ff[pturile
vii eexistente. EEste aacela=i SSpaiu. DDe aaceea, ttoate iinimile
existente ssunt iinterconectate îîn aacel SSpaiu. DDoar cc[ ee nne-
voie dde ttimp. TTrebuie ss[ ccontinui ==i, îîn ccele ddin uurm[, vvei
ajunge îîn aacest lloc îîn ccare îîi vvei aaminti. TToate aamintirile
str[vechi vvor îîncepe ss[ vvin[, ttot ffelul dde llucruri vvor îîncepe
s[ sse îîntâmple ==i nnici mm[car nnu vva mmai eexista îîndoiala cc[
ceea cce sse îîntâmpl[ eeste ssau nnu rreal. ++tii cc[ aa=a eeste.
118844

94. 118877
este, dde rregul[, uun lloc ffoarte mmic, îîn ccare, dde ccele mmai
multe oori, aabia tte sstrecori –– ccând pp[trunzi îîn aacel SSpaiu,
poi ccere, ppentru cc[, aamintii-vv[ cc[ vv-aam sspus cc[, îîn aacel
Spaiu, ttoate iinimile ssunt iinterconectate; eeste aacela=i SSpa-
iu ==i, îîn aacea llume, ttoi ooamenii ttr[iesc ssimultan îîn ttrecut,
prezent ==i vviitor. AA=a cc[, ddin aacel SSpaiu, îîi ppoi ccere ccuiva,
unei ppersoane ccare aa ddecedat, ss[ zzicem, îîn uurm[ ccu 220 dde
ani –– ppoate uun pp[rinte mmort ssau aaltcineva ddrag –– ss[ vvin[ îîn
Micul SSpaiu, iiar eei vvor ffi lla ffel dde rreali cca aatunci ccând ttr[iau.
Este oo eexperien[ rreal[, nnu ddoar oo iimagine îînchipuit[.
Chiar tte cconectezi ccu aacea ppersoan[. ÎÎn aacest ffel ppoi cco-
munica ccu eei, ppoi vvorbi ccu eei; iiar eei îîi ppot ccomunica uunde
se aafl[ aacum, cce sse îîntâmpla aacolo, ttot cce vvrei. ÎÎi ppoi ccere
îns[ ==i SSinelui tt[u DDivin ss[ vvin[ aacolo. SSinele tt[u DDivin eeste
un gghid sspiritual aaflat lla uun nnivel ffoarte sspecial. AAcest llucru
nu sseam[n[ ccu oo ppersoan[ ccare fface cchanneling ==i ccaut[
în ccartea ccosmic[ dde ttelefoane, nne=tiind ccu ccine iia lle-
g[tura. DDac[ îîi iinvii SSinele SSuperior –– aadic[ ppe ttine lla uun
alt nnivel dde eexisten[ –– aacesta cchiar eeste ccel mmai bbun gghid
spiritual ddin ttoat[ llumea. DDac[ ttu ccomunici ccu ttine, ccel aaflat
pe uun nnivel ssuperior aal eexistenei, eel tte vva gghida mmai bbine
decât ooricine aaltcineva. CCu eel tte ppoi ssimi îîn ssiguran[. TTe
iube=te. EEl ==tie cc[ ttu ee=ti eel ==i sse vva aasigura cc[ vva aavea ggrij[
de ttine, îîn ccel mmai bbun mmod pposibil.
A=a cc[, ddac[ mmergi îîn MMicul SSpaiu ddin IInim[ ==i îîi rrogi
Sinele SSuperior ss[ vvin[ aacolo, vvei pputea îîntr-aadev[r ss[ îîl
vezi, ssub fforma uunui îînger ssau aal ooric[rui aalt nnivel dde eexis-
ten[ lla ccare sse aafla. PPoi cchiar ccomunica îîn oorice llimb[ dde
pe PP[mânt îîn ccare vvrea eel. LLa aaceste nniveluri, ooamenii ppot
vorbi oorice llimb[ pp[mânteasc[. IIar eel îîi ppoate sspune eexact
ce aai nnevoie ss[ ==tii. PPentru mmine, aaceasta eeste ccea mmai pper-
fect[ mmetod[ ppe ccare aam îîntâlnit-oo ppân[ aacum îîn vviaa
118866
mea. OOdat[ cce tte vvei cconecta ccu SSinele DDivin, eefectiv vvei
câ=tiga jjocul vvieii. PPentru cc[ tte vva aajuta ss[-i aaccelerezi
cre=terea sspiritual[ ccât mmai rrapid ccu pputin[, cc[l[uzindu-tte
exact îîn ddirecia îîn ccare aai nnevoie ss[ mmergi. SSper ss[ ppoi
realiza aacest llucru, ppentru cc[ nnu vvei mmai aavea nnevoie ss[ ppui
astfel dde îîntreb[ri.
V[ iiubesc, ddragii mmei.
Pân[ ddata vviitoare, vv[ mmulumesc ppentru pparticipare.
La rrevedere!
http://www.youtube.com/watch?v=DpT-ssA4BwwU

95. la rrândul mmeu, ss[-ii ppot îînv[a ppe aalii ccum ss[ ffac[ aaceast[
conexiune.
Iar oo llun[ mmai ttârziu, îîn iiunie 11993, ppe ccând eeram lla
un sseminar ((cred cca eera lla OOlympia, îîn WWashington), îîn ttimp
ce ff[ceam îînscrierile ppentru aacel sseminar, aa iintrat uun bb[r-
bat ppe uu=[. AAvea îîn jjur dde ccincizeci dde aani; mm-aam uuitat lla eel,
i-aam vv[zut aaura aaura ==i mmi-aam ddat sseama cc[ nnu eexista nnici-
un mmotiv cca eel ss[ pparticipe lla sseminarul mmeu. AAtunci, mm-aam
dus eel ==i ll-aam îîntrebat: „„De cce aai vvenit lla sseminarul mmeu?
Tu nnu aai nnevoie ss[ ffii aaici!> IIar eel mmi-aa rr[spuns: „„Nu ==tiu, nnu
=tiu dde cce ssunt aaici, ddar ccred cc[ ttrebuie ss[ ffiu aaici.>
Apoi, sseminarul aa ccontinuat ==i, ddup[ ddou[-ttrei zzile,
am sstat dde vvorb[ ccu eel. AAm aaflat cc[ eera uun KKahuna ddin
Hawaii, ==i cc[ eera pprofesor. ++i aatunci, ll-aam îîntrebat: „„+i cce
anume ppredai?> IIar eel mmi-aa rr[spuns cc[ eera sspecializat îîn
conectarea ccu SSinele SSuperior.
Atunci ccând aa vvenit mmomentul ss[ vvorbesc ddespre SSi-
nele SSuperior, ll-aam cchemat ppe sscen[, iiar eeu mm-aam aa=ezat
în ssal[, îîmpreun[ ccu ppublicul, ggândindu-mm[ cc[ eel ==tie mmai
multe ddespre SSinele SSuperior ddecât mmine –– cceea cce eera
adev[rat. AA vvorbit vvreo oor[ ==i jjum[tate ==i aam îînv[at oo mmul-
ime dde llucruri ddin cceea cce nne-aa sspus.
La îînceput, pprocedura ssau mmetoda ppe ccare aam ppre-
dat-oo îîn lleg[tur[ ccu cconectarea ccu SSinele SSuperior ppresu-
punea cc[ sse aajungea lla rrespiraia ssferic[, iiar ddup[ cce sse
realiza aacest llucru, sse llua oo ffoaie dde hhârtie, ppe ccare sse sscria
rug[mintea cca SSinele SSuperior ss[ nne ddea uun aanumit ttest,
pentru cca ss[ nne pputem aasigura cc[ nne-aam cconectat ccu eel.
Apoi, mmergând ddin cce îîn cce mmai pprofund îîn mmeditaie, sse iin-
voca SSinele SSuperior, cc[ruia ii sse ccerea ss[ aapar[ ==i ss[ nne
dea uun ttest, ppe ccare lliteralmente ss[-ll eefectu[m ==i pprin ccare
s[ nne pputem ddemonstra nnou[ îîn=ine cc[ aam ff[cut rrealizat
118899118888
CCoonneexxiiuunneeaa ccuu SSiinneellee SSuuppeerriioorr
1199..0099..22001111
Din ppunctul mmeu dde vvedere, cceea cce uurmeaz[ ss[ vv[
împ[rt[=esc cconstituie, pprobabil, iinformaia ccea mmai iimpor-
tant[ ppe ccare vv-oo ppot ooferi. PPutei ==ti ttotul ddespre MMer-KKa-
Ba, ddespre ccrearea ccâmpurilor, pputei ==ti ttotul ddespre ccrea-
rea MMer-KKa-BBei ==i ddespre ccum ffuncioneaz[ eea –– ddar ff[r[
conectarea ccu SSinele SSuperior nnu vvei pputea aavea îînelep-
ciunea nnecesar[ ppentru aa ffolosi MMer-KKa-BBa. AA=adar, cceea
ce mm[ ppreg[tesc ss[ vv[ sspun cconstituie ttot cceea cce ==tiu îîn
momentul aacesta, ddar eeste oo ccunoa=tere cce sse îîmbo-
g[e=te îîn mmod cconstant, eeste oo sstructur[ oorganic[ îîn pplin[
desf[=urare.
O llung[ pperioad[ dde ttimp, ppe ccând ppredam ccursuri,
(în mmod sspecial, mm[ aadresez ccelor ccare aau vv[zut vvideo-uurile
mai vvechi), eeu aam îîmp[rt[=it oo aanumit[ ttehnic[ ppentru cco-
nectarea ccu SSinele SSuperior. AAm ooferit aacea ttehnic[, ppe
care oo ffoloseam ==i eeu ((mai ddegrab[, ppe ccare ccredeam cc[
o ffolosesc), cchiar dde ccând aam îînceput ss[ ppredau. DDar,
când mm-aam uuitat lla ccei ccare vveneau lla ccursuri, aam ddesco-
perit cc[ ppoate ddoar 115% ddin eei eerau ccapabili ss[ sse cconec-
teze ccu SSinele SSuperior ==i cc[ ccelor mmai mmuli ddintre eei,
indiferent ccât dde mmult sse sstr[duiau, iindiferent dde cce ff[ceau
sau dde ccât dde mmult mmeditau, nnu lli sse îîntâmpla nnimic. DDup[
ce aam ff[cut aacest llucru vvreo ccâiva aani, aam îînceput ss[ bb[-
nuiesc cc[ llipsea cceva.
În mmai 11993, ii-aam ccerut SSinelui mmeu SSuperior ss[-mmi
dea iinformaia ccare îîmi llipsea, ((am ==tiut cc[ aaveam nnevoie
de mmai mmult) ==i ii-aam ccerut ss[ mm[ îînvee ppe mmine cca ==i eeu,

96. tre eel. PPrima ddat[, ttrebuie ss[ mmergem nnu îîn ssus, cci îîn jjos.
Trebuie ss[ mmergem îîn jjos, lla SSinele IInferior, ccu ccare ttrebuie
s[ nne cconect[m. ÎÎn cconformitate ccu ccunoa=terea KKahuna,
Sinele IInferior eeste rreprezentat dde ssubcon=tient. IIar ssub-
con=tientul, cconform aacestei îînv[[turi, eeste pprecum uun cco-
pil dde 22-44 aani. RRecent, mm-aam cconectat ccu uun aalt KKahuna,
care sspunea cc[ ssubcon=tientul eeste pprecum uun ccopil dde
=ase aani, aa=a cc[ nnu ==tiu eexact. OOricum, aacesta ee aasemenea
unui ccopil dde 22-44 ssau 66 aani. IIar aacesta eeste nnivelul dde
con=tien[ ccu ccare llucrai lla nnivelul ssubcon=tientului.
Prin uurmare, KKahuna aa sspus cc[ mmai îîntâi ddat[ ttrebuie
s[ tte cconectezi ccu ssubcon=tientul; îîns[, ppentru aa fface
acest llucru, nnu ppoi ffolosi llumea ssofisticat[ aa uunui aadult.
Poi ss[ mmeditezi, iiar mmeditaia ss[ ddevin[ eextrem dde sserioas[
în lleg[tur[ ccu cceea cce ffaci; ddar, ccu ccât ffaci mmai mmult aacest
lucru, ccu aatât eeste mmai ppuin pprobabil cc[ tte vvei cconecta ccu
Sinele IInferior. PPentru aa tte cconecta ccu SSinele IInferior, ttre-
buie ss[ ddevii aasemenea uunui ccopil. DDar aasta nnu îînseamn[
s[ ffaci pprostii ssau ss[ tte zzbengui, ssau llucruri dde ggenul [[sta.
E vvorba ddespre aacel lloc iinocent, pprecum oochii uunui ccopil,
în ccare nnu ppoi vvedea eego-uul, cca uun ccopil ffoarte, ffoarte iino-
cent. AAcest aaspect, aaceast[ pparte eexist[ îîn ffiecare ddintre
noi, îîns[ aa ffost ssuprimat[ ==i rreprimat[. IIar ppentru aa îîncepe
procesul, nnoi ttrebuie, îîntr-uun ffel ssau aaltul, ss[ îîi ppermitem
acestei pp[ri ss[ aapar[, ss[ iias[ lla ssuprafa[.
Poate cc[ uunii ddintre vvoi aai ccitit ccartea llui JJames RRed-
field, Profeiile dde lla CCelestine. EEste oo ccarte bbun[, îîn ccazul
în ccare vvrei ss[ ccitii ddespre cceea cce vvorbesc aacum, ddespre
cum sse fface aaceast[ cconexiune.
Atunci ccând uun ccopil sse aafl[ îîn nnatur[, ssau îîn ooricare
situaie, nnivelul aateniei ssale eeste cconcentrat ddirect ==i pprecis
asupra aa cceea cce eeste aaici ==i aacum, aasupra aa cceea cce ii sse
119911
aceast[ cconexiune. AAceast[ mmetod[ aa ffuncionat ppentru
anumite ppersoane.
Îns[ aacum, îîmi eera llimpede mmotivul ppentru ccare aaceas-
t[ pprocedur[ nnu aa ffuncionat ==i ppentru cceilali. CConform
înelegerii mmele, eexistam EEu ==i cc[ mmai eexista ==i SSinele mmeu
Superior. NNu eeram ccon=tient dde ffaptul cc[ aaveam ==i uun SSine
Inferior1. NNu eeram ccon=tient dde aasta. ÎÎn cconformitate ccu ccu-
noa=terea HHuna, ((pe ccare KKahuna2 mi-aa ddat-oo), eexist[ ttrei
nivele aale eexistenei ccu ccare ooamenii sse aafl[ îîn cconexiune,
(=tim cc[ ttotul eeste aalc[tuit ddin ttrei pp[ri ==i aar ffi ttrebuit ss[-mmi
dau sseama dde aasta mmai ddemult...).
Exist[ SSinele SSuperior, eexist[m nnoi, ccei dde ttoate zzilele
=i mmai eexist[ ==i SSinele IInferior. ÎÎn cconformitate ccu îînv[[tura
Kahuna, nnu ppoi aatinge SSinele SSuperior mmergând ddirect cc[-
11 ÎÎnn ttrraaddiiiiaa HHUUNNAA - „„SSiinneelleeIInnffeerriioorr>> ssaauu „„MMiinntteeaa ssuubb-
ccoonn==ttiieenntt[[>> eessttee:: eexxpprreessiiaa eemmooiioonnaall[[,, sseennttiimmeennttaall[[,, aanniimmaalliicc[[ aa
mmiinniiii;; bbaannccaa mmeemmoorriieeii,, ccaarree ssttoocchheeaazz[[ aammiinnttiirreeaa ttuuttuurroorr sseennttii-
mmeenntteelloorr,, ggâânndduurriilloorr,, aattiittuuddiinniilloorr eexxppeerriimmeennttaattee ssaauu îînnddrreeppttaattee
cc[[ttrree lluummee ppee ppaarrccuurrssuull vviieeiiii ddee ccooppiill,, aadduulltt,, vvâârrssttnniicc;; vviibbrraaiiee
mmaaii ddeennss[[,, ffrreeccvveenn[[ jjooaass[[;; rreepprreezziinntt[[ „„bbaannccaa ddee aammiinnttiirrii>> ssaauu
„„ccoommppuutteerruull iinntteerriioorr..>>
22 UUnn KKaahhuunnaa eessttee CCeell ccaarree ddeettiinnee MM[[iieessttrriiaa SSeeccrreetteelloorr
ttuuttuurroorr lluuccrruurriilloorr ((eecchhiivvaalleennttuull ttiittlluulluuii ddee DDooccttoorr îînn ddiivveerrssee ==ttiiiinnee))..
IInn mmoodd oobbii==nnuuiitt,, nnee ggâânnddiimm llaa KKaahhuunnaa ccaa llaa uunn ffeell ddee pprreeoott ssaauu
vviinnddeecc[[ttoorr ssppiirriittuuaall,, ccaarree ccuunnooaa==ttee mmiisstteerreellee cceelloorr ttrreeii mmiinnii aallee
ffiiiinneeii uummaannee:: MMiinntteeaa SSuubbccoonn==ttiieenntt[[ ((SSiinneellee IInnffeerriioorr)),, MMiinntteeaa
CCoonn==ttiieenntt[[ ==ii SSiinneellee SSuuppeerriioorr –– ccuu oo ccoonn==ttiiiinn[[ eelleevvaatt[[,, oorriieennttaatt[[
sspprree ddiimmeennssiiuunneeaa ssppiirriittuuaall[[ aa vviieeiiii.. PPrraaccttiiccaanniiii KKaahhuunnaa ==ttiiuu ccuumm
ss[[ ffoolloosseeaasscc[[ eeffiicciieenntt ddiiffeerriittee ttiippuurrii ddee eenneerrggiiee,, ppeennttrruu aattiinnggeerreeaa
eecchhiilliibbrruulluuii ==ii aa vviinnddeecc[[rriiii.. ++ii ppooaattee cc[[ mmeerriitt[[ mmeenniioonnaatt ffaappttuull cc[[
eeii ==ttiiaauu aacceeaassttaa ccuu mmiiii ddee aannii îînnaaiinnttee ccaa ==ttiiiinneellee ccaarree ssttuuddiiaazz[[
mmiinntteeaa uummaann[[ ss[[ >>ddeessccooppeerree>> ttooaattee aacceeaasstteeaa..
119900

97. Am ddecis ss[ ffac cceea cce ddorisem ddintotdeauna ss[
fac. AAm ddecis ss[ mmerg ss[ ttr[iesc îîn pp[dure, ff[r[ ss[ aam
bani, ff[r[ ss[ aam nnimic, ss[ ttr[iesc ddin cceea cce-mmi dd[ruie=te
p[mântul. AAm vvrut mmereu ss[ ffac aasta ==i aam ff[cut-oo, aam ff[-
cut-oo dde-aadev[ratelea. NNu aaveam nniciun bban ==i, dde ffapt,
asta nnu aavea nniciun ffel dde iimportan[, ppentru cc[ nnu ttrebuia
decât ss[ ttr[iesc, cceea cce aa ffost ffoarte, ffoarte uu=or.
Dar, îîn aacest rr[stimp, aau îînceput ss[ iias[ lla iiveal[ ttoate
fanteziile mmele. AAm îînceput ss[ iies îîn pp[dure, ss[ vvorbesc ccu
copacii, ccu llacurile, ccu rrâurile, aam îînceput ss[ vv[d cc[ ttotul
este vviu ==i ccon=tient. ++i, ccu ccât mmi-aam ttr[it mmai mmult ffante-
ziile, ccu ccât aam ff[cut eexact cceea cce îîmi ddorisem mmereu ss[
fac ((nu cceea cce vvroia llumea cca eeu ss[ ffac, cci cceea cce ddore-
am eeu ccu aadev[rat), ccu aatât aam ddevenit mmai ffericit, mmai een-
tuziasmat îîn pprivina vvieii.
Când mm[ ttrezeam ddimineaa, eeram aatât dde eentuziast,
încât dde-aabia pputeam ssuporta, mm[ bbucuram cc[ ttr[iesc oo
alt[ zzi ppe PP[mânt, eeram ttot ttimpul îîntr-oo sstare dde eextaz, îîn-
tr-oo sstare dde ffericire ppur[. ++i llucrurile ddeveneau ddin cce îîn cce
mai bbune.
Am ffost îîntr-uun lloc îîn ccare aanimalele pputeau vveni lla
mine, uunde mm[ pputeam aapropia dde cc[prioare, uunde ppu-
team ss[ lle pprivesc cchiar îîn ffa[, iiar eele mm[ ppriveau lla rrândul
lor ff[r[ tteam[, ppentru cc[ nnu aaveam nnimic îîn mmine ccare ppu-
tea ss[ lle îînfrunte ssau ss[ lle ttransmit[ ffric[. ++i pputeam ss[ ttrec
pe llâng[ uur=i, iiar eei sst[teau ==i sse uuitau lla mmine ff[r[ ss[-mmi
fac[ nnimic.
De eexemplu, ssoia mmea, aa mmers oodat[ ddirect lla uun uurs
care mmânca oo cc[prioar[, ((ceea cce eeste, dde ffapt, uun llucru
extrem dde nnebunesc ppentru ssistemul nnormal dde ggândire);
dar eea aa mmers ==i ss-aa aa=ezat cchiar llâng[ eel, pprivindu-ll ccum
119933
prezint[ îîn mmod ddirect, AAceast[ aatenie ==i iinocen[ eeste llucrul
pe ccare nnoi ttrebuie ss[ îîncepem ss[-ll ccultiv[m îîn nnoi îîn=ine.
James RRedfield vvorbe=te ddespre aa mmerge ==i aa îîncer-
ca ss[ nne cconect[m ccu ccopacii, ((modul îîn ccare ddruizii ppri-
meau eenergie); ccopacii ffiind sspirite ffoarte pputernice, aaceas-
t[ conexiune sse fface pprin iintermediul vvieii, aal nnaturii ==i pprin
aceast[ iinocen[ sspecial[, iinocena ccopilului. AAceasta
este ppoarta ((poarta mmagic[) pprin ccare cceva ppoate îîncepe
s[ sse îîntâmple, cceva cce nnu aai mmai eexperimentat nniciodat[
=i ccare nnu ==tii cce eeste. EE ffoarte, ffoarte ggreu dde ccrezut, ppân[
nu aai ff[cut-oo ==i nnu aai vv[zut ddespre cce ee vvorba.
Acest llucru mmi ss-aa îîntâmplat mmie. NNu eeram ccon=tient
c[ mmi sse îîntâmpla. AAm ffost îîn VVietnam, aam ffost îîn aacel rr[z-
boi, aam ffost ffoarte ddezam[git dde oomenire, aapoi, aam vvenit
înapoi. MMi-aam zzis, „„OK, aatunci aam ss[ îîncerc ss[-LL ddescop[r
pe DDumnezeu>, ==i aam ddecis ss[ ffac aasta, ddevenind ffizician.
Am mmers lla UUniversitatea ddin CCalifornia, uunde aam sstudiat ffi-
zica, mmatematica ==i aaltele, cc[utându-LL ppe DDumnezeu. AAm
fost ttotal ddezam[git ==i dde ttot cce eera aacolo. AAm ff[cut ttoate
astea lla ssfâr=itul aanilor ==aizeci. IImaginai-vv[, ss[ ffii îîn BBer-
keley –– CCalifornia, lla ssfâr=itul aanilor ==aizeci, ccu mmitraliere lla
colul sstr[zii ==i ttancuri ppeste ttot, ccu ttoi aacei ooameni ddisp[-
rui... AAm ffost ccu aadev[rat ddescurajat; ttot rr[zboiul ddin VViet-
nam ffusese aadus aaici...
+i mmai aales îîn aanii ’’70, ccând aam aabsolvit, aa aavut lloc
evenimentul dde lla KKent SState UUniversity, ((poate vvoi nnu vv[
amintii cc[ UUniversit[ile ddin SStatele UUnite aau ffost îînchise) ==i
atunci mmi-aam zzis cc[ eera dde aajuns, eera uultima ppic[tur[, ==i aam
venit aaici, îîn CCanada, nnu ffoarte ddeparte dde uunde nne aafl[m
acum, îîn llocul uunde aam ddescoperit ppacea ==i ffrumuseea ==i
mi-aam gg[sit oo ccas[, îîn mmijlocul ppustiet[ii mmunilor.
119922

98. N-aam îîneles cce vvroiau ss[ zzic[. EEra aatâta dde ffrumos...
Eu ==i ssoia mmea nne-aam cconectat ccu eei îîn aacela=i ttimp ==i eera
atât dde ffrumos, îîncât nnu nne mmai ss[turam ss[-ii pprivim.
La sscurt ttimp ddup[ aacest eepisod, aau îînceput ss[ sse îîn-
tâmple mminuni. AAu îînceput ss[ sse îîntâmple llucruri ccare nnu sse
puteau îîntâmpla îîn mmod nnormal. AAsta, lla îînceput. AApoi, aau
început ss[ sse îîntâmple mminuni îîn ffiecare zzi. ÎÎn oorice zzi aa vvieii
mele, ttimp dde ddoi ssau ttrei aani, aam pprivit îîntâmplându-sse llu-
cruri nneobi=nuite. DDar eera aatât dde ppl[cut, îîncât nnu-mmi pp[sa
deloc. DDe=i dde ffapt îîmi pp[sa, ((chiar îîmi pp[sa), ddar nnu îîmi
p[sa ddin ppunctul dde vvedere aal mmodului vvechi dde ggândire,
(de eexemplu, nnu-mmi mmai pp[sa cce aar ffi ggândit cceilali), ppentru
c[ sse vvedea cclar cc[ ttotul eera ccorect. ++i aam ccontinuat îîn
aceast[ ddirecie.
Unul ddintre llucrurile ppe ccare ccei ddoi îîngeri, ccel ppurpu-
riu ==i ccel vverde, lle-aau sspus ddespre eei, ddar ppe ccare nnu ll-aam
îneles nniciodat[, aa ffost cc[ eei eerau SSoarele ==i PP[mântul. ÎÎn-
gerul vverde eera sspiritul PP[mântului, aavea oo cculoare vverde,
foarte ffrumoas[, iiar îîngerul SSoarelui aavea oo cculoare vviolet[.
La uun mmoment ddat, aam îîneles, ==i îîmi aamintesc eexperiena
pe ccare aam aavut-oo; ==tiu cc[ aatunci ccând aam rrevenit ddin mme-
ditaie aam îîncercat ss[ rrostesc îîn ccuvinte... ==i aa iie=it uun
poem. IIat[-ll:
Eu ssunt PP[mântul.
Eu ssunt SSoarele.
Dar, îîn rrealitate, nnu ssunt nniciunul ddintre eele.
Ceea cce îînsemna cc[ ==tiam cc[ ssunt ddincolo dde ttoate
acestea... aam îîneles, ddar nnu aam îîneles mmodul îîn ccare ll-aa=
fi pputut rreda îîn ccuvinte ==i îîmp[rt[=i ccuiva. AAcum, aam îîneles
c[ llocul îîn ccare nnoi pputem îîncepe aaceast[ aaducere lla ssu-
119955
m[nânc[. IIar uursului nnici mm[car nnu ii-aa pp[sat, ddoar ss-aa uuitat
la eea, ccontinuându-==i llini=tit ffestinul.
Chiar ==i aacum, îîntr-uuna ddintre cc[l[toriile nnoastre, eea aa
ridicat dde ppe jjos uun ==arpe ccu cclopoei, ss-aa uuitat lla eel, iiar
apoi ll-aa ppus jjos. NNu aau ffost pprobleme, ppentru cc[ îîn eea nnu
se îîntâmpla nnimic pprovocator.
Deci, îîn aacest ggen dde sstare, ppe ccare ll-aam oobinut îîn
mod iincon=tient, aam îînceput ss[ mm[ cconectez ccu SSinele mmeu
Inferior, ccu mmintea ssubcon=tient[. ++i cceea ==tiu cce aacum,
este cc[ mmintea ssubcon=tient[, mmintea mmea ssubcon=tient[,
este cconectat[ ddirect ccu mmintea ssubcon=tient[ aa PPlanetei,
cu îîntreaga nnatur[ dde ppretutindeni. CCa aatare, ccând vvorbim
despre mmintea ssubcon=tient[, vvorbim ddespre ccon=tiina ppla-
netei, despre îîntreaga ffiin[ aa pplanetei. ++i aatunci aau îînceput
s[ aapar[ ccoincidenele, ss[ mm[ ggândesc lla cceva, iiar aacel
lucru ss[ sse îîntâmple, ss[ vvreau ss[ vv[d uun pprieten ==i ss[ mm[
întâlnesc ccu eel.
Sincronicit[ile ccontinuau ss[ aapar[ uuna ddup[ aalta, ttot
timpul, ==i aaveau lloc aatât dde rrapid, îîncât aam îînceput ss[ ddevin
suspicios, ccrezând cc[ sse îîntâmpla cceva aanormal ccu mmine.
Nu ==tiam cce aanume, ddar îîmi dd[dusem sseama cc[ ssincroni-
cit[ile sse îîntâmplau mmult pprea ddes ppentru aa ffi ddoar ssimple
coincidene. ++i aapoi, îîntr-oo zzi, nne-aam ddecis ss[ îîncepem ss[
studiem mmeditaia.
Într-oo zzi, sst[team aacolo ==i mmeditam ==i, lla uun mmoment
dat, bbam!, ddoi îîngeri aau aap[rut îîn ccamer[. EErau ccam dde ttrei
metri îîn[lime; uunul eera ppurpuriu, iiar ccel[lalt vverde, eerau
translucizi, pputeam vvedea pprin eei, eerau iidentici ==i eerau iin-
credibil dde ffrumo=i. IIar iiubirea ccare vvenea ddinspre eei eera iin-
credibil[. NNu ==tiam ccine eerau eei, iiar pprimul llucru ppe ccare ll-aau
spus aa ffost: „„Noi ssuntem TTu. LLa uun aalt nnivel, îîntr-uun aalt ttimp>.
119944

99. curge pprin ttine, iiar cconexiunea ccu SSinele SSuperior ddevine oo
realitate. PPoi vvedea aaura ddin jjurul ooamenilor, aaura ccopacilor
=i aa fflorilor, iiar mmicuele sspirite aale pplantelor ==i DDevasurile
devin ffiine rreale, pprind vvia[ ==i aapar îîn ccâmpuri dde llumin[
ultraviolet[, ppe ccare lle ppoi vvedea. TToate aaceste llucruri îîn-
cep ss[ aaib[ lloc ==i aatunci ==tii cc[ ee=ti ppe ccalea ccea bbun[ –– ==i
vei ==ti aacest llucru ccu ssiguran[.
În cceea cce pprive=te aatingerea SSinelui SSuperior, ttrebuie
s[-ii cceri ppermisiunea SSinelui IInferior aal PP[mântului ppentru aa
te cconecta lla SSinele SSuperior, ccare, ddup[ mmodul mmeu dde aa
vedea llucrurile, eeste SSoarele. TTrebuie ss[ cceri ppermisiunea
s[ ffaci cconexiunea dde lla PP[mânt lla SSoare, dde lla SSinele IIn-
ferior lla SSinele SSuperior. IIar SSinele IInferior ppoate ss[ nnu-i
permit[ aacest llucru. PPoate ss[ zzic[, „„ NNu vvreau ss[ ffac aasta,
hai ss[ nne mmai jjuc[m>. ++i nnu ppoi ss[ ffaci nnimic. TTrebuie ddoar
s[ ccontinui ss[ tte ddistrezi. EEste ttot cce ppoi fface. SS[ ccontinui
s[ tte ddistrezi.
Trebuie ss[ aa=tepi ppân[ ccând PP[mântul ccrede cc[ ee=ti
preg[tit. ÎÎn îînelepciunea ssa, îîn ccalitate dde MMam[ ccare tte
consider[ ccopilul eei, lla mmomentul ppotrivit, eea îîi vva dda ppermi-
siunea ss[ mmergi îîn ssus, ss[ tte cconectezi nnu ddoar ccu PP[mân-
tul, cci ==i ccu SSoarele, ccu ttoat[ vviaa eexistent[ ppretutindeni.
+i nnu ppoi ss[ ffaci nnimic... ddar eeste OOK, eeste oo ccale
care aa ffost aaranjat[ îîn aacest mmod. EEu nnici mm[car nnu ==tiam
c[ ff[ceam aasta, nnu îînelegeam cce ff[ceam –– ddoar ff[ceam,
f[r[ ss[ ==tiu dde cce.
Foarte mmulte ppersoane ddin ccomunitatea sspiritual[,
care ccred cc[ ssunt cconectate lla SSinele llor SSuperior, ssunt
probabil cconectate lla SSinele IInferior. PPentru cc[ ppoi ccere iin-
formaii dde lla SSinele IInferior ==i ppoi pprimi oorice ffel dde iinfor-
maie vv[ pputei iimagina, oorice aare lleg[tur[ ccu bbiogeofizica,
de eexemplu, ==i ttot ffelul dde llucruri dde ggenul aacesta. DDar
119977
prafa[ aa ccopilului iinterior, aa iinocenei nnoastre iinterioare,
este nnatura –– ==i nnu uun mmediu aartificial.
Ie=ii ddin aacest mmediu ppe ccare ll-aam ccreat, ddin llocuin-
e, ddin mma=ini. MMergei aacolo uunde ssunt ccopacii –– ==i aar ffi
preferabil ss[ mmergei uundeva îîn aafar[, ss[ iie=ii ddin sstructurile
mentale îîn ccare vv[ aaflai dde oobicei. TTrebuie ss[ îîncepei ss[
interacionai ddin nnou ccu MMama PP[mânt, îîntrun mmod ccu ttotul
nou. IIat[ cce vv[ ssugerez ss[ îîncepei ss[ îîncercai. ++i nnu pprin
meditaia îîn ssine. PPutei ccontinua ss[ ppracticai mmeditaia ==i
putei ss[ ccontinuai uurmând aaceast[ llinie, ddar ccred cc[, ppen-
tru ccei mmai mmuli ooameni, aaceast[ mmodalitate vva cconstitui
pasul eesenial.
Kahuna aa sspus cc[, lla uun mmoment ddat, ddup[ cce aai
realizat cconectarea ccu SSinele IInferior, cconectarea ccu mmin-
tea ssubcon=tient[, ttrebuie ss[ îîncepei ss[ vv[ jjucai ccu eel, ss[
v[ ddistrai îîmpreun[, ss[ vv[ pplac[ ss[ ffii ccu eel. EEste eesenial.
Dac[ nnu ee ddistractiv ==i ppl[cut, îînseamn[ cc[ cceva ee îîn nnere-
gul[ ==i ttrebuie ss-oo lluai dde lla ccap[t. EEste ffoarte, ffoarte iim-
portant ss[ ffie ppl[cut ==i ddistractiv.
Exist[ uun ffilm ccare aabordeaz[ ssubiectul lla ccare ffac eeu
referire aacum ==i ccare sse nnume=te HHook. PPoate cc[ mmuli ddin-
tre vvoi ll-aau vv[zut. EEste vvorba ddespre PPeter PPan, ccare îî=i rrea-
minte=te ddespre eel ppe vvremea ccând eera ccopil ==i llucrurile
prin ccare ttrece, ppornind dde aacolo, ddespre llucrurile ppe ccare
=i lle iimagineaz[ –– dde eexemplu, mmâncarea dde ppe mmas[...
Toi ccei ccare aau vv[zut ffilmul ==tiu aasta. IIar ppentru ccei ccare nnu
l-aau vv[zut îînc[, vvi-ll rrecomand ccu cc[ldur[, ppentru cc[ eeste îîn
el oo ccantitate uuria=[ dde aadev[r. ÎÎntreaga ppoveste, llupta ddin-
tre bbine ==i rr[u, ttot cceea cce sse îîntâmpl[ eeste ffoarte iimpor-
tant. EEste uun ffilm ffoarte ssofisticat.
Prin uurmare, ttrebuie ss[ tte jjoci. ++i aapoi, lla uun mmoment
dat, îîncepi ss[ vvezi ssincronicit[ile, îîncepi ss[ ssimi ccum vviaa
119966

100. ziua uurm[toare, ccu ffoarte mmulte ddetalii. ++tiam eexact ccând oo
s[ îînceap[ ss[ ssune ttelefonul, cce oo ss[ zzic[ ppersoana dde lla
telefon, sscrisorile ppe ccare uurma ss[ lle pprimesc ==i aalte llucruri
de aacest ffel. PPoi ss[-ii cceri ttot ffelul dde iinformaii SSinelui IIn-
ferior, iiar eel i lle vva dda ffoarte uu=or, ff[r[ pprobleme.
Îns[ aaceasta eeste oo mmodalitate ddualist[ dde ccomuni-
care. ÎÎn rrealitate, eeu vvorbeam ccu cceva cce pp[rea ss[ ffie îîn
afara mmea. CComunicarea aavea lloc dde ttrei ssau ppatru oori ppe
zi, ddar ccu ccât ttrecea ttimpul, ccu ccât ttreceau aanii, aam îînceput
s[ rrealizez ffaptul cc[ îîngerii aau îînceput ss[ aapar[ ddin cce îîn cce
mai rrar. NNu ddin ccauza ffaptului cc[ ssl[bea lleg[tura mmea ccu
P[mântul –– ppentru cc[ îîl ssimeam ttot ttimpul –– cci ffiindc[ pp[-
rea cc[ nnu mmai aaveam pprea mmult[ nnevoie dde eei.
+i îîntr-oo zzi, ccam aacum ddoi-ttrei aani, îîmi ppare rr[u, nnu-mmi
amintesc eexact ccând ss-aa îîntâmplat, eeram îîn WWashington, lla
un sseminar ddespre „„Roata mmedicinei> ==i sst[team îîn ccerc,
pe ccale ss[ îîncep uun sseminar, ccând ÎÎngerul AAuriu aa aap[rut
chiar îîn mmijlocul ccercului ==i ss-aa uuitat lla mmine. NNimeni nnu ==tia
ce sse îîntâmpl[, ddar ppentru mmine eera uun llucru eextraordinar.
Îngerul AAuriu aa vvenit llâng[ mmine, ddeasupra mmea, ==i ss-aa ccon-
topit ccu mmine. ÎÎn aacel mmoment aam ==tiut, aam îîneles cc[ ttoc-
mai mm[ cconectasem ccu SSinele mmeu SSuperior.
Dup[ aaceea, nnu aam mmai ssimit nniciodat[ nnevoia ss[ îîn-
treb cceva, ppentru cc[ oorice aa= ffi aavut nnevoie ss[ ==tiu, ppur ==i
simplu ==tiam. NNu ttrebuia ss[ îîncerc ss[ pplanific ssau ss[ ffac
ceva, rrealitatea ppur ==i ssimplu ss-aa ddeschis ppentru mmine ==i
acest llucru ss-aa îîntâmplat dde lla ssine. AA îînceput ss[ aaib[ lloc
un aalt nnivel dde ccomunicare ccu DDumnezeu.
Acum ==tiu cc[ aaceast[ ccontinuitate îîn pprocesul dde
evoluie îîncepe ddin ttrecut, vvine dde lla SSurs[ ==i ppoate cconti-
nua cc[tre ddiferite sstadii ssau nnivele, ddar nnu ==tiu eexact cce ssunt
acestea. ÎÎns[, dde ffiecare ddat[ ccând aajungem lla aacest ggen
119999
astea ssunt ttoate îîn lleg[tur[ ccu SSinele IInferior. PPoi ccunoa=te
orice llegat dde rradiestezie, ppoi ccunoa=te oorice... ÎÎns[, îîn
realitate, ee=ti cconectat lla SSinele IInferior ==i lla PP[mânt, nnu lla
Sinele tt[u SSuperior. SSinele SSuperior nnu eeste ppreocupat dde
genul aacesta dde llucruri.
În cceea cce mm[ pprive=te, ccând mm-aam cconectat lla SSi-
nele SSuperior, uun îînger aauriu aa îînceaput ss[ ddevin[ vvizibil îîn
câmpul mmeu vvizual, uundeva, îîn sspate, ==i ii-aam îîntrebat ppe
ceilali îîngeri ccine eeste aacel îînger ddin sspate. AAtunci, eei mmi-aau
r[spuns cc[ eeste ÎÎngerul AAuriu ==i cc[ vvoi aafla ddespre eel îîntr-uun
final. IIar lla uun mmoment ddat, eei aau aap[rut ==i mmi-aau sspus cc[
Îngerul AAuriu vvrea ss[-mmi vvorbeasc[. AAtunci, aam ff[cut ttot cce
trebuia, aam ppostit ttimp dde ttrei zzile, aam aa=teptat, ccrezând cc[
Îngerul AAuriu vva vveni ==i nne vva sspune cceva ccare nne vva sschim-
ba ccomplet vvieile. AA sspus cceva eextrem dde iimportant, ddar
foarte ssimplu, ppe ccare nnici mm[car nnu ll-aam îîneles. NNoi ccre-
zusem cc[ oo ss[ ffie uun ddiscurs llung dde ttot, ==i nne-aam ppreg[tit,
a=teptând cca ÎÎngerul AAuriu ss[ aapar[, aapoi aam sstat ==i nne-aam
uitat lla eel, aa=teptând ss[ vvedem cce-oo ss[ zzic[, aatunci ccând
va îîncepe ss[ vvorbeasc[, iiar eel ss-aa uuitat lla nnoi ccu oo pprivire
blând[ ==i aa sspus „„Nu eexist[ ddecât LLumin[.> IIar aapoi aa ddis-
p[rut ppe ddeasupra ccapetelor nnoastre.
„Exist[ ddoar llumin[? CCe vvrea ss[ zzic[ ccu aasta?> AAtunci
nu aam îîneles. NNe-aau ttrebuit aani dde zzile cca ss[ îînelegem;
era ppentru nnoi cceva dde ggenul ee = mc2, aa=a cc[ nnu aam ==tiut
ce vvroia ss[ sspun[. LLa uun mmoment ddat, îîncet-îîncet, aam îînce-
put ss[ îîneleg cce aa vvrut ss[ sspun[ ÎÎngerul AAuriu. ++i, îîn ccele
din uurm[, mmi-aam ddat sseama cc[, ppe mm[sur[ cce îîncepeam
s[ ccomunic ccu SSinele mmeu IInferior, aacesta îîmi dd[dea oorice
fel dde iinformaie nnecesar[.
De ffapt, aa ffost oo pperioad[ dde ==ase lluni, îîn ccare SSinele
meu IInferior mmi-aa sspus ttot cceea cce aavea ss[ sse îîntâmple îîn
119988

101. Sinele SSuperior ccomunic[ ccu ttine ppe aatât dde mmulte nni-
vele, îîncât ttrebuie ss[ aai oo iimaginaie eextrem dde vvast[ ppen-
tru aa-i dda sseama. OO ppoate fface îîn oorice llimbaj iimaginabil
sau îîn llimbi ccare nnici mm[car nnu eexist[ ssau îîn llimbi dde ppe aalte
planete. OO ppoate fface pprin cculori, pprin ssunete, pprin ttonuri,
pulsaii aale lluminii, ssentimente, eemoii, pprin ppropria vvoastr[
voce; ppot ffi ttot ffelul dde mmodalit[i. PPoate ffi pprin rrealitatea
îns[=i, ppot ffi ppersoane ccare vvin lla vvoi ==i vv[ ddau uun mmesaj ––
pot ffi ttot ffelul dde llucruri ssau ttot ffelul dde mmodalit[i, ddepin-
zând dde cceea cce vvrei vvoi dde ffapt. ÎÎn rrealitate, nnu eexist[ nnici-
un ffel dde llimitare, ccu eexcepia ccazului îîn ccare vvoi iimpunei
aceste llimite. ÎÎn vviaa mmea aam vv[zut ttot ffelul dde nnivele dde
comunicare, dde ffiecare ddat[ ffiind mmoduri lla ccare nnu mm-aa= ffi
gândit nniciodat[, ddar ccare, ddup[ îînelegerea mmea, aau ffost
foarte ppertinente.
Odat[ sstabilit nnivelul dde ccomunicare ccu SSinele SSupe-
rior, oodat[ cce aai rrealizat aacest ddeziderat ==i ==tii ssigur cc[ aa=a
stau llucrurile, ttotul sse sschimb[ îîn vviaa vvoastr[. NNu ttrebuie
s[ ffii ppreocupai îîn nniciun ffel. TTocmai aai ccâ=tigat ppartida ccu
viaa, lla ttoate nnivelurile, iiar ttot cceea cce ddorii ss[ ==tii, oorice
altceva, ttrebuie ss[-ll ll[sai ss[ ttreac[, ttrebuie ddoar ss[ pprivii
deta=ai cceea sse îîntâmpl[, ss[ vv[ uuitai cca lla uun ffilm. VVei
avea ttoat[ îînelepciunea ==i ttoat[ ccunoa=terea dde ccare aavei
nevoie ppentru aa ffolosi MMer-KKa-BBa, pprecum ==i ttoate iinforma-
iile îîn lleg[tur[ ccu cceea cce aavei dde ff[cut ==i mmodul îîn ccare
s[ vv[ mmi=cai îîn aaceast[ rrealitate.
Nu vvei mmai aavea nnevoie dde uun MMaestru eexterior vvou[,
sau dde ooricine aaltcineva. ÎÎn mmomentul aacela, vvei ddescoperi
c[ ssuntei ccomplet, îîntreg, pperfect, nnelipsindu-vv[ nnimic ddin
voi îîn=iv[.
Aceste nnivele dde eevoluie vvor ccontinua ddin cce îîn cce
mai ssus, cc[tre nnivelele ccele mmai îînalte.
220011
de ppuni, vvom ==ti cce ss[ ffacem ==i vvom fface îînc[ uun ppas ==i nne
va ffi uu=or ss[ lle aaccept[m, ppe mm[sur[ cce vvom aajunge lla eele.
În mmomentul îîn ccare ss-aa ff[cut cconexiunea ccu SSinele
Superior, ppoate aap[rea oo pproblem[. EEu nnu aam ttr[it llucrul
[sta, ddar KKahuna mm-aa aavertizat îîn aaceast[ pprivin[. EEu nnu
am aavut-oo nniciodat[ ==i nnu ==tiu, nnu aam aavut oo eexperiena ddi-
rect[, îîns[ cceea cce sspune eel eeste ffaptul cc[ dde mmulte oori SSi-
nele IInferior, îîntr-oo mmanier[ ffoarte ccopil[reasc[, iimit[ SSi-
nele SSuperior. ++i, cca aatare, uunii ppot ccrede cc[ ssunt cconectai
cu SSinele SSuperior ssau cc[ aau ffost cconectai ==i îîncep ss[ cco-
munice, ccrezând cc[ ssunt cconectai ccu SSinele SSuperior, iiar
în rrealitate, eei ssunt cconectai ccu mmintea ssubcon=tient[. ++i
atunci, eei ppot ccere iinstruciuni ppentru aa fface cceva, iiar mmin-
tea ssubcon=tient[ îîi ppoate ttrimite pprin ttoat[ llumea ss[ ffac[
ceva aanume, ssau llucruri dde ggenul [[sta. DDoar sse jjoac[ ccu
ei. EEa nnu vva fface cceva ccare ss[ vv[ dd[uneze, ddar ccu ssigu-
ran[ cc[ sst[ ==i rrâde dde cceea cce vv-aa ppus ss[ ffacei, ss[ uum-
blai bbrambura –– cceea cce nnu eeste, ccu ssiguran[, îîn cconfor-
mitate ccu sscopul ppentru ccare aai vvenit aaici.
De aaceea, KKahuna aa sspus cc[ ee ffoarte iimportant cca dde
fiecare ddat[ ccând vv[ cconectai ccu SSinele SSuperior, ((de oobi-
cei vvoi aavei nni=te ppa=i ppe ccare ii-aai ddezvoltat ssinguri), îîntre-
bai: „„E=ti SSinele mmeu SSuperior?> PPentru cc[ ddac[ eeste SSi-
nele IInferior, aacesta nnu tte vva mmini ==i-i vva sspune: „„Nu, îîmi
pare rr[u, nnu ssunt SSinele SSuperior.> EEste ffoarte iimportant ss[
stabilii dde ffiecare ddat[ uun mmod dde aa vverifica ddac[ ee vvorba
despre SSinele SSuperior ==i nnu dde ccel IInferior.
Eu nnu aam ccon=tientizat nniciodat[ oo aasemenea îîntâm-
plare. NNu aam ssimit nniciodat[ nniciun ffel dde aatitudine ppoz-
na=[ ddin ppartea SSinelui mmeu IInferior.
Am ss[ mmerg aacum lla uun aalt nnivel.
220000

102. cu ggura cc[scat[. ++i aatunci aam rrealizat cc[ eei eerau lla ppolul
cel[lalt, eei aau vv[zut îîn aacela=i ffel, ddoar cc[ eera eexact cca oo
imagine îîntr-oo ooglind[.
Atunci ccând vvorbim ddespre SSinele IInferior, îîn rrealitate
vorbim ddespre oo ccon=tiin[ vvast[, ccare sse eextinde îîn ttot
ceea cce eeste vvia[, ddar îîntr-oo mmodalitate ddiferit[ –– aadic[ eel
se ppare cc[ rrelaioneaz[ ccu nnoi cca ffiine uumane îîntr-oo mma-
nier[ ccopil[reasc[.
Con=tiina cce vvine dde ssus, dde lla sstele, ddin RRai, dde lla
toate nnivelele ddimensionale îînalte ccomunic[ ccu nnoi mmai dde-
grab[ pprintr-oo iimagine ppatern[, ddecât pprintr-uuna ccopil[-
roas[. CCei ddin vvechime cconsiderau ==i eei cc[ eeste eextrem dde
important cca ÎÎn[larea ss[ îînceap[ ddeparte dde PP[mânt –– ==i
înc[ mmai ttrebuie ss[ aaflu cce vvor ss[ zzic[ ccu aasta.
De ffapt, îîntregul ssens aal vvenirii llui IIisus ppe PP[mânt aa
fost aacela cc[ eel aa ffost pprimul ccare ss-aa îîn[lat îîndep[rtân-
du-sse dde PP[mânt. ++i ddac[ ccitii TThe EEngland TTapes ==i vve-
dei ddespre cce ee vvorba, vvei îîncepe ss[ îînelegei mmult mmai
mult ddin iinformaiile ppe ccare vvi lle ttransmit aaici.
Pentru aa ddefini mmai bbine lleg[tura ddintre SSinele IInferior
=i ccel SSuperior, ccu nnoi aaflai lla mmijlocul llor, aa= sspune cc[ eeste
ceva ffoarte aasem[n[tor ccu lleg[tura ddintre MMacrocosmos ==i
Microcosmos ==i ccu lleg[tura ddintre nnoi ==i aaceste ssisteme.
Este aasemenea lleg[turii pplanetei PP[mânt ccu SSoarele. SSoa-
rele eeste cconectat ccu PP[mântul pprintr-uun ccâmp ggravitaio-
nal, PP[mântul ==i SSoarele aaflându-sse îîn aacela=i ssistem. DDar
ele ssunt ffoarte, ffoarte ddiferite. AAici eeste ssimilitudinea ccu ddi-
ferena ddintre SSinele SSuperior ==i ccel IInferior.
Un aalt mmod dde aa vvedea cconexiunea ddintre SSinele SSu-
perior ==i ccel IInferior eeste pprin aasem[narea ccu cconexiunea
dintre pplaneta PP[mânt ==i SSoare, îîn ccare SSinele IInferior eeste
asimilat pplanetei PP[mânt. SSinele SSuperior eeste aasemenea
220033
A= vvrea ss[ cclarific ppuin mmai mmult ddespre SSinele IIn-
ferior ==i SSinele SSuperior, ddoar ppentru aa aavea oo iidee ==i oo îîn-
elegere mmai bbun[ îîn lleg[tur[ ccu aaceste aaspecte.
A=a ccum aam mmai sspus, SSinele IInferior –– aadic[ mmintea
voastr[ ssubcon=tient[ –– eeste cconectat[, lla rrândul eei, ccu
toate mminile ssubcon=tiente aale ttuturor ffiinelor uumane dde
pe îîntreaga pplanet[. CCare, lla rrândul llor, ssunt cconectate lla
mintea ssubcon=tient[ aa îîntregii bbiosfere, aa îîntregii CCon=ti-
ine aa îîntregii pplanete. ++i aa=a ccum îîneleg eeu îîn aacest mmo-
mentu, eea eeste cconectat[, lla rrândul eei, pprintr-oo lleg[tur[
care mmerge cc[tre ccentrul PP[mântului, ccu ttoate llumile ddi-
mensionale dde aacolo –– llumi ccare rreprezint[ dde ffapt oo rre-
flectare aa ttot cceea cce sse aafl[ îîn eexteriorul pplanetei.
Atunci ccând mmi ss-aa ddat pprima ddat[ nnumele dde DDrun-
valo MMelchizedek, îîngerii mmi-aau sspus cc[ DDrunvalo MMelchi-
zedek eeste uun nnume ddruid. MMi-aau sspus cc[ DDrunvalo eeste
numele uunui ccopac cce ccre=te llâng[ uun ppârâu. ++i eeu aam aac-
ceptat aasta ==i aam sspus, „„OK, DDrunvalo ssun[ cca uun nnume dde
druid, ddar MMelchizedek?>
Ani îîntregi, îîn mmintea mmea aa ffost cceva dde ggenul: „„{sta
nu ssun[ aa nnume ddruid, ppare ss[ ffie ddin ttradiiile eebraice ssau
cre=tine> ==i nnu mm-aam ggândit lla eel nniciodat[ cca lla uun nnume
druid. CCând aam ffost îîn AAnglia, ppe ccând sstudiam ==i îîncepu-
sem ss[ ddevin ccon=tient dde ÎÎn[lare, lla uun mmoment ddat,
m-aam cconectat ccu MMerlin. ÎÎn ttradiia ddruid[, eei aau uun pproces
de iiniiere aasem[n[tor, îîn ccare ddevii cconectat ccu ccopacii, ==i
mai aales ccu sstejarii ==i ccu zzânele. ÎÎncepi ss[ ttreci pprin aacela=i
proces, ppentru cca, îîntr-uun ffinal, ss[ tte îînali, ddar nnu îîn aafara
P[mântului, cci sspre ccentrul PP[mântului. AAm ccitit oo ccarte
despre pprocesul ÎÎn[l[rii cc[tre ccentrul PP[mântului, iiar îîn
aceasta sscria cc[ ddruizii ccredeau cc[ MMelchizedek sse aafl[
exact îîn ccentrul PP[mântului. CCând aam ccitit aasta, aam rr[mas
220022

103. Profesorul mmeu dde rradiestezie aavea oo ccas[ ccu ddou[
etaje ==i aavea ccovoare ddin llân[ ppeste ttot. SSoia llui llua uun bbob
de pporumb ==i îîl aascundea îîn ppuful ccovoarelor, uundeva pprin
cas[, iiar eel pputea ss[-ll gg[seasc[ dde ffiecare ddat[, îîn mmai ppu-
in dde ==aizeci dde ssecunde. MMereu ==i mmereu ==i mmereu. ++i ttot
ce ff[cea eera ss[ iia oo hhart[ aa ccasei –– ==i vv[ ssugerez ==i vvou[
s[ ffacei lla ffel –– ==i ss[ sschieze ssumar ttoate ccamerele. EEl
folosea ddou[ iinstrumente: uun ppendul ==i uun sset dde bbaghete
(fie bbaghetele ccare sse îîncruci=eaz[, ffie ppe ccele ccare sse
îndoaie cca nni=te nnuiele). EEa aascundea bbobul dde pporumb,
iar eel ddoar îîntreba ppur ==i ssimplu ssimplu: „„Unde eeste?> ÎÎntre-
ba uunde eeste ==i ll[sa ppendulul ss[ sse mmi=te.
Nu ttrebuie ss[ tte iimplici cca ppersoan[, ttrebuie ss[ lla=i
deoparte eego-uul, ss[ lla=i bbaghetele ss[ sse mmi=te, iiar eele vvor
indica llocul eexact. TTrebuie ss[ ccrezi, ss[ aai aabsolut[ îîncre-
dere cc[ aacela eeste llocul.
Apoi, eel aar[ta ddespre cce ccamer[ eera vvorba ==i, ccu aap-
roximaie, îîn cce lloc ddin ccamer[ sse aafla bbobul dde pporumb.
Apoi, mmergea lla eetaj, îîn llocul ppe ccare îîl iidentificase ==i, ffiin-
dc[ eera oo ccamer[ mmare, llua ccelelalte bbaghete ==i mmergea lla
locul iindicat dde eele, sse aapleca ==i rridica bbobul dde pporumb.
Am ddescoperit cc[ ==i eeu pputeam fface aacela=i llucru.
Nu eera ccine ==tie cce... ++i iimediat cce aam rreu=it ss-oo ffac oo ddat[,
asta aa ffost! AAm pputut ss-oo ffac îînc[ oo ddat[, ==i nnu eera vvorba dde
niciun ffel dde ccoinciden[. PPuteam ss-oo ffac îîncontinuu. ÎÎn
acest ffel, aam rreu=it ss[ ddescop[r oo mmulime dde llucruri.
Deci nnu ttrebuie ss[ gg[se=ti ddoar aap[, dde eexemplu.
Atunci ccând ppractici rradiestezia, ppoi ss[ gg[se=ti oorice vvrei.
Profesorul mmeu pputea ss[ gg[seasc[ zzone ccu ppetrol ==i
alte llucruri. PPoi gg[si oorice llucru, nnu ee nnicio ddiferen[ îîntre
ele. EEl cc[uta ppentru ooameni cc[rora lli sse ffurase mma=ina. LLua
harta SStatelor UUnite, aafla ddespre cce oora= eera vvorba, llua oo
220055
Soarelui, ccare eeste cconectat ccu ttoate ccelelalte sstele. ÎÎntre
cele ddou[ ccorpuri ccere=ti eexist[ aaceast[ cconexiune. EEste
aidoma MMacrocosmosului, ccu ccomponentele ssale ffoarte
mari ==i MMicrocosmosului, ccu ttoate ccomponentele ssale
foarte mmici ==i ccu nnoi uundeva, lla mmijloc.
Exist[ iimagini aale aacestor aaspecte ppeste ttot îîn llume.
În EEgipt, ppoi vvedea iimagini ccu uun vvultur îîntr-oo pparte ==i uun
=arpe îîn ccealalt[ pparte, iiar îîntre eele sse aafl[ oochiul llui HHorus,
reprezentând aaceste ttrei nnivele: ppas[rea eeste nnivelul dde
sus, ==arpele eeste lla nnivelul dde jjos, iiar oochiul eeste iin mmijloc.
Putei vvedea aaceea=i iimagine ddac[ mmergei îîn PPeru; vve-
dei iimaginea uunui ccondor, ccu uun ==arpe dde oo aanumit[ rras[,
(pe ccare nnu mmi-oo aamintesc) ==i ccu uun aanumit ssoi dde lleopard.
Maya=ii ffoloseau ccondorul, uun lleopard, ((cred cca eera
negru) ==i uun ==arpe ccu cclopoei. AAmerindienii ffoloseau vvultu-
rul, ((cred cc[ ffoloseau vvulturul), ccoiotul ==i ==arpele ccu cclopoei.
Aceea=i iimagine sse rreg[se=te ppeste ttot îîn llume. TTi-
betanii ffoloseau uun ccoco=, uun pporc ==i uun aanumit ==arpe.
Mereu aaceea=i iimagine, rreprezentând aaceste ttrei ccompo-
nente ddiferite, cce ttrebuiesc aaduse îîmpreun[, ppentru cca nnoi
s[ pputem ffi ddin nnou oo ffiin[ ccomplet[, ffiindc[ nnoi nne-aam
separat dde ttoate aacestea.
Cum ppoate ccineva ss[ îînceap[ aacest pproces?
Odat[ cce aai aajuns lla mmomentul îîn ccare ss[ pputei îîn-
cepe ss[ vv[ ddeschidei ffa[ dde nnatur[ ==i ss[-ii ppermitei ccopi-
lului iinterior ss[ iias[ lla iiveal[, aai ff[cut uun ppas iimportant. DDar
dac[ ll[sai ppartea pparanormal[ ss[ sse mmanifeste, ddac[ vvei
avea îîncredere îîn vvoi ==i îîn pputerea vvoastr[ ppsihic[, aatunci
exist[ oo mmulime dde mmetode.
De eexemplu, eeu aam îînceput ss[ îînv[ rradiestezie. RRa-
diestezia ppoate ffi uun iinstrument ffoarte ffolositor, ccare tte ppoate
ajuta ss[ aafli mmodul îîn ccare tte ppoi cconecta ccu SSinele IInferior.
220044

104. vrei; aavei lliber aarbitru. PPutei rr[mâne îînchi=i îîn llumea vvoas-
tr[ ppentru ttotdeauna. ÎÎns[, ddac[ pputei ppermite cca aacest llu-
cru ss[ sse îîntâmple, ddac[ vv[ pputei ddeschide... ggândii-vv[ lla
posibilitatea cc[ ppoate eexist[ cceva mmai mmult ppe llumea aasta,
decât ss[ cconducei oo mma=in[ ==i ss[ ppunei bbani îîn bbanc[.
Poate cc[ eexist[ aaltceva mmult mmai iinteresant ddecât aaceste
lucruri bbanale.
Începei ss[ eexplorai ppotenialul uuman. AAcesta eeste
foarte vvast; eel vv[ cconduce îîntr-oo llume ==i îîn aanumite llocuri ppe
care, îîn aacest mmoment, nnu vvi lle pputei iimagina ccu aadev[rat.
Dar ttrebuie ss[ îîncepei dde uundeva. TTrebuie ss[ îînce-
pei ss[ ffii aasemenea uunui ccopil iinocent, cca uun nnou nn[scut.
+i ccred cc[ aacesta aa ffost ssensul sspuselor llui IIisus, aatunci
când aa zzis: „„Pân[ ccând nnu vvei ffi pprecum ccopiii, nnu vvei ppu-
tea iintra îîn îîmp[r[ia RRaiului.> CCred cc[, aasta aa vvrut ss[
spun[. LLiteralmente. FF[r[ oo iinocen[ cca ccea aa uunui ccopil nnu
vei iintra îîn îîmp[r[ia CCerurilor ==i nnu vvei mmerge lla nnivele dde
dimensiuni ssuperioare.
Vreau ss[ mmai aacop[r oo zzon[ aa aacestui aaspect, ccea aa
iniierii ==i aa îînceperii pprocesului.
Exist[ aacum nnenum[rate nnivele dde tterapie, ccare ss-aau
dezvoltat dde ccâiva aani îîncoace ==i ccare ssunt ccu aadev[rat
benefice.
Când nne îîntoarcem lla ggândirea dde ttip FFreudian, ppu-
tem vvedea cconexiunea ddintre ccorpul ffizic, ccel eemoional ==i
cel mmental, iiar aapoi, mmergând lla ppersonalit[i ccum eeste WWil-
helm RReich, ccare aa aajuns mmult mmai pprofunzime ddecât aar ffi
gândit FFreud vvreodat[ cc[ sse ppoate aajunge, pputem cconsta-
ta cc[ eexperienele aavute îîn ccopil[rie ssunt „„îngropate> îîn
mu=chii ccorpului ==i îîn sstructura ccircuitelor eelectrice aale
acestuia. DDeoarece, îîn jjurul ccorpului vvostru, îîn ccâmpul ccris-
talin, îîn aaura vvoastr[ eexist[ aaceste „„modele rrepetitive>, ccare
220077
hart[ aa aacelui oora=, aafla îîn cce zzon[ eera pparcat[ mma=ina, iiar
apoi mmergeau aacolo, lluau mma=ina ==i pplecau ccu eea....
Îmi aamintesc cc[ pprima ddat[ mm-aa îînv[at ccum ss[ ffolo-
sesc nnuielu=ele cca ss[ ddescop[r aap[. EEntuziasmul ccare tte
încearc[ aatunci ccând ssimi nnuielu=ele ccum ttrag ffoarte ttare,
cum sse aapleac[ dde sse rrup lla ccapete, eeste eextraordinar.
Doar ggândul cc[ ii uun bb[ dde uun ccap[t, ==i cc[ eel sse rrupe lla
cap[tul ccel[lalt, ppare cceva iimposibil, ddup[ oorice llege ==tiut[
de nnoi. CCând ff[ceam aacest llucru, rrupeam zzece-ccincispre-
zece nnuielu=e ppe zzi ==i ttrebuia ss[ ccar oo ggr[mad[ ddup[ mmine.
Apoi, aam aaflat cc[ ppot ffi ffolosite bbaghete ddin nnaylon,
care nnu sse rrup ==i sse ccomport[ mmult mmai bbine.
Deci, iiat[ oo ccale pprin ccare pputei îîncepe ss[ vvedei ==i
s[ vv[ ddemonstrai vvou[ îîn=iv[ cc[ aaceste llucruri ssunt aadev[-
rate. EExersai, rrugând ppe ccineva ss[ aascund[ llucruri pprin
camer[, iiar vvoi îîncercai ss[ lle gg[sii iimediat. ÎÎn aacest ffel, vv[
construii îîncrederea ddintre vvoi ==i SSinele vvostru IInferior ==i îîn-
cepei ss[ vvedei cc[ llucrurile cchiar sse îîntâmpl[.
Radiestezia ppoate ffi ffolosit[ îîn ffoarte mmulte mmoduri ==i
a= pputea ccontinua lla nnesfâr=it ss[ vvorbesc ddespre eea. PPutei
face eexerciii ==i ff[r[ bbaghete, ffolosindu-vv[ iintuiia; dde eexem-
plu, pputei îîncerca aacest eexperiment aatunci cca ss[ cconfirmai
c[ cceva eeste aadev[rat ssau cc[ sse vva îîntâmpla cceva. PPermi-
tei-ii iinformaiei ss[ aapar[ ddin iinterior, aavei îîncredere îîn vvoi
în=iv[, ppentru cc[ aa=a ppermitei cca aaceast[ cconexiune ==i
aceast[ ccomunicare ddintre vvoi ==i SSinele vvostru IInferior, ddin-
tre vvoi ==i îîntreaga pplanet[ ss[ aaib[ lloc.
+i ccu ccât aaceast[ ccomunicare aare lloc, ccu aatâta ppla-
neta vva ddori ss[ ccomunice mmai mmult ccu vvoi. MMama PP[mânt
v[ iiube=te, vv[ iiube=te ccu aadev[rat, ==i vvrea cca vvoi ss[ vv[ ddes-
chidei. ÎÎns[ ttrebuie ss[ ppermitei cca aaceast[ ccomunicare ss[
existe. NNu eeste oobligatoriu ss[ ffacei aacest llucru, ddac[ nnu
220066

105. cruri sse ppot rrealiza; eexist[ aacum mmodalit[i pprin ccare sse
poate aajunge lla „„modelele rrepetitive> ddeclan=ate îîntre ccon-
cepie ==i vvârsta dde 112 aani, uunde ss-aau ccreat ccele mmai mmulte
dintre bblocajele vvoastre. ÎÎn ttrecut, eera nnevoie dde ffoarte mmult
timp ppentru aa lle iidentifica ==i eelibera. AAcum, aaceste pprob-
leme ppot ffi rrezolvate îîn ccâteva oore, dde cc[tre ppersoane ccare
au ffost ppreg[tite îîn aacest ddomeniu.
Exist[ ==i cc[i pprin ccare sse ppoate aajunge îîn vviitor, ppen-
tru aa vv[ cconecta lla ttiparele ccare uurmeaz[ ss[ sse fformeze îîn
voi, ccare îînc[ nnici mm[car nnu ss-aau ddezvoltat, ddar aale cc[ror rr[-
d[cini ==i ssemine eexist[ îîn vvoi ==i ppot ffi ddepistate. TToate
aceste llucruri ppot ffi rrezolvate îîn pprealabil, iiar ddac[ vv[ ddes-
cotorosii dde ttoate eentit[ile, dde ttoate llucrurile dde ggenul
acesta, ccare pprovin ddin vvieile aanterioare, ddac[ eeliminai ttot
acest bbalast, aatunci vv[ pputei ppurifica îîn iinterior, iiar aastfel,
copilul iinterior ppoate ffi eeliberat ccu mmai mmult[ uu=urin[. AAlt-
minteri, pputei aavea ddiverse bblocaje îîn iinteriorul vvostru, ppu-
tei aavea „„bariere> ssau eelemente ccare ppur ==i ssimplu vv[ ppun
stavil[, ccare nnu vv[ ppermit ss[ aabordai ccopilul iinterior. ++i
atunci, sspunei: „„Ei, ddar eeu nnu ppot fface llucrul aacesta>... ==i
renunai, ff[r[ aa ==ti dde uunde pprovine aaceast[ rreticen[.
Cred cc[ aacesta eeste îînceputul vvindec[rii ccorpului
vostru –– ffizic, eemoional, ddar ==i mmental, ppe ttoate aaceste nni-
veluri. PPoate vvei aavea iimpresia cc[ rregresai, ddar ddac[ nnu
trecei mmai îînainte pprin ggenul aacesta dde ppurific[ri, vv[ vva ffi
foarte ggreu ss[-ii ppermitei ccopilului iinterior ss[ iias[ lla iiveal[.
Acum, eexist[ mmulte ppersoane ccare aau ffost ppreg[tite îîn
mod sspecial ppentru aacest pproces –– ccum ss[ ffie aadus lla ssu-
prafa[ ccopilul iinterior ==i ccum ss[ ddemareze aacest pproces
de eevoluie iinterioar[.
Din nnou, vv[ pputei ffolosi iintuiia ppentru aa lle ppermite
acestor vvindec[tori iintre îîn lleg[tur[ ccu vvoi ==i ss[ vv[ aajute ss[
220099
sunt aatât dde ddureroase, îîncât nnu vvrem ss[ lle ssimim; ==i aatun-
ci, lle îîngrop[m aadânc. AAceast[ pproblematic[ aa sstat lla bbaza
cercet[rilor llui FFritz PPerls ((o mmare pparte aa mmuncii ssale aa ccon-
stat îîn ppsiho-ddramele ssale, îîn ccare ppersoana îîncepe ss[ sse
elibereze dde aaceste mmodele, iimplicându-sse ddirect îîn aaces-
te eexperiene). AApoi, mmai eeste IIda RRolf, ccare ppropune ss[ sse
acceseze iinformaiile aacumulate îîn mmu=chi, uunde ppot ffi
identificate aaceste ttipare... ==i sse ppoate llucra îîn ttoate aaces-
te mmoduri.
Diver=i ooameni aau îînceput ss[ llucreze ddin cce îîn cce mmai
profund, ppân[ ccând ss-aa aajuns ==i lla hhipnoterapie. HHipno-
terapia aa ddevenit uun eexcelent mmijloc ppentru rrezolvarea
acestor pprobleme. CCeea cce sse rrezolva îînainte îîn 110, 115, 220
de aani, sse ppoate rrezolva aacum îîn 33-44 ==edine ssau îîn 33-44 ssau
5-66 oore. ++i ttotul ff[r[ nnicio ddurere –– iiar ttiparele ppot ffi eelibe-
rate ffoarte, ffoarte rrapid.
În ffiina uuman[ eexist[ eextrem dde mmulte llucruri dde ccare
omul oobi=nuit nnu eeste ccon=tient –– llucruri ccare îîl bblocheaz[,
f[cându-ll iincapabil ss[ sse ddeschid[ cc[tre CCopilul IInterior,
incapabil ss[-ii ppermit[ ssensibilit[ii ffa[ dde rrealitate ss[ rrevin[
la nnormal. ÎÎn iinteriorul mmultor ooameni sse aafl[ eentit[i ccare
exist[ aacolo dde mmii ==i mmii dde aani –– dde mmulte oori ddin vvremea
Atlantidei –– iiar aacestea aau nnevoie ss[ ffie eeliberate. HHipnote-
rapia ppoate fface pposibil[ aaceast[ eeliberare, ffoarte rrapid.
Sunt ffoarte mmulte llucruri ccare ss-aau îîntâmplat îîn vvieile
voastre aanterioare –– dde eexemplu, ooricare ddintre nnoi ppoate
s[ ffi ffost îînjunghiat, oori îîmpu=cat; ppoate cc[ oo mmân[ vv-aa ffost
t[iat[; ssau ppoate ccapul vv-aa ffost tt[iat, ssau aai ffost vviolai,
uci=i, uumilii –– iiar ttoate aaceste llucruri ppot ffi rresimite ffoarte,
foarte pprofund. SSe ppoate mmerge ddirect lla eele, iiar ttiparele aas-
cunse ppot ffi eeliberate. NNu ttrebuie ddecât ss[ lle ddai ddrumul,
s[ lle ll[sai ss[ pplece. EExist[ mmodalit[i pprin ccare aaceste llu-
220088

106. 221111221100
DDeesspprree ssppiirriittuuaalliittaattee ==ii hhrraann[[
2299 mmaarrttiiee 22001122
Aceast[ îîntrebare mmi-aa aap[rut dde-aa llungul aanilor îîn-
continuu. OOamenii vvor ss[ ==tie ccum eeste sspiritualitatea aafec-
tat[ dde hhran[, ++i, ppe pparcursul mmultor aani, cchiar aam vv[zut cc[
se îîntâmpl[ aacest llucru îîn ppropriul mmeu ccorp ==i îîn ccorpurile
altor ooameni. EEu ppredau ddespre mmeditaie, îîn[lare ==i ccon=-
tiina ssuperioar[ ==i ppot ss[ vv[d cc[, aatunci ccând ccineva nnu
acord[ aatenie hhranei ppe ccare oo mm[nânc[ ssau eexerciiilor dde
yoga ==i eexerciiilor ffizice, aajunge ss[ aaib[ pprobleme –– iiar aaces-
te pprobleme cconstituie oo ppiedic[ îîn ccalea aacelei ppersoane
de aatinge nniveluri mmai îînalte dde ccon=tiin[. ÎÎn cconsecin[, vv[
rog ss[ aavei ggrij[ îîn aaceast[ pprivin[ ==i ss[ îîncepei ss[ vv[
gândii lla hhran[ ==i lla aalimentele ccare aajung îîn ccorpul vvostru.
În pprincipiu, ttoat[ vviaa mmea aa ffost uun eexperiment îîn
acest ssens. LLa îînceputul vvieii, ttr[iam oo vvia[ nnormal[ dde
cet[ean aamerican, mmâncam ccarne ==i mmâncare gg[tit[, lla ffel
ca ttoat[ llumea.
Îns[, îîn jjurul vvârstei dde 223 dde aani,adic[, ccu mmult ttimp
în uurm[ –– aam ff[cut aalegerea dde aa ddeveni vvegetarian ==i aam
început ss[ aanalizez hhrana. LLa îînceput aam ffost vvegetarian, ==i
mi-aa lluat mmuli aani dde zzile ss[ îîneleg cce îînseamn[ ss[ ffii vve-
getarian, ppentru cc[ mmajoritatea ooamenilor ppe ccare-ii vv[d îîn
ziua dde aazi cc[ îîncearc[ ss[ ddevin[ vvegetarieni cchiar nnu îîne-
leg cce îînseamn[ aacest llucru ==i cce iimplic[ eel. PProbabil cc[
ace=ti ooameni îî=i ffac mmult rr[u, ppentru cc[ nnu îîneleg ccu aade-
v[rat ccum iinteracioneaz[ aalimentele îîn[untrul ccorpului.
A=a ccum sspuneam, vvreo ttreizeci ==i cceva dde aani aam
fost vvegetarian ==i ff[ceam ccam oo oor[ ==i 115 mminute dde yyoga
=i oo oor[ dde mmeditaie îîn ffiecare zzi. AAm inut aacest rregim ppen-
începei aacest ggen dde pprocese. EExist[ ffoarte mmulte mmoda-
lit[i dde vvindecare ddisponibile îîn pprezent ==i ssunt ffoarte mmuli
oameni ccare ssunt ppreg[tii îîn aacest ddomeniu; eeste cceva
extraordinar.
Dac[ aavei ccu aadev[rat ddorina dde aa vv[ rreîntoarce lla
Dumnezeu ==i dde aa vv[ ddeschide cc[tre oo nnou[ ccale, ttotul vv[
este lla îîndemân[. PPutei gg[si cceea cce vv[ eeste dde ffolos, ttre-
buie ddoar ss[ aavei vvoina ==i ddorina dde aa oo fface. TTotul vv[
este lla îîndemân[.
Trebuie ddoar ss-oo ffacei, ttrebuie ddoar ss[ mmergei aacolo
=i ss[ îîncepei ss[ llucrai ccu vvoi îîn=iv[. TTrebuie ss[ aavei ccura-
jul ss[ aaflai ccine ssuntei vvoi ccu aadev[rat.
http://www.youtube.com/watch?v=KYrAgIJAW2E

107. rea, ddeoarece aare uun PPH mmai mmare, iiar aatunci nnumai ggrape-
frutul vva ffi ddigerat, iiar rrestul ((carnea ==i ccartofii) sse dduce îîn
intestine ==i pputreze=te aacolo. NNu ssunt ddigerate. IIar aacest llu-
cru nnu eeste ddeloc bbenefic ppentru nnimeni. MMuli ooameni îî=i
petrec zziua aavând mmâncare nnedigerat[ îîn iintestine.
Pe llâng[ PPH, mmai ssunt iimportante ==i pproteinele. DDe
exemplu, ddac[ ssuntei vvegetarieni ==i îîncercai ss[ iintrodu-
cei pproteine îîn oorganism, ttrebuie ss[ îînelegei ccare ssunt aali-
mentele ccare cconin pproteine. ÎÎn MMexic ==i ppeste ttot îîn
America dde SSud, ffasolea sse aasociaz[ mmereu ccu oorezul,
pentru cc[ ffasolea cconine oo pparte ddin pprotein[ ==i oorezul aare
o aalt[ pparte ddin pprotein[, iiar aatunci ccând ssunt mmâncate îîm-
preun[, sse oobine oo pprotein[ îîntreag[. ÎÎns[, ddac[ mmâncai
doar ffasole ssau ddoar oorez, nnu oobinei oo pprotein[ îîntreag[.
Cu aalte ccuvinte, eeste nnevoie dde ccunoa=tere ppentru aa
putea mmânca îîntr-uun mmod aadecvat îîn llumea aaceasta, aa=a
cum eeste eea aacum.
Oamenii sse ggândesc ffoarte ppuin lla aalimentele ppe
care lle iintroduc îîn sstomac, DDac[ iintroduci oo pportocal[ ==i
apoi uun ccartof, ee vvreo ddiferen[? DDa, ee oo ddiferen[ uuria=[ ==i
chiar cconstituie oo ddiferen[ ppentru mmodul îîn ccare eeste pper-
ceput[ rrealitatea.
Înc[ ddin vvremuri ppreistorice, ccorpurile nnoastre aau ffost
concepute ss[ mm[nânce nnumai uun ssingur aaliment oo ddat[.
Ne pplimbam pprin pp[dure, gg[seam cceva hhran[, oo mmâncam,
iar aapoi, oo oor[ mmai ttârziu, mmâncam aaltceva, îîns[ îîn sstoma-
cul nnostru sse gg[sea ccâte uun ssingur llucru oodat[.
Chiar ttrebuie ss[ îînelegem ccu aadev[rat aacest llucru ––
=i aanume, cce aalimente mmânc[m ==i cce aalimente nnu mmânc[m
în ccombinaie ccu aalte aalimente. IIdeea dde aa bbea ssuc dde ppor-
tocale îîmpreun[ ccu ccafea –– llucru ppe ccare ooamenii îîl ffac îîn
fiecare ddiminea[ –– eeste lletal ppentru ccorpul vvostru. LLa rrân-
221133
tru ffoarte mmult ttimp. IIar aapoi, mm-aam cc[s[torit. PPersoana ccu
care mm-aam cc[s[torit nnu eera vvegetarian[ ==i eea eera bbuc[tarul.
A=a cc[ aam ddecis ss[ nnu mmai ffiu vvegetarian ==i ss[ vv[d uunde vva
duce aacest llucru. CCeea aam ddescoperit –– ==i ccred cc[ aacest
lucru vv[ vva aajuta ==i ppe vvoi –– eeste cc[ pprin aacest eexperiment
de aa ffi vvegetarian ttimp dde 330 dde aani, iiar aapoi 115 aani dde aa nnu
fi vvegetarian, aam pputut ss[-mmi ffolosesc ppropriul ccorp, ppentru
a ddescoperi cce ss-aa îîntâmplat ccu mmine.
În pprimul rrând, aam îînceput ss[ ccresc îîn ggreutate ==i
chiar aam ttrecut dde 1100 kkg. AA ffost cceva uuimitor, nnu-mmi vvenea
s[ ccred. MM-aam ccânt[rit îîntr-oo zzi ==i, iiar ccând aam vv[zut 1100
kg, aam îînnebunit –– cceea cce aar ffi ff[cut ooricine îîn llocul mmeu;
apoi, aam îînceput ss[ ssl[besc, aam ppierdut ccam 220 dde kkg. ==i
am aajuns iiar lla ggreutatea nnormal[. ÎÎns[ cceea cce aam îînv[at
din aaceast[ eexperien[ –– ==i aa= vvrea ss[ vv-oo îîmp[rt[=esc ––
este, îîn pprimul rrând, ffaptul cc[ mmodul îîn ccare ccombin[m aali-
mentele eeste cceva eesenial ppentru ss[n[tatea nnoastr[.
Nu pputei mmânca ppur ==i ssimplu oorice. NNu pputei ss[
aruncai ppur ==i ssimplu oorice îîn ggur[ ==i ss[ ccredei cc[ ttotul vva
fi bbine. PPentru cc[ nnu vva ffi bbine!
Haidei ss[ îînelegem mmotivul ddin sspatele aafirmaiei cc[
nu vva ffi bbine. OOrice aaliment dde ppe PP[mânt aare oo eenzim[
specific[, ccare eeste nnecesar[ ppentru cca aalimentul ss[ ffie ddi-
gerat. ++i ffiecare eenzim[ îîn pparte aare uun PPH sspecific îîn ssto-
macul vvostru, nnecesar ffuncion[rii ssale. SS[ vvedem cce sse îîn-
tâmpl[ ddac[, ss[ zzicem, mmâncai ccarne ccu ccartofi ((=i aaces-
tea ddou[ cchiar sse mm[nânc[ îîmpreun[, ddar aam aales aacest
exemplu ddeoarece ccarnea aare oo ootrav[ îîn eea, iiar aantidotul
pentru aaceast[ ootrav[ sse gg[se=te îîn ccartofi, mmotiv ppentru
care llumea aa ppus aaceste ddou[ aalimente îîmpreun[). ÎÎns[,
dac[ aapoi mmâncai oo ffelie dde ggrapefrut, aacesta aare uun PPH
cu ttotul ddiferit îîn sstomac. GGrapefrut-uul vva pprelua cconduce-
221122

108. Capitolul 44
DDrruunnvvaalloo MMeellcchhiizzeeddeekk ==ii LLiilloouu MMaaccee
SSeeddoonnaa - 3311 iiaann 22001111
L: BBun[! SSunt aatât dde ffericit[ ss[ tte îîntâlnesc ppersonal,
Drunvalo!
D: BBun[! SSunt aatât dde ffericit ss[ ffiu aaici! BBun[ zziua!
L: ÎÎn ffrumoas[ ar[ aa rrocilor rro=ii.
D: OOooo, dda! AAceasta eeste îîntr-aadev[r rroca rro=ie...
este ppeste ttot.
L: EE uun lloc ddestul dde sspecial, aacesta, uunde aai vvrut
s[-mmi aacorzi iinterviul.
D: AAm aales aacest lloc ppentru cc[, uultima ddat[ ccând aam
stat dde vvorb[, aam ddiscutat ddespre ffiinele dde pplasm[ ((intra-
tere=tri nn.t.), iiar eele aau ffost cchiar aaici… aacum ccâteva lluni.
Fiinele dde pplasm[ aau ffost cchiar îîn aacest lloc, iiar ooamenii aau
comunicat ccu eele... ==i aatunci aam zzis: dde cce nnu?
L: DDa…este uun lloc ssuperb, ccu oo eenergie ffoarte sspe-
cial[...cu mmulte vvortexuri dde jjur îîmprejur.
D: OOho, dda! TToat[ SSedona eeste uun mmare vvortex ==i
sunt vvortexuri mmari, ddespre ccare vvorbe=te ttoat[ llumea, ddar
de ffapt ssunt vvortexuri ppeste ttot, ppentru cc[ PP[mântul eeste ff[-
cut ddin ffier, iiar ffierul „„perturb[> ccâmpul mmagnetic ==i îîl fface
221155
dul ss[u, aacest llucru vv[ vva aafecta aabilitatea dde aa ffunciona lla
nivel sspiritual. PPoate nnu ccredei cc[ eeste aadev[rat, ddar cchiar
v[ iinvit ss[-ii îînelegei mmai pprofund, nnatura.
Cel[lalt aaspect sse rrefer[ lla eexerciiile ==i yyoga; yyoga
este dde aasemenea oo ccheie iimportant[ ppentru aaccesarea
unor nnivele mmai aavansate dde ccon=tiin[.
A eexistat uun mmotiv ppentru ccare cc[lug[rii ddin TTibet, IIn-
dia ==i ssufiii ddin ddiferite llocuri dde ppe gglob aau aajuns ccu ttoii lla
aceea=i cconcluzie. DDac[ vvrei ss[ aavei oo ccon=tiin[ mmai eele-
vat[, ttrebuie ss[ ffacei yyoga. AAltminteri, ccorpul vva ddegenera
=i nnu vvei mmai ffi ccapabili ss[ aajungei lla aacele nnivele aavansate
de ccon=tiin[. PPrin uurmare, ccombinaia ddintre aalimentele ppe
care lle mmâncai ==i eexerciiile ==i mmi=c[rile ppe ccare lle ffacei ccu
corpul ssunt ccu aadev[rat ccruciale, ddac[ ssuntei iinteresai dde
evoluia sspiritual[.
A=adar, gg[sii-vv[ ttimpul nnecesar. ÎÎncepei ss[ sstudiai
=i ss[ îînelegei cce îînseamn[ aaceste llucruri. DDac[ ssuntei
serio=i îîn aabordarea ddemersurilor vvoastre sspirituale, ttrebuie
s[ ==tii cce ffel dde hhran[ ss[ mmâncai ==i cce ffel dde eexerciii ffizi-
ce/tehnici sspirituale ss[ ppracticai. EEste ffoarte iimportant.
Sper cc[ aaceste ssfaturi vv[ vvor aajuta ==i ffacei-vv[ ttimp ==i
studiai ttoate aastea. VVei îînelege ddespre cce vvorbesc ==i
chiar vv[ vva aajuta ffoarte mmult îîn mmunca vvoastr[ sspiritual[.
V[ mmulumesc ffoarte mmult!
http://www.youtube.com/watch?feature=player_emb
edded&v=A3jmWASe32U
221144

109. =i, ffolosind mmatematica, aau „„curbat> aaceste 44 ddimensiuni
(una îîn jjurul aalteia), aajungând îîn ffinal lla 111 ddimensiuni. EEste
posibil ss[ gg[seasc[ mmai mmulte ddecât aatât, ddar ddeocamdat[
au gg[sit ddoar 111.
Îns[ ccând eeu vvorbesc ddespre ddimensiuni –– ffolosind
acela=i ccuvânt –– cconotaia eeste ccomplet ddiferit[. NNu vvor-
besc ddespre aacea DDimensiune. AAcelea ssunt iideile llor, ddar
nu aau nnici oo lleg[tur[ ccu UUniversul. EEu ppot vvorbi lliber, ccursiv
cu ttoate ppopoarele iindigene dde ppeste ttot ddin llume, ppentru
c[ aacei ooamenii îîneleg cce sspun.
Când vvorbesc despre ddimensiuni, vvorbesc ddespre
faptul cc[ îîntregul UUnivers eeste fformat ddin vvibraie; îîntr-uun ffel
îl ppoi vvedea cca ppe uun ssunet ssau oo ffrecven[. UUn mmod dde aa
vedea UUniversul eeste pprin llumina ffaptului cc[ nnu eexist[ aaltce-
va decât vibraie. EEste ttot cce eexist[. MModul îîn ccare aaceste
vibraii ==i ffrecvente iinteracioneaz[ uuna ccu ccealalt[ nnu eeste
la îîntâmplare –– eele iinteracioneaz[ exact dup[ aacelea=i rre-
guli ccare eexist[ ==i îîn mmuzic[. DDeci, ddac[ tte uuii lla nnotele mmu-
zicale, lla aa=ezarea llor îîn ggama ccromatic[ –– ddo, ddo ddiez, rre,
re ddiez, eetc. –– ddistana ddintre eele sse bbazeaz[ ppe 111 ccicli ppe
secund[; iiat[ ppe cce sse bbazeaz[ mmuzica. TToate nnotele ddin
gama ccromatic[ ssunt dde 111 ccicli ppe ssecund[ ssau mmultipli
ai aacestora. DDac[ aaplici aaceast[ rregul[ ffrecvenelor UUniver-
sului, vvei ddescoperi cc[ aacesta eeste mmodul îîn ccare sse oor-
ganizeaz[ ==i sse sstructureaz[ UUniversul.
Deci, ttotul eeste ffrecven[, ttotul eeste aarmonic[ mmuzi-
cal[. CCând nne uuit[m lla ddimensiuni, oobserv[m cc[ ==i eele sse
separ[ îîn aacela=i mmod cca îîn mmuzic[, lla aacelea=i ddistane cca
=i ccele ddintre nnotele mmuzicale. MMai mmult, UUniversurile ssunt ==i
ele sseparate eexact îîn aacela=i ffel. BBell LLabs aau ddescoperit
frecvena ccelei dde-aa 33-aa DDimensiuni. EEste oo ppoveste llung[,
dar aau ccalculat aaceasta vvibraie cca ffiind 77,28 HHz –– dda, ccred
221177221166
s[ sse îînvârteasc[, ==i aastfel, aaceste vvortexuri aapar ppeste ttot.
Fie tte oobi=nuie=ti ccu eele ==i lle iiube=ti, ffie oo iiei lla ffug[ dde aaici.
L: CCat mmai rrepede pposibil.
D: DDa... aabsolut. UUnii ooameni vvin aaici ==i ppleac[ îîn mmij-
locul nnopii, ppentru cc[ nnu ppot ssuporta... ppentru cc[ eeste mmult
prea mmult[ eenergie.
L: DDar ffiinelor dde pplasm[ lle-aa ppl[cut?.
D: OOoo, dda, eele iiubesc eenergia –– ccu ccât mmai mmult[, ccu
atât mmai bbine.
L: AAha, dda!
D: EEle nnu aau oo pproblem[ ccu aasta.
L: HHa, hha, hha! BBine. AA= vvrea ss[ îîncep aaceast[ cconver-
saie, ppentru cc[ ssunt oo mmulime dde llucruri dde ddiscutat, lluc-
ruri iimportante, mmai aales îîn aaceste ttimpuri, ddar a= vvrea ss[
începem ccu ddiferitele ddimensiuni ==i aa= vvrea ss[ nne eexplici cce
înseamn[ eele ppentru nnoi ==i ccum pputem aajunge îîn tt[râmu-
rile aangelice.
D: UUltima ooar[, nnoi aam vvorbit ddespre ffiinele dde pplas-
m[ ==i aai vvenit ccu iideea ss[ vvorbim ddespre îîngeri, iiar ccând
m-aam ggândit lla aacest llucru, mmi ss-aa pp[rut oo iidee ffoarte bbun[,
pentru cc[ ooriginile ==i lleg[turile ddintre eele sseam[n[ îîn ffoarte
multe ffeluri. EE pperfect ss[ îîncepem ddiscuia ccu aacest aas-
pect, îîns[ ssingurul iimpediment eeste aacela cc[ mmarea mmajo-
ritate nnu vva îînelege ffoarte mmult ddin cceea cce sspun.
Voi vvorbi ppuin ddespre ddimensiuni –– nnu vvreau ss[ ffiu
prea ttehnic, ddar ttotu=i... PPentru aa aavea oo iimagine dde aan-
samblu aasupra aacestei iidei, îîn ffizic[, ss-aau gg[sit 111 ddimen-
siuni ddiferite; ffizicienii ppornesc dde lla iideea cc[ aaxele XX, YY, ZZ
reprezint[ pprimele 33 ddimensiuni, ttimpul eeste ccea dde aa 44-aa

110. pe PP[mânt; aavem aacest eego, nne ccredem ssuperiori… ccei
mai ttari ddin UUnivers…
L: ++i ssingurii ddin UUnivers….
D:Da, dda, ssingurul llucru dde aaici... ddar, dde ffapt, ssun-
tem cca uun ggândac. ++i ssuntem lla ccel mmai jjos nnivel dde ccon=-
tiin[ ccare ppoate eexista, având, ttotu=i, aabilitatea dde aa uurca
înapoi. AAltfel, aar ffi nnevoie dde ffoarte mmult[ eevoluie cca ss[
ajungem aacolo uunde ssuntem aacum...
Avem oo lleg[tur[ dde iiubire ccu îîngerii. NNe-aam iiubit uunii
pe aalii ddintotdeauna, iiar ccând aam cc[zut ==i aam aajuns aaici ––
despre aaceea=i ttem[ sse vvorbe=te ==i îîn BBiblie –– eeste vvorba
despre aaceea=i cc[dere, ddoar cc[ aacolo eea nnu eeste ddefinit[
foarte bbine. DDar, ccând aam cc[zut aaici, jjos, îîngerii nne-aau uur-
mat ==i aau zzis: „„Doamne, tte-aai llovit? ((în cc[dere)> ==i aau vvenit
dup[ nnoi; ssunt ccu nnoi dde aatunci ==i nne aajut[ îîn ddiferite ffeluri.
Îngerii ii-aau aap[rut FFecioarei MMaria îîn vvremea llui IIisus, lle-aau
ap[rut mmusulmanilor, lle-aau aap[rut eevreilor, aau ffost îîn[untrul
=i îîn aafar[ eexistenei nnoastre îîn ttoate ttimpurile ==i nne-aau aaju-
tat ==i aasistat ss[ nne aaducem aaminte ccine ssuntem, ppentru cc[
noi aam uuitat ttotul.
L: ++i ss[ nne ssalveze, îîntr-uun ffel...
D: NNe ssalveaz[ ttot ttimpul, ddar, dde ccele mmai mmulte oori,
noi nnici nnu ==tim cc[ aacest llucru sse îîntâmpl[. EEi ffac aanumite
lucruri îîn mmod cconstant, ppentru aa nne aaduce îînapoi ppe ccale,
ca ss[ nnu cc[dem ==i mmai mmult. SSuntem ooricum ddestul dde aap-
roape dde aa cc[dea ==i mmai mmult –– ssuntem aaproape ggata ss[
bombard[m ttotul, îîntreaga PPlanet[, ==i ss[ nne oomorâm uunii
pe aalii. AAcest llucru nnu eeste ddeloc îîn nnatura nnoastr[, nnu rre-
prezint[ cceea cce ssuntem nnoi ccu aadev[rat. ÎÎngerii îîncearc[
mereu ss[ nne aajute.
221199
c[ aa=a eeste. DDar, îîn mmomentul îîn ccare oo ==tii ppe uuna ddintre
ele, lle ppoi ccalcula ppe ttoate ccelelalte. EEste eexact cca lla ttele-
vizor: ppentru uun ccanal dde tteleviziune, aai oo aanten[ dde oo aanu-
mit[ llungime, pprin ccare pprime=ti uun aanumit ssemnal rrepre-
zentând oo aanumit[ ffrecven[. DDac[ sschimbi ccanalul, iintri
pe oo llungime dde uund[ mmai sscurt[ ssau mmai llung[ –– ==i, ff[-
când aacest llucru, sschimbi iimaginea lla ccare tte uuii.
Când vvorbim ddespre ccon=tiina, ppoi sschimba ffrec-
vena ccon=tiinei –– ==i mmuli ooameni ppot fface aacest llucru –– ==i
poi ppufff! ss[ ddispari dde aaici ==i ss[ rreapari îîn aalt lloc, îîn ffuncie
de ffrecven[ lla ccare tte aacordezi. NNu eeste nnicio ddiferen[! ÎÎn
acela=i ffel, îîntregul UUnivers aare aastfel dde iintervale, aaseme-
nea ccelor ddin mmuzica.
Dac[ vvorbim ddespre îîngeri, ei nnu ttr[iesc îîn DDimensiu-
nea aa 33-aa, cci îîn ccea dde-aa 44-aa. EEi ttr[iesc îîn nni=te ssupratonuri
specifice –– aal 44-llea, aal 55-llea ==i aal 66-llea ssupraton ddin aacea
frecven[ aarmonic[. OOamenii ccare sse aafl[ îîn aacea ffrecven[
au ==i eei oo cconexiune, ddar eei sse aafla îîn ssupratonurile 77, 88 ==i
9. DDeci, ooamenii ==i îîngerii, lla nnivelul ccelei dde-aa 44-aa DDimen-
siuni, ssunt cca nni=te vvecini, ssunt ffoarte aaproape uunii dde aalii.
Noi aam ffost ddintotdeauna ffoarte aaproape uunii dde aalii. AAvem
o rrelaie uunii ccu aalii ––relaie ccare aa eexistat ddincolo dde cceea
ce ccredem nnoi aacum ddespre nnoi îîn=ine.
L: CCare eeste aacea rrelaie?
D: ÎÎngerii ==i ooamenii..., îîntr-uun aanumit mmoment aal ttim-
pului, ooamenii aau ffost lla uun nnivel mmai îînalt. AAcum aaproxima-
tiv 113 mmii dde aani, ss-aa pprodus oo tturbulena ppe PP[mânt –– ppe
care nnoi ooamenii aam ccauzat-oo –– ==i ccare aa ddus lla cc[derea
noastr[ îîn ccon=tiin[, iiar nnoi aam cc[zut ffoarte, ffoarte, ffoarte
jos –– aacolo uunde nne aafl[m aacum. AAcum, ooamenii ccred cc[
noi ssuntem ccel mmai iimportant llucru ccare aa eexistat vvreodat[
221188

111. s[ mmurii îîmpreun[, iiar ssufletele ss[ sse ccontopeasc[ ddin nnou.
Acea rrevenire îîmpreun[ nnu eeste ffoarte uu=oar[. NNu ee cceva
distractiv. DDe oobicei, eeste oo ttrecere ffoarte ggrea. PPresupun
c[ aar pputea ss[ ffie ==i uu=oar[, ddoar cc[ eeu nnu aam vv[zut aacest
lucru nniciodat[ ==i nnici nnu ll-aam ssimit îîn vviaa mmea.
L: CCeea cce vvrei ss[ sspui eeste cca ccel[lalt sse aafla îîntr-oo
alt[ DDimensiune?
D: NNu, eeste ttot aaici, ppe PP[mânt. ÎÎn aafara ccazului îîn
care ccel[lalt aa mmurit, iiar ttu ee=ti îînc[ aaici; ccel ccare aa mmurit ss-aa
dus îîn aa 44-aa DDimensiune ==i sse aafla îîn aal 77-llea, aal 88-llea ssau
al 99-llea ssupraton –– ppoate ffi îîntr-uunul ddintre aacestea - ddar
dac[ nnu aa mmurit ccon=tient, vva ttrebui ss[ sse îîntoarc[, ss[ sse
reîncarneze, ss[-==i iia uun nnou ccorp, oo aalt[ vvia[, ==i ss[ îîncerce
din nnou. TTe ttot rreîncarnezi, ppân[ ccând îînvei ss[ mmori ccon=-
tient –– cceea cce îînseamn[ ss[ îîi iiei ccorpul ccu ttine. DDac[ i-aai
luat ccorpul ccu ttine, ggata, aai tterminat –– aacesta eeste ssfâr=itul.
L: CCine ==tie cc[ aa=a sstau llucrurile? CCine nne ppoate îîn-
v[a cc[ ttrebuie ss[ mmurim ccon=tient? SSpune-nne mmai mmult.
D: PPentru aaceasta, ttrebuie ss[ mmergem îînapoi, îîn EEgipt,
ba cchiar îînainte dde aacele vvremuri –– îîn IIndia, îîn SSumer. DDar,
pentru mmoment, ss[ mmergem îîn EEgipt, ppentru cc[ aaici aa ffost
toat[ cconcentrarea aasupra pprocesului mmorii. MMumificarea
=i ttot aacel pproces –– ppentru cc[ eei ==tiau cc[ aatunci ccând mmor
trebuie ss[-==i iia ccorpul ffizic ccu eei, lla uurm[torul nnivel. ++tiau cc[
acel ccorp ddevine uun ccopil îîn uurm[torul nnivel dde eexisten[.
Deci, ddac[ aajungi aacolo ff[r[ ccorp... cc[ ttot vveni vvorba ddes-
pre ccorp, îîn aacel mmoment, ccând aajungi aacolo, ccorpul îînce-
pe ss[ ccreasc[, ddevii mmult mmai îînalt, ccu ccapul mmai mmare,
ochii mmai mmari ==i dde aalt[ cculoare, ccu uun aalt ttip dde ppiele;
femeile aajung lla 33,5-44 mm îîn[lime, iiar bb[rbaii lla 44,5-55.5 mm.
222211
La uun aalt nnivel, ffiinele uumane ssunt îîngeri. AAm ffost îîm-
preun[ aatât dde mmult ttimp ==i aatât dde aaproape, îîn aaceast[
lume mmultidimensional[, aastfel îîncât eexist[ ooameni-îîngeri ==i
îngeri-ooameni. FFiecare ffiin[ uuman[ dde ppe PP[mânt aare ccel
puin ddoi îîngeri cconectai ccu eea. MMarea mmajoritate aa ooame-
nilor nnici nnu ==tiu aacest llucru. Oamenii nnu ==tiu cc[ aau oo aalt[
existen[, îîntr-oo aalt[ llume, cc[ ssunt oo aaltfel dde ffiin[ aacolo,
dar aacesta eeste aadev[rul ddespre ffiecare ffiin[ uuman[ dde
pe PP[mânt. NNu eeste nnimeni aaici, ==i nnici nnu aar pputea ffi aaici,
dac[ nnu aar aavea aaceast[ cconexiune. AAtunci ccând vvii ddin aalt[
lume ==i ee=ti uun nnou-nn[scut, aaici, ppe PP[mânt, ppentru cca
acest llucru ss[ sse îîntâmple, ttrebuie ss[ tte ssepari îîn ddou[,
pentru cc[ ttr[im îîntr-oo llume ppolarizat[. TTr[im îîntr-oo llume îîn
care ttotul eeste bbine-rr[u, ffeminin-mmasculin, ssus-jjos, ccald-
rece, ddar nnu eeste aa=a ppeste ttot. ÎÎn mmulte llocuri, ccei dde aaco-
lo au ccon=tiin[ aa UUnimii =i îîneleg lleg[tura ddintre ppolarit[i,
în ttimp cce nnoi nnu oo îînelegem. DDeci, aa ttrebuit ss[ nne îîmp[r-
im îîn ddou[, aastfel îîncât ffiecare ppersoan[ dde ppe PP[mânt aare
=i oo aalt[ pparte ccomplementar[ –– aadic[, ddac[ eeu aacum, aaici,
sunt bb[rbat, ppartea mmea ccomplementar[ eeste ffemeie; ddac[
tu ee=ti ffemeie, ppartea tta ccomplementar[ eeste bb[rbat.
L: EEste cceea cce uunii ooameni nnumesc ffl[c[ri ggemene?
D: Este vvorba ddespre aa=a nnumitele ffl[c[ri ggemene
sau ssuflete-ppereche, eetc. ==i oo ggroaz[ dde ooameni aau aastfel
de iidei rromantice, cca dde eex.: „„Of, ddac[ aa= pputea ss[-mmi îîn-
tâlnesc ssufletul-ppereche ssau fflac[ra mmea ggeam[n[, aa= ppu-
tea ffi ffericit ddin nnou!> –– ddar dde ffapt eei nnu vv[d iimaginea dde
ansamblu. AAtunci ccând vv[ sseparai, mmergei ppe ddou[ nni-
veluri ddiferite ==i ppe ddou[ cc[i kkarmice ddiferite ==i, îînainte dde aa
v[ ddes[vâr=i aacest nnivel dde eexisten[, ttrebuie ss[ vv[ rreunii,
s[ vv[ eechilibrai ttoate ttiparele kkarmice ==i, îîn ccele ddin uurm[,
222200

112. amintesc, ppentru cc[ aaltfel nnu aa= ffi pputut ss[ ffac aacest llucru.
+i ccând vvorbesc ddespre aalte ddimensiuni, vvorbesc ddin eexpe-
rien[ ==i nnu îîn uurma uunui pproces dde îînv[are. Eu ==tiu ccum
sunt ccelelalte ddimensiuni, nnu aa ttrebuit ss[ îînv[ ddespre eele,
am ffost îîn ffiecare ddintre eele –– ttoate ccele 1144 dde nniveluri dde
baz[ –– aacesta eeste uun MMelchizedech. SSunt oo mmulime dde
Melchizedek. ÎÎn aaceast[ ggalaxie, ssunt aaproximativ zzece mmi-
lioane, ddar eeste uun ssingur nnivel dde ccon=tiin[, lla ccare ssun-
tem cconectai ccu ttoii. NNu cconteaz[ fforma ffizic[ îîn ccare ee=ti
=i mmodul îîn ccare aar[i, cci nnivelul dde ccon=tiin[. CCa ss[ ppot
acorda aasisten[ ddin ppunct dde vvedere MMelchizedek, aa ttrebuit
s[-mmi aaduc aaminte eexact dde uusnde vvin ==i dde cce aam vvenit aaici.
L: CCare aai sspune cc[ eeste rrolul tt[u aaici, ppe PPlanet[? DDe
ce tte-aai îîntors?
D: EEste aacela=i rrol ppentru ttoi aace=ti MMelchizedek, dde
pe ttoate pplanetele. CCeea cce sse îîntâmpl[ eeste ffaptul cc[ oo
fiin[ îî=i îîncepe eexistenta ddintr-uun lloc aapropiat dde SSurs[ ==i
începe ss[ ttr[iasc[ vviei, ccoborând ttot mmai jjos, ttot mmai aadânc
în ddensitate, iiar ccând aajunge îîn ccea mmai jjoas[ ddensitate ppo-
sibil[, sse îîntoarce îînapoi, îîn ssus. TToat[ llumea dde aaici vvor-
be=te ddespre ÎÎn[lare –– aa mmerge îîn ssus –– ddar ffiinele ddin ddi-
mensiunile ssuperioare ccoboar[ ccând vvin aaici. OOdat[ cce aai
trecut pprin ttoate aaceste nnivele, ccoborând ==i aapoi uurcând
înapoi ==i aajungând lla lloc, îîn vvârf, aai dde aales ffie ss[ ttreci ddin-
colo dde aaceast[ eexisten[, ss[ tte îîntorci lla SSurs[, ffie ss[ mmai
faci îînc[ oo ttur[. EEu aam aales ss[ mmai ffac îînc[ oo ttur[. IIar ccând
faci cchestia aasta, vviaa zzice: „„Aha, ttu ee=ti uun MMelchizedek,
deci ttu ==tii ccum ss[ mmergi pprin aaceste ddimensiuni!> –– ==i dde
aceea, ee=ti ffolosit oori dde ccâte oori oo pplanet[, uun SSoare, oo
zon[ ssau cchiar oo ggalaxie aau oo pproblem[ lla nnivel ddimensio-
nal, ppentru cc[ uun MMelchizedek ==tie ccum ss[ llucreze ccu ttoate
222233
L: AAcest llucru sse îîntâmpl[ îîn aa 44-aa DDimensiune, dda?
D: DDa, îîn aa 44-aa DDimensiune ==i aasta îînseamn[ aa mmuri
– ttrecerea îîn aa 44-aa DDimensiune. DDar, rrepet, dac[ nnu aai ccor-
pul ffizic ccu ttine, ddac[ nnu aajungi îîntr-oo fform[ ffizic[, îîntr-uun
final, ttrebuie ss[ tte rreîncarnezi, ss[ vvii ddin nnou aaici, ss[ iiei uun
alt ccorp ffizic, ss[ ttreci pprin aalt[ vvia[ ==i ss[ îînvei ss[ mmori ddin
nou. Cei mmai mmuli ooameni dde ppe PP[mânt aau ttrecut pprin aacest
proces dde ccel ppuin oo mmie dde oori –– ssau cchiar mmai mmult. EEx-
cepie ffac nnoii ooameni ccare vvin aaici. PPopulaia aa ccrescut ffoarte
mult. NNu aam aavut nniciodat[ aaproape 77 mmiliarde dde ooameni
pe PPlanet[ –– aapariia uultimului mmiliard aa ffost ffoarte rrapid[.
L: EEste pprea mmult?
D: AAceasta eeste oo aalt[ ddiscuie –– ddac[ ee vvorba dde
prea mmult ssau pprea mmuli.
Revenind, iiat[ cce sse îîntâmpl[: mmuli ddintre ccei ccare
vin aacum ssunt nnoi cca ffiine uumane, ddeci eexperiena uuman[
este cceva nnou ppentru eei –– vvin ddin aalte nniveluri dde eexisten[
=i mmuli ddintre eei ssunt ssuflete aavansate, ccare aau aales ss[ vvin[
aici – nnu sse ppune pproblema cc[ –– ttrebuie ss[ tte dduci aacolo,
pe PP[mânt>, cci ttrebuie ss[ ddecizi ssingur ss[ oo ffaci. MMuli ddin-
tre eei sspun: „„OK, nne dd[m sseama cc[ ffraii dde ppe PP[mânt aau
nevoie dde aajutor>; iiau ddecizia ss[ pplece, iiar ccând aajung aaici,
spun: „„O, DDoamne, ee ffoarte ggreu!>, ppentru cc[ eei aau uuitat
cum eeste ss[ ffii îîntr-uun ccorp ffizic ddens. EEi vvin ddin CCorpuri dde
Lumin[ ==i dde aaceea ttransformarea eeste iimens[.
L: AA ttrebuit ss[-i aaminte=ti ccum ee ss[ ffii îîn ccorpul [[sta?
D: EEu ssunt uu=or ddiferit dde mmajoritatea ccelor ccare vvin;
eu mmi-aam pp[strat ttoate aamintirile; îîmi aamintesc ffiecare mmi-
nut dde lla vvenirea mmea ddin ccealalt[ llume; îîmi aamintesc ffie-
care llucru. CCa ss[ ppot fface cceea cce ffac, aa ttrebuit ss[-mmi
222222

113. L: TTe-aai rreferit lla aacea mmi=care. EEste oo aanumit[ mmi=-
care, oo aanume eenergie îîn ccare ttrebuie ss[ ccredem? EEste
ceva cc[tre ccare ttrebuie ss[ mmergem?
D: Dac[ ee=ti aaici ==i aai uun ccorp ffizic, ttu ddeii ttot cceea
ce îîi ee nnecesar lla nnivel ffizic ==i nnu aai nnevoie dde nnimic eexte-
rior ccorpului ffizic, îîntrucât ccorpul tt[u aare ttotul. CCorpul eeste
mult, mmult mmai mmult ddecât cceea cce ccredem nnoi cc[ eeste.
II.
D: NNu ooamenii, cci aalte fforme dde vvia[ ssimilare aau ssfâr-
=it ccreând oo llume pplin[ dde oobiecte eelectromagnetice ccare
omorau llumea; aapoi aau vvenit rrase eextraterestre, ccare lle-aau
spus nni=te llucruri ddespre eei îîn=i=i ==i aapoi aau pplecat. LLe-aau
trebuit ccam oo ssut[ dde aani cca ss[ îîneleag[ –– iiar ccând aau îîn-
eles, aau ddevenit LLumin[ ppur[. ÎÎntr-uun ffel, eerau îîn aaceea=i
form[, ddar pputeau ttrece uunii pprin aalii; aau ccontinuat ==i aau îîn-
eles cc[ nnu eeste oobligatoriu cca sspiritul ss[ iia oo fform[ ffizic[ ==i
au eevoluat lla uun nnivel nnon-ffizic dde eexistena ==i aau ccontinuat
în aacea ddirecie. AAcum, sse uuit[ lla nnoi aa=a ccum nne-aam uuita
noi lla nni=te cc[elu=i. EEi îî=i aaduc aaminte dde vvremea ccând eerau
=i eei „„c[elu=i> ==i nne sspun: „„+tim cc[ vv[ ddoare ccând ttrecei
prin cceea cce ttrecei, ddar vv[ pputem aajuta> –– ==i ttocmai îîncear-
c[ ss[ ffac[ aacest llucru, ss[ nne aajute. PPentru cc[ eei ==tiu cc[
exist[ uun SSingur SSpirit, ccare sstr[bate vviaa dde ppretutindeni.
L: VVrei ss[ sspui cc[, lla uun aanumit ppunct, eei aaveau ccorp
=i, îîncetul ccu îîncetul, ss-aau ttransformat îîn LLumin[?
D: Problema eeste cca llumea ccrede cc[ ttrupul ffizic eeste
real; cc[ llumea eeste rreal[; cc[ PP[mântul eeste rreal, ssolid, ffix,
=i cc[ nnu vva ppleca nniciodat[, nnic[ieri, eetc., cc[ nnu sse ppoate
schimba, cc[ ee aacolo ppentru ttotdeauna. NNu eeste aadev[rat.
Adev[rul eeste aaproape iincredibil: aadev[rul eeste cc[, aatunci
222255
acestea. VVoi aavei ggreut[i aaici, ccu mmodul îîn ccare ss[ aajungei
din DDimensiunea aa 33-aa îîn aa 44-aa –– ppur ==i ssimplu, nnu ==tii ccum
s[ ffacei aacest llucru.
L: NNu, nnu ==tim!
D: MMaya=ii ttocmai cce ==i-aau aamintit, aacum ddou[ lluni. ++i
ei uuitaser[ ccum ss[ ffac[ ttrecerea, dde=i eerau ddestul dde bbuni
la aasta.
L: AAi sspus cc[ ttocmai cce ==i-aau aamintit?
D: LLumea ==tie cc[ mmaya=ii aaveau nnumai ttrei ccodex-uuri,
dar eei ttocmai aau pprimit îînc[ nnou[ ==i, îîntr-oo pparte ddintre eele,
sunt ttransmise, ddin ttrecutul llor sstr[vechi cc[tre pprezent, iins-
truciunile eexacte ddespre mmodul dde aa cc[l[tori iinterdimen-
sional. EEste eexact cceea cce aa=teptau, eei mmi-aau sspus-oo, ==i
sunt ffoarte eemoionai ddin aacest mmotiv.
L: DDe cce ttrebuie ss[ nne aamintim aasta? DDe cce ttrebuie
s[ îînv[[m? DDe cce ee=ti ttu aaici? EEste cceva cce ttrebuie ss[ îîn-
v[[m aacum, aavând îîn vvedere cceea cce sse îîntâmpl[?
D: DDe ffapt nu ee vvorba dde îînv[are –– eeste vvorba dde rre-
amintire. NNoi ssuntem ccu ttoii eexperi îîn aasta, ccu ttoii inem
minte – cel ppuin ddac[ eeste vvorba ddespre ttrecerea dde lla DDi-
mensiunea aa 33-aa lla aa 44-aa. ++tim pprecis ccum ss[ ffacem aacest
lucru, ddoar cc[ nne-aam „„lovit lla ccap> ==i, ccumva, aam uuitat.
Treaba mmea eeste ss[ ffiu cca uun ccatalizator ==i ss[ sspun: „„Hei,
trebuie ss[-i aaminte=ti dde aasta! MMai ii mminte ccând ff[ceam
asta…?> DDeci, eeu îîncerc ddoar ss[ vv[ rreamintesc cceva ==i,
odat[ cce vv-aai aamintit, vvei sspune: „„Aha, ddaaa, mmi-aaduc
aminte! BBineîneles cc[ aam mmai ff[cut aasta dde aatâtea oori!>; iiar
când aajungi îîn aacea mmi=care, ==tii eexact cce ttrebuie ss[ ffaci.
Dar vvom ffi bbine. ++tiu cc[ aa=a vva ffi.
222244

114. aceste ccicluri aajung lla uun ssfâr=it, ddespre ccare vvorbesc mma-
ya=ii; pprecesiunea eechinociilor... ttoate cconverg cc[tre uun
singur ppunct, lla ddata dde 21.12.2012. Dar, îîn aaceea=i ppe-
rioad[ ssau ffereastra dde ttimp ddespre ccare vvorbesc mmaya=ii
– ==i ccare eeste ccu ccâiva aani îînainte ==i ddup[ 221.12.2012 –– mmai
este uun cciclu ccare sse îîncheie, uun cciclu uuria=, ccel mmai mmare ccu
putin[! Este îînceputul ==i ssfâr=itul aacestui UUnivers. FFoarte
curând, aacest UUnivers ==i ttot cceea cce ==tim ddespre eel, nnu vva
mai eexista. ++tiu cc[ ==tiina vva sspune „„sunt nnumai pprostii!>,
dar vvor vvedea ==i eei, vvor ==ti ==i vvor îînelege. EEl nnu vva mmai ffi aaici.
Suntem ppe ccale ss[ ttranscendem uun nnou nnivel aal eexis-
tenei; nne vvom îîndrepta îîn ssus ffoarte rrapid, ttoat[ oomenirea,
împreun[ ccu ttoate ffiinele dde ppretutindeni; nne vvom ddeplasa
în ssus, ttot mmai ssus, ppân[ lla uun nnivel ccare sse nnume=te nnivelul
dimensional 1144. IIar dde aacolo, vva ffi uun ppas ffoarte mmic ppân[
la aal 1145-llea nnivel –– cceea cce eeste uun llucru eextraordinar –– iiar
în mmomentul îîn ccare vvom ffi aacolo, aacest UUnivers vva ddisp[-
rea ==i vvom ffi îîntr-uun UUnivers ccompletamente nnou, îîn ccare nnu
am mmai ttr[it ppân[ aacum, ==i vvom ffi cca nni=te bbebelu=i. NNu
vom îînelege nnimic lla îînceput, ddar vvom ffi ttotal pprotejai ==i nne
vom mmi=ca; nnu vvom aavea ccorpuri; vvom ffi sspirit ppur ==i vvom
începe ddin nnou uun mmod ccu ttotul nnou dde aa eexprima vviaa. EEu
unul ssunt ffoarte eentuziasmat dde ttoat[ ppovestea aasta, ppen-
tru cc[ aam aamintiri ffoarte vvechi ddespre UUnivers, ddin uurm[,
din nnegura ttimpului.
L: CCât dde ddemult?
D: DDinaintea aacestui UUnivers, ccu mmult îînainte dde ccei
16-117 mmiliarde dde aani îîn uurm[ ddespre ccare sse vvorbe=te; eeu
am aamintiri mmult mmai vvechi. ÎÎnainte dde aacest UUnivers, aa eexi-
stat uun aalt UUnivers. ++i uun aalt UUnivers vva vveni ==i... aa=a vva ffi lla
infinit, ==i îîntr-oo ddirecie ==i îîn ccealalt[, ddar nnu ccunosc ppe nni-
222277
când Iisus aa sspus cc[ „„Adev[rul vv[ vva eelibera!>, aa vvrut ss[
spun[ cc[, aatunci ccând îîi vvei dda sseama ccine ee=ti ttu ccu
adev[rat, nnumai aatunci vvei ffi lliber. Nu vva ttrebui ss[ mmai..
L: ....îi ffaci ggriji…
D: ....nu nnumai ggriji. VVei pputea ccrea iimediat oorice vvei
simi cc[ aai nnevoie, cc[ vvrei, cc[ îîi ddore=ti, cchiar vvei ffi ccapabil
s[ ffaci aaceste llucruri. CC[tre aasta nne îîndrept[m. ++i aaceasta
este ddoar oo ffaz[; vvom eevolua ffoarte rrepede, îîn nni=te ffiine
foarte, ffoarte îîn[late.
În PPeru ss-aa ddescoperit uun oora= sstr[vechi –– CCaral –– iiar
acolo nnu eexistau pperei, zziduri ccare ss[ pprotejeze oora=ul, nnu
existau iinstrumente aaduc[toare dde mmoarte ==i nniciun ffel dde
instrumente dde aap[rare; ttotodat[, nnu ss-aau gg[sit ccorpuri ffi-
zice. AAcest llucru ss-aa îîntâmplat îîn uurm[ ccu 55.125 dde aani ––
exact îîn ttimpurile uultimului cciclu aal CCalendarului MMaya= ==i,
din aacel mmoment, aam iintrat îîntr-oo nnou[ EEr[. EEra aanterioar[
celei aactuale, aa ffost oo EEr[ nnon-vviolent[ –– iiar eexistena aaces-
tui oora= oo ddovede=te îîn mmod cclar. PProbabil cc[, îîn aacele ttim-
puri, îînelegeam cce îînseamn[ aa mmuri îîn mmod ccon=tient, llu-
ându-nne ccu nnoi ccorpul ffizic. NNu eeste nnici oo uurm[ dde ccorp ffi-
zic îîn aacest oora=. NNici ccorpul llui IIisus nnu aa ffost gg[sit.
În sschimb, cciclul îîn ccare nne aafl[m aacum ==i ppe ccare ssun-
tem pe ccale ss[-ll îîncheiem e uun cciclu ffoarte vviolent. EEste aab-
solut iincredibil, rr[zboi ddup[ rr[zboi, ddup[ uun aalt rr[zboi; ssis-
tem dde aap[rare ddup[ ssistem dde aap[rare! DDar ssuntem ppe ccale
s[ iintr[m îîntr-uun cciclu ccomplet nnon-vviolent –– nnumai cc[ dde
data aasta nnu nne vvom mmai îîntoarce, aacesta eeste uultimul cciclu.
Dup[ ccum aam mmai sspus, ddup[ ddou[ mmii dde aani, aar ffi
trebuit ss[ ttrecem pprintr-uun nnivel dde hhaos. IIat[ cce aar ffi ttrebuit
s[ sse îîntâmple. Îns[ aaltceva sse îîntâmpl[ aacum îîn UUnivers.
Popoarele iindigene îîneleg… UUniversul îînsu=i…, ttoate
222266

115. incredibil dde rrepede. CCredem cc[ aace=ti ppa=i ssunt nnormali,
dar, îîn uurm[torii ccinci aani, vvom eevolua aatât dde rrepede, îîncât
vom ddeveni cceva cce nnici nnu nne pputem iimagina aacum. NNici
nu pputem ccrede, ddar[mite ss[ nne mmai ==i iimaginam.
L: DDar ttu ppoi?
D: DDa, ==tiu eexact cce vvom fface. ÎÎn mmomentul îîn ccare
vei aajunge aacolo, vvei rrealiza cc[ aai mmai ffost îîn aacel lloc îîna-
inte. CCu aalte ccuvinte, ccând vvei aajunge aacolo, vvei sspune:
„Aha, dda, îîmi aamintesc!>, ddar aacesta eeste ddoar pprimul ppas.
Vom îîncepe ss[ eevolu[m ffoarte, ffoarte rrepede. VVom aajunge
la nnivelul DDimensiunii aa 44-aa ==i vvom îîncheia aacest cciclu, ppro-
ces ccare ddureaz[ dde oobicei ssute dde mmii dde aani; îîns[ nnoi nne
vom îîncheia ccomplet mmisiunea ddin aa 44-aa DDimensiune, vvom
termina ttot cceea cce aavem dde ff[cut aacolo ==i vvom ppleca ddin
ea îîn nnumai ddoi aani. VVom eevolua aapoi ==i mmai rrepede, ddin nni-
vel îîn nnivel, vvom ttrece dde lla uun nnivel lla aaltul ffoarte rrapid, îîn
moduri nnemaiv[zute dde nnimeni, ppân[ aacum. DDe aaceea eeste
„lumea> dde ppretutindeni aatât dde aatent[ lla aacest ggr[unte dde
nisip aaflat îîn mmijlocul ppustiet[ii– ppentru cc[ DDumnezeu nne-aa
ales ppentru uun mmotiv aanume. ++tiu cc[ aatât ccre=tinii, ccât ==i
evreii ==i mmusulmanii vvor îînnebuni ccând vvor aauzi aacest llucru,
dar nnu eeste ddin mmotivul ppe ccare îîl ccred eei. DDe ffapt, nnu aare
nicio lleg[tur[ ccu aacesta, cci ccu aaltceva –– ssubiect îîn ccare nnici
nu ppot ss[ iintru aacum –– iiar aacesta vva ffi ppunctul ddin ccare vva
începe nnoua eevoluie. TToat[ llumea ==tie cc[ vva ffi aafectat[ ddin
cauza aacestei eevoluii rrapide, ccare vva aafecta ppe ttoat[ llumea.
Dac[ sse îîntâmpl[ cceva îîntr-uun lloc, sse îîntâmpl[ ppeste ttot.
L: DDa, ffoarte mmuli ooameni ttrec ddeja pprin pperioade
foarte ggrele.
D: ++tiu cc[ eeste ggreu.
222299
meni ccare ss[ ffi ttr[it aa=a cceva –– nnici mm[car vvreun MMelchize-
dek. ÎÎl ccunoa=tem ppe ccel vvechi, îîl ==tim ppe ccel aactual ==i îîn-
cepem ss[-ll ccunoa=tem ppe ccel cce vva vveni –– cchiar ==i nnoi ssun-
tem nni=te bbebelu=i. DDeci nnu ssunt pprea mmulte llucruri nnoi îîn
Univers: aaproape ttot cce ss-aa îîntâmplat ppân[ aacum, ss-aa mmai
întâmplat ==i îînainte, îîn aalt[ pparte.
L: DDar ppentru nnoi eeste ffoarte nnou.
D: PPentru mmine nnu ee nnou, dar cceea cce sse vva îîntâmpla
în ccadrul aacestor sschimb[ri, ppentru aa aajunge îîn NNoul UUni-
vers, eeste nnou ==i ppentru mmine. De cce eeste nnou?... AAm ss[-i
spun cceva: mmotivul ppentru ccare ppopulaia ccre=te aatât dde rra-
pid ((dar ==i mmotivul ppentru ccare ssunt aacum aatât dde mmuli eex-
tratere=tri aaici - ssunt ppeste 2250.000 dde ccivilizaii aaici; SSUA
=tie ddoar ddespre 556 ddintre eele, ddar ssunt ffoarte mmulte)... eeste
faptul cc[ ttoi ssunt aaici ppentru aa oobserva rrasa uuman[ ==i cceea
ce sse îîntâmpl[. PPentru cc[ ceea cce sse îîntâmpl[ nnu ss-aa mmai
întâmplat nniciodat[, nnic[ieri. A=a cceva nnu ss-aa mmai îîntâmplat
niciodat[ ppân[ aacum. AAcest llucru aare lleg[tur[ ccu eevoluia,
cu vviteza ccu ccare nnoi aam eevoluat. NNu pputem sspune ccât dde
repede vvom eevolua îîn ccontinuare, ccredem cc[ vviaa nnoastr[
este nnatural[ ==i nnormal[, ccredem cc[ llumea nnoastr[ eeste ttot
ceea cce eexist[. DDar eea nu este ttot cceea cce eexist[.
Acum oo ssut[ dde aani, mmergeam cc[lare ppe ccai –– ppoate
acum 1110 aani - iiar iideea dde aa mmerge ppe LLun[ eera dde nne-
conceput, ttotalmente dde nneconceput. IIdeea cc[ ppoi llua uun
obiect mmic, ppe ccare îîl nnumim ttelefon mmobil, ppe ccare îîl ii lla
ureche ==i vvorbe=ti ccu ooricine dde ppe pplaneta –– hhai, ss[ ffim sse-
rio=i! –– nnu eexista nnici îîn ccele mmai îîndr[znee mmini. CCu ttoate
acestea, cca ss[ aajungi lla nnivelul lla ccare aam aajuns nnoi îîntr-uun
timp aatât dde sscurt, aar ffi ddurat mmult mmai mmult ttimp îînainte.
Ceea cce ss-aa îîntâmplat ccu nnoi eeste ffaptul cc[ nne-aam mmi=cat
222288

116. ma. IInima eeste dde ddeparte mmai mm[rea[ ddecât ccreierul, iiar
eu vv[ ppot ddovedi aacest llucru!
Dac[ sstudiezi ddin ppunct dde vvedere ==tiinific aactul ccon-
cepiei, pprive=ti llucrurile îîntr-uun aanumit ffel: îîncepi ccu oo ssfe-
r[, ccare eeste oovulul; sspermatozoidul pp[trunde îîn eel ==i eeste
nevoie dde 110-111-112-115 sspermatozoizi ccare ss[ iintre –– nnu vv[
spun cce ee sscris îîn cc[ri, ddar eeste ==tiinific –– ==i, pprintr-uun ppro-
ces dde mmitoz[, aacesta îîncepe ss[ sse ddivid[. ++tim aasta. CCând
se aajunge lla 5512 dde ccelule, sse fformeaz[ uun ccâmp ttoroidal,
gol ppe ddin[untru, iiar aacesta eeste îînceputul aa cceva ccare, llite-
ralmente, ccontinu[ ss[ ccreasc[ ==i ddevine iinim[ uuman[. EExis-
t[, prin uurmare, uun sstadiu îîn eevoluia uuman[, aatunci ccând
e=ti îîn iinteriorul ppântecelui mmamei, ccând ee=ti oo iinim[ –– nni-
mic aaltceva! NNu aai ccreier, nnu aai bbrae, nnu aai ppicioare, nnu aai
ochi, nnu aai nnimic –– ee=ti ddoar oo iinim[ ccare îîncepe ss[ bbat[.
Ceva mmai ttârziu, aabia ddup[ cce iinima îîncepe ss[ bbat[,
putem vvedea cc[ pprima pparte aa ccorpului uuman eeste iinima.
Cu ssiguran[! ++i cceea cce sse îîntâmpl[ îîn ccontinuare eeste
faptul cc[ ttrupul iiese ddin iinim[. ++i iiese îînceti=or aafar[, aapar
braele, iiar iinima eeste ttras[ îîn ccavitatea ttoracic[, îîn ppiept.
Când îîncepi ss[ vvorbe=ti ddespre aalte cconexiuni ddin iinteriorul
corpului –– pprecum aaceia ddintre vvoi ccare sstudiaz[ kkundalini-
yoga ssau kkrya-yyoga –– i sse sspune cc[ ttrebuie ss[ ppui vvârful
limbii ppe ccerul ggurii, îîntr-uun aanume ffel –– ddin pp[cate, ffoarte
muli ddintre aace=ti ooameni nnu ==tiu dde cce ssau cce aanume sse
întâmpl[ ccu aadev[rat. LLimba eeste aatât dde iimportant[, ppen-
tru cc[ îîn iinteriorul iinimii sse aafl[ uun sspaiu ffoarte mmic, ccare sse
nume=te Spaiul SSacru aal IInimii – ddespre ccare pputem cciti îîn
Upanishade, sscrieri dde aacum 55.000 dde aani –– ==i ccare este
spaiul în ccare aare lloc CCreaia. TTot cceea cce aa ffost vvreodat[
creat, lla oorice nnivel aal eexistenei, aa vvenit dde aacolo, ddin aacel
Spaiu MMic ddin iinteriorul IInimii.
223311
L: TTotul iintra îîn ccolaps.
D: DDa, aa=a eeste. Tot cce ppoi fface eeste ss[ sstai îîn iinim[,
s[ sstai cconectat ccu llumea tta ll[untric[ ==i ss[ ssimi cconexiu-
nea ta cu DDumnezeu ==i ccu vviaa dde ppretutindeni. FFiecare ffi-
in[ dde ppe PP[mânt aare oo lleg[tur[ ssacr[, iintim[ ccu DDumne-
zeu ==i ccu ttot cceea cce eexist[. NNumai cc[ nnoi aam uuitat aacest
lucru. CCredem cc[ ssuntem ddoar nni=te ffiine uumane bbanale,
c[ nnu ssuntem ccu nnimic iimportani. NNu eeste aadev[rat –– nnu
suntem uun nnimic! Noi ssuntem cceva iimportant, cceva ffoarte
special, ddar ppoi ss[ sspui aacest llucru ddespre oorice fform[ dde
via[. Noi cchiar ssuntem sspeciali ==i iimportani! Dac[ nne cco-
nect[m, ddac[ nne aamintim ccine ssuntem ccu aadev[rat, ddac[
ne aamintim ccine eeste ffiecare ddintre nnoi, aatunci vvom gg[si uun
remediu ffoarte ssimplu lla ttoate aacestea, iiar ccând mmai aapro-
fundam llucrurile... îîi vvoi eexplica.
L: HHmmm....
D: VVrei?
L: SS[ ccontinu[m. SS[ aauzim!
D: EEi bbine! ÎÎn iinteriorul ccorpului nnostru –– ccorpul nnos-
tru, aa=a ccum aam mmai sspus, eeste uun iinstrument, uun ttemplu
sacru, ssfânt –– ddeinem aaspecte iincredibil dde pputernice,
atunci ccând ssunt ppuse llaolalt[; aatunci ccând sspiritul ==tie
cum ss[ ffoloseasc[ ttrupul, pputem fface oorice. VVreau ss[ sspun
c[ nnu eexist[ nnimic cce nnu pputem fface; pputem, rrealmente,
crea oo pplanet[, oo ggalaxie. NNu sspun poate ssau aai pputea..,
probabil.., eu sspun tu ppoi! Poi ss[ ffaci oorice, ==i aasta eeste
nimic îîn ccomparaie ccu cceea cce eeste pposibil aatunci ccând
spiritul eeste ccomplet aaliniat ccu ccorpul. IIar ppartea ccorpului
care eeste ccea mmai iimportant[ eeste, ff[r[ nniciun ddubiu, ini-
223300

117. o rrelaie ssexual[ îîntre ccele ddou[, ccare îîncepe îîn ttalamus, iiar
cele ppatru pp[ri aale ccreierului îîncep ss[ pproduc[ uunde aalfa dde
niveluri ffoarte îînalte. CCând aaceste ppatru pp[ri aajung îîntr-uun
anumit eechilibru ((ceea cce ppoate ddura oo ddup[-aamiaz[ ssau
30-440 dde aani), ccând sse îîntâmpla aacest llucru, oo llumin[ vverde
apare îîn iinteriorul ccapului. PPoate ffi vverde-gg[lbuie ssau vverde-
alb[struie, ddar aapare oo llumin[ vverde. ÎÎn aacel mmoment, iin-
struciunile ddin ttimpurile sstr[vechi ssunt ss[ mmergi îîn gglanda
pineal[, îîn cchakra ppineala, ccare sse aafla îîn ccentrul ccapului ––
exact îîn mmijlocul ttubului ppranic –– uunde sse aafla uun gglob oocu-
lar. GGlanda ppineal[ îîns[=i eeste rrealmente uun oochi; ppoi cc[uta
în sscrierile ==tiinifice ==i ppoi ss[ ccite=ti ddespre aacest llucru ––
Jacob LLiberman eeste ccel ccare ==tie ccele mmai mmulte llucruri
despre aacest ssubiect ==i ccare aa sscris oo ccarte, „„Lumina, mme-
dicamentul vviitorului>, îîn ccare ddescrie ttoate aacestea.
Acel oochi –– gglanda ppineal[ –– eeste oo ssfer[ ggoal[, ccare
ar ttrebui ss[ ffie dde mm[rimea uunui oochi nnormal, ddar ccare,
pentru cc[ nnu ll-aam ffolosit, ss-aa aatrofiat. ÎÎnsa eel ee ggol ppe ddin[-
untru, aare rreceptori dde cculoare îîn iinterior, aare oo llentil[ ppen-
tru aa vvedea, ppentru aa ccapta llumina; îîns[ llentila eeste îîndrep-
tat[ îîn ssus, ppentru cc[ dde aacolo pprimim nnoi pprana vvieii, dde
deasupra. ÎÎn aacel mmoment –– ccând vvezi llumina vverde –– ttre-
buie cca, pprin iintenie, ss[ mmi=ti aacel oochi, ddin ppoziia îîn ssus,
spre ddirecia îîn ffa[, pprin mmijlocul ffrunii, pprin ppunctul ccelui
de-aal ttreilea oochi.
Acest lloc nnu sse aafl[ jjos, îînspre ssprâncene, cci, ddac[
m[sori ddistana ddintre vvârful nnasului ==i vvârful bb[rbiei, iiar aapoi
aceea=i ddistan[ oo mmui îîn ppartea dde ssus ((de lla vvârful nnasu-
lui sspre ffrunte), aacolo sse aafla iie=irea ccelui dde-aal ttreilea oochi.
Nu ee jjos, îîntre ssprâncene, eeste ccumva îîn mmijlocul ffrunii, iiar
cei ttrei oochi aaproape cc[ fformeaz[ uun ttriunghi. IIar ccând ffaci
mi=carea dde ssus sspre îînainte, tte uuii sspre cchakra ppituitara,
223333
Când iinima aa ccreat ccreierul, eea aa ccreat ==i oo ccale îîna-
poi cc[tre ccreier. SSpiritul oobi=nuia ss[ sse aafle îîn aacel SSpaiu
Mic ddin iinteriorul IInimii CCând aam cc[zut, aacum 113.000 dde
ani, aam pp[r[sit iinima ==i nne-aam ddus îîn ccreier. AAtunci ss-aa ddez-
voltat eegoul ==i nne-aam uuitat ttoat[ îînelepciunea, ttoat[ ccu-
noa=terea. FFuncion[m lla uun nnivel ffoarte ssimplu, ffolosin-
du-nne ddoar pputerea ccreierului, ccare nnu rreprezint[ nnimic. PPu-
terea iinimii eeste iinfinit mmai mmare ddecât ccea aa ccreierului aatât
în cceea cce pprive=te îînelepciunea, ccât ==i ccunoa=terea, îîne-
legerea –– ttotul.
Ei bbine, mmodul îîn ccare ffuncionam îînainte eera ss[ ttr[im
în iinteriorul iinimii, ss[ nne ccontrol[m ccreierul, cca ==i ccum aam ffi
avut oo ttelecomand[ –– ==i ff[ceam aacest llucru, pprin iinterme-
diul vvârfului llimbii.
Iat[ dde cce eeste iimportant vvârful llimbii –– îîn iinteriorul
corpului, îîn rrelaie ccu iinima. LLa îînceput, ccând ssuntem oo iini-
m[ ==i ccorpul iiese ddin eea, ccare eeste pprimul llucru ccare iiese?
Primul llucru ccare iiese ddin iinteriorul iinimii ee vvârful llimbii ==i,
intuitiv, ppoi ss[ vvezi îîn aacest ffel lleg[tura ddintre vvârful llimbii ==i
locul ssacru ddin iinim[. ++i nnu nnumai aatât –– ccând llimba iiese
afar[ ==i aajunge lla llocul eei ffinal, ccând aajunge ssus, uunde sse
afla aacum îîn ccorp, eea fformeaz[ uun ffel dde ssac, ccare cconine
=i iinima ==i ccare uurc[ dde lla nnivelul ppieptului ==i sse ttermin[ ccu
limba. DDe aaceea ee ffoarte iimportant vvârful llimbii, ppentru cc[
limba eeste cconectat[ ffizic ccu iinima.
Pe ccerul ggurii sse aafla uun aanumit ppunct, ccare eeste cco-
nectat ddirect ccu ttalamusul, iiar gglanda ttalamus eeste aacea
parte iimportant[ aa ccorpului ccare fface lleg[tura îîntre iinima ==i
creier, aa=a ccum eera îînainte. TTalamusul eeste ccel ccare „„de-
clan=eaz[> uundele aalfa îîn ccreier. AAtunci ccând îîi mmi=ti llimb[
pe ccerul ggurii, nnu ppot ss[ eexplic pprea bbine aacum, ddar eexist[
un ffel dde lleg[tur[ ssexual[ îîntre iinim[ ==i ccreier –– sse sstabile=te
223322

118. Dar eexist[ ==i uun aalt mmod dde aa ccrea, ==i aanume ddin iini-
ma –– cceea cce eeste ccu ttotul ddiferit, ppentru cc[ pprive=ti pprin
cel dde-aal ttreilea oochi, ccu iinima. +i aatunci ccând ffaci aastfel,
apare uun aal ==aselea ssim; pprivind pprin ccel dde-aal ttreilea oochi,
literalmente aapare uun nnou ssim aal pposibilit[ilor uumane. ++i
f[când aacest llucru, ppoi vvedea llumea eexterioar[ îîntr-uun ffel
care eeste sstr[vechi ==i tte ppoi uuita lla oorice ==i ppoi ==ti llucruri
pe ccare nnu lle-aai ffi ==tiut ddac[ aai ffi pprivit ccu ccreierul. EEste aacel
punct –– punctul dde ddeschidere – pprin ccare pputem vvedea îîn-
geri, ffiine pplasmatice, pputem iintra îîn ffluxul rreamintirii aa
ceea cce ssuntem ccu aadev[rat. AAtunci ccând vvedem îîn aacest
fel –– îîn SSpaiul SSacru aal IInimii eeste îînregistrat ttotul, aacolo
este ccronica aakasha aa îîntregului UUnivers, eeste ==i ppropria
noastr[ ccronica aakahsa, dde uunde aam vvenit îînainte dde aa ffi
aici..., ccând nne aafl[m îîn aacea sstare, nne pputem aaminti ddes-
pre oorice, ooricând, aafl[m oorice vvrem ss[ ==tim; ddoar nne ccon-
centr[m aatenia, iiar aapoi iintenia, aasupra aa cceea cce vvrem ss[
=tim ==i ttoate aamintirile rrevin.
L: MMulumesc ppentru aaceast[ cc[l[torie!
D: ÎÎn aacest mmoment, aaceasta eeste ccea mmai iimpor-
tant[ iinformaie ppentru eexistena ffiinelor uumane. OOricine îî=i
poate aaduce aaminte, ddar eeste nnevoie dde ttimp ppentru aa ssta-
bili ttoate aacestea. CCeea cce vvreau ss[ mmenionez ccu aadev[rat
este ffaptul cc[ eeste pposibil cca ooamenii ss[ nnu ddescopere
acea rreamintire ssuficient dde rrepede. ÎÎn aaceste sschimb[ri
prin ccare uurmeaz[ ss[ ttrecem –– ==i ddac[ mmaya=ii aau ddreptate
– vvorbim ddespre sschimbarea ppolilor, ddespre sschimb[ri
majore aale PP[mântului, lla nniveluri ccare ssunt EEXTRAORDI-
NARE… îîn ccare gguvernele nnoastre ssunt nnefolositoare, rreli-
giile ssunt nnefolositoare, ttotul eeste nnefolositor. SSINGURUL
LUCRU PPE CCARE ÎÎL AAVE|I EESTE CCORPUL VVOSTRU! +i ppe
voi îîn=iv[, ffamiliile vvoastre ==i ooamenii ppe ccare îîi iiubii. AAcolo
223355
care sse aafl[ îîn ffaa aacelui ppunct, iiar aapoi, cceea cce sse îîntâm-
pl[ eeste cc[ llumina vverde sse ttransform[ îîntr-oo sspiral[ ==i, îîn
cele mmai mmulte ccazuri, vvezi ccum sspirala sse rrote=te ==i sse tter-
min[ îîn cchakra eexterioar[. PPoi vvedea, rrealmente, ccum sse îîn-
tâmpla aacest llucru. ÎÎi eexplodeaz[ mmintea ccând vvezi cc[ sse
întâmpla aacest llucru. CCâteodat[, ppot ffi ccercuri cconcentrice
din cce îîn cce mmai mmici ==i mmai ssunt ==i aalte vvariante, îîn ccazuri
foarte rrare, ddar îîn 999% ddintre ccazuri, aapare oo sspiral[ ==i ssimi
toate aacestea.
Apoi, mmai eeste oo aalt[ cchakra, cchiar îîn sspaiul ddin ffaa
frunii, cce aaparine uunei aalte gglande ddin ccap. AApoi, ttoate
acestea ttrei sse uunesc; iiar ccând ffaci aacest llucru, oopt ffasci-
cule dde LLumin[ iies ddin ccap îîn aafar[, sse cconecteaz[ îîntre
ele, fformând oo SSfer[ dde LLumin[ îîn jjurul ccapului; iiar ttu sstr[-
luce=ti îîn îîntuneric –– aaceast[ sstare aa ffost ffotografiat[ ccu
mijloace ==tiinifice ==i vv[ ppot ppune îîn lleg[tur[ ccu ooameni
care ppot ddemonstra aacest llucru. AAstfel, aai uun hhalou îîn jjurul
capului, aa=a ccum aavea IIisus –– iiar aacum aai ccel dde-aal ttreilea
ochi ddeschis.
Astfel, îîn aacest mmoment, tte aafli lla mmijloc, îîntre ccon=-
tiina uuman[ ==i uurm[torul nnivel dde ccon=tiin[. AAtunci, aai ddou[
moduri dde aa mmerge mmai ddeparte; dde oobicei, sse aalege pprimul
– ==i aanume, ss[-i ffolose=ti ccreierul ppentru aa pprivi pprin ccel
de-aal ttreilea oochi. CCând ffaci aacest llucru, ccapei ccapacit[i
extrasenzoriale –– ==tii llucruri, vvezi llucruri, ppoi fface ddiverse
lucruri: mmi=ti oobiecte pprin ccamer[, bbagi mmâna pprin pperei ––
poi fface ttot ffelul dde aastfel dde llucruri ==i ppoi ccrea oorice, ddar
nu rrecomand[m ss[ sse ffac[ aa=a cceva, ddeoarece ccreierul nnu
are îînelepciune, eeste uun iinstrument ppolarizat, jjum[tate
masculin, jjum[tate ffeminin, iiar ttot cceea cce ccreezi dde aacolo
va ffi ppolarizat. VVei oobine cceea cce i-aai ddorit, ddar vvei oobine,
totodat[, ==i cceea cce nnu îîi ddore=ti ccu aaceea=i iintensitate.
223344

119. va ffi bbine. ++i ss[ ccrezi ccu aadev[rat îîn ttine îînsui ==i îîn cconexi-
unea ccu DDumnezeu, ss[ ccrezi îîn vviaa dde ppretutindeni. DDac[
vei ccrede aasta, nnu nnumai cc[ vvei ffi bbine, ddar îîi vvei pputea aajuta
=i ffamilia, ppe ccei ppe ccare îîi iiube=ti, ==i vvei ffi uunul ddintre pprim-
ii ooameni aai nnoii oomeniri, uunul ddintre pprimii ooameni ccare vvor
face aaceast[ ttranziie.
A ppractica ffiinarea ddin iinima îînseamn[ cc[ ttrebuie ss[
renuni lla eego, ss[ nnu ffii aata=at dde llucruri ffizice, dde mma=inile
tale, dde bbanii tt[i, dde nnimic, ddoar ttrebuie ss[ ffii aacolo ppentru
Via[. ++i ss[ ==tii cc[, iindiferent dde cceea cce sse îîntâmpl[, VViaa
va ffi îîn rregul[, ccând vva ttrece pprin ttoate aaceste sschimb[ri.
Este oo vvariant[ ssimplificat[ aa llucrurilor –– eeu îînc[ îîncerc ss[
g[sesc oo mmodalitate dde aa pprezenta aaceast[ vversiune ffoarte
simplificat[, ddar aa=a eeste.
Dac[ vvei sstudia KKrya YYoga ssau KKundalini YYoga, vvei vve-
dea cc[ ==i eei aau ccheia; ==i bbudismul ttibetan aare ccheia; ==i aanu-
mite fforme dde ssufism ddein ccheia; ssunt mmulte ttriburi iindi-
gene îîn llume ccare ==tiu eexact ddespre cce vvorbim –– ppentru eei
aceasta eeste llimba llor, îîneleg eexact cce vvreau ss[ sspun. NNoi
credem cc[ ssuntem ffoarte eevoluai, ddar ssunt aaceste ttriburi
de ccare ssuntem aatât dde ddeparte... ssunt aatât dde mmult ddeasu-
pra... ÎÎn CColumbia ssunt ooameni ccare ttr[iesc lla 55.5oo dde
metri, îîn iinteriorul mmunilor, ooameni ccare sstr[lucesc îîn iinte-
rior ==i lleviteaz[ lla uun mmetru ddeasupra PP[mântului –– aace=ti
oameni nne in ppe nnoi îîn vvia[, mmai mmult ddecât ooricine aaltcine-
va. EEi pp[streaz[ eechilibrul llumii, cca ss[ nnu cc[dem îîntr-uun
haos ttotal. SSunt aaceia=i ooameni ppe ccare nnoi aam îîncercat ss[
îi ddistrugem, ppentru cc[ nnu îînelegem ccine cce ssunt. EEste oo
ru=ine, ddar nnu îîi vvor ddistruge, ppentru cc[ aace=ti ooameni aau
ajuns ddincolo dde aa pposibilitatea dde aa ffi ddistru=i.
L: SSe ppare cc[ ssunt uurma=i aai sstr[mo=ilor ccare pp[strea-
z[ ccunoa=terea ooamenilor, ccum aar ffi nnativii aamericani.
223377
unde ee=ti, aacolo vvei ffi –– nnu vvor ffi mma=ini ssau aavioane ssau
trenuri ==i nnici uun aalt mmod dde ddeplasare ddecât mmersul ppe jjos.
L: EEu sstau aaici.
D: DDa, ==tiu. DDe aaceea nnici eeu nnu mmerg îîn aalt[ pparte.
Vreau ss[ ffiu aaici.
L: EEste uun lloc bbun?
D: DDa, eeste. DDar, ooriunde tte-aai aafla, ee=ti îîntr-uun uun lloc
bun, ffiindc[ ccel mmai ssimplu llucru ppe ccare îîl ppoi fface eeste
s[ ppractici iintrarea îîn SSpaiul IInimii ==i ss[ ttr[ie=ti ddin iinima ccu
adev[rat. DDac[ îîncepi ss[ ttr[ie=ti ddin iinim[, îîncepe ss[ aapar[
o vvibraie îîn iinteriorul sspiritului ==i aal ccon=tiinei ttale. AAceast[
vibraie ppoate ffi rrecunoscut[ dde cc[tre MMama PP[mânt ==i TTa-
t[l SSoare ==i aaproape ttoi eextratere=trii oo rrecunosc. ÎÎns[ ppe
voi vv[ iintereseaz[ ccel mmai mmult ss[ oo rrecunoasc[ MMama PP[-
mânt. ÎÎn ttimpul aacestei sschimb[ri, aaceia ssunt ooamenii ppe
care eea îîi vva pproteja ((cei ccare vvor aavea aacea vvibraie, ppen-
tru cc[ aa=a îîi vva rrecunoa=te nn.tr.). NNu cconteaz[ ddac[ vvei ssta
într-uun vvulcan, ppentru cc[ eea, îîntr-uun ffel, ccumva, tte vva dda lla
o pparte ddin aacel vvulcan ==i tte vva ine îîn vvia[ îîn ttimpul aaces-
tui pproces. AAceia vvor ffi ooamenii ccare vvor ffi rrugai ss[-==i mmute
con=tiina uuman[ lla uurm[torul nnivel.
Ceilali ooameni, ccei ccare nnu ppot gg[si mmodalitatea dde aa
trece pprin aaceast[ sschimbare, nnu vvor ffi rr[nii, ddar vvor mmuri ––
iar mmoartea nnu ee uun llucru rr[u, eeste ddoar oo ttranziie. EEi vvor
trece pprin mmoarte ==i vvor mmerge lla uun aalt nnivel aal eexistenei,
cel mmai pprobabil lla ccel dde uunde aau vvenit –– aasta eeste cceea
ce sspun nnativii aamericani ==i ttriburile HHopi, eeste cceea cce
cred eei: ccum cc[ vva ffi uun nnum[r mmasiv dde mmori; îîn aaceast[
perioad[, vva ffi iincredibil; ddac[ tte vvei uuita, vva aar[ta ooribil, ddar
trebuie ss[ îîi aaduci aaminte cc[ eeste ddoar oo ttranziie ==i cc[ ttotul
223366

120. tiuni dde ggenul aacesta. CCei ccare ssunt eevoluai ccu aadev[rat ppot
face oorice. CCrezi cc[ AArhanghelul MMihail vvine ccu nnava sspaial[?
Nu aare nnevoie. EEl ppoate ffi ooriunde vvrea, ooricând vvrea.
L: ++i lla ffel ==i ffiinele pplasmatice?
D: LLa ffel ppot ==i eele. EEle aau pprocedat uun ppic ddiferit:
când îîngerii ss-aau sstabilizat îîn aa 44-aa DDimensiune, eele ss-aau ffi-
xat îîn ccea dde-aa 33-aa ==i îînva[ ccum ss[ aajung[ îîn aa 44-aa ==i mmai
sus. DDeci eele ssunt cconectate ccu PP[mântul, ssunt ffiine aale
P[mântului, ss-aau nn[scut aaici, nnu ssunt eextratere=tri ddin aalt[
parte, ssunt ffiine ccare ssunt dde aaici ==i îînc[ mmai aau oo cconexi-
une ccu PP[mântul.
Toate fformele dde vvia[ aau eevoluat îîn ddiverse ffeluri. UUn
spirit ccare aa ddevenit pp[ianjen eeste ffoarte ddiferit dde uun aaltul
care aa ddevenit uun ccal ssau dde uunul ccare aa ddevenit oo ffiin[
uman[. EEste aacela=i sspirit, ddar aam uurm[rit pposibilit[i ddife-
rite, ccare ss[ nne cconduc[ lla mmoduri ddiferite dde eexisten[.
Îns[, ccând uurm[re=ti oorice ffel dde fform[ dde vviaa îînapoi lla
Surs[, eeste vvorba dde oo ssingur[ ffiin[, dde uun ssingur sspirit.
Toate fformele dde vvia[ eevoluate ==tiu aacest llucru. FFormele
de vvia[ iinferioare aau vvenit ccu iideea cc[ ssuntem oo ddiviziune,
c[ ssuntem ddiferii, aaltceva, ddar nnu ssuntem aa=a. AAdev[rul ccel
mai îînalt eeste cc[ nnimic ddin ttoate aacestea nnu eexist[ –– PP[-
mântul, GGalaxiile, UUniversul îîn ccare nne aafl[m,corpurile nnoas-
tre, nu eexist[; ttoate aacestea ssunt oo CCreaie ddin SSpirit. EEste
o iimagine. NNu ee nnimic mmai mmult ddecât cceea cce aam pputea
numi oo iimagine hholografic[ aa vvieii. NNu ee ccu aadev[rat rreal[.
L: EE oo iimagine ddestul dde ttrist[. AArat[ nnemi=cat[.
D: AArat[ îîntr-aadev[r aa=a; vvei ffi îîns[ ffoarte ssurprins[,
pentru cc[ ppoi sschimba oorice.
L: PPutem ffi ppe oo pplaj[, aacum?
223399
D: NNoi ttoi ssuntem vvârful uunei ppiramide, ffiecare ccu
descendena llui ==i ttoate aacestea mmerg ppân[ jjos, lla bbaza ttu-
turor ddescendenilor. CCând aajungi lla bbaz[, cceea cce eeste jjos
este cca uunul. DDac[ pp[trunzi ssuficient dde pprofund, ttot cceea
ce sse îîntâmpl[ ccu nnoi sse îîntâmpl[ ccu ttoat[ aaceast[ iimens[
piramid[ aa VVieii. DDeci, aavem oo rresponsabilitate ddincolo dde
noi îîn=ine. CCând ttrecem pprin aastfel dde ttimpuri, llucru ccare nnu
se îîntâmpl[ ffoarte ddes, ccu ttranziii uuria=e, aar ttrebui ss[ nne
gândim ttrecând mmult ddincolo dde nnoi ==i dde îîntreb[ri dde ggenul
„oare eeu vvoi ssupravieui?> CCe ffel dde ssupravieuire aar ffi
asta??? NNu vvorbim aaici ddespre ssupravieuire ppentru aa ccon-
tinua ttraiul cca ffiin[ uuman[ ppe PP[mânt, cci ddespre ssupravie-
uirea lla uun aalt nnivel dde eexistena –– ss[ llu[m cceea cce aa ffost
omenirea ==i ss[ oo dducem ddincolo, lla uun aalt nnivel dde eexisten[.
L: SSpusele ttale ll[rgesc ssfera cconversaiei.
D: P[i, ddespre aasta eeste vvorba. FFelul îîn ccare ss-aau îîn-
tâmplat llucrurile ppe PP[mânt... uunde aau vvenit oo mmulime dde
extratere=tri dde ppe aalte pplanete ==i ss-aau aamestecat ccu nnoi, ccu
mult ttimp îîn uurm[... ==i ffelul îîn ccare aau ffolosit ggre=it eenergia;
nici mm[car nnu ooamenii aau ffost ccei ccare aau ccauzat ttoate
aceste pprobleme mmajore… ttotul pp[rea ss[ ffie ooribil! ++i aapoi,
totul ss-aa îîntors ccu 1180 ggrade, iiar îîn ccele ddin uurm[, aam dde-
venit cceva cce aare oo vvaloare eextraordinar[ ppentru ttoate ffor-
mele dde vvia[ dde ppretutindeni. CCine ss-aar ffi ggândit cc[ aa=a
ceva aar pputea ffi aadev[rat? NNimeni nnu ss-aa ggândit cc[ sse vva îîn-
tâmpla aa=a cceva, ddar aacum pputem vvedea llucrurile îîntâm-
plându-sse ==i aacesta eeste LLocul –– nnu mmai eexist[ nnici uun ddu-
biu îîn mmintea nnim[nui. TToi ==tiu cc[ aa=a sse vva îîntâmpla, cchiar
=i ccei ccare ssunt aaici îîn mmisiune, ddintre ccele 2250.000 dde ccivi-
lizaii. CCei ccare vvin dde lla nnivele mmai jjoase, ccei ccare aau vvenit
aici îîn nnave sspaiale, ccu vvehicule iinterdimensionale ==i cches-
223388

121. D: NNumai îîn mmintea uuman[. PPentru cc[ aalte fforme dde
via[ aau oo îînelegere mmult mmai cclar[ aasupra iistoriei ==i aa cceea
ce ss-aa îîntâmplat dde-aa llungul ttimpurilor. NNoi ==tim mmulte ddes-
pre cceea cce ss-aa îîntâmplat îîn ttrecut, cchiar ==tim ==i pputem
chiar ss[ nne uuit[m lla cceea cce ss-aa îîntâmplat îîn ttrecut. ++tiina
se ppoate uuita îînapoi lla sstele ==i ss[ vvad[ cceea cce ss-aa îîntâm-
plat lla aacele nniveluri. NNoi nne-aam ddus lla ffiecare pplanet[ ddin
existen[ ==i aam sstudiat-oo dde lla îînceput ppân[ lla ssfâr=it, ==tim
fiecare llucru ccare ss-aa îîntâmplat ==i dde cce aanume. BBiblioteca
a ttot cceea cce eeste pposibil ss[ ffie eeste mmult mmai mmare dde aatât.
S[ vvezi cce uurmeaz[ ss[ sse îîntâmple aaici, aacum... dde aaceea
sunt aa=a dde eentuziasmat cc[ mm[ aaflu aaici...
L: DDa, ee=ti ffoarte eentuziasmat, DDrunvalo!
D: DDa, ssunt cca uun ccopil mmic!
L: MMulumesc ppentru cc[ nne îîmp[rt[=e=ti eentuziasmul!
D: OOoo, dda! AAbia aa=tept, ssunt nner[bd[tor! PPentru cc[
aproape nniciodat[ nnu sse îîntâmpl[ llucruri nnoi. VVechea zzical[
„nimic nnu ee nnou ssub ssoare> eeste ddestul dde aadev[rat[. ++i
aproape nniciodat[ nnu aa aap[rut cceva nnou. PPân[ aacum!
Acum, aaici! CCeea cce uurmeaz[ ss[ sse îîntâmple eeste cceva cce
nimeni nnu aa mmai ff[cut vvreodat[ îînainte.
A=adar, ssuntem nnemuritori, cchiar ddac[ ==tim ssau nnu
acest llucru. SSuntem ccu ttoii nnemuritori ppentru cc[ nnu vvom
muri, ddar vvom ttrece pprin cceva cce DDumnezeu aa aaranjat ppen-
tru nnoi, îîntr-uun mmod nnou, ppe ccare nnimeni nnu ll-aa mmai ttr[it
pân[ aacum. ++i aatunci, ccum ss[ nnu ffiu eentuziasmat??? EEste
incredibil! AAm ff[cut uun ddrum llung ppân[ ss[ aajung aaici! ++i eeu
sunt ppreg[tit ==i ccred cc[ ffiecare ddintre nnoi eeste lla ffel dde ppre-
g[tit, ffie cc[ oo ==tie ssau nnu. ++i ==tiu cc[, lla uun nnivel ffoarte, ffoarte
profund, nnoi ==tim ccu ttoii cce uurmeaz[ ss[ sse îîntâmple ==i eeste
uimitor. VVor vveni nni=te ttimpuri îîn ccare nnoi ttoi, ttoat[ oomeni-
224411
D: AAici eera ccândva oo pplaj[. AAcum 1100 dde mmilioane dde
ani, aaici ttotul eera ssub aap[, dde aaceea ttoate aaceste rroci ssunt
fine, ppentru cc[ aapa lle-aa ==lefuit dde ttrei oori.
L: FFoarte mmulte llucruri nnu ssunt eexplicate îîn cc[ri. CChiar
=i cc[l[toria tta ccu GGregg BBraden, îîn ‘‘87, ddespre ccare vvorbea
el, sspun`nd dde llucruri aascunse ]]n MMarea PPiramid[, ]]n SSfinx...
D: CCând vvorbea ddespre SSfinx, eel sse rreferea lla ddoctorul
Schoch, ccel ccare aa ddemonstrat cc[ SSfinxul aar ttrebui ss[ ffie mmai
vechi, ddin ccauza eexistenei ttiparelor dde uuzur[ ccauzat[ dde
ap[, ccare aau 33,6–4,2 mm aadâncime ==i ppe ccare, ppentru cca aapa
s[ lle ppoat[ ss[pa, aar ffi ffost nnevoie dde mminimum 77.000 dde aani.
– ==i aasta ddac[ aar ffi pplouat ttorenial ==i îîncontinuu, îîn ffiecare zzi
=i nnoapte, ttimp dde 77.000 dde aani. EEl aafirm[ cc[ SSfinxul eeste
mai vvechi dde 77.000 dde aani, cc[ ooriginile nnoastre ssunt ==i eele
mai vvechi –– cchestiuni ppe ccare nni lle-aa sspus ppersonal, mmie ==i
lui JJohn AAnthony WWest. AAmândoi mmi-aau sspus cc[ pprobabil nnu
a pplouat ttimp dde 77000 dde aani, îîncontinuu ==i îîn ffiecare zzi ==i
noapte. PProbabil cc[ eeste vvorba dde oo pperioad[ mmai llung[ dde
timp, iiar eei aau eestimat cc[ SSfinxul aar aavea oo vvechime dde
250.000 dde aani ssau dde mminimum 1125.000 dde aani.
+i aa=a aar ttrebui ss[ ffie, ppentru cc[, îîn ccea mmai mmare
perioad[ aa ttimpului, SSfinxul aa ffost îîngropat îîn nnisip, ff[r[ ss[
se ==tie uunde; ppân[ ccând, lla vvenirea llui NNapoleon, ]]ntruc`t îîi
ie=ea ddoar ccapul ddin nnisip, aa ffost ddescoperit ==i ddezgropat.
A=adar, nnoi nnu nne îînelegem iistoria, nnu îînelegem ccine ssun-
tem ==i dde cce nne aafl[m aaici ==i ddespre cce ee vvorba îîn ttoate
astea –– ==i ttotu=i, aam ddevenit ccel mmai iimportant llucru ddin
aceast[ eexistent[. VViaa eeste uuimitoare! LLa ttoate nnivelurile,
ea cchiar eeste uuimitoare!
L: TTotul ttrebuie rrecreat, ppentru cc[ ttotul eeste bbazat ppe
fapte ==i ddovezi ffalse.
224400

122. tor ==i iincredibil –– ==i vva ffi oo cc[l[torie dde IIluminare, ddincolo dde
tot cceea cce ss-aa îîntâmplat vvreodat[ ppân[ aacum. TToat[ VViaa vva
fi îîn uurma nnoastr[. ++i ppentru cc[ ffiinele uumane vvor cconduce
– ttoat[ VViaa nne vva uurma. TTot ffluxul ccon=tiinei nne vva uurma.
L: MMulumesc, îîi mmulumesc cc[ nne-aai îîmp[rt[=it ttoate
aceste llucruri! AAm pprins iideea –– eenergiile sse ppropag[ ==i
sunt ssigur[ cc[ ttoi ccei ccare nne pprivesc ssunt îîncântai dde
aceste mmomente. AAi ffost ffoarte ggeneros cc[ nne-aai ooferit ddin
timpul tt[u. EE=ti ffoarte ppasional, ccopil[ros, ccreativ, ee=ti uuimi-
tor! ÎÎi mmulumesc!
D: ++i ttu ee=ti lla ffel, dde aaceea tte-aam aales cca ss[ ffaci
acest llucru, ppentru cc[ îîmi pplace ffoarte mmult sspiritul tt[u!
L: MMult[ iiubire, dde aaici, ddin SSedona!
PPrriimmaa ppaarrttee::
wwwwww..wwmmaakkeerr..nneett//lliilloouummaaccee//PPaarrtt-11-33-DDiimmeennssiioonnss-AAnnggeellss-DDrruunnvv
aalloo-MMeellcchhiizzeeddeekk-SSeeddoonnaa-AAZZ-oonn-0011-2244-1111__aa11002200..hhttmmll
AA ddoouuaa ppaarrttee::
wwwwww..wwmmaakkeerr..nneett//lliilloouummaaccee//PPaarrtt-22-33-WWhhaatt-iiss-nneexxtt-iinn-oouurr-rraappiidd-eevvoo
lluuttiioonn-RRoollee-ooff-oouurr-bbooddyy-hheeaarrtt-DDrruunnvvaalloo-MMeellcchhiizzeeddeekk__aa11002211..hhttmmll
AA ttrreeiiaa ppaarrttee::
wwwwww..wwmmaakkeerr..nneett//lliilloouummaaccee//PPaarrtt-33-33-IImmppoorrttaannccee-ooff-bbeeiinngg-iinn-oouu
rr-HHeeaarrtt-NNOOWW-DDrruunnvvaalloo-MMeellcchhiizzeeddeekk__aa11002222..hhttmmll
224433
rea, cchiar ==i ccei ccare vvor mmuri ==i vvor mmai fface oo ddat[ cc[l[to-
ria, ccu ttoii nne vvom îîntâlni ssus ==i nne vvom sspune: „Aha, îîi
aduci aaminte ccând eeram ppe PP[mânt? ++i ttoat[ nnebunia
care eera aacolo?>
L: ....în ttimpuri ppreistorice...
D: DDa, nne vvom aaminti ==i vva pp[rea cc[ aa ffost ccu mmult
timp îîn uurm[. AApoi, vva ffi uun ppunct mmort. EEste vvorba dde aacel
moment îîn ccare vvom fface uun llucru ppe ccare eeu aabia aa=tept
s[-ll vv[d: vvom ttrece pprin ttoate nnivelurile dde eexisten[, ppro-
ces ccare dde oobicei ddureaz[ mmiliarde dde aani îîn ttimp, ddar nnoi
vom fface aacest llucru îîntr-uun iinterval dde mminute. NNu-mmi ppot
nici mm[car iimagina aacest mmoment, ccum aar pputea ss[ ffie eel,
dar oo vvom fface ==i ==tim cc[ oo vvom fface, ppentru cc[ MMae=trii
În[lai aai PP[mântului aau ff[cut-oo ddeja –– ccu ttoii, mmai ppuin 77
dintre eei, ccare aau rr[mas aaici.
Mae=trii ÎÎn[lai, ccam 88.000 lla nnum[r, ccare eerau ffiine
umane ==i ccare aau rreu=it ss[ mmearg[ ddoar ppuin îînainte îîn
con=tiin[, ddevenind nnemuritori –– ==i ccare îînc[ mmai ssunt cco-
nectai ccu PP[mântul ==i ccu eevoluia aacestuia –– nnu iintenio-
neaz[ ss[ mmearg[ nnic[ieri, ppân[ ccând nnu vvom mmerge ccu tto-
ii. ÎÎn 11996, eei aau pplecat dde ppe PP[mânt, ll[sându-ii ppe ==apte
dintre eei aaici, iiar eei aau ff[cut cc[l[toria ppe ccare uurmeaz[ ss[ oo
facem ==i nnoi. ++i aau rreu=it –– aau mmers ppân[ lla aacel aalt nnivel dde
existen[, ss-aau cconectat aacolo, aau ll[sat oo jjum[tate ddin eei
acolo, iiar aaproximativ ccealalt[ jjum[tate aa ff[cut ddrumul îîna-
poi, aaici, cceea cce îînseamn[ cc[ aacest llucru eeste îîn AADN-uul
nostru. ++tim eexact cce vvom fface, ==tim pprecis ccum ss[ ffacem,
nu mmai ee uun mmister îîn aacest mmoment. ++tim ttotul îîn pprofunzi-
mea ffiec[rei ffiine uumane ==i vvom fface aacest llucru. DDac[ aam
realiza ccu aadev[rat cceea cce uurmeaz[, aam ss[rb[tori! CChiar
dac[ vva ttrebui ss[ ffacem ffa[ sschimb[rilor ppolilor ==i ttuturor
acestor llucruri, ccui îîi ppas[? UUrmeaz[ ss[ ffacem cceva uuimi-
224422

123. =tim, ddup[ ffelul îîn ccare nni sse ddezv[luie llucrurile ccu aatâta rra-
piditate. DDar aacestea ssunt vvremuri uuimitoare, iiar eeu ssunt ffe-
ricit cc[ ttr[im îîn aaceast[ pparte aa cciclului, ffiindc[ aatunci ccând
vom ttrece îîn ccealalt[ pparte aa cciclului, vviaa nnoastr[ vva ffi mmult
mai bbun[.
Nu îînseamn[ ddoar cc[ aaceast[ pparte aa cciclului, ppe
care oo pparcurgem aacum, sse vva ssfâr=i ==i cc[ vvechea llume vva
disp[rea, vva ppieri, lliteralmente, cci ==i cc[ aaspectele ddominan-
te aale llumii uultimilor mmii dde aani vvor ddisp[rea ==i eele.
Iar aaspectul ffeminin vva iintra îîn sscen[, ccu eenergia ssa
ginga=[ ==i pprotectoare. AAbia aa=tept. NNe-aam ss[turat dde rr[z-
boaie, dde aatâta ddurere ccare sse mmanifest[ îîn llume.
Este vvorba ddespre ddata dde ssfâr=it aa CCalendarului MMa-
ya=, ccare, ddup[ ccum sspune CCalleman, aar pputea ffi aast[zi, 228
octombrie 22011 ((n.n. sse rrefer[ lla CCalendarul TTzolkin, dde
260 dde zzile, nnu lla CCalendarul llung).
Referitor lla ddata dde ssfâr=it aa CCalendarului MMaya=, nnici
m[car mmaya=ii nnu ssunt nneap[rat îîntr-uun cconsens. DDin 11985,
am aacordat mmult ttimp aacestei pprobleme ==i aam ddiscutat dde
multe oori ccu mmaya=ii ddespre aaceste llucruri, iiar eei nnu cconfir-
m[ cceea cce sse sspune; aacum, eei rreconsider[ îîntreaga ccu-
noa=tere mmaya=[ ddespre llume. EEi aanalizeaz[ eefectiv ffiecare
glifa ((pictogram[ ssau iideogram[ iincizat[ îîn ppiatr[) ==i ffie-
care ddetaliu, iinterpretându-lle, iiar vvechiul CCalendar eeste rre-
interpretat îîn llumina ccunoa=terii llor, îîn mmodul llor dde aa dda uun
îneles, llucrurilor. ++i eei nnu sse mmulumesc ss[ oobserve cceea
ce sspune llumea, ffiindc[ aau ddescoperit pprea mmulte ddiscre-
pane, cchiar îîn aafirmaiile uunor eexperi dde ffaim[ mmondial[ ==i
nu lle mmai aaccepta ppunctele dde vvedere.
În cconformitate ccu pprofeiile mmaya=e, 22010 aa mmarcat
momentul îîn ccare mmaya=ii aau îînceput ss[-==i rredobândeasc[
înelepciunea ==i ccunoa=terea, iiar îîn uurm[torii ccâiva aani, eei
224455
DDrruunnvvaalloo MMeellcchhiizzeeddeekk ==ii LLiilloouu MMaaccee
MMAAYYAA++IIII ++II 2211..1122..22001122
- aaccoorrddaatt ppee 2288 ooccttoommbbrriiee 22001111
- ppoossttaatt ppee 11 nnooiieemmbbrriiee 22001111
L: SSalut[ri, DDrunvalo!
D: SSalut[ri, LLilou!
L: MM[ bbucur cc[ ee=ti ddin nnou ccu nnoi.
D: ++i eeu mm[ bbucur ss[ vv[ ffiu aal[turi îîn mminunatul HHawaii
=i mmi-aa= ddori ss[ ffiu eefectiv aacolo.
L: EEnergia eeste mminunat[ aaici ==i ssunt nner[bd[toare ss[
port aaceast[ ddiscuie ccu ttine, mmai aales ffiindc[ nne aapropiem
de ssfâr=itul llui ooctombrie 22011. DDup[ cce aam ppostat ppe FFa-
cebook aanunul ddespre iinterviul nnostru, aam pprimit ssute dde
mesaje; ttoi ssunt nner[bd[tori ss[ îîi sspun[ ccât ee=ti dde iiubit ==i
te îîmbr[i=eaz[, ddin ttoate ccolurile llumii. TTrebuia ss[-i ttrans-
mit aacest mmesaj.
D: EE ffoarte ddr[gu ddin ppartea llor –– ==i eeu îîi iiubesc ==i lle
mulumesc.
L: NNoi vvrem ss[ aafl[m ccu ttoii nnout[i ddespre vvremurile
acestea ==i cce aanume nne mmai ppoi sspune, ddup[ îîntâlnirea
noastr[ ddin SSedona, ddin lluna ffebruarie. SSimim ccu ttoii cc[
exist[ aatât dde mmulte iinformaii ==i nne eeste ffoarte ggreu ss[ ddeo-
sebim aadev[rul dde ffabulaii. CCe nne ppoi sspune ddespre
aceste vvremuri?
D: AAproape ttoat[ llumea ==tie cc[ ttrecem pprin sschimb[ri
foarte rrapide ==i ssimim ccu ttoii aacest llucru, cchiar ddac[ nnu
224444

124. Dup[ cce cconchistadorii aau ddistrus ccivilizaia mmaya=[,
acestora nnu lle-aa mmai rr[mas nnimic. TToat[ ccunoa=terea ==i îîn-
elepciunea llor ss-aau nn[ruit. ÎÎn îîntreaga llume, aau mmai rr[mas
doar ttrei sscrieri, nnumite CCodexuri; uunul sse aafl[ îîn SSpania, aal-
tul lla MMuzeul BBritanic, iiar ccel dde-aal ttreilea îîn GGermania,
cred; ooricum, ttoate sse aafl[ îîn EEuropa. IIar aacestea ssunt ssin-
gurele sscrieri mmaya=e ppe ccare lle ccunoa=te llumea.
Consiliul mmaya=, ccare sse aafla îîn YYukatan, eeste ccel
de-aal ddoilea mmare CConsiliu, iiar îîn aacest ccontext, ccred cc[
este ccel mmai mmare, ffiindc[ eeu ccred cc[ aacum pputerea ss-aa
mutat ddin GGuatemala îîn MMexic, iiar nnoul llider aal ppoporului
maya= nnu mmai eeste CCirilo, cci PPegio PPablo CCiupek, ddar eei pp[s-
treaz[ tt[cerea aasupra aacestui llucru, ddeci ee ggreu ss[ ==tii
exact ccum sstau llucrurile, dde=i aa=a sse ppare, ppentru cc[ ppe eel
l-aau iinvitat ccolumbienii cca llider aal nnaiunii mmaya=e, îîn uurm[
cu ccâteva lluni.
Un aalt mmembru aal CConsiliului mmaya= eeste HHunbatz MMen,
care îîmi eeste pprieten aapropiat, dde ppeste ddou[zeci dde aani.
Cam aacum zzece lluni, eel aa vvenit aaici, îîn SSedona, ppen-
tru aa-mmi aar[ta uun aalt CCodex, ppe ccare llumea nnu ll-aa vv[zut nni-
ciodat[. EEl mmi-aa sspus cc[, dde ffapt, eei aau ddescoperit ddou[
Codexuri, ppe ccare lle sstudiaz[ dde vvreo zzece aani, aajungând lla
concluzia cc[ ssunt aautentice. MMi-aa aar[tat aacel nnou CCodex, nnu-
mit CCodexul WWinkle, ccare aavea 113 ppagini, sstrânse cca uun aacor-
deon, sscrisul ffiind ppe aambele pp[ri, cceea cce eera nneobi=nuit.
Un aaspect aal cculturii mmaya=e eeste ffaptul cc[ mmaya=ii
din GGuatemala aau sstr[b[tut ppractic îîntreaga llume, ddar sse
consider[ cc[ eei nnu eerau îîn nniciun ffel iimplicai îîn ppovestea
craniilor dde ccristal, cca aaceasta eera oo ffantezie ==i cc[ nnimic nnu
era aadev[rat.
Dar HHunbatz aa inut nneap[rat ss[-mmi aarate cceva eevi-
dent, ccare sschimb[ ttotul. EEl aa îîntins aacel CCodex ppe mmas[ ==i,
224477
î=i vvor rrec[p[ta îîntreaga ccunoa=tere, ppe ccare aau pp[strat-oo
în ssteaua mmagic[ aa cciclului llor dde vvia[.
L: CCând ccrezi cc[ sse vva îîncheia aacest cciclu ==i ccum
vom ==ti cc[ cceva sse ssfâr=e=te ==i aaltceva nnou îîncepe?
D: CCiclul sse bbazeaz[ ppe cciclul PP[mântului, aal SSoarelui
=i aal LLunii ==i aal ssistemului nnostru ssolar, iiar aacelor ccicluri nnu lle
pas[ cce ccalendar ffolosim nnoi. IIar cciclurile nnu sse îîncheie lla
28 ooctombrie 22011. PPur ==i ssimplu, aacest llucru nnu eeste aade-
v[rat. AA=a-zzisul ssfâr=it ddin 221 ddecembrie 22012 eeste mmo-
mentul îîn ccare PP[mântul, SSoarele ==i ccentrul GGalaxiei sse vvor
afla îîntr-oo aaliniere pperfect[. Acela vva ffi mmomentul îîn ccare
ciclul rreîncepe.
A=adar, iindiferent dde iideile uunor iintelectuali, aadev[rul
este cca aacela eeste ccalendarul nnostru, nnu ddatele ==i pp[rerile
unora ==i aaltora. CCalendarul llung aal mmaya=ilor sse îîncheie
exact lla aacea ddat[ ==i aacela=i llucru sse îîntâmpl[ ==i ccu pprece-
siunea eechinociilor, ccare sse îîncheie eexact îîn aacea zzi.
+i mmai ssunt ==i aalte ccicluri cce sse îîncheie îîn zziua rrespec-
tiv[, ddespre ccare nnu vvorbe=te nnimeni, nnici mm[car mmaya=ii, ==i
este vvorba dde uun mmoment rradical aal ttimpului.
Profeiile mmaya=e sse ccombin[ ==i, cconform llui DDon CCi-
rilo, eei nnu vv[d eexact cce sse vva îîntâmpla îîn aacea zzi cchiar ddac[
acela eeste mmomentul ccând sse sschimb[ cciclurile. EEste oo ffe-
reastr[ îîn ttimp, ccare îîncepe îîn 224 ssau 227 ooctombrie ==i sse
încheie îîn 22015 ((noiembrie-ddecembrie). IIar pprofeiile sse ppot
împlini îîn oorice mmoment ddin aacest iinterval ==i nnu cconteaz[
când aanume sse vva ppetrece aacesta llucru. NNici mmaya=ii nnu ==tiu
cu pprecizie, ffiindc[ nnu ==i-aau rrec[p[tat îînc[ ttoate iinformaiile.
Am ss[ ffac ccâteva rreferiri iistorice lla cceea cce sse ppe-
trece, ppentru cc[ aacestea ssunt ccunoscute ==i ssunt mmuli aarhe-
ologi îîn llume, ccare ==tiu cc[ aaceasta vva ffi oo rrevelaie mmajor[.
224466

125. În pprezent, ddiscut[m ccu uunele ccorporaii, ccare ss[ nne
ajute ss[ ffacem cceva îîn aaceast[ ddirecie. CCare aar ffi iimplica-
iile lla nnivelul llumii, ddac[ aaceste ddocumente aar pputea ffi vv[-
zute ==i ccunoscute?
Aceasta eeste oo ccunoa=tere ccare nne-aa ffost aascuns[,
pe ccare oo aa=teptam dde mmult[ vvreme ==i ccare nne vva ddezv[lui
cu pprecizie cceea cce uurmeaz[ ss[ sse îîntâmple ==i ccum aanume
vor eevolua llucrurile. MMaya=ii ssunt ffoarte cclari îîn aaceast[ ppri-
vin[. EEi ==tiu cc[ aaceste ttimpuri ssunt vvitale ppentru oomenire,
iar ttoate cceremoniile ==i ttot cceea cce vvor fface eei dde aacum îîna-
inte ((dup[ ccum mmi-aau sspus mmie ==i aacestor ccorporaii ccu
care llucrez), vvor ppermite ss[ ffie ffilmat, ppentru cc[ llumea ss[
vad[ cce ffac eei ==i ppentru aa-ii pputea eexplica llumii cce ffac ==i dde
ce ffac cceea cce ffac, ff[r[ ss[ mmai pp[streze nniciun ssecret, ffiin-
dc[ aaceast[ ccunoa=tere ttrebuie ss[ sse ppropage lla nnivelul îîn-
tregii oomeniri.
+i, dde pparc[ ttoate aastea nnu eerau ssuficiente, aacum
dou[ ss[pt[mâni aam pprimit uun ttelefon dde lla uun nnecunoscut,
care mmi-aa sspus cc[ ggrupul llui dde cc[ut[tori dde ccomori aascun-
se ppe ffundul ooceanelor, aa ddescoperit îînc[ 77 CCodexuri. EEl
mi-aa sspus cc[ nnu ==tie ccum ss[ lle rreturneze mmaya=ilor, ccerân-
du-mmi aajutorul. II-aam sspus cc[ pprimul ppas aar ffi ss[ lle ffotogra-
fieze ppe ttoate, ffiindc[ nnoi dde aacele ffotografii aaveam nnevoie.
El lle-aa ffotografiat ppe ttoate ==i mmi lle-aa ttrimis ppe CCD-uuri, iiar eeu
le-aam ttrimis CConsiliului mmaya=ilor. EEi mmi-aau mmulumit ffoarte
mult, ddar aau ddorit mmai îîntâi ss[ vverifice aautenticitatea CCode-
xurilor, iiar ddup[ aaceea, mmi-aau sspus cc[ eele eerau ppiesa ccen-
tral[ aa iinformaiilor dde ccare aaveau nnevoie.
Deci, eexact aa=a ss-aau îîntâmplat llucrurile ==i nnu nnumai
noi aavem nnevoie dde aaceste iinformaii, cci îîntreaga oomenire.
Iar mmaya=ii aau ffost eextrem dde eemoionai dde aaceste nnoi iin-
224499
pe pprima ppagin[, mmi-aa aar[tat ccele ccinci cceremonii mmaya=e,
în ccadrul cc[rora eerau ppurtate ccinci ccranii dde ccristal, ccare
ap[reau ppe ffiecare ppagin[ aa CCodexului. SSe ppare cc[ eera vvor-
ba ddespre sstr[vechiul ttemplu dde lla CChichen IItza, ccel ppuin
a=a ccred eeu, nnefiind îîns[ uun eexpert îîn ddomeniu. IIar ppe sspa-
tele CCodexului, aap[reau ddin nnou ccraniile dde ccristal, ccare eerau
aduse îînapoi. AAcesta eeste uun aaspect eextrem dde iimportant.
Dup[ aaceea, eel ss-aa îîntors îîn MMexic, dde uunde mmi-aa ttele-
fonat ppeste ccâteva lluni, sspunându-mmi cc[ ddescoperiser[ aalte
dou[ CCodexuri, lla uun mmuzeu ddin LLos AAngeles. MM-aa rrugat ss[
m[ dduc aacolo ==i ss[ îîncerc ss[ iiau ooriginalele, ss[ lle ccump[r
sau ss[ iintru ccumva îîn pposesia llor. AAm ff[cut ttot cce aa ffost
posibil ppentru aa aafla mmai mmulte ddetalii; mm-aam aa=ezat lla ccom-
puter ==i, îîn 115 mminute, aam aaflat ccare eera llocul eexact. NNu ==tiu
cum dde aa ffost pposibil aacest llucru, ddar aam rreu=it, ==i aam lluat
leg[tura ccu ddirectorul mmuzeului, ccare ==i ll-aa aamintit ppe HHun-
batz, cc[ruia, îîn uurm[ ccu zzece aani, îîi aar[tase aacele ddocu-
mente, ppe ccare eel lle ffotografiase. LL-aam îîntrebat ddac[ pputeam
cump[ra aacele ddocumente, iiar eel mmi-aa sspus cc[ eera iimpo-
sibil, ddin ccauza nnoilor llegi pprivind iintegritatea ==i cc[ aar uurma
ani îîntregi dde jjudecat[ ==i ss-aar ccheltui oo ggr[mad[ dde bbani.
Dar, îîn ttimpul cconversaiei nnoastre, mmi-aa sspus cc[ aacele
Codexuri ccuprindeau oo iimens[ ccunoa=tere, iimportant[ nnu
doar ppentru mmaya=i, cci ppentru îîntreaga llume. ++i mmi-aa mmai
spus cc[, lla ssubsol, eei aaveau ppeste 11.000 dde CCodexuri. EEra
un llucru eextraordinar.
Nu ==tiam ccum ss[ oobin aacele iinformaii, ddar, dde=i mmi-aam
f[cut nni=te pplanuri, îînc[ nnu ==tiu ccum ss[ pprocedez. CChiar
dac[ nnu vvom iintra îîn pposesia llor, eeste iimportant cca mm[car
s[ lle ffotografiem, cceea cce aar ppresupune mmult ttimp ==i mmuli
bani. AAm eestimat cc[ ssunt vvreo 775.000 dde ppagini dde iinformaii.
224488

126. sau 112 CConsilii, îîn MMexic, BBelize, GGuatemala, HHonduras, EEl
Salvador. EEi mmerg ppeste ttot, îîn llocurile uunde ss-aau ddesco-
perit rruinele llor ==i vvorbim ddespre oo zzon[ ffoarte îîntins[, îîn
care ccultura mmaya=[ ss-aa ddezvoltat ddin vvremuri sstr[vechi.
Consiliile ddin IItza ==i GGuatemala nnu sse îîneleg îîn mmulte ppri-
vine, ddar ccând eeste vvorba dde llucruri iimportante, gg[sesc
c[i ccomune dde ccolaborare. AAcum, aatenia sse îîndreapt[
asupra CConsiliului IItza, ddin ccauza eevenimentelor cce uurmea-
z[ ss[ aaib[ lloc lla CChichen IItza, ccare eeste ccentrul vvital aal ccul-
turii mmaya=e ==i aacesta vva ffi llocul îîn ccare sse vva oorganiza oo
ceremonie sspecial[.
Credei ssau nnu, gguvernul mmexican nnu lle-aa ppermis mma-
ya=ilor ss[ ffac[ cceremonii cconsacrate aanului 22012. DDe ffapt,
sunt ttrei llocaii iimportante: CChichen IItza, oo aalta aal cc[rei nnume
nu-ll ppot rrosti, ffiindc[ eeste ssecret ==i oo aa ttreia TTikan, îîn GGua-
temala. PProfeiile mmaya=e sse vvor îîmplini îîntr-uunul ddintre
aceste llocuri.
RREEPPTTIILLIIEENNIIII,, EEXXTTRRAATTEERREE++TTRRIIII ++II FFIIIINN||EELLEE
DDEE PPLLAASSMM{{
L: CCe ccrezi ddespre aalte ffore ssau ffiine ddespre ccare
vorbesc ooamenii, ccum aar ffi rreptilienii ssau fforele îîntunecate,
care sse iimplica îîn aaceste sschimb[ri?
D: MMie nnu-mmi ppas[ dde ttipii [[=tia. EEi nnu îînving nniciodat[
=i nnu vvor îînvinge nnici aacum. DDac[ îînelegi ccum sse ppetrec llu-
crurile ccu aadev[rat, îîn pprofunzimile PP[mântului, lla ttoate
nivelurile ssale, ==tii cc[ ss-aa tterminat ccu eei. NNoi aam ccâ=tigat
acest jjoc. NNe vvom ÎÎn[la ccu ttoii, vva ffi pperfect.
Eu aam ddiscutat ccu rreptilienii, ccu uunii dde lla ccel mmai îînalt
nivel aal llor, ppentru cc[ ccei ccare aau ccalitatea dde MMelchizedek
comunic[ ccu ttoate ffiinele vvii, dde ooriunde. IIar sscopul nnostru
225511
formaii. AAcum, cc[utam ssoluii ss[ ccump[r[m CCodexurile,
care aar ccosta ccam 77 mmilioane dde ddolari.
De ffapt, pprofeia cchiar sse îîmpline=te: este ccert cc[
schimbarea aa îînceput îîn 22010, lucrurile sse mmi=ca îîn mmod
accelerat, iiar ccunoa=terea lle eeste rreturnata mmaya=ilor, cchiar
acum. ++i cce ffac eei? EEi aaduc ccraniile dde ccristal îîn SSUA. AAu îîn-
ceput iieri, lla NNew YYork ==i, cconform sspuselor llor, vvor oorgani-
za cceremonii dde-aa llungul SSUA, îîncepând ccu LLos AAngeles.
De cce îîn SSUA? PPentru cc[ iinsula MManhattan aa ffost aa llor. ÎÎn-
treaga AAmeric[ dde NNord eera uun ttot uunitar.
Ieri, mmaya=ii aau ff[cut oo cceremonie lla NNew YYork, ppe iin-
sula MManhattan; aapoi, sse vvor ddeplasa dde-aa llungul SSUA, ttre-
când pprin llocurile llor sstr[vechi, iiar îîn ffinal, vvor vveni aaici, lla
Sedona, ppe 77 nnoiembrie; eei vvor fface ==i aaici oo cceremonie ==i
se vvor aadresa llumii îîntregi, îîn lleg[tur[ ccu cceea cce uurmeaz[
s[ sse îîntâmple ==i vvor eexplica aaspecte llegate dde ttoate aaces-
te ccalendare. DDup[ aaceea sse vvor dduce lla LLos AAngeles, lla oo
expoziie uuria=[, uunde vvor vveni, ccu aavionul, ttoi ccei 113 bb[-
trâni îînelepi mmenionai îîn CCalendarul mmaya=, vvor uurca ppe
o sscen[, ccu mmii dde ooameni cca sspectatori ==i mmilioane dde ooa-
meni ccare vvor uurm[ri ttransmisia, ffiindc[ aaceasta eeste cceea
ce ttrebuie ss[ ffac[ eei aacum, ss[ eexprime ddeschis ttoate aaces-
te llucruri.
L: EExist[ ==i pprintre mmaya=i ddisensiuni, ccontradicii?
D: EExist[ ddeosebiri dde ppoziii îîntre ttoate ttriburile iindi-
gene ddin llume. DDin ccâte aam aauzit, nnu eexist[ uun cconsens
general nnici îîn rrândul mmaya=ilor, ddar bb[trânii llor îînelepi aau
ajuns lla oo ppoziie ccomun[, aaproape ppretutindeni.
De eexemplu, ccei ddin ttribul HHopi ssunt îîntr-oo uuria=[ ddis-
cordant[ ccu cceilali, ddar aacest llucru fface pparte ddin pprofeia
lor. ÎÎn rrândul mmaya=ilor, llucrurile nnu sstau pprea rr[u. EExist[ 110
225500

127. L: CCând sspui cc[ aai vvorbit ccu rreptilienii, lla cce nnivel aare
loc ccomunicarea ccu eei?
D: DDe ffapt, eeu nnu aam aavut nnicio ccomunicare ccu eei
pân[ dde ccurând, ccând eeram îîn zzona PPacificului dde SSud,
unde eei aau vvenit dde ttrei oori ==i aau îîncercat ss[ mm[ oomoare.
Vorbesc sserios, cchiar aau îîncercat ss[ mm[ oomoare, iiar ffaptul
c[ nnu aau rreu=it ii-aa ddescump[nit ffoarte mmult. ++i, ffiindc[ aam
supravieuit aacestor îîncerc[ri, aau vvrut ss[ vvin[ lla SSedona.
Erau îîn fform[ ffizic[, aar[tau cca nni=te bb[rbai, ddar nnu aa=a aara-
t[ eei, eerau rreptile îîn fform[ uuman[, ==tiu aacest llucru. EEi ==tiau
o mmulime dde llucruri ccare sse îîntâmplaser[, ddar ==i cce aanume
urma ss[ sse îîntâmple. NNu eeram ppe ppicior dde rr[zboi ==i nnu
m-aam lluptat ccu eei. ÎÎn îîncercarea dde aa mm[ uucide, îî=i ppierdu-
ser[ 99/10 ddin fflota llor. ++i-oo ff[cuser[ ccu mmâna llor, dde=i nnu
ar ffi ttrebuit ss[ ffac[ aasta, ddar nnu aau îîneles nnatura llucrurilor
în ccare sse bb[gaser[.
A ffost bbine, ffiindc[ aam îînceput ss[ îîneleg ccine eerau eei.
Tehnologia llor eeste mminunat[. EEi cchiar îîneleg cce eeste oo tteh-
nologie aavansat[. DDar, lla nnivelul bbunului ssim uuman, eerau
nebuni ==i dde aaceea aau ppierdut îîntotdeauna. EEi llupt[ îîmpotri-
va oomenirii, dde ppeste 4400.000 dde aani, ccam dde ccând ssuntem
noi ppe aaici, ddar aau ppierdut dde ffiecare ddat[. SSpre ssfâr=itul ppre-
cesiunii eechinociilor, nnoi ssuntem mmai sslabi ddecât îîn mmod
normal, iiar aacestea aau ffost mmomentele îîn ccare nne-aau aatacat.
Acum, eei îîncearc[ ss[ aafle cce ttrebuie ss[ ffac[ ppentru aa
supravieui. DDar ddac[ vvor ssupravieui, nnu vvor pputea ss[ aac-
ioneze cca ppân[ aacum. TTrebuie ss[ ffac[ oo sschimbare ppro-
fund[ îîn eei îîn=i=i.
L: AAcum ccâteva zzile, aaici, îîn HHawaii, ii-aam lluat uun iinter-
viu llui NNassim HHaramein. CCe pp[rere aai ddespre aactivitatea llui?
D: NNassim HHaramein?
225533
este cca îîntreaga VVia[ ss[ rreu=easc[. NNoi nnu jjudec[m ccine
este bbun ssau rr[u. IIar rreptilienii aau oo pproblem[. EEi sse aafl[ aaici
de ssute dde mmilioane dde aani ==i ==i-aau ppierdut llatura ffeminin[,
iar aacum nnu ==tiu ccum ss[ oo rrecapete; ddac[ nnu vvor fface rre-
pede cceva, ppur ==i ssimplu vvor ddisp[rea.
L: Ce aar pputea ss[ ffac[ eei aacum? CCe ffac ==i cce aanume
cred eei?
D: În uurm[ ccu ccâteva ss[pt[mâni, eei nnu ccredeau cc[ llu-
crurile sse vvor sschimba rradical. IIar aacum, ccând rrealizeaz[
inerena sschimb[rii cciclurilor ==i ttot cceea cce sse îîntâmpl[ ccu
restul CCreaiei, îîneleg cc[ aau ggre=it. ++i cc[ ttrebuie ss[ ffac[
ceva. AAu ccreat oo rras[ îîntre nnoi ==i eei ==i ==i-aau ppus ccreierul, iini-
ma ==i aaspectul ffeminin îîn aaceste ffiine, aau ccreat ==i oo MMer-
Ka-BBa, aa=a cc[ vvor pputea ssupravieui îîn vviitor. EEi ==tiu cc[ eeste
posibil ss[ ddispar[, ddar aamintirile, îînelepciunea llor ==i ttot cce
au aavut sse aafl[ aacum îîn ffiinele ddin nnoua rras[.
Acele ffiine aau ccorpuri eemoionale ddominate dde iinim[,
care ssunt lla ffel dde pputernice pprecum ccreierul llor. DDeci, eei
vor ssupravieui pprin aaceast[ rras[ ==i vvor pputea ttrece pprin
schimbare. BBashar eeste uuna ddintre aaceste ffiine. EEl vvine ddin
viitor ((300 dde aani) ==i ss-aa îîntors aaici ppentru aa fface ccâteva mmici
schimb[ri îîn nnoi, aa=a cc[ aar ffi bbine ppentru nnoi ttoi ss[ lle aac-
cept[m. ÎÎn pprimul rrând, nnoi ssuntem pprea sserio=i; eeste bbine
s[ îîncerc[m ss[ nne îînsenin[m, ss[ nnu mmai llu[m llucrurile aatât
de îîn sserios ==i ss[ îînelegem cc[ ssuntem ddeja ccu ttoii mmae=tri,
c[ aam mmai ff[cut aacest llucru îînainte, cc[ aam uuitat oo mmulime
de llucruri ddar, ccând vva vveni mmomentul ppotrivit, nne vvom
aminti ccu pprecizie ccine ssuntem nnoi ccu aadev[rat ==i cce îîn-
seamn[ aaceast[ sschimbare ==i ttotul vva ffi bbine.
Iar eel ss-aa îîntors ppentru aa nne fface ss[ nne rrelax[m ==i ss[
fim mmai ccopil[ro=i ==i mmai ffericii. AAsta, ppentru cc[ sse vva ppe-
trece oo sschimbare eenorm[ ==i eea eeste eextrem dde ppozitiv[.
225522

128. Cred cc[ vvom aajunge aacolo ccam îîn ddoi aani, ppentru cc[
trebuie ss[ iiei ccu ttine aacest ccorp. DDespre aacest llucru vvor-
be=te CCre=tinismul ==i lla eel sse rrefereau îînainte ==i eegiptenii.
Mumific[rile eerau îîncerc[ri dde aa dduce ccorpul ffizic îîn DDimen-
siunea aa 44-aa.
Dar nnu cconteaz[ cce fform[ vva aavea ccorpul, îîntrucât eel
va ffi ooricum mmutat. ÎÎi vvei rreaminti pprocesul CCreaiei ==i vvei
putea ss[-i sschimbi iinstantaneu fforma ccorpului, îîn ffelul îîn
care vvei ddori ss[ aarate. DDar, iindiferent ccum vva aar[ta ccorpul
t[u, aacolo vvei ffi uun nnou nn[scut, iiar ccorpul vva ccre=te. ÎÎn[li-
mea ffiinelor ddin AAvatar eeste mmedie. FFemeile vvor aavea oo
în[lime dde 33-33,5 mmetri, iiar bb[rbaii dde 44-44,5 mmetri.
Vorbim ddespre ddoi aani dde aacum îînainte. LLa nnivel dde
con=tiin[, vvom fface uun ssalt lla uun nnivel lla ccare nnu aam mmai
fost nniciodat[. ++i ssunt ffoarte nner[bd[tor.
L: SSpune-nne cceva ddespre aactivit[ile ppe ccare lle ddes-
f[=oar[ eextratere=trii, ddespre ccontactele ccu ffiinele dde pplas-
m[ ((intratere=tri).
D: NNoi aam aavut eexperiene nnepl[cute ccu rreptilienii, ccu
omuleii ggri ==i ccu aanumii pplutonieni. SSunt ==ase rrase ccare
s-aau uunit ==i aau uurm[rit ss[ ddistrug[ rrasa uuman[. EEi aau ppier-
dut aaceast[ bb[t[lie, iiar aatacul nnu vva mmai aavea lloc. DDar mmai
sunt ccam 3350.000, 4400.000 dde aalte ccivilizaii ccare sse aafla îîn
Dimensiunea aa 44-aa ((nu ==tiu ccâte ssunt îîn DDimensiunea aa
3-aa) ==i ccare sstau ==i pprivesc, oobserva cce sse îîntâmpl[ ccu nnoi.
De ffapt, eei sse rroag[ ppentru nnoi, vvor cca nnoi ss[ rreu=im, nne
consider[ ffraii ==i ssurorile llor ==i nnu aau nnicio rreacie nnegativ[
fa[ dde nnoi. DDar nnu ppot fface nnimic, ppentru cc[ aa=a eeste lle-
gea: nnu ppoi iinterfera ccu ffore aale vvieii aaflate lla uun nnivel iinfe-
rior, îîntrucât eeste iilegal. TTrebuie ss[ lle lla=i ss[ eevolueze îîn ffe-
225555
L: DDa, ffizicianul. ++i aam vvorbit ddespre gguverne ==i ddes-
pre ddescoperirile îîn ddomeniul ffiinelor îîntunecate, iiar eel aa
explicat ffaptul cc[, ffiindc[ ssuntem ccu ttoii uunificai, ttrebuie
s[ aajungem lla uun nnivel dde ccon=tiin[ aatât dde îînalt, îîncât ss[
devenim, îîn mmod aautomat, uumanitari, ffiindc[ aa=a eeste eecu-
aia ==i nnu eexist[ oo aalt[ ccale. TTehnologia îîntunecat[ nnu ppoate
fi ffolosit[ dde eei, ffiindc[ aacest llucru ppresupune uun aanumit
nivel dde ccon=tiin[ ==i dde uunificare, iiar ddac[ aajungi aacolo,
oricum ddevii uumanitar. DDeci, sse ppare cc[ sse ppot fface aanu-
mite llucruri ppentru cca nnivelul dde ccon=tiina ss[ nnu ppermit[ cca
aceste aarme îîntunecate ss[ aajung[ îîn mmâinile ccelor ccu
intenii ddistrug[toare.
D: TTehnologia, iinclusiv ooamenii, îînc[ sse aafla lla uun
anumit nnivel dde ccon=tiin[ ppolarizat[; aacesta eeste uun nnivel
foarte jjos. CCred cc[ nnu cconteaz[ ffaptul cc[ ddeii oo ttehnologie
super-aavansat[ ddac[ oo ffolose=ti, ccând ee=ti îînc[ lla uun nnivel
sc[zut dde ccon=tiin[. DDac[ ddep[=e=ti nnivelul ccon=tiinei ppo-
larizate ==i rrealizezi UUnimea ttuturor fformelor dde vvia[ ==i cc[
trebuie ss[ eevoluezi îîn ccontinuare, aatunci nnu mmai aai nnevoie
de ttehnologie. FFaci pparte ddin pprocesul dde CCreaie ==i ppoi
crea aabsolut oorice, ff[r[ nnicio ttehnologie. AApoi, îîncepi ss[ îîn-
elegi cce eeste pposibil, dde lla uun aalt nnivel. AAcest llucru sse ppe-
trece aacum ppe PP[mânt.
Urmeaz[ cca nnoi ss[ ttrecem dde lla ccon=tiina ppolarizat[,
în ccare nne aafl[m dde 113.000 dde aani, lla oo fform[ ssimpl[ aa
con=tiinei ccelei dde-aa 44-aa DDimensiuni. IIar ccorpurile nnoastre,
care aacum ssunt mmas[ ppur[ ==i aau ffoarte ppuin[ eenergie, vvor
deveni eenergie ppur[, ccu oo ccantitate dde mmas[ ffoarte, ffoarte
mic[. DDac[ oo aasemenea ffiin[ aar ffi aacum îîn aaceast[ cca-
mer[, nnu aai pputea-oo vvedea, ppentru cc[ eea aar ffi ddoar eenergie,
iar cceea cce vvedem nnoi eeste ddoar mmasa, nnu aaceast[ eenergie.
225544

129. un aalt nnivel, ccare aa ggenerat oo aaltfel dde MMer-KKa-BBa îîn jjurul nnos-
tru, uun ccâmp MMer-KKa-BBa, ccare sse aactiveaz[ îîn mmod nnatural.
+i ppentru cc[ ii-aam aabordat îîntr-uun mmod ddiferit, aau vvrut
s[ ffac[ ==i eei uun eexperiment ccu nnoi ==i mmi-aau eexplicat cce aanu-
me: ss[ sse cconecteze ccu nnoi îîntr-uun mmod sspecial, aastfel îîn-
cât, lla nnivelul ccâmpurilor eenergetice, ss[ pputem fface sschimb
de aamintiri; aadic[, eei ss[ nne oofere eexperiena ==i îînelepciu-
nea llor ==i ss[ ppreia ttoat[ eexperiena ==i ccunoa=terea nnoastr[.
Dar, ccând eeram ppreg[tii ss[ ffacem aacest sschimb, nne-aau
spus cc[ lle ppare rr[u, ddar ttrebuie ss[ sse îîntoarc[ ppe tt[râmul
lor ==i aau ddisp[rut îîn mmare vvitez[, ccu nnavele llor ccu ttot. IIar
oamenii ddin ggrupul mmeu ss-aau ttemut cc[ ppoate aam ggre=it nnoi
cu cceva. PProbabil cc[ aacest llucru sse vva îîntâmpla îîn ccursul
urm[toarei nnoastre îîntâlniri.
L: CCe nne ppoi sspune ddespre aaciunile eextratere=trilor?
Cum ssprijin[ eei sschimbarea?
D: PPractic, ffac ==i eei cce ppot, ff[r[ aa nne iinfluena eevoluia.
Ei ffac oo mmulime dde llucruri. DDac[-i aaminte=ti, aacum uun aan
au aap[rut SSfere dde LLumin[ îîn jjurul zzonelor ccu rradiaii aatomi-
ce, ppe ccare lle-aau nneutralizat. ÎÎmi aamintesc dde ccele aap[rute
deasupra JJaponiei ==i ccare aau aajutat lla nneutralizarea rradia-
iilor. SSunt ssfere dde LLumin[, iiar îîn[untru ssunt ffiine mmici,
cam dde 330 ccm. îîn ddiametru, oo SSfer[ dde LLumin[ aalb[ ((cam
a=a vvom aar[ta ==i nnoi ccând vvom aatinge uun nnivel îînalt dde ccon-
=tiin[), ccare sse ppoate ddeplasa ooriunde ddore=te, îîn mmod iins-
tantaneu ((de eexemplu, vvezi oo sstea ppe ccer ==i ppoi aajunge iins-
tantaneu aacolo). ÎÎn aacest mmod vvom cc[l[tori.
Iar aaceste ffiine aau aap[rut îîn RRusia, îîn SSUA, îîn ttoate
locurile ccu aarme nnucleare ==i eeu ccred cc[ aacum ssuntem dde-
zarmai. NNu ssunt ssigur, ddar aa=a ccred.
Dar nnoi nnu ttrebuie ss[ nne ttemem dde nnimic.
225577225566
lul llor, îîn mmodul ppe ccare aaleg ss[ oo ffac[ ==i nnu tte ppoi aameste-
ca ppentru aa lle sschimba ttiparul dde eevoluie.
L: CChiar ddac[ aa=tept[rile nnu aau ffost îîmplinite?
D: EEi nnu sse ppot aamesteca îîn nnicio ccircumstan[. EEi nnu
fac ddecât ss[ oobserve.
Dar, nnoi ssuntem îîntr-uun mmoment ccritic. PPe PP[mânt
sunt ccam 4400 dde ooameni ==i vvor ffi ==i mmai mmuli ccare aau îînv[at
s[-==i ddeschid[ ccel dde-aal ttreilea oochi ==i ss[ pp[trund[ îîn SSpa-
iul SSacru aal IInimii. AA=a nnumitul oochi aal iinimii eeste ccunoscut
în îîntreaga llume, ddar ffoarte ppuini ooameni ==tiu ss[ ffac[ aacest
lucru. DDar vvom îîncepe ss[ nne aamintim. CCând ffaci aacest llu-
cru, tte aafli lla aacel nnivel dde ccon=tiin[ ccare nnu eeste oomenesc.
Te aafli îîntre nnivelul oomenesc ==i ccel uurm[tor, aajungi lla uun nnivel
de ccon=tiin[ ccare ppermite ccomunicarea ccu îîntregul sspec-
tru aal ccon=tiinei; nnu nnumai ccu ffiinele dde pplasm[, ddar ==i ccu
îngerii ==i ccu aalte FFiine dde LLumin[; ==i ccu ddelfinii ==i bbalenele.
Oamenii îîncep ss[ ffac[ aacest llucru, iiar aaceast[ tten-
din[ sse rr[spânde=te ccu rrapiditate îîn llume. ++i nne vvom aamin-
ti ccum ss[ ccomunic[m lla aacel nnivel. NNu vva mmai ffi nnevoie dde
cuvinte ppentru cca ooamenii ss[ ccomunice îîntre eei. IIar aacesta
este uun ppas uuria=. ++i îîn aacela=i mmod pputem vvedea ==i ffiinele
de pplasm[. NNoi îîi pputem vvedea ppe eei, iiar eei nne ppot vvedea ppe
noi. VVom pputea ccomunica, rrâde ==i ddiscuta îîmpreun[.
L. TTu lle-aai mmai îîntâlnit, ddin ffebruarie îîncoace?
D: AAcum ccâteva zzile, aa ffost aa ccincea ooar[ ccând ggrupul
nostru ss-aa îîntâlnit ccu eei.
L: AAi aavut aacela=i ggen dde eexperien[?
D: DDa, aa ffost ccam lla ffel, ddar ccumva nneobi=nuit[. PPen-
tru cc[ ii-aam ccontactat îîntr-uun aalt mmod ddecât îînainte; îîmi eeste
greu ss[ eexplic; ee vvorba dde oo aanumit[ ttehnic[ iinterioar[ dde

130. Dac[ mmori, mmori iincon=tient. AAjungi îîn aa 44-aa DDimensiune,
dar tte mmi=ti ppe aacolo ==i rrevii aaici, îîntr-uun aalt ccorp, ppentru aa
încerca ddin nnou, ppentru cc[ nnu aai mmurit ccon=tient. TTrebuie
s[-i îînchei ssocotelile ccu ccorpul, îînainte dde aa mmuri. DDac[
nu, ttrebuie ss[ oo iiei dde lla ccap[t.
M[ rrefer, ddeci, lla ÎÎn[lare. ÎÎn[larea îînseamn[ cc[ ee=ti
la uun nnivel lla ccare dde ffapt nnu mmori, îîn aaccepiunea oobi=nui-
t[, cci tte mmi=ti ttotalmente ccon=tient, îîmpreun[ ccu ccorpul tt[u.
Corpul ddispare, iiar ttu ffaci cc[l[toria ccu oochii llarg ddeschi=i,
înelegând ttot cce sse îîntâmpl[.
Mai eeste ==i uun aalt mmod. ÎÎn aalchimie, aau eexistat ddintot-
deauna ddou[ mmoduri ccunoscute: uunul ccorespunde rreînvierii,
iar ccel[lalt ÎÎn[l[rii. SS[ ttransformi pplumbul îîn aaur ==i ss[ ttrans-
formi mmercurul îîn aaur. ÎÎntr-uun aanume ffel, eeste ppericulos, ppen-
tru cc[ pprelucrarea pplumbului ==i aa mmercurului aau eefecte sse-
cundare eextrem dde nnegative. IIar ddac[ nnu ffaci llucrurile ccum
trebuie, ppoi mmuri ssau ppoi ddeteriora mmediul îînconjur[tor.
Dar aacum, rrecent, ccu ccâteva zzile îîn uurm[, uun bb[rbat
din AArizona aa ddescoperit oo aalt[ mmodalitate dde aa ttransforma
cristalul îîn aaur. IIar aacest pprocedeu eeste ccu aadev[rat ccurat,
simplu, uu=or ==i ff[r[ eefecte ssecundare. IIar nnoi sstudiem aacum
acest llucru ==i îîncerc[m ss[ îînelegem ddespre cce eeste vvorba.
L: CCe pputem fface nnoi aacum, cca ffiine oobi=nuite aale
Planetei? CCe pputem fface lla nnivel iindividual ppentru aa pparti-
cipa lla aaceast[ sschimbare?
D: DDesigur, lla nnivel ffizic nnu eeste nnimic dde ff[cut, nnimic
care ss[ vv[ aajute. PPoate nni=te llucruri mminore, ddar nnimic nnu vv[
poate aajuta ss[ ffacei aaceast[ ttrecere. TTot cce pputei fface
este ss[ vv[ mmeninei ccorpul îîntr-oo fform[ bbun[, ss[ mmâncai
mai ss[n[tos, ss[ mmeditai ==i ss[ vv[ cconectai ccu nnatura. NNoi
suntem ttotalmente ddeconectai dde nnatur[.
225599
L: CChiar ccu ttoate ddatele ppe ccare nni lle-aai îîmp[rt[=it ==i
cu ttot cceea cce ==tii ttu?
D: SSe iimagineaz[ mmult pprea mmulte sscenarii aacum.
NNAATTUURRAA RREEAALLIITT{{||IIII ++II PPAARRTTIICCIIPPAARREEAA
NNOOAASSTTRR{{
L: DDepinde sschimbarea dde mmodul îîn ccare rreacion[m
noi, îîn ccare sse sschimb[ ffiecare ddintre nnoi?
D: NNoi nnu îînelegem pprea bbine nnatura rrealit[ii.
Credem cc[ llucrurile ssunt rreale, ssolide ==i cc[ lle pputem
schimba ddar nnu îînelegem cc[ eeste vvorba dde ccon=tiin[, dde
con=tiin[ ppur[. IIar lla aanumite nniveluri, ccon=tiina ppoate
schimba oorice. CCând vva vveni vvremea, vvom vvedea llucruri
care aapar ppe PP[mânt. NNu nne vvom pputea ccrede oochilor vv[-
zând cceea cce vvom vvedea, ddar nni sse vvor ddeclan=a aamintirile;
vom îîncepe ss[ nne aamintim ccine ssuntem ccu aadev[rat.
Aceast[ sschimbare vva ffi oo iimens[ bbinecuvântare ppentru
P[mânt. EEste iincredibil, ddar aaceast[ rras[ aatât dde mmic[ aa
fost aaleas[ ppentru cceva mm[re.
L: TToat[ rrasa uuman[ aa ffost aaleas[ ppentru aaceast[
schimbare eenorm[?
D: DDa, ttoi aau ffost aale=i. KKarma sse vva rrezolva îîntr-uun ffel
sau aaltul. NNimeni nnu vva ffi ll[sat ddeoparte, iindiferent dde ccât
de rr[u eeste, iindiferent dde cceea cce aa ff[cut. UUnii ddintre nnoi sse
vor ÎÎn[la, aalii vvor mmuri, aalii vvor ttrece pprin rreînviere, ddar nnicio
dispariie nnu vva ffi fforat[. ++i mmai eeste oo aa ppatra ccale dde aa fface
trecerea ==i vvor ffi ccâiva ddintre nnoi ccare oo vvor pputea uurma.
L: ++i ccare eeste aaceast[ ccale?
D: EEste uun aalt mmod dde aa tte ÎÎn[la. OOmenirea nnu aa ccu-
noscut îînainte, aaceast[ ccale. EEste llegat[ dde aalchimie.
225588

131. Când îîi aaminte=ti dde cce tte aafli aaici, ee uun llucru eextraor-
dinar, ppentru cc[ ttotul sse cconcentreaz[ ppe cceea cce aai ddorit
s[ rrealizezi aaici. CCâteodat[ ssunt llucruri mmai ppuin iimportan-
te, aalt[ ddat[ ssunt llucruri ffoarte iimportante. NNu cconteaz[.
A=adar, ffiecare oom dde ppe PP[mânt aare ==anse eegale.
Avem îîn iinimile nnoastre ttot cceea cce nne ttrebuie, iiar cceea cce
trebuie ss[ ffacem eeste ss[ nne ddorim ss[ pp[trundem îîn iinimile
noastre, ppentru aa ddescoperi aadev[rul ddespre ccine ssuntem
=i cce sscop aare vviaa nnoastr[.
+i ee uu=or; ccu ccât tte cconectezi mmai mmult, ccu aatât mmai
u=oar[ ddevine vviaa tta. AA=a sstau llucrurile.
L: AAbia aa=tept ss[ ppostez ppe FFacebook aacest iinterviu;
mii dde ooameni ssunt nner[bd[tori ss[ îîl vvad[. ÎÎi mmulumesc
foarte mmult ppentru ppreioasele iinformaii ==i ppentru îînelepci-
unea tta eextraordinar[.
PPrriimmaa ppaarrttee::
wwwwww..wwmmaakkeerr..nneett//lliilloouummaaccee//DDrruunnvvaalloo-MMeellcchhiizzeeddeekk-PPaarrtt-11-MMaayyaa
nnss-aanndd-1122-2211-1122__aa11667799..hhttmmll
AA ddoouuaa ppaarrttee::
wwwwww..wwmmaakkeerr..nneett//lliilloouummaaccee//DDrruunnvvaalloo-MMeellcchhiizzeeddeekk-PPaarrtt-22-RReeppttiill
iiaannss-IITTss-aanndd-EETTss__aa11668811..hhttmmll
AA ttrreeiiaa ppaarrttee::
wwwwww..wwmmaakkeerr..nneett//lliilloouummaaccee//DDrruunnvvaalloo-MMeellcchhiizzeeddeekk-PPaarrtt-33-NNaattuurr
ee-ooff-rreeaalliittyy-aanndd-oouurr-ppaarrttiicciippaattiioonn__aa11668833..hhttmmll
226611
Singurul llucru ccare cconteaz[ eeste ss[ vv[ aamintii ccine
suntei ccu aadev[rat ==i ccum ss[ vv[ ddeplasai dde lla uun nnivel dde
con=tiin[, lla aaltul. SS[ vv[ rreamintii aaceste cc[i sstr[vechi. EEle
se aafla îîn ffiecare oom, ssunt sscrise îîn iinimile vvoastre, ssunt cco-
dificate aacolo. NNu cconteaz[ ccine ee=ti ==i cce aai ff[cut îîn vviaa
ta; ddac[ vvrei ss[ tte sschimbi, ss[ lla=i lla oo pparte ccreierul ==i ss[
p[trunzi îîn iinim[ ==i ss[ aanalizezi eexistena dde lla aacel nnivel,
acesta eeste llucrul ppe ccare îîl pputei fface, nnimic aaltceva.
Banii nnu sschimb[ ccu nnimic llucrurile. EEste bbine ss[-ii
ajui ppe ccei ss[rmani, ss[ ffaci aafaceri îîntr-uun mmod ccare nnu rr[-
ne=te llumea ==i ccare ccreeaz[ llucruri bbune ppentru ttoi. NNu ee
r[u ss[ ffaci aafaceri, ddar, ppân[ aacum, aafacerile nnu ss-aau ff[cut
în mmod bbenefic. DDesigur, ttotul eeste ppolarizat, ttotul eeste ppo-
zitiv, ddintr-uun ppunct dde vvedere ppozitiv, ==i ttotul eeste nnegativ,
dintr-uun ppunct dde vvedere nnegativ. DDar ==i nnegativitatea sse
poate ttransforma îîn cceva ppozitiv.
L: NNeutralitatea ==i ppunctul zzero ssunt iimportante. TTrebuie
s[ rr[mânem nneutri, iindiferent cce sse îîntâmpl[ ppe PPlanet[?
D: ÎÎn pprimul rrând, ttrebuie ss[ nne aajut[m ppe nnoi îîn=ine
=i ss[ nne aajut[m ffamiliile, ddar ss[-ii aajut[m ==i ppe cceilali, iindi-
ferent dde cceea cce ggândim ddespre eei. DDac[ rreu=im aacest llu-
cru, vvom ddescoperi rrestul ccu uu=urin[.
Trebuie ss[ iie=im ddin ppolaritate. PPractic, ppolaritatea jju-
deca ttotul, ttot cce ffacem, sspunem, vvedem ssau ssimim.
Aceasta eeste pproblema ppe PP[mânt.
Iar ccând rreu=im ss[ iie=im ddin ppolaritate ==i vvedem cc[
totul eeste uunificat, iinterconectat, cc[ ttr[im îîmpreun[ nnu ddoar
aici, ppe PP[mânt, cci ppeste ttot îîn UUnivers, ccând aajungem lla
nivelul lla ccare rrealiz[m aacest llucru, aatunci ttoat[ ccunoa=te-
rea vvine lla nnoi. NNe aamintim ccine ssuntem, ddespre cce eeste
vorba, nne aamintim dde uunde vvenim, dde cce aam vvenit aaici. IIar
acest llucru eeste eextraordinar.
226600

132. tinua ttotu=i ss[ sspun aaceste llucruri, ppentru cc[ ooamenii ssunt
mai iimportani. UUneori vvorbesc ddespre llucruri ppe ccare ooa-
menii nnu vvor ss[ lle aaud[, ddeoarece ppur ==i ssimplu eei nnu vvor
s[ sse îîntâmple. NNu vvor cca aaceste llucruri ss[ ccontinue. DDar
aceste llucruri sse ppetrec, aa=a cc[, ddin ppunctul mmeu dde vve-
dere, ccel mmai bbun llucru eeste ss[ îînelegi cce sse îîntâmpl[ ==i
apoi ss[ îîi ddai sseama ccum ss[ rr[spunzi aacelei ssituaii. NNu eeu
inventez aaceste ssituaii, cci nnatura, ccare, îîn aaceste mmo-
mente, iia ppoziie. PProbabil cc[ llucrurile sse vvor iintensifica.
Dac[ mmaya=ii, ttribul KKogi ==i ttoi ooamenii aace=tia aau ddrep-
tate, aacesta eeste ddoar îînceputul.
L: CCare eeste ssituaia? DDe cce eeste aatât dde mmult[ ttensi-
une? CCeea cce sse îîntâmpl[ aacum fface pparte ddin pprofeii?
D: FFace pparte ddin pprofeiile ddin ttoat[ llumea, nnu ddoar
din ccele mmaya=e. EE oo cchestiune gglobal[. TToi ==tiu cc[ aajun-
gem lla ffinalul mmai mmultor ccicluri. AAcesta eeste aadev[rul. AA=a
stau llucrurile: PP[mântul, SSoarele ==i ccentrul ggalaxiei sse aafl[
pe ppunctul dde aa sse aalinia pperfect, cceea cce îîntâmpl[ oodat[
la 225.625 dde aani. EEste uun llucru ffoarte iimportant.
Dac[ iintenion[m ss[ ssupravieuim ==i ss[ aajungem lla oo
con=tiin[ ssuperioar[, ttrebuie ss[ îînelegem cce rreprezint[
aceste ccicluri. DDac[ nnu ee=ti ccon=tient dde cceea cce sse îîntâm-
pl[, pprobabil cc[ nnu vvei rreu=i ss[ ssupravieuie=ti. TTrebuie ss[
con=tientizezi, ss[ ffii ccon=tient. AAsta ee ttreaba mmea: ss[ ffac
oamenii ss[ ccon=tientizeze cceea cce sse îîntâmpl[. EE uun llucru
bun. TTrebuie ss[ îînelegi.
Dac[ aanalizezi NNum[r[toare LLung[ ddin CCalendarul
Maya= –– ccare ddureaz[ 66.125 dde aani –– lla ffiecare ccinci ccicluri
se aaliniaz[ ccu pprecesiunile eechinociilor. EEi ==tiu cce sse îîn-
tâmpl[ îîn aacele mmomente. SSunt ddivizate: aatât llumin[, ccât ==i
întuneric. PProblema ee cc[ llumea aa pprivit mmai mmult ddoar lla
226633
DDrruunnvvaalloo MMeellcchhiizzeeddeekk ==ii LLiilloouu MMaaccee
CCeerrccuurriillee ddiinn llaannuurrii,, rruu==iiii,, aapprrooppiiaatteellee eerruuppiiii
ssoollaarree...... ffoolloossiiii-vv[[ ddiisscceerrnn[[mmâânnttuull!!
77 aapprriilliiee 22001122
L: BBun[, DDrunvalo!
D: BBun[, LLilou!
L: UUraaa! OO nnou[ ddiscuie ccu DDrunvalo! NNici nnu aar mmai
trebui ss[ lle nnumesc iinterviuri!
D: HHa-hha-hha! DDe aacord!
L: MMulumesc!
D: CCe aanume tte iintereseaz[ aazi?
L: MMuli ooameni mmi-aau ttrimis eemail-uuri ==i mm-aau îîntrebat
despre uultimele iinformaii dde lla DDrunvalo, ddespre cce mmai
pui lla ccale. NNici mm[car nnu mmai eeste nnecesar ss[ tte pprezint!
Dumnezeule, ssute dde mmii dde ooameni ddin ttoat[ llumea îîi uur-
m[resc aactivitatea. ++tiu cc[, ppe dde aalt[ pparte, ee=ti ==i ccriticat
=i vvreau ss[ vvorbesc ==i ddespre aasta. CCred cc[ uunii ooamenii
sunt ttulburai dde aastfel dde iinformaii. AAm vv[zut cc[ bbiserica
catolic[ nnu eeste ffericit[ dde iindependena aasumat[ dde aanu-
mii ooameni. AAcum sse îîntâmpl[ ffoarte mmulte llucruri ==i eexist[
foarte mmult[ ddezordine. MMai îîntâi, aa= vvrea ss[ vv[d ddac[ ttu
simi aasta îîn llumea tta, ddac[ tte cconfruni ssau nnu ccu aasta.
D: NNu, nnu pprea ssimt aasta. ==tiu cce eeste aadev[rat DDin ttot
ceea cce sse îîntâmpl[, ddin ttoate llucrurile ppe ccare lle-aam iin-
vestigat ==i ccercetat, rrecunosc aadev[rul. ++tiu cc[ dde mmulte oori
incomodez aanumite rreligii ==i ppersoane ddin gguvern. VVoi ccon-
226622

133. rioar[, ddespre ccum ss[ nne sschimb[m ccon=tiina, ccând vvrem.
Nu pprin ddroguri, ddispozitive ssau aalte ttehnologii eexterioare, cci
prin cceea cce ssuntem nnoi. PPutem ss[ nne sschimb[m ==i ss[ ffa-
cem aaceast[ ttranziie.
Aceast[ ttranziie eeste uu=oar[. ++tim eexact cce aavem dde
f[cut. NNu ee aatât dde ggreu, ddar ttrebuie ss[ ==tii cce ss[ ffaci. NNoi
ne ppreg[tim ccreând oo sstaie gglobal[ dde tteleviziune. CCam
asta ffac aacum. VVa ffi ppe ssite-uul wwww.drunvalo.net –– aaici vva ffi
portalul. PProbabil vva ffi ggata ppe lla ssfâr=itul llui iiunie, îînceputul
lui iiulie. CC[ut[m ss[ aajungem lla ccât mmai mmuli ooameni pposi-
bil. SS[ lle aar[t[m cine ssunt eei ccu aadev[rat.
Toate llucrurile aacestea, ddespre ccare vvorbim, ddar ==i
alte llucruri, ddespre ccare vvorbesc aali ooameni, nnu sschimb[
absolut nnimic. OOdat[ cce ==tii ccine ee=ti ccu aadev[rat, îînelegi
cum ss[ tte mmi=ti îîn iinterior ==i ccum ss[ ffaci sschimb[rile îîn iinte-
rior. NNoi aam mmai ff[cut aasta dde mmulte oori, îînainte. NNu ee nnimic
nou. TToi aam mmai ff[cut aasta. NNoi ssimul[m cc[ ssuntem ffiine
umane ccare nnu ==tim nnimic. DDar aacest llucru nnu eeste
adev[rat. OOdat[ cce iintri îîn iinima tta, îîn llocul îîn ccare sse aafl[
toate aamintirile, ccronica AAkasha ==i ttot cce sse aafl[ aacolo ==i ppe
care ttu îînsui lle-aai ff[cut –– nnimeni aaltcineva, cci ffiecare iindivid
în pparte aa ff[cut aasta –– aacolo gg[se=ti ttoat[ ccunoa=terea dde
care aai nnevoie, ttot cce ttrebuie ss[ ==tii cca ss[ ssupravieuie=ti. TTot
ceea cce aai nnevoie ss[ ==tii eeste ccum ss[ iintri aacolo ==i ccum ss[
conectezi iinima ccu ccreierul.
L: NNu aar ttrebui ss[ ffie cceva ggreu, ddin mmoment cce aam
mai ff[cut-oo.
D: EEste rrelativ uu=or.
L: DDar, uuneori, ccu rrazele, ccu llumina vverde... ccu uuna ==i
cu aalta, ssuntem dderutai. ÎÎn iinima mmea, ssimt cc[ aar ttrebui ss[
226655
partea îîntunecat[. EEste ppartea îîn ccare ddomin[ aaspectul
masculin –– ccare sse îîncheie aanul aacesta –– aapoi pprincipiul ffe-
minin vva pprelua cconducerea. AAcea zzi eeste cchiar mmai iimpor-
tant[. EEste iimportant dde ==tiut cc[, ppe 21 ddecembrie, mmaya=ii
vor fface cceremonia ppe ccare ttrebuie ss[ oo ffac[ ppentru îînche-
ierea vvechiului cciclu. DDar ddata dde 22 ddecembrie este zziua
în ccare vvor fface aadev[rata cceremonie, ccu aadev[rat iimpor-
tant[ ppentru eei –– îînceputul nnoului cciclu. EExist[ oo ccale ffemi-
nin[, ccare uurmeaz[ ss[ aapar[ ppe PP[mânt. AA=a cc[ ttoate
acestea nnu ssunt ddeloc rrele. CCeva mminunat uurmeaz[ ss[ sse
întâmple. DDac[ aam îînelege ccu aadev[rat ttoate aastea, aam ffi
bucuro=i ==i uu=urai.
L: TTu vvezi iimaginea dde aansamblu. MMuli ddintre nnoi vve-
dem ddoar pprovoc[ri. ++tiu cc[ ==i ttu tte cconfruni ccu oo pprovo-
care: oorganizarea uunui mmare eeveniment, ppe 221 ddecembrie
2012 ==i ffaptul cc[ ee=ti îîmpiedicat. CCum ss[ ffacem ffa[ aaces-
tor pprovoc[ri mmari, iindiferent dde eetapa îîn ccare nne aafl[m îîn
viaa nnoastr[, dde nnivelul nnostru dde ddezvoltare? CCum ss[
abordezi aaceste llucruri? ÎÎi sspui cc[ aa ffost mmenit ss[ sse îîntâm-
ple aaltceva, cc[ eeste mmai ppresus dde ttine ==i fface pparte ddin îîn-
tregul pproces, cc[ eeste ffoarte ffain ==i vvei ttrece pprin aasta, ==tiind
c[ bbinele ==i rr[ul ssunt aacela=i llucru?
D: AAcestea ssunt mmesajele ccercurilor ddin llanuri ==i aasta
spun eele. NNu vvom pputea ssupravieui. NNici mm[car oo ssingur[
persoan[ nnu vva pputea ssupravieui aacestui llucru. SSingurul
mod dde aa nne ddezvolta ==i aa ssupravieui, rrealmente, eeste ss[
trecem lla uun aalt nnivel dde ccon=tiin[. PPentru aa fface aasta, nnu
avem nnevoie dde nnimic ddin eexterior. NNu aare nnimic dde-aa fface
cu cceva ddin eexterior. AAre dde-aa fface ccu iinteriorul nnostru ssi
pentru aasta nne ppreg[tim. EEu mm[ ppreg[tesc dde vvreo 440 dde
ani ==i cceva. AAsta aam ff[cut: aam îînv[at ttoat[ ttehnologia iinte-
226644

134. te iimagini ffoarte uu=or. EEste ssimplu. EE cca sstarea dde vvisare.
Poi fface ttranziia îîn aalte llumi, ff[r[ nnicio ggreutate.
L: EEste ddeci vvorba ==i ddespre uutilizarea pputerii iimagi-
naiei. SScoaterea lla ssuprafa[ aa aacelei llumi iimaginare, vvi-
sate ==i aa mmagiei iinterioare.
D: TTot cceea cce eexist[ aa ffost ccreat ccu aajutorul iimagina-
iei ==i eenergiei ssexuale. PPrin ccombinarea aacestor ddou[ llu-
cruri. AA=a ccum nnoi ffacem ccopii, lla ffel ssunt ff[cute pplanetele
=i ggalaxiile. DDar ttrebuie cca mmai îîntâi ss[-i iimaginezi ggalaxiile
sau uun ccopil. PPoi ccrea ddoar cceea cce-i iimaginezi. PPrin uur-
mare, imaginaia eeste, îîntr-aadev[r, ccheia. PPunctul dde vve-
dere ffeminin îînelege ffoarte bbine aasta. ÎÎn pprincipiu, eeu aam
încredere îîn ffemeile ddin ttoat[ llumea. CChiar ccred cc[, ffoarte
curând, vvom aajunge lla uun ppunct îîn ccare sse vva îîntâmpla
ceva. FFemeile vvor aajunge îîntr-uun mmoment îîn ccare vvor sspu-
ne: „„Bine! MMi-aa aajuns! GGata ccu rr[zboiul! GGata ccu ccrimele!
Gata ccu bbanii, ll[comia ==i ffoametea!>. FFemeile sse vvor rreuni
=i nnu lle vva mmai pp[sa dde rras[, rreligie, dde ara dde uunde pprovin,
ci ddoar sse vvor rreuni ==i, ddin aacel mmoment, llumea vva ffi bbine.
Este nnevoie ddoar dde oo cclip[. EEle vvor ==ti eexact cce ss[ ffac[.
L: EEnergia mmasculin[ eeste ffoarte pputernic[ ==i ssunt
sigur[ cc[ mmulte ffemei ssunt ssperiate dde aacest llucru. EEste uun
fel dde rraiune îîn ccare nne-aam nn[scut, ccare eeste ffoarte pputer-
nic[ ==i nni sse oopune. DDa, eexist[ ssentimentul ll[untric ppe ccare
îl ssimim ffoarte ppotrivit, ddar aapoi eexist[ ccunoa=terea, ==tiina,
instituiile. TToate aacestea ssunt îîmpotriva nnoastr[, ttoate. CCum
facem ffa[ aacestor llucruri? AAsta eera ==i îîntrebarea mmea iini-
ial[, dde lla îînceputul aacestei ddiscuii.
D: MMama NNatur[ vv[ vva aajuta. UUnul ddintre llucrurile ppe
care eea îîl fface –– ==i ddespre ccare NNASA vvorbe=te –– eeste iinver-
226677
fie ffoarte uu=or ==i nnatural. DDevine mmai uu=or, ccu ffiecare cclip[?
Adic[, îînelegem mmai rrepede?
D: AAsta ee iideea. DDin ppunct dde vvedere mmasculin –– ssunt
b[rbat, aa=a cc[ ppredau ddin ppunct dde vvedere mmasculin –– eeu
dau sschema ddespre ccum ssunt cconectate ttoate llucrurile:
cum eeste cconectat[ iinima ccu gglandele, ccare gglande ==.a.m.d.
Toate aastea ssunt cca oo ccarte. EEste ccalea mmasculin[. AA=a
proced[m nnoi. Îns[, ppe 221 ddecembrie pp[r[sim ccalea mmas-
culin[, iiar ppe 222 ddecembrie iintr[m ppe ccalea ffeminin[.
Profeiile sspun cc[ ffemeile îî=i vvor aaminti ccine ssunt ==i ccum ss[
intre îîn iinim[.
Calea ffeminin[ ee ffoarte uu=oar[. EE ssimpl[. CCalea mmas-
culin[ eeste ddificil[. TToate îînv[[turile ddin KKriya YYoga ==i kkun-
dalini yyoga ttrebuie ppracticate 220, 330, 440 dde aani, cca ss[ îînvei
cum ss[ lle ffaci. ÎÎn ccalea ffeminin[, ddac[ îînelegi ccu aadev[rat
despre cce eeste vvorba, ppoi ss[ oo ffaci îîn ccâteva mminute. FFe-
meile oo vvor fface. SSunt aaproape ssigur. NNu eeu, cci, ccel mmai
probabil, ccele cca ttine, LLilou. FFemeile vvor ffi ccele ccare vvor iie=i
în ffa[, îî=i vvor aaminti llucrurile aacestea ==i vvor llumina llumea.
Vom ffi bbine. VVom ttrece ppeste aasta, ddar nnu vva vveni dde lla nnoi,
b[rbaii. NNoi nnu aavem aasta îîn nnoi.
L: CCredeam cc[ ttoi aavem îîn nnoi aatât oo pparte mmascu-
lin[, ccât ==i uuna ffeminin[...
D: DDac[ aai uun ccorp ffemeiesc, ee=ti ccalibrat îîntr-uun aanu-
mit ffel, iiar ccorpul bb[rb[tesc îîn aalt ffel. CCorpul ffemeiesc eeste
înzestrat dde aasemenea mmanier[, îîncât aacest ggen dde ttran-
ziie eeste ffoarte uu=or ppentru ffemei. Totul aare dde-aa fface ccu
imaginaia. NNu mmai aare dde-aa fface ccu cceea cce aar ttrebui ss[
=tii, ccu cce mmudre ss[ ffaci, ccum ss[ rrespiri ==i rrestul, cci ccu ffelul
în ccare sschimbi iimaginile îîn iinima tta. PPoi ss[ ttreci pprin aaces-
226666

135. c[i. EEi ttrebuie ss[ îîmplineasc[ pprofeia ==i ss[ ffac[ cceremonia.
Dar nnu aasta vvor ss[rb[tori. CCalea mmasculin[ ss-aa tterminat.
S[rb[toarea ddin ttoat[ llumea iindigen[ vva aavea lloc ppe
22 ddecembrie. EE cca ==i zziua îîn ssine; cce îînseamn[ zziua dde 221
decembrie? EEste SSolstiiul dde IIarn[. PPân[ ppe 221 ddecembrie,
zilele sse sscurteaz[ ddin cce îîn cce mmai mmult, ddevenind ttot mmai îîn-
tunecate. ÎÎncepând ddin 222 ddecembrie, zzilele îîncep ss[ ccreas-
c[, iiar llumina ddevine ddin cce îîn cce mmai sstr[lucitoare. EExact aasta
se vva îîntâmpla. PProbabil nnu vva ffi iinstantaneu, ddar llumina
noului cciclu vva îîncepe ss[ sse aarate, cca rr[s[ritul SSoarelui îîn
zori, vva ddeveni mmai pputernic[ ccu ffiecare zzi, aaproape iimper-
ceptibil, ppân[ îîi vvei dda sseama cc[ llumea ss-aa sschimbat ttotal.
L: ++tiu ooamenii dde ==tiin[, aastronomii, cce sse îîntâmpl[
atunci ccând aau lloc aastfel dde aalinieri? AAu aaflat ddin ttrecut cce
se ppetrece îîn mmomentul aalinierii CC[ii LLactee ccu PP[mântul ==i
Soarele?
D: NNu. ++tiina nnu ==tie. AAbia ddac[ aavem oo iidee vvag[.
Am ccercetat ttimpul, rrocile, ccopacii ddin jjungl[ ==i aaltele ==i vve-
dem, îîn 4415 mmilioane dde aani, ccicluri ccare sse rrepet[: eere ggla-
ciare dde 990.000 dde aani, aapoi 110.000 dde aani dde îînc[lzire,
90.000 dde aani dde gglaciaiune, aapoi 110.000 dde îînc[lzire –– ==i
ciclul ccontinu[. LLa ffiecare 4490.000 dde aani, aavem uun cciclu
diferit. MMuli ooameni ccred cc[ aasta sse vva îîntâmpla dde aaceas-
t[ ddat[. ++i îîncep ss[ ccred cc[ ppoate aau ddreptate –– nnu vvom iin-
tra îîntr-oo eer[ gglaciar[, cci îîntr-uuna ffoarte ffierbinte.
Temperatura mmedie aa PP[mântului aa ccrescut ffoarte
mult. AAcum, cc[ aam aanalizat ddovezile, ee ffoarte pposibil ss[ ffi
trecut ffoarte mmult ttimp dde ccând PP[mântul aa ff[cut aasta. DDar
asta nnu cconteaz[ ppentru nnoi, ddeoarece vvom ttranscende cce
e aaici. VVom ffi ttot ppe PP[mânt, nnu pplec[m îîn aalt[ pparte. PP[-
mântul aare ffoarte mmulte nniveluri ddimensionale. NNoi nne aafl[m
226699
sarea ppolilor mmagnetici. AAtunci ccând ppolii mmagnetici sse iin-
verseaz[, lla ffel sse îîntâmpl[ ==i ccu ppolii nno=tri. ÎÎn pprincipiu,
femeile ddevin bb[rbai. NNu îîn ssensul îîn ccare îîi cconsider[m
noi ppe bb[rbai; ffemeile ddevin ddominante, pputernice, iiar bb[r-
baii ddevin ppasivi, aatunci ccând sse îîntâmpl[ aacest llucru. ÎÎn
acel mmoment, ffemeile îî=i vvor aaminti ccum ss[ ppreia cconduce-
rea ==i ccum ss[ sschimbe cceea cce sse îîntâmpl[. CCum ccrezi cc[
vom iie=i ddin aasta? UUit[-tte îîn llume! EE ccam mmult[ ddezordine!
L: DDa! FFoarte mmult[! CCred cc[ mmai mmare ddecât ==tim nnoi!
D: DDac[ aam ==ti aadev[rul, aam ffi ggrozav dde ssperiai ccu
toii! DDar ttotul ee îîn rregul[! NNe vva ffi bbine, ddar nnu vva vveni dde
la bb[rbai, cci dde lla ffemei. BB[rbaii aau ff[cut ttot cce aau pputut
=i, îîn pprincipiu, îîn uultimii 22.000 dde aani, aau ccam lluat-oo rrazna.
Dar ee nnormal, îîntrucât ccam aa=a sse îîntâmpl[ îîn uultimii ddou[
mii dde aani aai uunui cciclu. FFoarte ccurând, ffemeile vvor pprelua
conducerea. DDe ffapt, ddeja sse îîntâmpl[: îîn CChile, ppre=edinte
este oo ffemeie, îîn AArgentina, îîn GGermania... ==i aam ffost ffoarte
aproape ss[ aavem ==i aaici „„în SSUA] oo ffemeie ppre=edinte. FFe-
meile îîncep ss[ cconduc[ ccorporaii. TToate aacestea ssunt
înc[ mminore, ddar rreprezint[ ddoar îînceputul!
L: OO pparte ddin cceremonia mmaya=ilor ccelebreaz[, aa=a-
dar, eenergia ffeminin[. ZZiua dde 222 ddecembrie fface pparte ddin
profeiile llor?
D: CCategoric!
L: PPe 222, aa ddoua zzi...
D: NNu ee ddoar oo cceremonie, eeste oo ccelebrare. AAcum
vreo ddou[ zzile, vvorbeam ccu CConsiliul mmaya= ddin IItza ==i sspu-
neau cc[ „„trebuie ss[ nne rreamintim>. TToat[ llumea vvorbe=te
despre 221 ddecembrie, ddar aaceea eeste zziua mmorii vvechii cc[i.
Pe nnoi nne iintereseaz[ 222 ddecembrie, ddata dde nna=tere aa nnoii
226688

136. L: MMuli ooameni aar nnumi aasta mmoarte. DDe uunde ==tim cc[
nu mmurim?
D: NNu eexist[, ccu aadev[rat, mmoarte. EEa eeste oo iiluzie
creat[ dde ccon=tiina ppolarit[ii. DDar nnu aacesta ee aadev[rul.
Adev[rul eeste cc[ ttu, eeu ==i ttoi cceilali ccare pprivesc aacum ((ci-
tesc) aacest iinterviu aam ffost ÎÎNTOTDEAUNA vvii. NNICIODAT{
nu aa eexistat uun mmoment îîn ccare ss[ nnu ffim vvii. NNICIODAT{ nnu
va eexista uun mmoment îîn ccare ss[ nnu ffim vvii. DDumnezeu ttr[-
ie=te îîn ttine. EE=ti iintim cconectat ccu SSursa îîntregii ccreaii.
Acum, aam aales ss[ ccoborâm aaici, îîn aacest lloc ffoarte
întunecat, ddens ==i ppolarizat, cca ss[ ttr[im aaceast[ eexperien[.
Fiecare ddintre nnoi aa ff[cut aaceast[ aalegere ==i aa ffost dde aacord
cu aasta. ÎÎns[ aacum ttrebuie ss[ aalegem ddin nnou: „„De aacord!
Voi mmerge aacum lla uurm[torul nnivel!> DDe ffapt, nnu aare nnicio
importan[ ddac[ vvei mmuri, vvei îînvia ssau tte vvei ÎÎn[la. EEle ssunt
unul ==i aacela=i llucru.
Avem aacum lla ddispoziie ttrei pposibilit[i. PPoate ==i oo aa
patra, îîn ccurând, ddar ddeocamdat[ ssunt ttrei. NNu ee nnicio ddife-
ren[ ddac[ vvei mmuri, vvei îînvia ssau tte vvei îîn[la. SSingura ddife-
ren[ aare lleg[tur[ ccu DDumnezeu îînsu=i, ppentru cc[ DDumne-
zeu nne-aa sspus –– nnou[ ==i VVieii dde ppretutindeni –– ss[ îîncer-
c[m ttoate pposibilit[ile. ++i aasta ==i ffacem.
Viaa îîncearc[ ttoate pposibilit[ile eexistente.
Orice mmod pposibil.
Exist[ ttrei cc[i ppe ccare lle pputem uurma. ++i aasta ==i ffa-
cem. CChiar ==i îîn BBiblie sse sspune cc[ ccei ccare mmor vvor cconti-
nua ddup[ ==i sse vvor rridica. AA=a cc[ vvei mmuri, tte vvei dduce îîn-
tr-uun aanumit ssupraton ddin DDimensiunea aa 44-aa, vvei îînvia ==i
vei mmerge îîn aalta, tte vvei ÎÎn[la ==i vvei mmerge îîn aalta. OOdat[
ajun=i aacolo, nne vvom ccontopi îîntr-uun aanumit ffel ==i vvom
porni, îîmpreun[, sspre uurm[torul nnivel. ÎÎn rrealitate, nnu ee nnici
o ddiferen[. CCu aalte ccuvinte, nnu aavem nnimic dde ppierdut. TTot
227711
în aal ttreilea nnivel ddimensional aal PP[mântului. NNu ttrebuie ss[
plec[m nnic[ieri. TTrebuie ddoar ss[ sschimb[m ccanalul –– dde lla
P[mântul 33D, lla PP[mântul 44D. AAsta ee ttot. DDup[ aasta, vvom ffi
bine iiar ttranziia vva ffi uu=oar[. DDe ffapt vva rrezolva oorice pprob-
lem[ ccu ccare nne cconfrunt[m aacum ppe PP[mânt. FF[r[ nnicio
excepie. TToate vvor ffi rrezolvate.
Vom iintra îîntr-oo llume ffoarte lluminoas[, îîn ccare vvom
putea ccrea ttot cce nne ttrebuie. NNu vvom mmai ffi nnevoii ss[ mmân-
c[m. NNu vvom mmai mmuri. NNu nne vvom mmai îîmboln[vi. VVom ==ti
cum ss[ rrepar[m oorice. DDar aacesta eeste ddoar îînceputul. FFru-
museea aa cceea cce uurmeaz[ ss[ sse îîntâmple eeste eextraordi-
nar[. TTrebuie ss[ nne cconcentr[m ppe aasta; ss[ nne mmeninem
privirea aasupra lluminii ==i nnu aa îîntunericului. AAmbele sse ppe-
trec ssimultan, ddar ccheia nnu eeste ddeloc cconcentrarea ppe îîn-
tuneric, cci ppe llocul îîn ccare vvom mmerge ==i ppe cceea cce uur-
meaz[ ss[ sse îîntâmple.
Repet, nnu ee uun llucru ccomplicat. AAm mmai ff[cut aasta îîna-
inte, dde uun mmilion dde oori. TToi. VVom îîncepe pprocesul ==i vvom
spune: „„O, dda! ÎÎmi aaduc aaminte dde aasta! EE uu=or!> EE oo
na=tere. CCu ttoii nne-aam nn[scut aaici, ppe PP[mânt. TToi ==tim cc[
ne-aam nn[scut ppe PP[mânt! AAm vvenit aaici ddintr-uun aalt nnivel dde
existen[. IIar cceea cce aam ff[cut cca ss[ aajungem aaici eeste
exact cceea cce ttrebuie ss[ ffacem cca ss[ aajungem lla nnivelul uur-
m[tor. ++tim ccum ss[ oo ffacem. OOdat[ cce aajungem ppe ccanalul
de nna=tere, îînelegem cce sse îîntâmpl[. VVom ==ti. NNu ee ggreu.
L: EE aacela=i ccanal dde nna=tere ccare nne dduce îîn ssus,
odat[ cce mmurim?
D: DDa. EEste uuterul. TTrecem pprin uuter, îîn mmod ssimilar,
avem pp[rini ==i îîn ccel[lalt nnivel dde eexisten[; nne vvom nna=te
într-uun nnivel ddiferit dde eexisten[. NNu eeste nnimic nnou. EE ffoarte,
foarte vvechi.
227700

137. Chiar ddac[ aacum, ppe PP[mânt, ee=ti îîntr-uun sscaun ccu rro-
tile, nnu aai mmâini, ppicioare, cci ddoar iinim[, ee=ti bbine. TTot cceea
ce aai nnevoie eeste ss[ iintri îîn iinim[. EE ssingurul mmecanism dde
care aai nnevoie cca ss[ aajungi lla nnivelul uurm[tor. CCând aajungi
acolo, ppoi ss[ ffaci îîn aa=a ffel îîncât ss[-i ccreasc[ mmâinile ==i
picioarele, ss[ tte rridici ddin sscaun ==i ss[ ffii bbine.
Lilou, aacesta eeste aadev[rul. AAdev[rul rreal. VVa vveni oo zzi
în ccare vvei sspune: „„O, dda! ÎÎmi aamintesc!> NNu eexist[ nnici uun
motiv ss[-i ffie ffric[! VVom ffi bbine, iindiferent cce sse vva îîntâm-
pla! DDar vvrei ss[ ffaci cce ppoi mmai bbine. ++i, îîn pplus, ttoate llu-
crurile aastea llegate dde ccon=tiina îînalt[, mmeditaia ssunt iinte-
resante. CChiar ==i aacum, bbeneficiile ==i aavantajele ppe ccare i
le aaduc eele ssunt eextraordinare. LLucrul dde iimportan[ ppri-
mordial[ eeste îîns[ ss[ iintri îîn iinteriorul tt[u. DDac[ vvrei ss[ ==tii
ce sse îîntâmpl[ îîn eexterior, iintr[ îîn[untrul tt[u. AAcolo sse aafl[
sursa aa ttot cceea cce sse îîntâmpl[ îîn aafar[. AAcesta ee ccel mmai
bun llucru ppe ccare îîl ppot ooferi. DDe aasemenea, aapropriai-vv[
de ccei ppe ccare îîi iiubii: ffamilie, ccopii, ssoie, sso, pprieteni. ÎÎm-
p[cai-vv[! AApropriai-vv[ dde eei, ccât mmai mmult pposibil. DDeoa-
rece, ccu ccât ssuntei mmai aapropiai dde eei, ccu aatât mmai uu=or
devine aacest pproces. „„Lui DDrunvalo îîi ddau llacrimile...]
L: DDe cce tte-aa mmi=cat aatât dde mmult aasta? DDe cce tte aatin-
ge aatât dde mmult, cceea cce-aai sspus?
D: PPentru cc[ eeste uun llucru ffoarte ssimplu ==i ==tiu cce sse
întâmpl[, aatunci ccând lle rrezolvi. AAm vv[zut cce sse îîntâmpl[ ==i
am vvorbit ddespre aasta, îîn sseminarele mmele. PPentru ooamenii
care aau vviei zzbuciumate, ccu pprieteni ==i ffamilii ccare nnu sse îîn-
eleg ccu nnimeni, aatunci ccând aajung ppe ppartea ccealalt[ ==i
reu=esc ss[ sschimbe rradical aacest llucru, mmeditaia ==i nnive-
lurile ccare cconteaz[ aaici ddevin ffoarte uu=oare. IInima sse ddes-
chide. AAsta ee ttot cce sse îîntâmpl[. CCând iinima ee îînchis[,
227733
ce aavem dde ff[cut aacum, eeste ss[ nne rrelax[m, ss[ nnu nne ffa-
cem ggriji. SSeam[n[ ffoarte mmult ccu oo mmam[ ggata ss[ nnasc[.
Dac[ îîncepe ss[ îîi ffie ffric[, nna=terea vva ffi ggrea ==i ddureroas[.
Dac[ sse rrelaxeaz[, aare ccu aadev[rat îîncredere îîn eea, ==tie cc[
este îîn ssiguran[, cc[ ffamilia ==i ssoul aau ggrij[ dde eea, nna=terea
se ppoate ddesf[=ura ffoarte uu=or ==i ssimplu.
L: ++tim ddin eexperiena aaltora cc[ aatunci ccând mmoartea
este rrapid[ ==i ssubit[, iiar ssufletul nnu pprea ==tie cce sse îîntâm-
pl[, ee ccam ggreu ss[ rreacionezi, eexistând pposibilitatea ss[ nnu
alegi ccap[tul ppotrivit aal ttunelului... cca ss[ sspun aa=a.
D: PP[i... sse ppare cc[ ffacem ggre=eli, ddar îîn ttranziia
aceasta, ffie cc[ rreu=e=ti, ffie cc[ îînc[ ee=ti îîn pprocesul dde nna=-
tere, nnu vva sschimba ddeloc llucrurile. AAceast[ PPlanet[ eeste
gata ss[ ffac[ ttranziia ddin DDimensiunea aa ttreia, îîn aa ppatra.
Foarte ccurând, DDimensiunea aa ttreia aa aacestei pplanete cchiar
nu vva mmai eexista. VVom aajunge lla uun aalt nnivel, ffie cc[ nne pplace
sau nnu. SSe vva îîntâmpla. CChiar ddac[ ee=ti oo ppersoan[ ttotal iin-
teresat[ dde bbani, mmaterialist[, cchiar ddac[ nnu îîi ppas[ dde llu-
crurile aastea, nnevrând nnici mm[car ss[ tte ggânde=ti lla eele, iiar
tot cce îîi ddore=ti eeste ss[ tte îîmbei ==i ss[ tte ddistrezi, ttot vvei ffi
bine. IIndiferent cc[ bbisericii îîi pplace ssau nnu aaceast[ iidee.
L: NNu lle pplace, nnu-ii aa=a?
D: PP[i... ppe ccând eera îîn vvia[, PPapa IIoan PPaul aa dde-
clarat ppublic cc[ nnu eexist[ iiad. ++tiai aasta? AA sspus aasta îîntregii
lumi! „„Am ff[cut oo ggre=eal[! NNe ccerem sscuze! IIdeea ccu
iadul ==i ppurgatoriul aa ffost iinventat[ dde nnoi! NNe ccerem sscuze
c[ aam sspus aasta!> EEl ii-aa sspus aasta llumii! AA=a cceva nnu
exist[. NNoi nne ccre[m llumea îîn ffiecare mmoment, îîn ffiecare
secund[ ==i ccu ffiecare rrespiraie. CCând vvom aajunge îîn DDi-
mensiunea aa ppatra, vvom ffi ffoarte ppricepui lla aasta.
227722

138. s[ tte cconduc[ lla oo sstare aanume dde ccon=tiin[, iiar îîn aacea
stare ss[ sspui mmotivul ppentru ccare tte aafli aacolo: „„În rregul[! ÎÎmi
amintesc cc[ mmama mmea aa ffost uucis[ dde aacea ppersoan[.
Iert ppe ttoat[ llumea.> ÎÎn mmod nnormal, nnu aar aavea nnici uun
efect, ddar îîn aaceste ccondiii, ttrauma sse ==terge ccomplet ddin
corpul tt[u eemoional, ffizic ==i mmental! EE=ti 1100% vvindecat!
L: AAjungem lla lliberul aarbitru. TTrebuie ss[ vvrei ss[ iintri!
D: DDesigur! NNu oo ss[-ii fforezi ppe ooameni ss[ oo ffac[!
L: NNu! NNu! VVroiam ss[ sspun cc[ uuneori ee ggreu ss[ aajungi
la ooamenii ccu iinima îînchis[, ddeoarece ==i mmintea llor eeste
închis[. CCa ss[ aajungi lla aace=ti ooameni, ttrebuie cca eei ss[-==i
doreasc[ ccu aadev[rat ss[ iintre îîn aaceast[ sstare, ss[ aaib[ oo
minte ddeschis[. UUneori eeste ddestul dde ddelicat, ddeoarece ee
ca ddilema ccu ooul ==i gg[ina...
D: TTot cce aau dde ff[cut ee ss[ ffie ddispu=i ss[ iintre îîn ccame-
r[. NNici mm[car nnu ttrebuie ss[ ccread[ cc[ eeste aadev[rat ssau nnu.
Nu ee oo cchestiune dde ccredin[. EE ==tiin[ ppur[. FFuncioneaz[
de ffiecare ddat[. PPoi iierta ddoar llucrurile dde ccare îîi aaminte=ti.
Dac[ nnu-i aaminte=ti, nnu ppoi iierta. AA=a cc[ ttreci pprin ttoate
lucrurile ppe ccare i lle aaminte=ti, îîn ttimp cce ccomputerul îînreg-
istreaz[ ttot cce sse ppetrece îîn ccorpul tt[u. AApoi, eel iindic[ ddac[
mai ssunt ==i aalte llucruri ppe ccare nnu lle ==tii, ddar ccare ssunt aacolo.
Dup[ ccare ee=ti ddus lla uun tterapeut, ccare sscoate aacele llucruri
la ssuprafa[ ddin mmemoria tta; tte dduc ddin nnou îîn ccamer[ ==i iieri
=i aacele llucruri. AApoi ccomputerul aarat[ cc[ mmai ssunt ==i aalte
lucruri ==i aastfel ttreci pprin ttoate, îîn ==apte zzile. PProbabil nnu
chiar aabsolut ttoate, ddar aaproape ttoate ssunt rrezolvate.
L: UUau! TTrebuie ss[ mm[ ii lla ccurent ccând vva aap[rea
chestia aasta, cca ss-oo pputem eexperimenta.
227755
toate aastea ssunt ddificile, îînfrico=[toare ==i ddureroase. DDar,
când iinima sse ddeschide, ee ssimplu, ee ffrumos, ee uu=or. AAsta
încerc ss[ vv[ sspun. AAvei îîncredere ccu aadev[rat îîn vvoi. GG[sii
calea sspre iinima vvoastr[.
L: UUnei ppersoane ccu iinima îînchis[ îîi eeste pposibil ss[
g[seasc[ aaceast[ ccale?
D: CCu iinima îînchis[? OO, dda! OOrice ppoate ffi vvindecat!
Toate bbolile ppot ffi vvindecate! TToate bbolile aau ffost vvindecate!
Inima îînchis[ ee cca oo bboal[, ddar îîntotdeauna ppoi gg[si oo ccale
de aa iintra îîn eea. NNoi cconstruim aacum, aaici, îîn SSedona, uun
sistem ffoarte sscump. PPersoana ccare îîl fface eeste ddr. JJames
Hardt –– eeste uunul ddintre ccei mmai rrenumii nneurologi ddin llume
– ccare aa ddescoperit cceva ccare pprobabil îîi vva aaduce ppremiul
Nobel, ccând llumea vva îînelege aasta. EEl ppoate llua oo iinim[
închis[, fferecat[ ccu llac[te ==i oo ppoate ddeschide ==i vvindeca
complet. RRezolv[ ttoate pproblemele ccorpului eemoional, îîn
=apte zzile. AA ff[cut aasta, ppentru cc[ aa ddescoperit cceva. AAre
un ddoctorat îîn ffizic[ ==i uunul îîn ppsihologie ==i aa ccombinat
aceste ddou[ ddiscipline. DDe ffapt, aa ffost oo îîntâmplare.
Lucra ccu ooamenii îîn îînc[peri îîn ccare eerau pproduse
unde ccerebrale aalfa ssi ttheta ==i aa ddescoperit oo sstare ffoarte
specific[ aa ccorpului uuman –– îîn ccâteva zzile, ooricine ppoate
înv[a ccum ss[ iintre îîn aaceast[ sstare sspecific[ dde mmeditaie.
Ei aau ddescoperit cc[, aatunci ccând tte aafli îîn aaceast[ sstare dde
meditaie, oorice ttraum[ eemoional[, ooricât dde ddramatic[ aa
fost –– aai vv[zut ppe ccineva ccare i-aa uucis mmama ==i eevident cc[
ai oo pproblem[ pprofund[ ccu ppersoana ccare aa ff[cut aasta –– sse
poate vvindeca. PPrin tterapiile ppe ccare lle aavem aacum ppe PP[-
mânt, ee pposibil ss[ nnu tte vvindeci nniciodat[. PPoi ss[ îîncerci
mult ttimp, ddar nnu vva ffi uu=or. DDar îîn aacest nnou ssistem ppe ccare
l-aau ddescoperit, ttot cce ffac ee ss[ tte iintroduc[ îîn nni=te ccamere,
227744

139. IInntteerrvviiuu ccuu DDrruunnvvaalloo MMeellcchhiizzeeddeekk
ppeennttrruu RReedd IIccee RRaaddiioo
PPaarrtteeaa îînnttââii
77 iiuulliiee 22001122
Ast[zi vvorbim ccu DDrunvalo MMelchizedek, aautorul aa 55
c[ri: SStr[vechiul SSecret aal FFlorii VVieii, vvol. II ==i III, SSpaiul ssa-
cru aal iinimii, ++arpele dde ffoc ==i ccea mmai nnou[ ccarte ––
Ouroboros-uul MMaya=. DDrunvalo eeste pprima ppersoan[ ddin
lume, îîn vvremurile ccontemporane, ccare aa ddefinit mmatematic
=i ggeometric CCorpul uuman dde LLumin[, ccare îîn vvremurile
str[vechi sse nnumea MMer-KKa-BBa. EEl eeste ffondatorul ffacilita-
torilor FFlorii VVieii, ccare ppredau îînv[[turile llui îîn ppeste 660 dde
[ri. SSe aafl[ aast[zi aaici, ccu nnoi, ppentru aa ddiscuta ddespre ssfâr-
=itul CCalendarului MMaya= ==i ddespre cceea cce oo ss[ sse îîntâmple
cu PP[mântul, îîn ttimp cce uun cciclu sse îîncheie ==i aaltul îîncepe.
Melchizedek nne vvorbe=te ddespre oo ttransformare ppe
P[mânt, ccare sse vva ddesf[=ura cca nniciuna dde ppân[ aacum ––
c[ci aa=a ccum ssusine eel, vvom ssuferi sschimb[ri ffizice, sspiri-
tuale ==i dde ffrecven[, ppe mm[sur[ cce nne mmaturiz[m ==i nne
transform[m îîn ffiine ddiferite.
H: OOK, uurmeaz[ ss[ ffie ffoarte iinteresant, îîntrucât îîl
avem ppe DDrunvalo MMelchizedek ccu nnoi aaici, îîn ddirect, ppe
Skype. EEste mminunat ss[ tte aavem ccu nnoi aaici, DDrunvalo. MMul-
umesc îîn pprimul rrând ppentru cc[ aai aacceptat ss[ aapari îîn ppro-
gramul nnostru ==i ss[-i ppetreci oo pparte ddin ttimpul tt[u îîmpre-
un[ ccu nnoi, aast[zi.
D: MMulumesc, HHenrik, mm[ bbucur ffoarte mmult ss[ ffiu
aici ==i ccred cc[ nne vvom ssimi ffoarte bbine.
227777
D: OO pparte vva ffi ggata, pprobabil, ppân[ lla ssfâr=itul llui
mai, iiar rrestul pprin iiunie –– iiulie. DDe ffapt, lla aacest pprogram
deja vvin mmuli ooameni.
L: VVa ffi uun ssubiect iinteresant ppentru uun iinterviu!
D: DDe aacord!
L: DDrunvalo, îîi mmulumesc ffoarte mmult! AA ffost eextraor-
dinar! VVom pposta aacest iinterviu ppe YYoutube ==i ppe iinternet.
Mulumesc cc[ i-aai ff[cut ttimp, cc[ mmunce=ti ==i cc[ ee=ti ppre-
zent, dde=i ==tiu cc[ tte cconfruni ccu pprovoc[ri! EE=ti pplin dde vvia[
=i mm[ bbucur ss[ tte vv[d îîn ccarne ==i ooase, ffa[ îîn ffa[! ÎÎi mmul-
umesc!
D: ++i eeu mm[ bbucur cc[ tte-aam rrev[zut! FFaci oo ttreab[
foarte bbun[ îîn llume! CContinu[! AAjui ffoarte mmuli ooameni! ÎÎi
mulumesc cc[ ffaci aasta!
L: MMulumesc!
http://www.wmaker.net/liloumace/Interview-wwith-DDru
nvalo-MMelchizedek_a1856.html
227766

140. acestui llucru, ddespre ccare ss-aa vvorbit ffoarte mmult dde lla VVede
încoace, îînc[ dde aacum 66.000 dde aani, îîn HHinduism ==i bbudis-
mul ttibetan. ÎÎn sspatele aa ttot cceea cce sspun eei, eexist[ uun
punct ccentral dde cconcentrare. PPotrivit llor, cciclul eeste îîmp[r-
it îîn ddou[ –– ==i aastfel, eeste vvorba dde ffapt dde vvreo 112.000 dde
ani dde ffiecare pparte. NNoi ttocmai aam aajuns lla ssfâr=itul uultimei
jum[t[i, iiar ppe 221 DDecembrie 22012, lla oora 111.11 PP.M. lla
Chichen IItza, îîn YYucatan, îîn MMexic, SSoarele, PP[mântul ==i
Centrul GGalaxiei sse vvor aalinia ppe oo llinie ddreapt[. AAr pp[rea cc[
este cceva dde ggenul uunei eeclipse, îîns[, ddin ppunctul llor dde
vedere, ddin ppunctul dde vvedere aal mmaya=ilor ==i aal ttriburilor
care llucreaz[ ccu eei, eeste mmult mmai mmult ddecât aatât.
În pprimul rrând, îîn uultimii 112.000 mmii ==i cceva dde aani,
ciclul aa ffost ddominat dde eelementul mmasculin ==i, îîncepând
cu 222 ddecembrie 22012, cciclul vva ttrece lla eelementul ffeminin.
Femeile vvor îîncepe, îîn eesen[, ss[ ccontroleze llumea –– eexact
a=a ccum aau ff[cut-oo bb[rbaii îîn uultimii 112.000 dde aani. VVor
prelua pputerea aasupra ooric[rui llucru, vvor pprelua gguvernele,
religiile, ttotul. CCel ppuin, aasta sspun mmaya=ii, ppentru cc[ aasta
se îîntâmpl[ ccând sse ppetrece aacest llucru. AApoi, ppeste
12.000 dde aani dde aacum îîncolo, ffemeile vvor ddeveni ccompli-
cate ==i uun ppic nnebune, aa=a ccum ssunt bb[rbaii aacum, iiar bb[r-
baii vvor pprelua pputerea ddin nnou ==i, vvenind ddin ppartea îîntu-
necat[, nne vvor pproteja ddin nnou, ppe mm[sur[ cce ttrecem pprin
proces. AAcest cciclul ss-aa rrepetat ddintotdeauna.
H: PPare oo pperioad[ ddestul dde llung[, aacest cciclu ––
îns[, ddac[ ppunem llucrurile îîn ccontext, jjum[tate ddin mmeci,
mingea eeste lla ccealalt[ eechip[, cca ss[ zzicem aa=a, iiar ppen-
tru ccel[lalt cciclu, lla ccealalt[ eechip[ …… ppare cc[ llucrurile ssunt
distribuite îîn mmod eegal.
227799
H: SSunt dde aaceea=i pp[rere, aavem mmulte llucruri dde ddis-
cutat ==i vvreau ss[ vvorbim ddespre nnoua tta llucrare. MMi-aai sspus
câte cceva ddespre eea, ssun[ ffoarte iinteresant, ssuntem eexact
la ssfâr=itul cciclului CCalendarului MMaya= ==i aacesta eeste uun
moment ffoarte ppotrivit ss[ vvorbim ddespre aasta. ÎÎns[, ppentru
început, tte rrug[m ss[ nne ffaci oo pprezentare rrapid[ aa ccâtorva
dintre ddomeniile mmajore ppe ccare lle-aai ccercetat ==i aasupra
c[rora aai llucrat dde-aa llungul aanilor.
D: EEi bbine, ppredau dde aaproape 330 dde aani, 228-229 dde
ani, ==i aam aacoperit mmulte ddomenii ddiferite. CCu ttoate aaces-
tea, îîntotdeauna mm-aam oocupat îîn mmod cconstant dde ssubiec-
tul ccon=tiinei. CChiar ddac[, ccâteodat[, ss-aar pputea ss[ mm[ oocup
=i dde ddiverse aalte llucruri –– ccum aar ffi eenergia lliber[ ssau aanu-
mite ddomenii ddin ==tiina –– îîn ccea mmai mmare pparte, aacestea
ne cconduc, îîn mmod cconstant, cc[tre ssubiectul ccon=tiinei mmai
înalte. CCu ssiguran[, aaceasta rreprezint[ ccentrul vvieii mmele.
H: CCu ssiguran[. DDeci, ccare aar ffi ccâteva ddintre iindicii?
Este eevident cc[ ttrecem pprintr-oo pperioad[ ffoarte iinteresant[
=i cc[ nne vvom aadânci ==i mmai mmult îîn eea, îîns[ ccum vvezi ttu llu-
crurile ddin pperspectiva tta, mmodul îîn ccare eevolu[m, mmodul îîn
care eevolueaz[ PPlaneta ==i ccum sse mmanifest[ aacest llucru,
dac[ ttrecem îîntr-oo fform[ mmai îînalt[ dde ccon=tiin[?
D: EEi bbine, ppunând ttotul îîn pperspectiv[, nne uuit[m lla
precesiunea eechinociilor, ccare rreprezint[ îînclinarea aaxei
P[mântului, iiar ==tiina ccrede cc[ ddureaz[ 225.771 aani ppentru
ca aaceasta ss[ ffac[ oo ssingur[ rrotaie, îîns[ mmaya=ii sspun cc[
nu eeste aa=a, cci cc[ ddurata cciclului eeste dde 225. 6625 dde aani:
sunt ddecalai ccu 1142 dde aani ssau cceva dde ggenul aacesta. ++i
totul sse rraporteaz[ lla aacest cciclu.
Ceea cce sse îîntâmpl[ ccu îîntregul PP[mânt, îîn aacest
moment, eeste cc[ eexist[ oo îîntreag[ pparadigm[ îîn sspatele
227788

141. lui ==i iintr[ îîn PPolul NNord… eexista ddestul dde mmulte ddezbateri
=tiinifice ppe aaceast[ ttem[, ddar aacesta eeste uun aalt ssubiect.
Îns[ lliniile ccare iies ddin PPolul SSud… sse fformeaz[ aaceste gg[-
uri ==i, ddin aaceste gg[uri, lliniile sse dduc îîn sspaiu, cca ==i ccum aar
urma ss[ sse îînf[=oare îîn jjurul PP[mântului, iiar aapoi sse îîntorc
=i vvin îînapoi îîn iinteriorul PP[mântului. AAceste gg[uri ssunt ddin
ce îîn cce mmai mmulte ==i ddevin ddin cce îîn cce mmai mmari. OOamenii
de ==tiin[ aau ff[cut oo eemisiune ppentru NNOVA ((TV), îîn 22003,
în ccare aau ddescris ttoate aaceste iinformaii ==i aau vvorbit ddes-
pre cceea cce sse îîntâmpl[. PPolii mmagnetici ddevin ddin cce îîn cce
mai sslabi, ppe zzi cce ttrece… aau ttot ddevenit mmai sslabi, dde
2.000 dde aani îîncoace, aau ddevenit îînc[ ==i mmai sslabi îîn uultimii
500 dde aani, iiar îîn uultimii 445 dde aani aau ddevenit ccu aadev[rat
foarte sslabi –– aatât dde sslabi, îîncât aau ttrebuit ss[ sschimbe
toate hh[rile aaeronautice dde aaterizare aa aavioanelor, ppeste ttot
în llume. DDeoarece PPolul NNord nnu mmai ee aacolo, PPolul NNord
magnetic nnu mmai ee uunde aar ttrebui ss[ ffie.
H: SSe îîndreapt[ cc[tre RRusia, nnu mmai ==tiu ccu ccât, aam
uitat, îîns[ eeste vvorba dde uun nnum[r dde XX kkilometri ppe aan, ssau
ceva dde ggenul [[sta.
D: DDepinde dde ppersoana ccu ccare vvorbe=ti, îîns[, îîn
general, îîn aacest mmoment ee vvorba dde aaprox. 660 dde kkilometri
pe aan, iiar aacum eeste îîn SSiberia; eeste ppe ssol aacum, îîn SSiberia.
H: UUnii ooameni ssunt dde pp[rere cc[ aacesta eeste mmotivul
pentru ccare vvedem ppe=ti mmurind, bbalene ee=uând lla mmal,
p[s[ri ccare, uurmând lliniile mmagnetice, aau ddeviat dde lla ccur-
sul llor, ss-aau eextenuat ==i cchiar ss-aau ppr[bu=it lla ssol. AAm ttot vv[-
zut aastfel dde ssemne.
D: OO dda, ==tiu. ÎÎn aacest mmoment, ==tiina aaccept[ cca
asta eeste cceea cce sse îîntâmpl[. NNiciodat[ nn-aau mmai vv[zut
228811
D: ÎÎntr-aadev[r, llucrurile ssunt ddistribuite îîn mmod eegal ==i
ceea cce sse îîntâmpl[ eeste cc[, îîn ccele ddin uurm[, aa=a ccum aau
evoluat llucrurile ccu bb[rbaii îîn uultimii ddou[ mmii dde aani, aace=-
tia aau ddevenit ddin cce îîn cce mmai cciudai ==i, îîn aacest mmoment,
tot cceea cce ffacem eeste ss[ ppornim rr[zboaie ppeste ttot îîn
lume ==i ss[ îînnebunim dde ttot… ppotrivit mmaya=ilor, aa=a sse îîn-
tâmpla dde ffiecare ddat[. EEi aau sscris ddespre llucrurile aaces-
tea, îîn ppreviziunile llor, ccu mmult ttimp îîn uurm[ –– ==i eexact aasta
se îîntâmpla aacum. LLumea aa ccercetat pprofeiile llor ==i aa vv[zut
doar ppartea îîn ccare ss-aa vvorbit ddespre eelementul mmasculin ==i
de aacolo eei vv[d cceea cce sse îîntâmpl[ mmereu, ==i aanume, cc[
toate iinstituiile mmasculine ==i ttot cceea cce eei aau ccreat sse ddes-
tram[. ++i aastfel, ddin ppunctul llor dde vvedere, gguvernele ==i ttotul
se ddesfiineaz[ ==i aapare uun mmod ccu ttotul nnou dde aa ppercepe
realitatea –– mmod ccare eeste ccomplet ffeminin. AAcesta vva ppre-
lua pputerea ==i vva pp[stra eechilibrul, ppe mm[sur[ cce eevolu[m
de-aa llungul ttimpului. AAstfel, ssunt mmulte llucruri ppe ccare eei lle
au îîn pprofeiile llor, ddar ddespre ccare nnu aau vvorbit. LLe-aau inut
sub tt[cere, îîn mmare pparte ppentru cc[ ssunt aatât dde rrevolt[toa-
re. PParte ddin eele ssunt rrevolt[toare. AAdic[ mmaya=ii pprezic cc[
va aavea lloc oo iinversare ffizic[ aa ppolilor PP[mântului, îînainte dde
1 IIanuarie 22016. DDeci îîntr-oo pperioad[ ffoarte sscurt[ dde ttimp.
H: OO ss[ tte îîntrerup ppuin, cca ss[ cclarific[m: eeste vvorba
despre ppolii mmagnetici ssau ffizici?
D: EEi bbine, ooamenii dde ==tiin[ ddin zzilele nnoastre aau
prezis îîn lleg[tur[ ccu ppolii mmagnetici –– cc[ sse vvor iinversa, ssu-
dul vva ddeveni nnord ==i nnordul vva ddeveni ssud. DDac[ tte dduci lla
Polul SSud, îîn aaceast[ cclip[, vvei ddescoperi cc[ cceea cce sse îîn-
tâmpl[ aacolo eeste nnebunesc. SSe fformeaz[ gg[uri ppe ttoat[
suprafaa…. CCa ss[ îîneleag[ ==i ppublicul, lliniile dde ffor[
magnetic[ iies ddin PPolul SSud, sse îînf[=oar[ îîn jjurul PP[mântu-
228800

142. fizic[, îîn ccare ppolii mmagnetici sse iinverseaz[… aasta eeste ddoar
partea nneimportant[, ddin ppunctul llor dde vvedere.
Partea iimportant[ aare dde-aa fface ccu ccon=tiina îîns[=i.
+i ttocmai dde aaceea, eei mm[ aau ==i ppe mmine lla bbord aal[turi dde
ei. AAsta ddeoarece ccon=tiina MMelchizedek ==i ccon=tiina mma-
ya=[, îîn cceea cce pprive=te ffelul îîn ccare ppercepem llumea,
sunt iidentice. AAveam aaceea=i îînelegere, aacela=i sset dde
concepte lla ccare nne rraport[m. IIar cce ppovestesc eei eeste cc[,
la sscurt ttimp ddup[ sschimbarea ppolilor, vva ffi oo sschimbare
asociat[ ccu aaceasta, ccare aare dde-aa fface ccu ffelul îîn ccare ffiin-
ele uumane iinterpreteaz[ rrealitatea. RRealmente vvom vvedea
lumea ddiferit ==i nnu îîn ffelul îîn ccare oo vvedem aacum. PPotrivit llor,
peste oo ffoarte sscurt[ pperioad[ dde ttimp, vvom ddeveni cceva
care nnici mm[car nnu vva ffi cconsiderat aa ffi uuman, dde=i vvom aar[-
ta lla ffel. ÎÎns[ ffelul îîn ccare vvom ppercepe vviaa vva ffi mmodificat
atât dde rradical, îîncât vva ffi oo sschimbare ttotal[ îîn oomenire.
H: SSe vva îîntâmpla ppeste nnoapte, ppur ==i ssimplu? DDes-
pre cce pperioad[ dde ttimp vvorbim aaici?
D: SSincer nnu ==tiu –– ==i nnici eei nnu ==tiu. EEi ccred cc[ ttrans-
formarea iiniial[ sse vva ppetrece îîn aaproximativ 330 dde oore.
Îns[ îîn pprivina ttransform[rii ttotale, eei nnu ssunt ffoarte ssiguri îîn
acest mmoment –– ==i nnici eeu nnu ssunt. CCu ssiguran[ sse vva îîn-
tâmpla. DData mmaxim[ ppân[ lla ccare aaceste llucruri sse vvor îîn-
tâmpla eeste 11 IIanuarie 22016, ddeci ttoate aacestea vvor ffi îîmpli-
nite ppân[ aatunci… îîns[ nnu ==tim ccu eexactitate ccând aanume.
H: EExist[ vvreun iindiciu cc[ aacest cciclu vva îîncepe oodat[
cu ddata dde ssfâr=it aa CCalendarului MMaya=, 221 DDecembrie
2012? SSau ccum pputem fface lleg[tura îîntre aaceste ddate?
D: DData dde 221 DDecembrie 22012 eeste mmomentul îîn
care aare lloc aalinierea PP[mântului ccu SSoarele ==i CCentrul GGa-
228833
balenele ss[ ffac[ aacest llucru… bbalenele ffolosesc lliniile
magnetice ppentru aa mmigra, iiar aacele llinii aau ffost ffixe ppentru
foarte mmult ttimp, îîns[, îîn uultimii 445 dde aani, aau ddevenit aatât dde
slabe, îîncât îî=i sschimba fforma ==i ddirecia. AAstfel, aacum,
aceste llinii mmagnetice ppe ccare bbalenele lle uurmeaz[ dde-aa
lungul ccoastei lle dduc ooriunde, îîntrucât mmulte ddintre aaceste
linii ffac îîntoarceri ==i dduc cc[tre [rm. ++i aastfel, bbalenele lle uur-
meaz[ ==i ee=ueaz[ lla mmal. ++i cchiar ==i bbalenele ccare ssunt lla
45 - 660 dde kkilometri ddistan[ dde pprimele, cchiar îîn sspatele llor,
vor uurma aacelea=i llinii ==i vvor ee=ua ==i eele, ppentru cc[ ppur ==i
simplu ssunt bblocate îîn uurm[rirea lliniilor mmagnetice. LLa ffel sse
întâmpl[ ==i ccu pp[s[rile ==i ccu mmulte mmulte aalte llucruri, ppân[
la ffiinele uumane. TToate ssunt îîn sschimbare ppeste ttot îîn llu-
me, ddin ccauza aacestui ffenomen.
H: SScuze cc[ tte îîntrerup, DDrunvalo, ddar îîmi aamintesc
acea ==tire ddespre ccei ddin GGroenlanda, ccare aau rraportat cca
Soarele aa rr[s[rit ccu ddou[ zzile mmai ddevreme –– ==i aasta pparc[
se îîntâmpla aanul ttrecut. EE cceva iincredibil, nnu ==tiu cce îîn-
seamn[ eexact, ooamenii aau gg[sit ddiverse mmotive ==i sspecu-
laii ppentru aa eexplica aacest llucru, ddar ssunt iincredibile ddiferi-
tele aanomalii ccare aapar ppeste ttot îîn llume, îîn aacest mmoment.
D: EEi bbine, ddac[ mmaya=ii aau ddreptate –– ==i eeu ssunt dde
acord ccu mmaya=ii ==i ccu pprofeiile HHopi, ccare ccorespund
exact ccu sspusele mmaya=ilor ==i cchiar ==i ttriburile ccare ssunt
dincolo dde mmaya=i ==i HHopi, ttribul KKogi, ddin ppartea AArhuaco
a CColumbiei, ddespre ccare sse ccrede cc[ ssunt mmai ppresus dde-
cât ccei ddintâi, ffiind îîns[ îînrudii… ==i eei sspun aacela=i llucru…
- ssuntem ppe ccale ss[ ttrecem pprintr-oo ttransformare ppe PP[-
mânt, ddespre ccare nnimeni nnu ==i-aa iimaginat mm[car vvreodat[
c[ aar pputea ss[ aaib[ lloc. NNu ee vvorba ddoar dde oo sschimbare
228822

143. cred cc[, lla aacea vvreme, aacesta eera îîn mmare pparte iinteresat
de aaur ==i ccred cc[ aacesta eera ssingurul llor sscop, îîns[ nnu ==tim
cu ccertitudine… ddar aacum, îîn zzilele nnoastre, ccred cc[ VVati-
canul îînelege iimplicaiile aa cceea cce îînseamn[ ==tiin[ mma-
ya=[, iiar mmotivul ppentru ccare zzic aasta eeste aacela cc[ aace=tia
erau aatât dde ppreocupai dde ffaptul cc[ mmaya=ii vvor aavea ooca-
zia ss[ vvorbeasc[ llumii… nnoi aam ppreg[tit cceva pprin iinterme-
diul „„P[mântului UUnificat>, ccare vva ffi ccel mmai mmare eeveni-
ment dde nnetworking ddin iistoria oomeniri, ddac[ vva aavea lloc.
Se aa=teapt[ cca 22,5 mmiliarde dde ooameni ss[-ll vvizioneze îîn
acela=i ttimp –– ==i ttotul aa ffost ppreg[tit ccu eexactitate, ppentru
data dde 221 DDecembrie 22012. DDar, ccând aau îîncercat ss[
ajung[ lla CChichen IItza, VVaticanul aa iintervenit ==i ppur ==i ssim-
plu aa fforat gguvernul mmexican ss[ nnu lle ppermit[ aacest llucru.
În aacela=i ttimp, gguvernul mmexican aa aaprobat oo llege ccare
spunea cc[, ppe 221 DDecembrie 22012, mmaya=ilor lle eeste iin-
terzis[ oorice cceremonie, îîn ooricare ddintre ppropriile llor ttem-
ple, dde ooriunde dde ppe tteritoriul MMexicului.
H: GGlume=ti!?
D: NNu!
H: AAceast[ iinformaie ee ddisponibil[ ppe iinternet, cca ss[
arunc[m ==i nnoi oo pprivire? RRelat[ri ddespre aacest llucru ssau
ceva dde ggenul aacesta?
D: CCu ssiguran[ ppoi gg[si iinformaii ddespre aasta, ppe
undeva. CConsiliul mmaya= ddin IItza mmi-aa ttrimis oo ccopie ==i mmi-aa
spus: „„ia uuit[-tte lla aasta!> ++i aastfel, nnu lle vvor ppermite… eei ppl[-
nuiser[ ss[ ffac[ cceremonii îîn ffiecare ddintre ttemplele llor ==i
acum nnu-ii vvor ll[sa ss[ ffac[ cceremonii îîn nniciunul ddintre eele.
H: DDar dde cce aanume lle eeste ffric[, cce ss-aar pputea îîn-
tâmpla ddac[ mmaya=ii aar fface aaceste cceremonii?
228855
laxiei. EEi ssunt ffoarte cclari îîn pprivina aacestui llucru... EEu aam
vorbit ccu aamândoi cconsilierii mmaya=i pprincipali, ddin CConsiliul
maya= aal BB[trânilor ddin GGuatemala, ==i aanume DDon AAlejan-
dro CCirillo, ==i ddin CConsiliul mmaya= aal BB[trânilor ddin IItza ==i
Pedro PPablo CChuc PPech, ccare eeste aacum ppre=edintele îîn-
tregii nnaiuni mmaya=e. ++i eei aau nni=te iidei ffoarte ccategorice îîn
leg[tur[ ccu uunele ddintre aaceste llucruri ==i, îîn aacela=i ttimp,
unele ddintre aaceste llucrurile ppe ccare eei lle îîneleg nnu ssunt
clare, iiar aaceasta aar ffi uun ccu ttotul aalt mmod dde îînelegere aa
ceea cce sse îîntâmpl[, ppentru cc[, aatunci ccând aau vvenit CCon-
chistadorii, ccu 5500 dde aani îîn uurm[, sscopul llor eera ss[-ii ddis-
trug[ ppe mmaya=i –– ==i aau ==i ff[cut-oo. LLe-aau lluat bbibliotecile
imense, ccare cconineau iinformaii mmai iimportante ddecât
orice aavem aacum ==i aau ddistrus ttoate cc[rile; lle-aau ddistrus ppe
toate, îîn aafar[ dde ppatru ddintre eele. ÎÎns[ pprofeia mmaya=[
spune cc[ ttoate aaceste iinformaii sse vvor îîntoarce lla eei –– ==i
exact aasta sse îîntâmpl[.
De ffapt, aar ttrebui rrealizat uun ffilm ddespre aacest llucru,
pentru cc[ eeste aatât dde eextraordinar. TToat[ ccunoa=terea ssa-
cr[ ddin aaceste cc[ri lle eeste rreturnat[, cchiar îîn aacest mmo-
ment. SS-aa aajuns dde lla 44 cc[ri, lla 113. DDeci aacum eexist[ 113
c[ri ccare ssunt lla ddispoziia ppublicului –– ==i mmai eexist[ îînc[
aproximativ 11.000 dde cc[ri ccare ssunt îîn ccurs dde aapariie.
H: EEste ffoarte iinteresant… ddac[ rr[mânem lla aacela=i
subiect, aacest llucru aar iimplica ffaptul cc[ aacei cconchistadori,
care pprimiser[ oordine dde lla VVatican ss[ vvin[ aaici ==i ss[ ddis-
trug[… aasta iimplic[ ffaptul cc[ eei ==tiau cce ff[ceau… ccorect?
Ce vvreau eeu ss[ ==tiu eeste: cce ==tiau eei aatunci ==i cce ==tiu aacum?
D: EEi bbine, VVaticanul jjoac[ uun rrol iimens îîn ffinanele
întregii llumi ==i îîn ttot rrestul… eeste iincredibil cce sse îîntâmpl[
acolo… îîns[ nnu îîncerc ss[ vvorbesc dde rr[u VVaticanul, ddoar
228844

144. Trebuie ss[ îînelegei cc[ ==tiina mmaya=ilor ee ccu mmult
mai pprecis[, mmai eexact[ ddecât oorice aalt[ ==tiin[ ccare eexist[
în aacest mmoment ppe PP[mânt. CChiar ==i CCalendarul llor eeste
mai pprecis ddecât ppot ccrea ttoate ccomputerele nnoastre, ddin
întreaga llume. NNu sse ==tie ccum aau rreu=it ss[ ffac[ aacest cca-
lendar, îîns[ [[sta ee aadev[rul. CContinu[ ss[ ffie ccel mmai pprecis,
chiar ==i ddup[ cce ss-aau ff[cut ttoate aacele aajust[ri aale ttimpului,
în aanul 22000, ==i ttot nnu sse ppoate aajunge ss[ eexiste uun ccalen-
dar aatât dde eexact cca ccel aal mmaya=ilor.
Maya=ii aau lleg[turi ccu aalte nnivele dde eexisten[, nnivele
pe ccare nnoi nnu lle îînelegem ddeloc. NNoi nnici mm[car nnu ==tim
de uunde aau aap[rut, nnoi nnici mm[car nnu ==tim ccum aau aajuns
acolo uunde ssunt aast[zi. DDac[-ii îîntrebai ppe ooricare ddintre
maya=i, ssau ppe ccei ddin ttriburile HHopi ==i KKogi, ddin AArhuaco:
„de uunde aai vvenit?> – aace=tia vvor rr[spunde: „ultimul lloc dde
unde aam vvenit eeste AAtlantida>. TToi vvin dde aacolo. ++i mmi-aau
spus ppersonal aacest llucru. ++i eei vvorbesc ddespre AAtlantida
=i ddespre cce ss-aa îîntâmplat aacolo. ++i cce ss-aa îîntâmplat îîn
Atlantida –– cchiar ddac[ nnu eexist[ ccercet[ri ssau ddovezi ==tiin-
ifice cc[ aaceasta aa eexistat ccu aadev[rat, îîn aafar[ dde cceea cce
a sspus PPlaton –– ee ffoarte ggreu dde eexprimat…
H: EEu aascult, ee ffoarte iinteresant. AAm aatâtea îîntreb[ri
de ppus, îîns[ vvreau ss[-i llas aatât ttimp ccât aai nnevoie, cca ss[ nne
faci aaceast[ pprezentare –– ddeci, ss[ ccontinu[m…
D: ÎÎn AAtlantida, ss-aau îîntâmplat llucruri ccare nne mmai
afecteaz[ îînc[ ==i aast[zi… ==i ttocmai aam sscris oo nnou[ ccarte,
se nnume=te Ouroborosul MMaya=, ceea cce rreprezint[ ==ar-
pele ccare îî=i mmu=c[ ccoada, aadic[ ssfâr=itul uunui cciclu ccare
începe ddin nnou. EEi aau uun ssimbol/glif[ ppentru aacest llucru, ppe
care oo vvom ppune ppe ccopert[, ==i aau ccredine iincredibile
despre llumea nnoastr[, ppe ccare nnoi nnu lle aavem ddeloc. ++i, îîn
228877
D: EEi bbine, nnu eexista nnicio îîndoial[ cc[ VVaticanul sse aafl[
în sspatele aacestui llucru, aa=a cc[ nnu ==tim dde cce aanume îîi eeste
fric[ VVaticanului, îîns[ nnu-ii vvor ll[sa ss[ ffac[ cceremoniile.
H: FFoarte iinteresant! VVreau ss[ rrevin lla îîntrebarea ddes-
pre cce aanume vva ddeclan=a sschimb[rile… ddac[ vvorbim
despre sschimb[rile îîn ccon=tiina nnoastr[ ssau ddespre mmodul
în ccare nnoi ppercepem llumea, mmodul îîn ccare nne ggândim lla
lume ==i rrelaia nnoastr[ ccu aaceasta. VVorbim ddespre sschimb[ri
în AADN, sschim[b[ri bbio-cchimice aale ccreierului –– ssau ttotul sse
petrece lla nnivelul ssufletului, ddac[ vvrei ss[-ii zzici aa=a, ssau lla nni-
velul sspiritului? ++i ddac[ ee aa=a, cce aanume aar pputea ss[ ddeclan-
=eze aa=a cceva? AAvem vvreun rr[spuns îîn aaceast[ pprivin[?
D: EEi bbine, cceea cce sspun mmaya=ii eeste cc[ da, vvor ffi
schimb[ri îîn AADN, vvom ffi mmodificai ddin[untru sspre eexterior,
iar eei sspun cc[ aaceste sschimb[ri îîn AADN ssunt ddeclan=ate dde
alinierea ccu CCentrul GGalaxiei. ÎÎns[ îîntreaga îînelegere aa
ceea cce îînseamn[ aacest llucru ee mmult mmai mmult ddecât ppot
s[ sspun aaici. EEi vvorbesc îîntâi ddespre oo sschimbare ccare vva
avea lloc aaici, lla nnivelul 33D aal aacestui PP[mânt, ==i aapoi sspun
c[ nne mmut[m dde aaici, ccu oo ffrecven[ mmai ssus, lla nnivelul 44D
al PP[mântului. VVom ttrece eefectiv îîntr-uun aalt nnivel dde eexis-
ten[, dde ccare llumea nnu pprea eeste ccon=tient[. ++i dde aacolo,
corpurile nnoastre vvor îîncepe ss[ sse sschimbe ==i vvom ccre=te,
vom ddeveni mmult mmai mmari. FFemeile vvor aajunge ss[ aaib[ dde
la 33, lla 33,5 mmetri îîn[lime, iiar bb[rbaii vvor aajunge ss[ aaib[ dde
la 44, lla aaproape 55 mmetri îîn[lime, ccu nni=te ccreiere eenorme.
+i nne vvom ttransforma, eei sspun cc[ vva ddura aaproximativ ddoi
ani ppentru cca ttrupurile nnoastre ss[ ttreac[ eefectiv pprin aaceas-
t[ mmetamorfoz[. DDe aaceea, eei nnu vvorbesc nniciodat[ ddespre
aceste llucruri, ppentru cca llumea aar zzice ddoar –– „„Suntei nne-
buni! AAceste llucruri nnu ssunt pposibile!>
228866

145. D: DDa… îîn pprincipiu, cceea cce ss-aa îîntâmplat îîn AAtlan-
tida eeste cc[ aa aavut lloc oo ffolosire ggre=it[ aa eenergiei, ccu oo ==ti-
in[ ddespre ccare nnoi dde-aabia aacum aafl[m ==i, îîn ttimpul aaces-
tei ffolosiri ggre=ite, ss-aa pprodus oo rruptur[ ddimensional[ ppe
P[mânt, ccare aa pprovocat oo ccatastrof[ dde ddimensiuni ppe
care nnici mm[car nnu nni lle pputem iimagina îîn aacest mmoment…
iar uultimii ddou[ ssute dde aani aai AAtlantidei aau ffost cca iiadul ppe
P[mânt. OOamenii eerau pplini ccu ffiine ddin aalte nnivele dde eexis-
ten[, eerau pposedai, eerau ttoi bbolnavi ==i ppe mmoarte ==i aa ffost
ceva ggroaznic. EExistau aanumite ffiine uumane ccare eerau mmai
sus dde nnivelul nnostru, eerau uumane, ddar eevoluaser[ ddincolo
de nnivelul nnostru, ==i ppe ccare ooamenii îîi nnumesc MMae=tri ÎÎn[l-
ai. EEi eexist[ ccu aadev[rat ==i ssunt ccu aadev[rat aaici. EExist[ aap-
roximativ 88.000 dde aastfel dde ffiine. FF[r[ aajutorul llor, nn-aam ffi
reu=it nniciodat[, iiar eei nne-aau aajutat eefectiv ss[ rrezolv[m oo
gr[mad[ ddintre aacele pprobleme ==i aau îîncercat ss[ rregleze ssi-
tuaia îîn ccare nne aafl[m dde uun cceva mmai ppuin dde 113.000 dde aani.
Iar aacea pproblem[ ttocmai aa ffost rrezolvat[, îîn ssfâr=it, îîn 22008.
H: CCum?
D: NNu ==tim ccum, îîns[ ee cca uun ssecret ccare pplaneaz[
peste ttot îîn llume…
H: AA=a sse ppare…
D: CCeea cce ==tie ==tiina, îîns[ nnu-ii sspune ppublicului,
este cc[, ppentru cca oo ccon=tiin[ ss[ eexiste ppe PP[mânt –– oori-
care-aar ffi eea, ffie cc[ ee ffiin[ uuman[ ssau iinsect[ ssau cc[-
prioar[ –– aaceasta aare oo lleg[tur[ ggeometric[ ffoarte sspeci-
fic[ ccu ggeometria ssacr[. LLeg[tur[ ccare sse rreg[se=te îîn
câmpul eelectromagnetic, ccare eeste ggeometric pprin nnatura
lui, ==i ccare sse îîntinde dde-aa llungul îîntregii PPlanete. ++i ppentru
ca ddou[ iinsecte ssau ddou[ aanimale ddintr-oo aanumit[ sspecie
228899
acela=i ttimp, ==tiina llor eeste aatât dde pprecis[, aatât dde pper-
fect[ îîn aatât dde mmulte ffeluri, îîncât nnoi nnu-ii ccredem.
A=a ccum aam sspus, nnu ==tim dde uunde aau vvenit… eei sspun
c[ aau vvenit ddin sstele… îînainte dde AAtlantida, aau vvenit ddin
stele. EEi ==tiu ccu eexactitate dde uunde, ccum ==i ccând, iiar nnoi ppur
=i ssimplu nnu îînelegem. EEste aacela=i llucru cca ==i ccu ppopulaia
Hopi… cceea cce sspun aarheologii nno=tri eeste cc[ aace=tia aau
venit pprin sstrâmtoarea BBering, ddin RRusia, aau ccoborât pprin
Alaska, pprin CCanada ==i, îîn ffinal, aau mmers îîn ccele ppatru ccoluri
ale SStatelor UUnite aale AAmericii, îîn AArizona. ÎÎns[ aacest llucru
nu ee aadev[rat. BBunicul EEric, ccare eeste pp[str[torul iistoriei
acelui ttrib ==i uun pprieten dde-aal mmeu, mmi-aa sspus ttoat[ iistoria
lor. EEl sspune cc[ eei aau vvenit ddin GGuatemala. EEi sspun cc[ ==tiu
cu eexactitate dde uunde aau vvenit, ffiecare ppotec[ ppe ccare aau
ajuns aaici. AAu ffost pprimii îîn PPalanke dde cc[tre CConsiliul ddin
Itza ==i aau rr[mas aacolo ttimp dde 8800 dde aani, aapoi ss-aau mmutat
acolo uunde sse gg[sesc aast[zi. PPrin uurmare, iistoria nnoastr[
este ppur ==i ssimplu pplin[ dde eerori. ÎÎn cconsecin[, ee ggreu ss[
vorbesc ddespre oo iistorie ppe ccare nnu oo ccunoa=te nnimeni.
H: PPare ss[ ffie ppierdut[ ==i uuitat[, iiar cce vvreau ss[ tte îîn-
treb îîn lleg[tur[ ccu aacest llucru, eeste ffaptul cc[ aaveam oo jju-
m[tate dde cciclu aacum 112.000 dde aani, ppe lla 110.500 îî.Ch. ssau
pe-aacolo…, mmulte iindicii ppar ss[ aarate ffaptul cc[ aa ffost uun cca-
taclism ppe PPlanet[, lla aacel mmoment –– oo ccatastrof[ mmajor[.
Din ccâte ==tim, aaceasta aar pputea ffi pperioada îîn ccare, ddac[ aa
existat vvreodat[ oo aastfel dde iinsul[ ssau ccontinent, oora=, ar[
ca AAtlantida, ss-aa sscufundat ccu aadev[rat… aasta îînseamn[,
de aasemenea, cc[ aatunci ccând ssuntem îîn aaceste ppuncte dde
schimbare, aa=a ccum aai sspus îînainte, ppentru uun mmotiv ooare-
care, aacest llucru îînseamn[ dde aasemenea oo ppurificare ppla-
netar[, oo ccur[are aa sstratului dde lla ssuprafaa pplanetei? AAi
spune cc[ aacest llucru ee ccorect ssau…?
228888

146. dar nnu ==tim ddin ccauza aa cceea cce ss-aa îîntâmplat îîn AAtlantida.
Prin uurmare, eeu ddoar uurm[resc, iiar îîn aacest mmoment, nnoi
i-aam pprezentat llumii eexact iinformaiile dde ccare aare nnevoie,
informaii ppe ccare lle-aa uuitat. NNu-==i mmai aaminte=te ddecât bbu-
c[ele, iici ==i ccolo, ddin cceea cce ==tia. AA=a cc[ aacum, oodat[ cce
aceste iinformaii nni ss-aau rreîntors îîn AADN, nnu aar ttrebui ss[
avem pprobleme îîn aa fface ttrecerea cc[tre uurm[torul nnivel.
Îns[, ==tii, nnu ssuntem ssingurii –– aadic[ nnu ddoar mmaya=ii
=i ppopulaiile iindigene –– ccare ssunt ppreocupai dde aaceste
probleme. UUitai-vv[ lla cceea cce aa ff[cut ccei dde lla NNASA,
acum vvreun aan, ccând ppreziceau cc[ eexploziile ssolare ==i
câmpul mmagnetic sse gg[seau îîntr-oo aastfel dde ppoziie, îîncât
maximul ssolar aal cciclului ssolar 224, îîn ccare nne aaflam îîn aacest
moment ==i ccare nne vva llovi îîn pprim[vara llui 22013, vva dde-
clan=a oo ccatastrof[ ppe PP[mânt.
H: ÎÎn mmod ssigur. AAm ff[cut eemisiuni ppe aacest ssubiect,
am vvorbit ddespre aacest llucru ddestul dde mmult ttimp… aam uur-
m[rit aactivitatea SSoarelui ppe oo pperioad[ llung[ dde ttimp ==i, ccu
siguran[, ppare aa ffi îîn ccre=tere. AAu ttot eexistat sspeculaii ddes-
pre ffaptul cc[ nnu ss-aa ddeclan=at aatât dde rrepede ppe ccât ccre-
deau, ddar aa=a ccum ==tim, DDrunvalo, aatunci ccând vvine vvorba
despre SSoare ==i ddespre eerupii, llucrurile sse ppot îîntâmpla eex-
trem dde rrapid. ++i iiar[=i, ddintr-uun ppunct dde vvedere iistoric, ddin
înregistr[rile iistoriei, îîntorcându-nne aaproximativ lla 110.500
î.Ch., ppar ss[ eexiste ddovezi cc[, oorice ss-aar ffi îîntâmplat aatunci,
a iimplicat dde ffapt ==i SSoarele. DDeci…
D: SSoarele eeste îîntotdeauna ccheia ooric[rui llucru.
Toat[ vviaa dde ppe PP[mânt aa vvenit dde lla SSoare. OOrice oom dde
=tiin[ dde ppe PP[mânt vv[ vva sspune aacest llucru. AA vvenit dde lla
lumin[ ==i dde lla rradiaiile SSoarelui –– ==i dde aacolo aam vvenit ==i nnoi.
229911
s[ eexiste eefectiv ==i ss[ sse pplimbe ppe ssuprafaa PP[mântului,
mai îîntâi ttrebuie ss[ eexiste aaceast[ rreea eelectromagnetic[
în jjurul PPlanetei. AAbia aapoi ppot ss[ pprind[ ==i eele vviaa ==i ss[
existe –– ==i pputei cchiar ss[ vvedei, pprin fforma ccorpului llor, cc[
au vvenit ddin aacea rreea sspecific[. AAu eexistat 330 dde mmilioane
de aastfel dde rreele îîn jjurul PP[mântului. ÎÎn aanul 11900, eexistau
30 mmilioane dde sspecii. AAcestea ss-aau rredus aast[zi lla 114 mmili-
oane –– mmai mmult dde jjum[tate ddin sspeciile dde ppe aaceast[
planet[ aau mmurit îîntr-oo sstare ccronic[.
H: AAcest llucru fface pparte ddin cciclul nnatural dde ddeclin
al vvieii ssau aare lleg[tur[ ccu iintervenia ooamenilor?
D: EEi bbine, eexist[ mmulte ddezbateri ppe aacest ssubiect,
îns[ eeu ccred cc[, îîn pprincipal, iintervenia ooamenilor eeste ccea
care aa ddus lla ddispariia aacestor sspecii. DDe ffapt, ddac[ vvom
continua ss[ mmergem ppe aacest ddrum, OONU aa ddeclarat cc[
îns[=i ffiinele uumane ssunt îîn ppericol. AAcest llucru nn-oo ss[ sse
opreasc[ ddac[ nnu ffacem nni=te sschimb[ri rradicale.
H: AAi aauzit cceva ddespre vvreun ffel dde mmanipulare gge-
netic[ aa rrasei uumane –– aadic[, pputem ss[ nne îîntoarcem lla
perioada AAtlantidei, ssau ppe uundeva ppe-aacolo, lla uun
moment îîn ccare aam ffost îîns[mânai… aai vvreo iinformaie ppe
acest ssubiect?
D: OOK, eeu vvin ddin ccon=tiina MMelchizedek –– dde ffapt,
am ffost ttrimis aaici. NNoi ssuntem pprima ccon=tiin[ ccare aa aap[-
rut ddin CCreaie ==i rrolul nnostru eeste ss[ uurm[rim ttotul, ss[ ffim
martori. PPrivim, îînregistr[m ==i ooferim aajutor pplanetelor, sso-
rilor ==i ggalaxiilor ccare aau oo pproblem[ ddimensional[. EExact
asta eeste pproblema ccu pplaneta nnoastr[ aacum –– aavem oo ppro-
blem[ ddimensional[, nnu ==tim ccum ss[ ttrecem ddin DDimen-
siunea aa 33-aa îîntr-aa 44-aa, ddar aar ffi ttrebuit ss[ ==tim ppân[ aacum,
229900

147. tematice ddin eele, ppentru aa îîncerca ss[ îîneleag[ cce aanume
vor ss[ nne sspun[, ccei ccare lle ffac. EEste aabsolut eevident cc[ îîn-
cearc[ ss[ nne sspun[ cceva. ++i nnimeni nnu aa rreu=it ss[ lle ddes-
cifreze ppân[ dde ccurând, ddar rru=ii aau rreu=it. AAu sspart ccodul
=i eei ppot aacum ss[ cciteasc[ aaceste ccercuri îîn llanuri, îîn
acela=i ffel îîn ccare nnoi ccitim oo ccarte.
H: PPoi ss[ nne ddai ccâteva eexemple. AAdic[, uun eexemplu
pe ccare îîl ==tiu eeu eeste, aacum ccâiva aani, aacolo uunde eerau
modele îîn llanurile ccare sst[teau îîn ppicioare ==i îîn llanurile ccare
erau cculcate lla pp[mânt –– îîn pprincipal, aacest llucru aa ffost iin-
terpretat cca 11 ==i 00, aapoi aau ttradus aacest llucru îîn ccodul AASCII
=i aau iintrodus îîn ccomputer ==i cchiar eera oo ffraz[ ccoerent[
despre ppurt[torii uunor ddaruri ffalse, ssau cceva dde ggenul aaces-
ta. NNu-mmi mmai aamintesc îîntreaga ppoveste, ddar ee ddestul dde
interesant[. SSe gg[se=te ppe iinternet.
D: TToate sse ddescompun îîn ccuvinte. NNivelele ddimen-
sionale ssunt sseparate pprin ffrecvene, îîn eexact aacela=i ffel îîn
care mmuzica eeste îîmp[rit[ îîn ffrecvene. AAstfel, aatunci ccând
trecei ddintr-oo DDimensiune îîntr-aalta, pputei ss[ vv[ uuitai, ppur ==i
simplu, lla sscala ccromatic[ ==i ss[ vvedei ccu eexactitate mmodul
în ccare ddimensiunile ssunt sseparate uuna dde aalta. TTot cceea cce
trebuie ss[ ffacem eeste ss[ îînv[[m ss[ sschimb[m ccanalul, cca
atunci ccând sschimb[m ccanalul lla TTV ==i ttrecem lla oo llungime
de uund[ ddiferit[, iiar ccon=tiina nnoastr[ ttrebuie aacordat[ lla oo
lungime dde uund[ ddiferit[ ==i BBoom! –– nne aafl[m aacolo!
H: OOK, aasta ee ffoarte iinteresant –– lla aacel mmoment vvom
fi îînc[ pparte ddin ccelelalte ttrei ddimensiuni –– îîns[… aacest
lucru nne vva pproteja dde ccataclismele iinevitabile ccare sse vvor
abate aasupra PP[mântului?
229933
H: DDeci, aaceasta aar pputea ffi uuna ddintre fforele ddeter-
minante ppentru cceea cce uunii ooameni nnumesc mmutaii, ccare
este uun ccuvânt ddestul dde ddrastic, ddar cca ss[ ssune mmai bbine,
putem sspune sschimb[ri…
D: VVom ssuferi mmutaii, nne vvom sschimba ddestul dde rradi-
cal, ddac[ ttoi aace=ti ooameni aau ddreptate îîn cceea cce sspun…
îns[, ==tii cc[ MMarea BBritanie aa ff[cut dde aasemenea oo ccerce-
tare ddespre ttot cceea cce aa sspus ==i ff[cut NNASA, lle-aa ccercetat
toate îînregistr[rile ==i rrapoartele ==i aau aajuns lla aaceea=i ccon-
cluzie: pprobabil cc[ aaceste llucruri sse vvor îîntâmpla. NNASA
spune cc[, îîntre 11 ==i 99 lluni, llumea vva ffi „„deconectat[>. DDe-
conectat[, aadic[ ff[r[ aap[, ff[r[ mmâncare, ff[r[ bbenzin[, ff[r[
bani, ff[r[ nnimic. ++i ddac[ ss-aar îîntâmpla aacest llucru, iimagi-
nai-vv[ nnum[rul dde vviei ccare ss-aar ppierde… uunele ddintre cci-
frele ppeste ccare mm-aam uuitat aarat[ 3300 mmilioane dde ooameni
mori îîn pprimele 990 dde zzile.
H: EEi bbine, aam ff[cut ssimul[ri ddespre cce aanume ss-aar
întâmpla, ddac[ ss-aar oopri eelectricitatea –– dde lla ssistemele dde
r[cire, ppân[ lla rreactoarele nnucleare.
D: ++tiu. SSunt pprobleme rreale, ccare ssunt aasociate ccu
toate aastea. DDar aai ccitit cce aau sspus rru=ii?
H: NNu. DDespre aacest llucru îîn mmod sspecific, ssau…
D: EEi bbine, rru=ii aau ddus ttotul ppe oo ttreapt[ mmai ssus. EE=ti
familiarizat, ssunt ssigur, ccu ccercurile ddin llanuri, ccare aapar
peste ttot îîn llume.
H: DDa, ddesigur.
D: AAcele ccercuri îîn llanuri ssunt eextraordinare ==i nnimeni
nu ==tie ccu ccertitudine ccine lle fface, ddar aau ffost ggrup[ri ppeste
tot îîn llume ccare aau îîncercat ss[ ddescifreze iinformaiile mma-
229922

148. H: AAsta îînseamn[ cc[, ddac[ ==i ccând aacest llucru sse vva
întâmpla, vva ffi cca ==i ccând vva eexista oo rruptur[ îîn ccare ooamenii
vor ddisp[rea, ppentru aa mmerge îîn 44D, ssau ccum sse vva îîntâmpla?
D: DDa, cchiar aasta sse vva îîntâmpla. DDe ffapt eexista ttrei
modalit[i îîn ccare eeste pposibil ss[ sse îîntâmple llucrurile.
Una eeste aaceea ppe ccare nne-aa ooferit-oo IIisus, ==i aanume,
Învierea, aadic[ ss[ mmori ==i, iimediat ddup[ cce mmori, ss[ îîi rre-
creezi ttrupul ==i-ll aaduci ccu ttine. PPotrivit sspuselor ttuturor ooa-
menilor ppe ccare-ii ccunosc, ttrebuie ss[ nne aaducem ccorpul ccu
noi îîn 44D. DDac[ nnu ffacem aasta, vvom dda dde nnecaz. NNu cchiar
de uun nnecaz rreal, îîns[ llucrurile nnu vvor ffunciona. DDeci, aasta
este cceea cce aa ff[cut IIisus, iimediat ddup[ cce aa mmurit: ==i-aa rre-
construit ccorpul, ll-aa lluat ccu eel ==i aa mmers mmai ddeparte dde aacolo.
Apoi, mmai eexist[ oo ccale, ccare aa lluat nna=tere îîn ccadrul
Kundalini YYoga ==i KKrya YYoga ==i ddespre ccare ss-aa sscris îîn
Vede –– ==i aanume ccum pputei ss[ vv[ rreconectai iinima lla ccre-
ier pprin vvârful llimbii ==i ccerul ggurii ==i pprin ddeschiderea ccelui
de-aal 33-llea oochi, ccare ccreeaz[ aaceste oopt rraze dde LLumin[
care vv[ iies ddin ccap, ppe ccare lle pputei cchiar ffotografia, ==i
care fformeaz[ uun hhalou, ddespre ccare aavem aacum ddovezi
=tiinifice. ÎÎn aacea sstare aa ccon=tiinei, îîn aacel ppunct, ttr[ii îîn
inim[ ==i nnu îîn ccreier. EEgoul vvostru sse vva ddizolva. EEste oo ffor-
m[ ffoarte sstr[veche dde ffiin[ uuman[. AA=a eeram îînainte dde
cele ppetrecute îîn AAtlantida.
Eu aam fformat oo ==coal[ îîn aacest ssens ==i ttot aa=a aau ff[-
cut ==i mmuli aali ooameni, nnu ssunt eeu ssingurul, iiar îîn aaceast[
=coal[ pputei îînv[a, îîn 44-55 zzile, ttot cceea cce ttrebuie. ++i aasta
schimb[ ttotul, ppentru cc[, pprin ssimplul ffapt cc[ aavei aaceste
informaii, nnu vvei mmai ffi ccu aaspect uuman, ppentru cc[ îîn aacel
moment îînelegei iinfrastructura UUniversului îînsu=i, ccare
este ccomplet ddiferit[ dde cceea cce ccred ==tiina ==i ooamenii
229955
D: ÎÎn aa 44-aa DDimensiune, ttoate aastea nnu vvor aavea lloc.
Acolo, ttotul eeste îîn eechilibru ==i îîntr-oo ppace pperfect[. NNu
exist[ pprobleme. AAcestea vvor aavea lloc nnumai îîn aa 33-aa DDi-
mensiune aa PP[mântului. ++i aastfel, mmaya=ii sspun, lla ffel ccum
spun ==i MMae=trii ÎÎn[lai, cc[ ttotul eeste ppreg[tit ppentru ooa-
menii dde ppe PP[mânt –– ppreg[tit ccomplet, ppentru cca eei ss[
fac[ aaceast[ sschimbare. ++i ttot cceea cce aavem dde sschimbat
se gg[se=te îîn[untrul nnostru. ++i nnoi ==tim ccu eexactitate ccare
este aacea sschimbare. EEste ppuin ccomplicat, îîns[ nnu ee aatât
de ggreu ==i ee nnevoie dde ppuin[ îînelegere. VVom pputea fface
aceast[ ttranziie, iiar aatunci ccând oo vvom fface, ttotul vva ffi
bine, ppotrivit ccercurilor ddin llanuri, ppentru cc[ ttotul eeste ppre-
g[tit dde ppartea ccealalt[.
H: AAm mmai vvorbit ==i ccu aalte ppersoane ddespre aasta… lla
un aanumit mmoment, vva eexista ssituaia îîn ccare ooamenii vvor
merge uunul llâng[ aaltul îîn pplanul ffizic, îîns[, ddeoarece ccon=-
tiinele llor vvor ffi îîn llocuri aatât dde ddiferite, vva ffi aaproape cca ==i
cum nnu sse vvor vvedea uunul ppe aaltul ==i cceea cce-ll vva aafecta ppe
unul, nnu-ll vva aafecta ppe ccel[lalt. EEste vvorba ddespre aacela=i
principiu aaici –– ==i aanume aaceia ccare vvor rr[mâne bblocai îîn 33D.
D: AA ttreia DDimensiune eeste aalc[tuit[, aaproape îîn îîntre-
gime, nnumai ddin mmaterie ==i ffoarte ppuin[ eenergie. AA 44-aa DDi-
mensiune eeste aaproape nnumai eenergie ppur[ ==i ffoarte ppu-
in[ mmaterie. AA=a cc[, aatunci ccând tte uuii lla ccorpul uuman,
acesta eeste ddens ==i nnu ee pprea mmult[ eenergie aacolo, cci mmult[
mas[. AAtunci ccând vvom fface ttranziia ddincolo, ccorpurile
noastre vvor ffi nnumai eenergie, îîns[ vvor aavea îînc[ mmasa aaso-
ciat[ ccu eele. AAtomii vvor pprezenta ddiferene eenorme aacolo.
A=a cc[, ddac[ aavei uun ccorp ccuadridimensional, ppe PP[mân-
tul ttridimensional, nnu-ll vvei pputea vvedea, cci vv[ vvei uuita ddirect
prin eel. ÎÎns[ îîn llumea llor, aar[tam nnormal.
229944

149. transform[m îîn mmod cconstant. IIar aacum, nne aafl[m îîntr-uunul
dintre aacele mmoment dde ttransform[ri mmajore. MMaya=ii nnu
calculeaz[ îîn pprincipal pprin pprecesiune, cchiar ddac[ ttibetanii
=i hhindu=ii oo ffac, cci eei ccalculeaz[ pprin NNum[r[toarea MMaya-
=[ LLung[, ccare eeste uun cciclu llung dde aaproximativ 55.125 dde
ani. ÎÎns[, ddac[ mmultiplicai dde 55 oori aacest nnum[r, aajungei lla
25.625 dde aani, nnum[r ccare aare eexact aaceea=i ddurat[ cca ==i
precesiunea eechinociilor. AAstfel, aatunci ccând îîncepea ppre-
cesiunea, ccu 225.625 dde aani îîn uurm[, îîn eexact aacela=i mmo-
ment îîncepea ==i NNum[r[toarea MMaya=[ LLung[. ++i aacest llu-
cru aavea lloc oo ddat[, dde ddou[ oori, dde ttrei oori, dde ppatru oori,
f[r[ aa eexista îîn nniciun ffel dde lleg[tur[ ccu pprecesiunea. ÎÎns[,
de aaceast[ ddat[, sse îîntoarce îînapoi ==i, eexact îîn aacela=i mmo-
ment, lla ssecund[, sse aaliniaz[ pperfect ccu aacele ddou[ llucruri.
Pentru pprima ooar[ îîn 225.625 dde aani, aavem oo cconexiune
direct[ ccu CCentrul GGalaxiei.
H: VVreau ss[ vvorbim ppuin ddespre cce aanume vva ffi uutil,
pe pparcursul aacestui pproces. AAi ff[cut rreferire lla aaceste
lucruri ==i îînainte, lla cceea cce ppot ooamenii ss[ ffac[ ==i, dde aase-
menea, lla ccomparaia ccu ssituaia oopus[ aacesteia –– aadic[
cea îîn ccare ooamenii ccontinu[ cca dde oobicei… AAm vvorbit ccu
o ppersoan[ dde lla IInstitutul HHeartMath ((=i ttu aai vvorbit ddespre
ei, aalt[dat[) ==i eea aa sspus cc[ mmunca ffizic[, ppur[, nnu mmai
funcioneaz[. PPentru aa pproduce rrezultate, ttrebuie ss[ aavem
con=tiin[, iintenie ==i vvoin[. CCel ppuin îîn aacest mmoment,
mie mmi sse ppare cc[, îîn pperioada pprin ccare ttrecem aacum,
dac[ vvom ccontinua ss[ ttr[im cca dde oobicei, vva eexista oo rrezis-
ten[ ddestul dde mmare ==i llucrurile nnu vvor mmerge aatât dde llin cca
pân[ aacum. ++tii ddespre cce vvorbesc, ==i ddac[ dda, ooare aacest
lucru fface pparte ddin aacel cciclu dde rrezisten[?
229977
obi=nuii. ÎÎn cceea cce pprive=te oo ccon=tiin[ mmai îînalt[, ssun-
tem ccomplet ppierdui. NNu ssuntem nnici mm[car ppe-aaproape.
H: AAnimalele, pplantele, aalte fforme dde ccon=tiin[ vvor ffi
=i eele aafectate dde aaceste llucruri ==i vvor ttrece pprin sschimb[ri
similare ssau nnu?
D: EEle ==tiu ccum ss[ ffac[ aasta îîn mmod nnatural, aa=a cc[
nu aau oo pproblem[. DDe ffapt, nnici ccopiii uumani ccare îînc[ nnu
au aajuns lla pperioada ppubert[ii, nnici eei nnu vvor aavea oo pprob-
lem[ îîn aacest ssens. EEi ==tiu, ccu ccertitudine, cce ss[ ffac[. SSin-
gurele ppersoane ccu ccare vvom aavea oo pproblem[, dde ppe îîn-
treaga ssuprafa[ aa PPlanetei, ssunt ffiinele uumane aadulte.
Ace=tia ==i-aau ppierdut mmemoria, nnu-==i mmai aamintesc ccum ss[
fac[ ttranziia, dde=i aacesta ee uun llucru nnatural, ppe ccare aar ttrebui
s[ ==tim ccum ss[-ll ffacem –– îîns[ nnu ==tim. DDar ttotul vva ffi bbine.
H: AAi mmenionat uunele ddintre cciclurile vvedice îînainte
de cciclul YYuga ==i aai vvorbit ddespre cciclul pprecesional… aavem
persoane pprecum aastrologul vvedic, SSwami SSri YYukteswar
Gyuri, ccred, ddac[ ii-aam ppronunat nnumele ccorect. EEl aa ff[cut
leg[tura îîntre cciclul pprecesional ==i EEra VV[rs[torului, ffaptul
c[ iintr[m îîntr-oo nnou[ eer[ ==i uunii ooameni aau pplasat aasta
peste ssute dde aani dde-aacum îîncolo, îîns[ aasta eeste cce sse îîn-
tâmpl[, ttrecem pprin aaceste ccicluri cconectate?
D: LLa 221 DDecembrie 22012, iintr[m îîn EEra VV[rs[toru-
lui… sse ppoate vvedea aacest llucru cchiar îîn cciclu, ddac[ tte uuii
cu aatenie. MMie, ccel ppuin, mmi-ee cclar.
H: DDa.
D: ++i dde aaceea iintr[m îîntr-oo nnou[ YYuga ==i, ff[când
acest llucru, nnatura aa cceea cce ssuntem nnoi sse sschimb[, ttotul
se sschimb[ îîn[untrul nnostru, nnu ssuntem cca oo ppiatr[ ccare
este ffix[ ==i ppur ==i ssimplu sst[ aacolo ppentru ttotdeauna, cci nne
229966

150. versului. CChiar ==i ccuvântul mmaya îînseamn[ iiluzie, îîn llimba-
jul llor… aasta ee oo iiluzie îîn ccare ssuntem bblocai ssau eeste ddoar
o eexperien[ ppe ccare oo aavem îîn sscopuri ddiferite, aacelea dde
a eevolua ==i aa=a mmai ddeparte.
D: EEi bbine, îîn aacest mmoment ssuntem ccam bblocai îîn
ea, ddar ssuntem ppe ccale ss[ nne eeliber[m. CCând IIisus aa sspus
„Adev[rul vv[ vva eelibera!>, asta eeste oo aafirmaie mmodest[,
pentru cc[, îîn mmomentul îîn ccare vvom îînelege ccu aadev[rat
c[ llumea eexterioar[, pprecum ==i ccorpul nnostru, rreprezint[
propria nnoastr[ ccon=tiin[ ==i cc[ nnoi oo ccre[m ccu ffiecare rres-
piraie, ttoate nnevoile ppe ccare lle aavem aaici, îîn aaceast[ llume
3D - mmâncare, bbani, eenergie - vvor ddeveni rredundante. NNu
ne vvor mmai ttrebui. NNu aavem nnevoie dde mmâncare ==i nnici dde
ap[. DDeja eexist[ ooameni ppe PP[mânt, îîn aacest mmoment, ccare
nu mm[nânc[ mmâncare ==i nnu bbeau aap[. ÎÎn aanii ‘‘80, îîn CChina
s-aau gg[sit ppeste 55.000 dde ccopii ccare nnici îîn zziua dde aazi nnu
beau ==i nnu mm[nânc[, ppentru cc[ eexist[ aalte cc[i pprin ccare ppoi
obine hhrana nnecesar[. PPoi ss-oo iiei ddirect ddin cchi, ddin pprana.
Prin iintermediul ggeometriei, pputei vvedea eexact ccum ffunc-
ioneaz[ aacest llucru, ccare nnici mm[car nnu eeste uun mmister.
H: AAi vvorbit ddespre uun mmodel ggeometric ccare llucreaz[
împreun[ ccu ooricare aar ffi fforele vvitale ccare aacioneaz[
acum ppe pplanet[. EExista vvreo ddovad[ cc[ sse ccreeaz[ nnoi
modele aacum, îîn aacest sstadiu?
D: NNu ccred. CCred cc[ vviaa aa eepuizat aaproape ttoate ppo-
sibilit[ile. CCând vvine vvorba dde ggeometrie, ccred cc-oo ==tim ddeja.
H: OOK. DDrunvalo, aai vvorbit ddespre FFloarea VVieii, aacel
model sspecial ==i ddespre ccum aacesta aare lleg[tur[ ccu aanumite
lucruri –– ddar vvom vvorbi ddespre aasta ddup[ ppauz[. ÎÎntre ttimp, dde
229999
D: EExist[ ccâte oo ooglind[ dde ffiecare pparte aa llui 21 DDe-
cembrie 22012, iar nnoi vvom ffi îîn[untrul aacelei fferestre, aatun-
ci ccând vva aavea lloc sschimbarea. NNe sschimb[m aacum, ssun-
tem îîn mmijlocul ttransform[rii, cchiar aacum. ÎÎns[ vvom aajunge
în aacel ppunct îîn ccare sse îîntâmpl[ cceva ffoarte rrapid, ccare
dureaz[ 330 dde oore ==i îîn ccare vva aavea lloc oo ttransformare
imens[, îîn nnoi ttoi. EEste lla ffel dde mmare cca cceea cce sse îîntâm-
pl[ ccu uun ffluture ccare ttrece dde lla oo fform[ dde vvia[ lla aalta.
Ca ss[ ttrec ddirect lla mmiezul pproblemei, mmaya=ii ==i HHopi
spun cc[ pproblema rrezid[ îîn ffaptul cc[ nnoi ccredem cc[ aaceas-
t[ llume eeste rreal[ ==i ccredem cc[ eeste ssolid[ ==i ffix[. NNoi nnu
=tim ssursa ddin ccare aa iie=it llumea ==i ttoat[ eexistena. AA=a vv[d
ei pproblema nnoastr[. NNoi ccredem cc[ ddac[ nnoi mmurim, llu-
mea aaceasta ccontinu[ ss[ eexiste ==i ffaptul cc[ oo ppersoan[
moare nnu aare nniciun eefect aasupra nniciunui llucru. DDin ppunc-
tul llor dde vvedere ==i aal ccon=tiinei MMelchizedek, aacest llucru
e ttotalmente ffals. DDiferit, lla 1180 dde ggrade. DDac[ aace=ti ttipi
au ddreptate, llumea eexterioar[ nnu ee ddeloc cceea cce ccredem
noi cc[ eeste. AAceasta eeste aalc[tuit[ nnumai ddin ccon=tiin[ –– ==i
nimic aaltceva. DDe ffapt, eea nnu sse aafl[ aacolo. SSe aafl[ nnumai
în[untrul ffiinei nnoastre. EEi ppot ss[ vv[ ddemonstreze aacest llu-
cru, ppot eefectiv ss[-==i sschimbe fforma cchiar îîn ffaa vvoastr[.
Putei ss[ ttrecei dde lla oo ffiin[ uuman[ lla uun ttigru ssau lla oorice
alt[ fform[ dde vvia[, ppentru cc[ ttrupul vvostru nnu eeste ddecât oo
imagine îîn ccon=tiin[. DDac[ sschimbai ccon=tiina, vv[ sschim-
bai ==i ccorpul. ++i aacest llucru eeste vvalabil ppentru oorice llucru
din ccadrul eexistenei. NNoi nnu ccunoa=tem aasta, nnu ccunoa=-
tem ppremisa ccea mmai dde bbaz[ aa rrealit[ii. DDe aaceea nnu ppu-
tem ine ppasul ccu cceea cce sse îîntâmpl[, ppentru cc[ ttoat[
=tiina sse bbazeaz[ ppe nni=te ppremise iincorecte.
H: ÎÎns[ eexist[ nni=te ppersoane ddin aafar[, iinteresate îîn
domeniul ==tiinific, ccare aau sstudiat nnatura hholografic[ aa UUni-
229988

151. Partea aa ddoua
Bine aai rrevenit lla ppartea aa ddoua! EEchipa nnoastr[ sse
afl[ aaici, îîmpreun[ ccu DDrunvalo MMelchizedek, ccare nne vvor-
be=te ddespre nnoua ssa ccarte –– Ouroborusul mmaya= – ccare
va ffi ddisponibil[ îîn ccurând. SSite-uul ss[u eeste wwww.drun-
valo.net. IIntrai ==i uuitai-vv[ lla ssubiectele ccare vv[ iintereseaz[.
H: AAcum, vvom vvorbi mmai mmult ddespre aa ttreia ==i aa ppatra
Dimensiune: cce ppresupune, ccare ssunt sspecificit[ile ssale ––
dar, îînainte dde aasta, ssunt ccurios îîn cceea cce pprive=te nnumele
t[u. AAm ccitit ddespre eel: MMelchizedek. EExist[ uun OOrdin MMel-
chizedek? CC[utând ppe WWikipedia, vvei gg[si cc[ sse ttraduce
ca: împ[ratul mmeu eeste ddreptatea - mmy kking ((is) rrighteous
(ness). ÎÎnainte dde aa cc[uta, aam aauzit cc[ aacest nnume i-aa ffost
dat. VVorbe=te-nne ppuin ddespre aasta.
D: OOK. DDe ccând aam aajuns aaici, nnu aam îîncercat ss[ aas-
cund aasta. AAm aajuns aaici îîn 11840. AAm vvenit ddintr-uun lloc
foarte ddiferit. AAcolo dde uunde vvin eeu nnu eexist[ sstele, pplanete
sau oorice aaltceva. MMi ss-aa ccerut ss[ vvin aaici ==i ss[ ffiu aaici,
acum, îîmpreun[ ccu aali ppatru ooameni ddin aacela=i lloc.
H: DDar pp[rinii tt[i ssunt ooameni, nnu-ii aa=a?
D: DDa, ccei ddin uultima mmea vvia[. MM-aam nn[scut îîn 11850,
în TTaos PPueblo, îîn NNew MMexico. MM-aau aadus aacolo uunde
mi-aam rreamintit ttot cce ff[cusem îîn aacel lloc. AAm mmurit îîn
1890. MM-aam îîntors ==i aam sstat ccu MMae=trii ÎÎn[lai, ppân[ îîn
1972. CCorpul mmeu ss-aa nn[scut îîn 11941, ddar aam iintrat îîn aacest
330011330000
ce nnu vvorbe=ti ppuin ddespre cc[rile ttale ==i ddespre ccontactele
tale, aastfel îîncât ooamenii ss[ ==tie uunde ss[ tte gg[seasc[?
D: CCartea sse nnume=te Ouroborousul MMaya= =i îînc[
nu aa ffost ttip[rit[. DDe-aabia aa pprimit aavizul eeditorului, aacum
trei zzile, ==i îîntâi oo vvor ppune ppe AAmazon ==i IItunes, ccred, ppen-
tru cc[ eeste mmai rrapid aa=a, aavând lleg[tur[ ccu 221 DDecembrie
2012. DDac[ eeste ccineva iinteresat ss[ îînvee ccum ss[ ttreac[
din 33D îîn 44D ==i ccum ss[ ffac[ aacest llucru, pputei ss[ aaccesai
www.drunvalo.net ==i aacolo gg[sii ++coala RReamintirii, îîn iinte-
riorul cc[reia aam ccreat uun ccurs nnumit Trezirea IInimii IIlumi-
nate. Acolo sse aafla iinstruciunile ddespre ttot cceea cce aavei
nevoie ss[ ==tii îîn aacest mmoment. AAm fformat ppeste 1100 dde
profesori, ddin 660 dde [ri dde ppe îîntreg gglobul, aa=a cc[ pputei
intra ppe aacest ssite ==i gg[si aacolo pprofesorii ddin ara vvoastr[ ==i
ei vv[ ppot dda aaceste iinformaii. DDe aasemenea, ppe aacest ssite
vei gg[si ==i llocaiile uunde mm[ vvoi aafla îîn jjurul llumii. ÎÎns[, îîn
urm[torul aan, nnu pplec nnic[ieri îîn aafara SSedonei.
H: wwww.drunvalo.net. CCartea mmai vveche sse nnume=te
+arpele dde LLumin[ =i, îîn ccontinuare, vvom vvorbi mmai mmulte
despre nnoua tta ccarte, Oroborousul MMaya=, îns[, îîn uurm[to-
rul ssegment, vvom vvorbi mmai mmulte ddespre ccum ss[ ttrecem ddin
3D îîn 44D, aa=a cc[ rr[mânei aal[turi dde nnoi, vvom rreveni iimediat.

152. D: AAvem oo pproblem[ îîntre aa ttreia ==i aa ppatra DDimensiu-
ne. NNu ==tim ccum ss[ aajungem îîn aa ppatra DDimensiune, aa=a cc[
am ttrimis ooameni aaici, ccare ss[ sse aasigure cc[ ffacem aaceas-
t[ ttranziie. DDac[ nnu oo ffacem, aavem oo pproblem[, iiar oome-
nirea vva ttrebui ss[ oo iia, ddin nnou, dde lla îînceput.
H: DDeci, iideea ee ss[ ccontinu[m pprocesul dde ÎÎn[lare,
ca ss[ nne rridic[m îîn aalte ddimensiuni. CCare eeste sscopul?
D: CCa MMelchizedek, nnoi nnu îîndrum[m ooamenii ss[ ffac[
ceva. NNoi lle ooferim iinformaii, aatunci ccând aau nnevoie. NNu îîn-
cerc[m ss[ vv[ sspunem cce ttrebuie ss[ ffacei ssau cce nnu ttre-
buie ss[ ffacei, uunde ss[ mmergei. NNu ee ttreaba nnoastr[. DDe
fapt, eeste iilegal. FFiecare rras[ ddin CCreaie sse dduce aacolo uunde
dore=te. AA= pputea sspune cc[ aacesta eeste AADN-uul ccosmic.
H: DDar nnoi ssuntem îîntr-uun ffel fforai dde ssituaie ss[ mmer-
gem îîn ccea dde-aa ppatra DDimensiune, nnu-ii aa=a?
D: ÎÎn aacest mmoment, ttrebuie ss[ pp[r[sim llocul aacesta.
Dac[ nnu oo ffacem, aavem pprobleme. PProbleme ffoarte sseri-
oase. TTot cceea cce ttrebuie ss[ ffacem eeste aaceast[ ttranziie
în DDimensiunea aa ppatra aa PP[mântului. NNu nne dducem nnic[-
ieri îîn aalt[ pparte. AApoi, ttotul ee bbine. SSuntem ppe ddrumul ccel
bun, llucrurile ssunt mmult mmai uu=oare, iiar eeu ppot ss[ pplec AAcas[.
H: EEste ffoarte iinteresant. EEste vvreo ggre=eal[ dde ppro-
iectare ssau cciclul aacesta ccatastrofic pprin ccare ttrecem sse
petrece pperiodic ==i ttrebuie ss[ ttrecem dde eel? EE uun sstimulent
pentru nnoi ss[ nne ÎÎn[l[m, ss[ nne sstr[duim mmai mmult, ss[ mmer-
gem mmai ddeparte ssau...
D: ÎÎn mmod nnormal, aam îînelege ccomplet cceea cce sse
petrece aacum. AAm ==ti eexact cce ss[ ffacem ==i nnu aar ffi nnicio
problem[. MMai ssunt ==i aalte pprobleme, dde ccare nnu ssuntem
deloc ccon=tieni. SSunt pprobleme sserioase, ccare nnu ssunt dde
330033
corp îîn 11972, ppe 110 aaprilie. ++tiam eexact, lla ssecund[, ccând
va mmuri aacea ppersoan[. AAm pprimit ppermisiunea, pprin ttoate
canalele, ==i nnu ee vvorba dde pposedare. CCând aa mmurit, ii-aam
preluat ccorpul, aam rremediat cce eera îîn nneregul[ ccu eel ==i dde
atunci, aam mmers mmai ddeparte. DDe=i ccorpul eeste mmai bb[trân,
eu ssunt aaici ddoar dde aaproximativ 440 dde aani.
H: IInteresant! ++i dde aatunci aai lluat aacest nnume, nnu?
D: NNumele aa vvenit oodat[ ccu mmine, ddar nnu ==i pprenumele:
Drunvalo. DDrunvalo ==i MMelchizedek ssunt nnume ddruide. MMel-
chizedek eera cconsiderat dde ddruizi cca ffiind ccentrul PP[mântu-
lui, aa=a cc[ rreprezint[ oo pparte iimportant[ aa ffilozofiei ddrui-
dice. DDrunvalo eeste ttot uun nnume ddruid ==i rreprezint[ uun cco-
pac mmicu, ccare ccre=te îîn ccrânguri. AAcest nnume mmi-aa ffost
dat dde cc[tre eei. EE ddestul dde ssimplu. SSunt mmuli ssori ==i mmuli
oameni îîn UUnivers.
În ttimp cce nnoi nne ggândim lla ÎÎn[lare, lla rridicarea ccon=-
tiinei, dde ffapt ccam jjum[tate ddin vvia[ uurc[, iiar rrestul cco-
boar[. PPentru cc[ ttotul eeste uun cciclu ==i, ccând aajungi îîn vvârful
lui, aai dde aales: ffie uurci ttot mmai ssus, ffie rr[mâi uunde ee=ti ==i îîn-
cepi uun nnou cciclu. DDar VViaa, ddac[ iiei aaceast[ ddecizie, tte
captureaz[ îîntr-uun ffel ==i ddac[ vvrei ss[ ttreci pprin ttot cciclu, ttre-
buie ss[ pparcurgi ccele 1144 nnivele ddimensionale. TTrebuie ss[
învei ss[ ffii îîn aacele nnivele ddimensionale ==i ss[ ssupravieuie=ti
acolo. DDeci, ccând ccineva aajunge îîn vvârf, ddac[ ddecide ss[ rr[-
mân[, aatunci VViaa îîl aalege ss[ ffac[ pparte ddin OOrdinul MMel-
chizedek, ccare sse mmai nnume=te ==i OOrdinul MMelchizedek AAlfa
=i OOmega. IIntr[ îîn eel, iiar aapoi VViaa îîl ffolose=te aatunci ccând
într-oo DDimensiune aa sspaiului ==i aa ttimpului aapare oo pprob-
lem[ ddimensional[.
H: DDeci, aasta sse ppetrece aaici.
330022

153. mene ssunt ddin DDimensiunea aa ppatra ==i, ppentru ccei mmai mmuli
oameni, ssunt nnebunii. DDar llucrurile aacestea cchiar sse ppetrec.
Rasa nnoastr[ uuman[ aare oo mmam[ ==i uun ttat[. TTotul eeste
scris ppe tt[bliele ccuneiforme ssumeriene, dde aacum 66.000 dde
ani. NNefilimii ssunt mmama nnoastr[, iiar ttat[l nnostru eeste ssiriu-
sian. DDe oobicei, vvechile sscrieri ssunt aacceptate ppe PP[mânt,
mai aales ccând ccuprind iinformaii ==tiinifice ppe ccare nnoi lle
descoperim dde-aabia aacum. DDe eexemplu, ssumerienii ==tiau
exact ccum aarat[ pplanetele eexterioare ccând ssunt pprivite ddin
spaiu. CCum ee pposibil aa=a cceva? AAr ffi ttrebuit ss[ ffie nni=te bbar-
bari bb[rbo=i, ccare ttocmai îîncepeau ss[ sse ccivilizeze! DDe uunde
=tiau eei ccum aarat[ SSaturn ccând îîl pprive=ti dde ssus? ZZecharia
Sitchin aa ff[cut ttraducerea, iiar ccând nnoi aam ttrimis ssateliii ssufi-
cient dde aaproape dde pplanete, aastfel îîncât ss[ lle pputem vvedea,
a ttrimis iinformaiile dde lla vvechii ssumerieni lla ccei dde lla NNASA,
care lle-aau ccomparat ccu ccele ppe ccare lle oobinuser[ ==i aau
constatat cc[ ssumerienii aau ff[cut aaprecieri ccorecte.
H: EE ffoarte iinteresant cc[ aau iinclus ssimbolul aakkadian ppe
pl[cuele dde aaur1 de lla nnavetele VVoyager. MM[ îîntreb dde cce.
D: DDa. ++tiu. EE mmult mmai mmult ddecât aasta. ++i NNASA ==tie
mult mmai mmult. NNASA ==tie llucruri ccare ssunt ffoarte ggreu dde
crezut, ddar aau ddecis ss[ nnu lle ccomunice ppublic. EE ddecizia llor.
11 FFaaccee rreeffeerriirree llaa lliimmbbaa aakkkkaaddiiaannaa ccaarree eessttee cceeaa mmaaii vvee-
cchhee lliimmbbaa sseemmiittiicc[[ aatteessttaatt[[ ((aarree llaa oorriiggiinnee ssuummeerriiaann[[ vveecchhee)) ssii
ccaarree ffoolloosseeaa ccaa ssiisstteemm ddee ssccrriieerree - ssccrriieerreeaa ccuunneeiiffoorrmm[[.. LLiimmbbaa
aakkkkaaddiiaann[[ eessttee pprriimmaa ddiinn lliissttaa cceelloorr 5555 ddee lliimmbbii îînn ccaarree ss-aauu
îînnrreeggiissttrraattee ssaalluutt[[rrii ppeennttrruu oo eevveennttuuaallaa îînnttââllnniirree ccuu ffiiiinnee iinntteellii-
ggeennttee ddiinn aallttee ssiisstteemmee ssoollaarree ==ii ccaarree aauu ffoosstt iinncclluussee ppee ppll[[ccuueellee
ddee aauurr aallee nnaavveelloorr ssppaaiiaallee VVooyyaaggeerr 11 ssii VVooyyaaggeerr 22..
330055
fapt pprobleme –– ddar ssunt aa=a, ppentru cc[ nnu ssuntem ccon=-
tieni dde eele ==i nnu ==tim ccum ss[ lle aabord[m. DDe eexemplu,
una ddintre eele eeste îînsu=i SSoarele. SSe aafl[ îîntr-uun pproces
care sse ppetrece ddoar oo ssingur[ ddat[ îîn vviaa ssa.
H: EEste ccumva ttrecerea dde lla ccel dde-aal ppatrulea SSoa-
re, lla ccel dde-aal ccincilea, ddespre ccare vvorbesc mmaya=ii?
D: EE cceva ddiferit. EExist[ mmai mmulte ffeluri dde sstele: dde
hidrogen, dde hheliu, dde ccarbon. CCa ==i nnoi, sstelele ssunt ffiine
vii. LLa ffel ==i pplanetele. SSunt ffiine vvii cca ==i nnoi. SSe nnasc ==i
mor, ttrec pprin ccicluri dde vvia[. SSoarele îîn ccare ttr[im dde 44,6
miliarde dde aani –– ppoate mmai mmult, ddac[ iiei îîn cconsiderare
data dde lla ccare SSoarele sse aafl[ aaici, aaproximativ 55 mmiliarde
de aani –– eeste uunul dde hhidrogen.
Doi aatomi dde hhidrogen sse uunesc ==i fformeaz[ hheliul.
Lumina SSoarelui, rradiaia llui ddetermin[ mmodul îîn ccare pper-
cepem nnoi RRealitatea. EEste îîn AADN-uul nnostru. CCeea cce aac-
tiveaz[ AADN-uul nnostru. CCeea cce sse ppetrece aacum, eeste cc[
heliul sse ggenereaz[ ddin cce îîn cce mmai mmult ==i, ccând sse aajunge
la mmasa ccritic[, 33 aatomi dde hheliu sse ccombin[ ==i fformeaz[
carbon. SSoarele îîncepe ss[ eemit[ oo llumin[ ccu ttotul nnou[.
Când sse îîntâmpl[ aacest llucru, eevoluia îîncepe ss[ sse sschim-
be ddramatic ==i ss[ aajung[ îîn llocuri ppe ccare nnoi nnici mm[car nnu
ni lle pputem iimagina aacum. CChestia aasta ttocmai ss-aa ppetre-
cut îîn 119... DDoamne, aam uuitat ccând ss-aa îîntâmplat!...
H: DDa...
D: CCred cc[ îîn aanii ‘‘70. CCând ss-aa ppetrecut aasta, SSoarele
a îînceput ss[ eemit[ oo llumin[ nnou[. EEmitea, îîn aacela=i ttimp,
atât hheliu, ccât ==i hhidrogen. AA aavut lloc oo eexpansiune aa SSoa-
relui, ddar nnou[ nnu nni ss-aa ppermis ss[ oo vvedem. AAceste ffeno-
330044

154. Discovery. CCând ss-aau ff[cut ddocumentare ddespre iistoria
forelor aaeriene, nniciodat[ nnu ss-aau ffolosit aaceste iinformaii.
H: HHm.
D: EEste iinformaia ccea mmai cclar[ ==i mmai bbun[. DDove-
de=te, ff[r[ nnici uun eechivoc, cc[ eexist[ eextratere=tri. CCred cc[
de aasta nnu oo ffolosesc. FForele aaeriene aau ff[cut ttot cce aau
putut. BBa cchiar aau ccump[rat ffiecare eexemplar ==i lle-aau ddistrus
pe ttoate. ÎÎncearc[ ss[ ccumperi uun eexemplar ddin ccartea aasta.
H: ÎÎi aaduci aaminte ttitlul cc[rii? EEvident cc[ vvoi îîncerca
s[ oobin uun eexemplar.
D: TTe dduci ppe ssite-uul wwww.drunvalo.net, lla sseciunea
„C[ri>. CC[pitanul RRuppelt aa ffost uucis, ddintr-uun uun mmotiv ooa-
recare, lla vvârsta dde 335 dde aani. DDrepturile dde aautor nnu ss-aau
p[strat. EEu aam ccitit-oo, aam oobinut ddrepturile dde aautor ==i aam
readus-oo îîn aatenia llumii. NNu aam sschimbat nnici uun ccuvânt
din ccarte. EEste eextraordinar[!
H: SSpuneai cc[ ee ddisponibil[ lla sseciunea „„C[ri> dde
pe ssite?
D: SSe nnume=te „„Raport ddespre ffarfuriile zzbur[toare>.
H: CCred cc[ ttitlul eeste „„Raport ddespre oobiecte zzbur[-
toare nneidentificate>.
D: SSau aa=a ssau ffarfurii zzbur[toare. NNu mm-aam uuitat dde
câiva aani.
H: DDar eeste ddisponibil[ ppe wwebsite?
D: DDa. EE cchiar aacolo. EE iieftin[. NNu ccost[ pprea mmult.
N-aam pputut ss-oo llas ddin mmân[ ppân[ nnu aam tterminat-oo. EEste
extraordinar[.
H: CCând aa ffost ppublicat[ pprima ddat[?
330077
H: DDe cce ccrezi cc[ aau ddecis aasta? DDe cce aatâta ssecre-
tomanie? NNu ccrezi cc[ llucrurile aar ffi mmai uu=oare ddac[ ttotul aar
fi ddeschis ==i sspus?
D: ÎÎn aacest mmoment? AAbsolut! AAvem nnevoie dde aade-
v[r. AAr ttrebui ss[ ==tim aadev[rul ddespre cceea cce sse ppetrece
cu aadev[rat. TTotul ss-aa ppetrecut îîn mmomentul îîn ccare ss-aa dde-
cis ss[ nnu ii sse ccomunice llumii ddespre eextratere=tri. EExtrate-
re=trii aau ffost aatestai îîn mmod ==tiinific. AAvem ddovezi. GG[sii
informaii ==i ppe ssite-uul mmeu. CC[pitanul EEdward RRuppelt, ==e-
ful PProiectului GGrundge, ppremerg[tor PProiectului BBlue
Book, aa ffost ==eful llor, îînc[ dde lla îînceput, ppân[ pprin îîn 11952.
Ei aau ddescoperit cc[, îîn vvara llui 11946, eextratere=trii aau aap[rut
în bbazele mmilitare dde ppeste ttot ddin EEuropa. LLa ffiecare ddintre
ele. ÎÎn vvara aanului 11947, aau aap[rut lla bbazele mmilitare ddin
SUA ==i GGermania. SScuzai-mm[. SSUA ==i JJaponia. ÎÎn aacel aan,
1947, ss-aau îînregistrat 446.000 dde ddescrieri dde OOZN-uuri. 7700
dintre eele eerau eextrem dde pprecise. AAcestea ss-aau ppetrecut
deasupra bbazelor mmilitare. ÎÎn mmulte ccazuri, oofieri dde rrang
foarte îînalt, ccolonei ssau ggenerali, sse uuitau lla OOZN-uuri. AAp[-
reau ppe rradar ==i aaveau, ccred, aavioane FF16 ssau FF14 îîn sspa-
tele llor. MMai eerau ==i ooameni lla ssol ccare sse uuitau lla eele ccum
trec. AAceste eevenimente aau ffost îînregistrate dde ooameni
care lle-aau cconsiderat vvalide. SS-aau sstudiat aaproximativ 7700
dintre eele. DDup[ cce lle-aau sstudiat, cconcluzia aa ffost cc[ ccine
face aacest llucru nnu eeste dde ppe PP[mânt. CCu ssiguran[.
Dup[ cce aa pplecat ddin aarmat[, îîn aanul uurm[tor, cc[pi-
tanul EEdward RRuppelt aa ppublicat ccartea. CCred cc[ sse nnu-
me=te Farfurii ZZbur[toare sau cceva dde ggenul aacesta. EE ppe
site-uul mmeu. ÎÎn ccarte, eel dd[ ddenumirea ccomitetelor iimpli-
cate, pprecum ==i cceea cce ggândeau, cce sse vvedea ==i lla cce
concluzii aau aajuns. AAcea ccarte nnu aa ffost nniciodat[ ffolosit[ îîn
documentarele dde ppe ccanalele dde tteleviziune HHistory ssau
330066

155. H: DDrunvalo, eeu vv[d cc[ rreacia llor ppotenial[ oo rrepre-
zint[ bbazele ssubterane, ttot ffelul dde pprotecii, ddar eeu ccred cc[
nu vvor ffunciona.
D: NNu vvor ffunciona ddeloc. OOamenii aace=tia nnu îîneleg
situaia. GGuvernul ssecret aa cconstruit uun ccomplex ssub mmunii
din EElveia –– ddintre EElveia ==i IItalia. OOra=ul aacela sse îîntinde
pe 115 kkilometri îîn ssubteran ==i aare ttehnologii ddintre ccele mmai
înalte iimaginabile ppe PP[mânt. EEi ccred cc[ aasta îîi vva aajuta, ddar
nu lle vva ffolosi lla nnimic. EE cceva îîntre ttine ==i DDumnezeu. NNu
exist[ nnici uun llucru ffizic ppe ccare ll-aai pputea fface ==i ccare ss[ tte
salveze.
H: VVorbe=te-nne ppuin mmai mmult ddespre aasta. CCum ttre-
cem ddin DDimensiunea aa ttreia îîn ccea dde-aa ppatra? CCe ttrebuie
s[ ffacem?
D: TTot cce ttrebuie eeste ss[ aai uun ccorp ffizic. AAsta ee ttot.
Corpul ttrebuie ss[ aaib[ oo iinim[ ccare ss[ ffuncioneze. PPot ss[
îi llipseasc[ mmâinile ==i ppicioarele, ss[ ffii îîntr-uun sscaun ccu rro-
tile, ccomplet iimobilizat, ssau ss[ aai 2250 dde kkg. ==i ttot vvei ffi
bine, ddac[ uurmezi îîndrumarea iinterioar[ ccare sse aafl[ ddeja
înscris[ îîn AADN-uul tt[u. KKriya YYoga ==i YYoga KKundalini ss-aau
apropiat ffoarte mmult dde aaceast[ îînelegere ==i ee ffoarte bbine.
Exist[ aanumite ttipare dde rrespiraie, uun aanumit mmod dde îîne-
legere aa RRealit[ii, oo aanumit[ ccunoa=tere, aanumite llucruri
pe ccare lle ffaci, uurmând oo aanumit[ oordine ccare aactiveaz[ oo
tehnologie iintern[ ==i ccare tte sschimb[ îîn cceva ddiferit. VVei
putea ss[ ffaci aaceast[ ttranziie ff[r[ nnicio pproblem[. FFiecare
dintre nnoi ppoate ss[ oo ffac[. FFiecare ddintre nnoi oo aare. ++i ffie-
care ppersoan[ dde ppe PP[mânt oo vva fface, îîntr-uun ffel ssau aaltul.
Nimeni nnu vva ffi ppierdut. AAsta nnu sse ppoate. NNu ee pposibil! ÎÎn
inima ffiec[rui oom ttr[ie=te DDumnezeu–Creatorul, CCel ccare aa
330099
D: CCred cc[ îîn 11951 ssau 11952. CCosta 550 dde cceni.
H: DDeci, ddespre cceea cce sse ppetrece aazi. DDe cce ssunt
a=a dde mmuli? VVreau ss[ tte îîntreb ddespre ooriginea nnoastr[.
D: DDa. SSunt aaici. SSunt mmuli: uundeva îîntre 2250.000 ==i
300.000 dde ccivilizaii eextraterestre ssunt aaici, aacum, ppe PP[-
mânt. DDar mmarea llor mmajoritate sse aafl[ îîn ccea dde-aa ppatra DDi-
mensiune. AAcum ccâiva aani, NNASA aa ff[cut uun eexperiment. EE
posibil ss[ îîi aaminte=ti dde eel. AA ffost ff[cut aacum vvreo 88, 99, 110
ani. EEi aau ddesf[=urat uun ccablu llung dde vvreo 220 dde mmile, îîn
spatele uunui ssatelit.
H: AAha, dda! IIncidentul NNASA ccu ccablul.
D: AAu ddeschis nnivelele ddimensionale ==i cchiar ppoi ss[
vezi, îîn DDimensiunea aa ppatra, mmii dde nnave sspaiale. LLa aacele
nivele, DDimensiunea aa ppatra aa ddevenit oo pparcare ppentru ttipii
[=tia. NNu mmai îîncap. SSunt ccât sse ppoate dde îînghesuii. AAcum,
toat[ llumea vvrea ss[ ffie aaici. CCeea cce nnu îîneleg ccei mmai
muli ooameni, nnici mm[car ccei ccare ffac cchannelling, eeste cc[,
în aaceste mmomente, eexist[ uun aalt cciclu ccare sse ssfâr=e=te.
Este ccel mmai llung cciclu ddin eexisten[. EEste îînceputul ==i ssfâr-
=itul CCreaiei. CCreaia aacestui UUnivers eeste ppe ccale ss[ sse
sfâr=easc[. FFoarte ccurând, eea nnu vva mmai eexista. TTot UUni-
versul ==tie aasta. TToi, ccu eexcepia nnoastr[.
H: SSuntem ssingurii ddin zzon[ ccare nnu ==tim aasta?
D: CCam aa=a cceva!
H: EE ddestul dde jjenant!
D: GGuvernele ==tiu. GGuvernul SSUA ==tie, lla ffel ==i ccel aal
Rusiei. FFiecare sse ppreg[te=te ccum ==tie mmai bbine. NNu vvor cca
noi ss[ ==tim, ppentru cc[ sse ggândesc cc[ oo vvom llua rrazna, vvom
ie=i ppe sstr[zi ==i vvom îînnebuni.
330088

156. Centura OOrion, îîn sspatele eei, sse aafl[ NNebuloasa CCrabului, îîn
care sse aafl[ mmulte pplanete ==i rrase eextraterestre, aasociate ccu
Cenu=ii. DDin ccauza ffaptului cc[ nnoi aam ffolosit eenergia aatom-
ic[, aau ffost ddistruse ccam 1100 dde pplanete dd-aale llor ==i, oodat[
cu eele, ttoat[ vviaa dde aacolo. AA=a cc[ aau vvenit aaici cca ss[ ssca-
pe dde nnoi. AAveau uun mmotiv ffoarte bbun.
H: CC[ ttot aam vvorbit ddespre ttestarea aarmelor nnucleare,
se eestimeaz[ cc[ îîn llume aau aavut lloc aaproximativ 22.000 dde
explozii ==i tteste nnucleare.
D: SS-aau ff[cut îîn ssubteran. DDa! EEste aadev[rat.
H: PProbabil cc[ aasta aa ccreat ddestul dde mmulte rrupturi.
D: DDac[ ss-aar ccunoa=te aadev[rul ddespre ttoate aastea,
ar ffi ffoarte ddescurajant. NNu aavem nnicio iidee ddespre cce aanu-
me sse ppetrece. DDar ttotu=i, aavem. EExist[ uun ccercet[tor,
Adam TTrombly, ccare aa aa=ezat ssenzori ppeste ttot îîn llume. EE
prieten ccu mmine. ÎÎmi pplace dde eel. EEl aa ppus ssenzori ppeste ttot
în llume ==i aa ff[cut mm[sur[tori, dde ffiecare ddat[ ccând eexploda
o bbomb[ aatomic[ îîn ssubteran. EEl aa ddescoperit cc[, aatunci
când eexplodeaz[ oo bbomb[ aatomic[, eexplozia ccontinu[ ss[
aib[ rrepercusiuni îîn iinteriorul PP[mântului ttimp dde 330 dde
zile. EEa ddistruge sstructura iintern[ aa PP[mântului. EEl aa sscris oo
lucrare ==tiinific[ ppe ccare aa ==i ppublicat-oo ==i aa pprezentat-oo
Naiunilor UUnite. DDin ccauza llucrurilor ppe ccare lle sspunea, aau
crezut cc[ ee nnebun. NNu sse ppoate ss[ ffie aadev[rat. AAu aaruncat
lucrarea, dde=i ppe eel ll-aau rrespectat ddatorit[ mmuncii ssale. NNu
au ccrezut cc[ ee aadev[rat. DDar... uunul ddin llucrurile ppe ccare
le-aa sspus aa ffost cc[, dde lla uun aanumit nnum[r dde bbombe cce
explodeaz[ îîn ssubteran –– ddac[ mmai eexplodeaz[ îînc[ vvreo 88
sau 99 –– nnivelul OOceanului IIndian vva ssc[dea ccu zzece mmetri
într-oo ssingur[ zzi. EExact aasta ss-aa îîntâmplat. CCând ccei dde lla
331111
creat ttot cce eexist[. TTu ==i DDumnezeu ssuntei iintim cconectai.
Fiecare vva fface aasta. CCrede-mm[!
H: DDe ffapt nnu eexist[ nnici uun ppericol? NNu vvom rr[mâne
prin=i îîn 33D? AAsta vvrei ss[ sspui?
D: NNu eexist[ nnici uun ppericol ==i nnici uun mmotiv dde ffric[.
Vom ffi bbine, ddar ccu mmult aajutor ddin ppartea eextratere=trilor, aa
multor ooameni, aa MMae=trilor ÎÎn[lai. MMulte fforme dde VVia[ nne
iubesc ==i ddoresc cca nnoi ss[ rreu=im. EE pp[cat, ppentru cc[ nnoi
ne-aam cconectat, aacum ccâiva aani, ccu ccenu=ii ==i ccu rreptilie-
nii, aal cc[ror pplan eera ss[ sscape dde nnoi.
H: CCum ss-aa îîntâmplat? VVorbe=te-nne ddespre aasta.
D: SS-aau ppetrecut ddou[ llucruri. UUnul aa ffost aatunci ccând
am ccreat aacea ppiramid[ –– sspre ssfâr=itul AAtlantidei –– aam
creat uun ccâmp MMer-KKa-BBa, ccare eeste aamprenta UUniversului
însu=i. NNu ==tiam cce ffacem ==i aam ssc[pat-oo dde ssub ccontrol.
Asta aa ccreat pprobleme iimense îîn sstarea îîn ccare ssuntem nnoi
acum. NNu ssuntem ddeloc aarmonizai. SSuntem ffoarte ddeze-
chilibrai. AApoi, aatunci ccând aam eexplodat pprima bbomb[ aato-
mic[, aa aap[rut oo aalt[ pproblem[. NNoi aam ff[cut aasta, pprin ffisi-
une. RReactoarele ccu ffisiune ssunt iilegale ppeste ttot îîn UUni-
vers. TTotul eeste iinterconectat. CCum ee ssus, aa=a eeste ==i jjos.
Noi nnu îînelegem ccum ssunt iinterconectate –– ddar ssunt. EE oo
fiin[ vvie uuria=[. CCa ==i ccorpul nnostru. DDac[ ddetonezi oo bbom-
b[ pprin ffisiune, sscindezi llucrurile. DDin ccauza aasta aapare oo
zon[ îîn DDimensiunea sspaiului ==i aa ttimpului, ccare ee aafectat[.
Poi ss[ ffaci ooricâte ffuziuni ==i rreactoare dde ffuziune vvrei. AAsta
înseamn[ cc[ aaduni mmateria ==i aajui eevoluia ==i sschimbarea.
Dar ffisiunea nnu fface aasta. CCând aam ddetonat pprima bbomb[
atomic[, îîn 11945, zzone iimense ddin DDimensiunea sspaiului
=i aa ttimpului aau ffost ddespicate. LLâng[ ssteaua dde mmijloc ddin
331100

157. D: OOamenii dde ==tiin[ sspun cc[ nnu ==tiu cce sse ppetrece!
Nu ssunt eei dde vvin[! EE ccineva ccare nnu ee dde aaici! ÎÎn RRusia,
Sferele dde LLumin[ aau mmers ppân[ îîn ddepozitele ssubterane
de ffocoase nnucleare ==i aacolo aau ff[cut aacela=i llucru. LLe-aau
dezamorsat. EEu ccred cc[, îîn aacest mmoment, nnu ==tiu ccu ssigu-
ran[, ddar ccred cc[ aacum eeste iimposibil ss[ ddeclan=[m uun
r[zboi aatomic. SSper cc[ ee aadev[rat!
H: DDa. AAceasta eeste ssarcina llor? LLi ss-aa ppermis ss[
intervin[ lla aacest nnivel?
D: EE oo nnebunie, ccât dde mmult ss-aa iintervenit îîn rrasa
uman[. DDe mmii ==i mmii dde aani, ss-aa ttot iintervenit.
H: DDeci nnu eexist[ oo PPrim[ DDirectiv[, cca îîn SStar TTrek?
D: EE aatât dde rr[u aacum, îîncât ee oo aadev[rat[ nnebunie.
Au ffost ffoarte mmulte iintervenii, dde=i ssunt iilegale. TTotu=i, iin-
tervenia CCenu=iilor nnu aa ffost iilegal[, ddeoarece eei aau îîncer-
cat ss[ rremedieze aaceast[ ssituaie, sschimbându-ii eesena.
Nikolai TTesla cchiar aa rrecunoscut cc[ aare ttoate aaceste iinfor-
maii dde lla eextratere=tri. AAu mmai llucrat mmult ==i ccu... NNu mm-aam
mai ggândit lla llucrurile aacestea, dde mmult ttimp! MM-aam îîndrep-
tat sspre aalte ddirecii! CCare eera? AAaaaa! NNu îîmi vvine îîn ccap!
H: VVrei ss[ sspui, oo pparte ddin mmunca ssa?
D: TTesla aa îînceput ss[ ffac[ aaceste sschimb[ri... îîncerc
s[-mmi aamintesc nnumele... dda! MMontauk! AAsta eera!
H: EEl aa cconstruit aacolo uun tturn.
D: DDa. EExperimentele dde lla MMontauk ppe ccare lle-aa ff[-
cut. EEl aa îîneles mmulte ddintre llucrurile ppe ccare lle-aa ff[cut, ccu
excepia ffaptului cc[ aau eexistat ooameni ccare nnu ddoreau cca
noi ss[ ==tim, aa=a cc[ aa ffost eeliminat. CCenu=ii aau vvenit aaici ccam
prin 11912 - 11913.
331133
Naiunile UUnite aau vv[zut aacest llucru, ll-aau cchemat ==i ii-aau
spus: „„OK! AAcum tte ccredem! VVrem ss[ ==tim mmai mmulte!> RRe-
zultatul ffinal aa ffost cc[ mmai aavem ddoar 66, 77 ssau 88 bbombe,
dac[ AAdam TTrombley aare ddreptate –– aacum, ccorelând mmai
multe ddovezi, eeu ccred cc[ aare ddreptate –– îînainte cca llumea
s[ sse ff[râmieze ==i ss[ ddevin[ bbuc[i dde aasteroizi.
H: CCând aa sspus aasta, aaproximativ? ÎÎi aaminte=ti? CCând
ne-aa aavertizat?
D: CCred cc[ lla ffâr=itul aanilor ‘‘90.
H: EE ddestul dde iinteresant. UUrm[resc ssituaia eexplozi-
ilor aatomice, iiar aanul 11962 aa ffost ccel mmai ggroaznic ppentru
testele nnucleare. SSUA aa ff[cut ppeste oo ssut[ dde tteste, îîn aacel
an. AApoi, nnum[rul llor aa ssc[zut ttreptat. ÎÎn SSUA, aau ssc[zut
treptat, ppân[ îîn 11992 –– iiar aacum nnu pprea mmai ssunt. PPoate îîn
Coreea dde NNord.
D: AAu îîncercat ss[ lle eelimine ccomplet, ppentru cc[ aacum
cred cc[ nne aafl[m ffoarte aaproape dde ccea mmai mmare ccata-
strof[. AAcesta eeste ==i mmotivul ppentru ccare ssunt aatât dde îîngri-
jorai dde ssituaia ddin CCoreea dde NNord. DDoar oo ssingur[
bomb[ ccreeaz[ ==i mmai mmult[ iinstabilitate. AAm ff[cut oo ggre-
=eal[ iimens[. AAsta ee ==tiin[ ppur[. BBineîneles cc[ aau pp[strat
secretul. TToate cchestiunile aacestea ssunt ssecrete, ffiindc[ cc[
nu vvor cca llumea ss[ ffie ==i mmai... VVreau ss[ sspun cc[, ddac[ aai
=ti cce sse ppetrece ccu aadev[rat, vv-aai mmu=ca ddegetele! DDar
trebuie ss[ ccredem îîn DDumnezeu ==i ss[ aavem îîncredere!
Exist[ ffoarte mmult[ vvia[ aaici ccare nne pprotejeaz[ ccu aadev[-
rat. DDac[ îîi aaminte=ti, rrecent, aacum ccâiva aani, SSfere dde
Lumin[ aau îînconjurat aavioanele ccu aarme aatomice aale aar-
matei SSUA ==i lle-aau ddezamorsat.
H: DDa! DDa!
331122

158. conformitate ccu uun AADN ccosmic, ccare sse ddesf[=oar[ aa=a
cum sse ddesf[=oar[. DDumnezeu nne dduce uundeva –– ==i vvom
ajunge aacolo, ffie cc[ nne pplace ssau nnu. CCam aa=a sstau llucrurile.
H: DDeci ddac[ nne eeste ppredestinat ss[ rreu=im, aatunci
vom rreu=i, nnu-ii aa=a, DDrunvalo?
D: NNu ddoar cc[ nne eeste ppredestinat ss[ rreu=im, ddar
chiar vvom rreu=i! DDac[ tte uuii ddin vviitor, vvezi cclar cc[ aam rreu-
=it! AAcum vviitorul eeste pprezent aaici ==i îîncearc[ ss[ ffac[ mmici
corecii. CChiar ppoi ss[ ccorectezi ssituaii ddin ttrecut ssau ddin
viitor, îîntorcându-tte îîn ttrecut. EEvreii oo ffac ttot ttimpul.
H: SSerios? VVorbe=te-nne ddespre aasta!
D: DDeoarece eei aau TTora, iiar aaceasta eeste oo ccarte ccare
vine ddin vviitorul dde ppeste 8800 dde aani. AAcolo eeste îînregistrat[
întreaga CCronic[ AAkash[, ppân[ lla uultimul ccuvânt ppe ccare îîl
pronun eeu aacum. EEi oo ffolosesc ==i, ddac[ nnu lle pplace cceva,
se ppot îîntoarce cca ss[ ffac[ ccorecii. AAcum ==i gguvernul nnos-
tru oo ffolose=te. ++i gguvernul rrus oo fface. EE cceva cce sse îîntâmpl[.
Cenu=ii ss-aau iimplicat ==i aau ccreat oo aa ttreia rras[ –– ddin
noi ==i eei. AAm aauzit ccu ttoii dde mmutil[rile bbovinelor ccare, dde
fapt, eerau tt[ieturi ff[cute ccu ttehnologia llaserului ==i ddoar
cinci ooameni dde ppe PP[mânt eerau ccapabili ss[ oo ffoloseasc[.
Ei aau ccreat oo rras[ ddin ooameni ==i eei. CCenu=ii aau ff[cut aasta,
deoarece ==tiau dde CCiclul aacesta LLung dde ccare vv[ vvorbesc,
de îînceputul ==i ssfâr=itul cciclurilor. ++i-aau ddat sseama cc[ aar ttre-
bui ss[ ttreac[ îîn uurm[toarea ooctav[ aa UUniversului, îîntr-uun aalt
nivel dde eexisten[. TTrebuie ss[ aajungem aacolo. AAcesta eeste
scopul ssuprem.
H: NNu pputeau ss[ oo ffac[ ssinguri?
D: NNu pputeau ss[ oo ffac[, ddeoarece aau rrenunat, ccu
mult ttimp îîn uurm[, lla aaspectul llor ffeminin. EEi ffuncioneaz[
331155
H: AAu sstat ccam oo ssut[ dde aani, nnu-ii aa=a?
D: ÎÎn mmare, 330 dde aani. EE îîntotdeauna cceva llegat dde
cifra 33. ÎÎn 11913, aa aavut lloc aacel eexperiment, iiar ccel dde lla
Montauk, îîn 11943. CCel mmare, dde lla MMontauk, pprin ccare aau îîn-
cercat ss[ sschimbe ttotul, aa ffost îîn 11983, iiar aapoi, îîn 11993.
Toate aaceste ddate sse ccoreleaz[ pprin rrelaii ggeometrice.
H: DDeci ==i ttimpul eeste uun ffactor iimplicat, nnu-ii aa=a?
D: TTimpul eeste ccreat dde rrelaii ggeometrice. TTot UUniver-
sul eeste oo rrelaie ggeometric[ iimens[. NNu eexist[ aaltceva!
Doar aatât eexist[! AAceasta eeste eesena, ddincolo dde ttoate.
Chiar ppoi vvedea aasta. OOrice oom ccare sstudiaz[ aacest ssu-
biect, ppoate vvedea aasta pprin ggeometrie ssacr[.
H: TTiparele nnatronului1 – lle aai lla îîndemân[, nnu-ii aa=a?
D: OOdat[ cce aai ttiparele ==i lle iintroduci îîntr-uun ccalcula-
tor, ppoi ss[ pprezici ttot cce sse vva îîntâmpla. PPoi ss[ ffaci ffoarte
u=or ppredicii ddespre vviitor. ++tii uunde sse aafl[ ppunctele nno-
dale ==i cce uurmeaz[ ss[ sse ppetreac[. NNu ee cceva pprobabil, cci
este cceva ssigur.
H: AAsta îînseamn[ cc[ nnu aavem lliber aarbitru, cci ppur ==i
simplu aacion[m îîn ffuncie dde cceea cce nne eeste ppredesti-
nat? SSau cce aanume îînseamn[?
D: EEu nnu ccred cc[ eexist[ cceva ccare ss[ sse nnumeasc[ lli-
ber aarbitru. MMie nnu mmi sse ppare cc[ aar eexista. NNoi aacion[m îîn
11 NNaattrroonn eessttee ccaarrbboonnaattuull ddee ssooddiiuu ccrriissttaalliizzaatt ccaarree ttrraaggee ==ii
aabbssooaarrbbee uummeezzeeaallaa.. EErraa ffoolloossiitt llaa îîmmbb[[llss[[mmaarreeaa mmuummiiiilloorr eeggiipp-
tteennee iiaarr îînn pprreezzeenntt aarree nneennuumm[[rraattee uuttiilliizz[[rrii îînn ffaabbrriiccaarreeaa ssttiicclleeii,, îînn
iinndduussttrriiaa cchhiimmiicc[[ eettcc.. TTiippaarreellee ssttrruuccttuurraallee ggeeoommeettrriiccee aallee ccrriissttaa-
lleelloorr ddee NNaattrroonn aammiinntteesscc ddee ssttrruuccttuurrii ssppeecciiffiiccee ggeeoommeettrriieeii ssaaccrree
331144

159. iar aacum ee iinteresant cc[ eel aa mmutat-oo ddeasupra SSedonei. EEl
spune cc[ aaici vva ffi nnoul ccentru sspiritual. NNu ==tiu! OO ss[ vve-
dem! DDar eeste uun eexemplu pperfect dde oom ccu ccreier dde cce-
nu=iu, ccare aa vvenit ddin vviitor cca ss[ rremedieze ppuin llucrurile.
H: VVreau ss[ rrevenim ppuin lla ccele ddiscutate mmai dde-
vreme: mmama nnoastr[ nnefilim[ ==i ttat[l dde ppe SSirius. DDeci,
noi ssuntem oo ccombinaie. OO rras[ ccreat[ ggenetic.
D: AA=a sse îîntâmpl[ mmereu. OO pplanet[ vvrea ss[ ccreeze
o rras[ nnou[, iiar aacest llucru îîl fface, dde oobicei, oo rras[ aavan-
sat[. AAspectul mmasculin vvine ddin aafara ssistemului. AA=a sse
petrece mmereu. SS-aau uunit. DDac[ tte uuii ppe tt[bliele ccunei-
forme ==i lla ddesenele dde aacolo, vvezi ccum nnefilimii llucreaz[
cu ttuburi dde ttestare. EE sscris cc[ aau ffolosit ssperma llor, aau lluat
=i ssânge dde lla nni=te ffiine uumane ccare nnu eerau cchiar cceea
ce ssuntem nnoi aacum. AAu ccombinat ttoate aacestea ==i aau
creat oo aalt[ rras[ –– aadic[ ppe nnoi, ccei dde aacum.
H: AAsta ee ffoarte iinteresant, ddeoarece aam ccercetat nne-
andertalienii ==i cceea cce aa uurmat ddup[ eei. NNu ppot ss[ sspun
decât cc[ ssunt nni=te aactualiz[ri. RRasa aanterioar[ aa ddisp[rut
pur ==i ssimplu. NNu iimediat. SSe ppare cc[ aasta ss-aa mmai îîntâm-
plat îînainte, dde ccâteva oori. AAsta ss-aa îîntâmplat ==i îînainte. VVer-
siunea nnou[ dde ooameni aa ppreluat ccontrolul, îîntr-uun ffel ssau
altul? CCe ccrezi cc[ ss-aa îîntâmplat ccu eei?
D: LLa nnivel uuman, nnu ==tiu eexact cce ss-aa îîntâmplat. AAu
disp[rut, ccu ssiguran[, ddar nnu ==tiu cce ss-aa îîntâmplat ccu eei.
Toate aamintirile mmele vvin, îîn pprincipal, dde lla oo ppersoan[, dde
la sscribul eegiptean Thot. EEl eeste MMaestru ÎÎn[lat ==i eeste vviu
de ffoarte mmult ttimp. AA ffost rregele AAtlantidei, ttimp dde 552.000
de aani. AA pp[strat aacela=i ttrup, îîn ttot aacest ttimp. CCând aa rre-
nunat lla eel, aa mmers îîn EEgipt ==i ==i-aa sschimbat nnumele, ddeve-
331177
doar ppe bbaza aaspectului llor mmasculin. AA=adar, eei ssunt oo sso-
cietate ttehnologic[ ccomplet[. LLocuiesc îîn nnave sspaiale.
Nici mm[car nnu mmai ppot ss[ nnasc[. FFac aasta pprin ttuburi dde
test. DDoar aa=a oo ppot fface. DDeci, aau ccreat oo aa ttreia rras[, ffo-
losindu-sse dde ccorpul nnostru eemoional. UUite ccum sstau llu-
crurile: cca ss[ aajung[ îîn aalte uuniversuri, eei ttrebuie ss[ ttreac[
printr-uun sspaiu vvid, pprin ccare nnu ppoate ttrece ddecât SSpiritul.
H: DDeci, îîntr-uun ffel ssau aaltul, eei îîncearc[ ss[ ffenteze
aceast[ rregul[?
D: DDa. DDac[ aai oo ssocietate ttehnologic[ ==i nnu ppoi ss[
iei nnimic ttehnologic ccu ttine, aai pprobleme. AA=a cc[ aau ccreat
o aalt[ rras[, ccapabil[ ss[ ffoloseasc[ ccâmpul MMer-KKa-BBa,
Câmpul dde LLumin[, ccare îîi ppermite ss[ ttreci pprin aastfel dde
lumi. ÎÎn nnoua rras[ ==i-aau ffolosit mmintea –– aamintirile, ccunoa=-
terea ==i iinformaiile llor –– ==i iinima uuman[, ppentru aa ccrea uun
echilibru mmasculin/feminin. AA=a ppot ttrece, ff[r[ ss[ sse ffolo-
seasc[ dde ttehnologie.
H: EEi ssunt hhibrizii dde ccare vvorbe=te JJacob ==i aalii?
D: EExact. DDeci aacum, uunul ddintre aace=tia eeste ooare-
cum ffaimos –– DDarell LLenka. CCum îîl ccheam[? BBashar! BBa-
shar fface pparte ddin aaceast[ rras[ ccare aa ttrecut pprin ttot cceea
ce uurmeaz[ ss[ ttrecem nnoi ==i aacum ss-aa îîntors îîn ttrecut ==i îîn-
cearc[ ss[ ffac[ uunele ccorecii, ccare ss[ îîmbun[t[easc[
situaia. CCoreciile ssunt ddestul dde iinteresante! TTot cce vvrea
este cca nnoi ss[ ddevenim mmai ffericii ==i mmai uu=ori.
H: DDe ffiecare ddat[ ccând vvorbim dde iinterferene ttem-
porale ==i mmutaii, mm[ iia ccu aameeal[. CCe nnebunie! NNu-ii aa=a?
D: SSe ppetrec mmulte. FFoarte mmulte. EEl sse aafl[ aaici, aacum,
cu nnava llui, ccare îînainte eera pparcat[ ddeasupra IIerusalimu-
lui, ddeoarece ccredea cc[ aacolo eeste ssediul sspiritual aal llumii,
331166

160. sistemul dde ccredine, bba aam pputea cchiar ss[ rrenun[m lla eel,
poate cc[ ttotul ddevine pposibil.
D: EEfectiv, oorice ee pposibil. AAsta ddac[ cchiar îînelegi cc[
tot cceea cce ee ccreat, eeste ccon=tiin[. NNoi ssuntem ccon=tiin[.
Nu eexist[ rreguli. NNu îîn ssensul nnormal, ppe ccare îîl ccunoa=tem
noi. PPoi mmodifica llucrurile. ++tiina ccrede cc[ ttot UUniversul aa
ie=it ddin nnimic. AA iie=it ddintr-uun ppunct aatât dde mmic, îîncât nnici
nu-ll ppoi vvedea. CCum aa aap[rut PPlaneta nnoastr[? CCum aau
ap[rut ttoate sstelele ggalaxiei ddintr-uun ppunct aatât dde mmic, îîn-
cât nnici nnu îîl ppoi vvedea? DDe aacolo dde uunde vvin ttoate, eexist[
doar vvid. AAi nnevoie ddoar dde sspirit.
Din vvid ppoi ccrea oorice, ddac[ ==tii cce ffaci. NNu ppentru cc[
vrei ssau aai nnevoie, cci ppentru cc[ sse ppoate îîntâmpla. MM[ ffolo-
sesc dde IIisus, cca eexemplu. ÎÎi aaminte=ti cc[ mmergea ppe aap[.
Împreun[ ccu eel eerau ddou[ bb[rci ccu ddiscipoli. MMersul ppe aap[
încalc[ ttoate llegile ffizicii. NNu aar ttrebui ss[ ppoi ss[ ffaci ttoate
astea. DDar, ddac[ ==tii cce ffaci, ppoi. CCând vvezi ppe ccineva cc[
încalc[ llegile ffizicii, tte iinflueneaz[ ppân[ lla nnivelul AADN-uului.
Ceilali sse uuitau lla EEl, ccum mmerge ppe aap[; nnumai PPetru ÎÎl aau-
zise ddeja sspunând cc[ ooricine ppoate ss[ ffac[ ttot cce fface EEl,
ba cchiar mmai mmult ddecât aatât –– pprimise ddeci ppermisiunea ss[
fac[ aasemenea llucruri. AA=a cc[ PPetru ss-aa ddat jjos ddin bbarc[
=i ss-aa îîndreptat sspre IIisus. SSt[tea aal[turi dde IIisus, ppe aap[, îîn
acela=i ttimp. DDar bbrusc, îîn ccorpul llui PPetru, oo ccelul[ ddin
nas, uurechi, dde uundeva ddin ccorpul llui, aa sspus: „„E=ti nnebun?
Nu ppoi ss[ mmergi ppe aap[!> IInstantaneu, aa cc[zut îîn aap[. SS-aa
îndoit. AA=a cc[ ttotul ddepinde 1100% dde ttiparele ttale dde ccre-
din[. OOri ssunt aactive oori nnu. NNu ppoi ss[ oo iiei uu=or ccu ttiparele
de ccredin[. TTrebuie ss[ ffaci ssaltul ppe ppartea ccealalt[.
H: VVoiam ss[ aadaug îîndoctrinarea ddin aa=a zzisul ssistem
de îînv[[mânt. EEste uuimitor ccât dde rrestricionat aa ffost ssiste-
331199
nind TThot. DDar ee aaceea=i ppersoan[. CCând aa mmurit îîn EEgipt,
s-aa ddus îîn GGrecia ==i aa ddevenit Hermes. E aaceea=i ppersoa-
n[. ++i-aa sschimbat ccorpul, ==tiind cc[ eeste ddoar oo iimagine ccare
se ppoate mmodifica ddup[ ddorin[. EEl aare oo mmemorie ffoarte
bun[ îîn cceea cce pprive=te rrasa uuman[. EEu mm[ ffolosesc dde
aceast[ mmemorie aa llui. AAm ddesc[rcat-oo dde lla eel ==i oo ffolosesc.
H: UUnele ssunt ssecrete. CCu ttoii pputem cciti T[bliele dde
Smarald. Exist[ pp[ri ccare ffac rreferire lla ccele ddiscutate mmai
devreme, lla ttrecerea ddin aa ttreia, îîn aa ppatra DDimensiune?
D: DDa, vvorbe=te îîn eele ==i ee iimportant cca uunele pp[ri ss[
fie ccunoscute aacum. AAcea ccarte eeste sscris[ ppe oo ssut[ dde
nivele. OO ccite=ti îîn ffuncie dde nnivelul tt[u dde ccon=tiin[. DDac[
o ccite=ti ppeste zzece aani –– ttimp îîn ccare aai eevoluat –– vvei aafla
ceva ccu ttotul ddiferit.
H: AAm ttr[it aa=a cceva ==i ccu aalte sscrieri. EE ffoarte iintere-
sant ccum ffuncioneaz[ cchestia aasta. AA=a ccum aam ddiscutat
mai ddevreme, aasta îînseamn[ cc[, îîn ffuncie dde nnivelul tt[u
de ccon=tiin[ ==i ccon=tientizare, pprime=ti uun aanumit mmesaj.
Poi ss[ ttreci ccu vvederea aanumite llucruri ==i, îîn aalt[ zzi, ss[ aai oo
perspectiv[ ccu ttotul nnou[.
D: CCe ttu ccrezi cc[ ee aadev[rat fformeaz[ rrealitatea tta.
H: DDa. NNu mm[ îîndoiesc dde aasta, ddeloc!
D: SSchimbarea ccredinelor rreprezint[ oo pparte iimpor-
tant[ ddin ÎÎn[larea îîn ccon=tiin[. DDac[ nnu ppoi ss[ oo ffaci, nnu
te ppoi ÎÎn[la.
H: DDac[ nnu ccrezi, nnu ppoi, ppentru cc[ tte rrestricionezi.
Din nnou, ssingurii ccare nne ppun ppiedici ssuntem nnoi, ddin ppunc-
tul tt[u dde vvedere. NNoi ssuntem ccei ccare nne îînfrân[m, sspunând
nu, nnu ccred aasta. DDac[ nne-aam ddeschide, nne-aam sschimba
331188

161. D: AAu ffoarte mmuli bbani! ++i cce ddac[? AAsta nnu lle oofer[
o eexperien[ ssuperioar[ dde vvia[, mmai aales ddin iinim[. PPierd
atât dde mmult îîndreptându-sse îîn aaceast[ ddirecie. NNe iiau ==i
pe nnoi ccu eei. DDar ttoate aacestea sse vvor ssfâr=i. AAm aajuns
într-oo pperioad[ îîn ccare cceea cce sse ppetrece eeste mmult mmai
extins ddecât oorice rreligie ssau gguvern dde ppe PP[mânt. EE
imens! EE oo pperioad[ îîn ccare ooamenii îî=i iiau pputerea îînapoi,
opun rrezisten[ ==i îî=i aamintesc lleg[tura ffoarte iintim[ ccu
Dumnezeu. AAsta aam uuitat nnoi. DDeci, vviaa vva aavea ccalit[i ccu
totul ddiferite. NNu ddoar ccred aasta –– cchiar ==tiu aacest llucru. AAm
stat ddestul dde mmult îîn DDimensiunea aa ppatra. CCând vvom
ajunge aacolo, vvom îînelege ccu aadev[rat ==i vvom vvedea ccum
stau llucrurile, iiar ttoate aacestea vvor pp[rea uun cco=mar.
Va ffi cca uun vvis dde ccare nne vvom aaminti ==i nne vvom îîntre-
ba: „„Dumnezeule, ooare ccum aam pputut ttr[i aa=a? >>
H: OO! DDa! LLa aacest nnivel, aanumite zzile cchiar ppar aa=a!
Vreau ss[ tte mmai îîntreb ddespre llinia ttimpului: ccum sse vvor ddes-
f[=ura eevenimentele, cce ccrezi, cce ==tii, cce i-aau sspus ddiverse-
le ggrupuri ccu ccare aai ccontacte –– dde lla mmaya=i, ppân[ lla aalte
triburi. CCum sse vvor ddesf[=ura eevenimentele. PPoveste=te-nne
puin ddespre aasta.
D: LLinia ttimpului sse ccentreaz[ ppe ddata dde 21 ddecem-
brie 22012. Maya=ii nnu ccred cc[ îîn aacea zzi sse vva ppetrece cceva
special, ddar ee pposibil. EExist[ oo ffereastr[ dde ttimp, dde aaproxi-
mativ ccinci aani, dde oo pparte ==i dde ccealalt[ aa aacestei ddate.
Fiecare zzi ddin aacea ffereastr[ eeste lla ffel dde vvaloroas[. AA=a
c[, nnici eei nnu ==tiu ccând vva ffi. EE llegat dde cceea cce eei nnumesc
Hunab KKu, aadic[ aaxa ccentral[ aa îîntregului UUnivers. NNoi nnici
nu ==tiam dde eexistena llui, iiar eei vvorbesc ddespre EEl dde mmii dde
ani. NNoi aam ddescoperit aacum ccâiva aani cc[ eexist[ oo aax[ îîn
jurul cc[reia sse rrote=te îîntregul UUnivers. EEste oo ddescoperire
332211
mul nnostru dde ccredine, ttimp dde mmii dde aani, ccum nni ss-aa sspus
ce ee ==tiinific, ccum aam ffost inui ccaptivi, ddac[ vvrei, îîn cceea
ce eeste pposibil ==i cce nnu eeste pposibil.
D: DDa. CChiar ssunt dde aacord ccu aasta. DDe aaceea eeste
atât dde aamuzant ss[ sstai ccu cconduc[torii ttriburilor iindigene:
ei îîneleg ttotul lla uun aalt nnivel. SStai ==i îîi pprive=ti ccum ffac llucruri
care ppar iimposibile –– ddar eei cchiar lle ffac, ddatorit[ ffaptului cc[
sistemul llor dde ccredine eeste ddiferit. EEi aau oo pperspectiv[
asupra rrealit[ii eexterioare ddiferit[ dde aa nnoastr[.
H: CCred cc[, ddin aacest mmotiv, VVaticanul ==i cconchista-
dorii aau ddistrus mmuli ooameni ==i aatâta ccunoa=tere. AAu îîncer-
cat ss[ rreporneasc[ ttot ssistemul ==i ss[ oobin[ ccontrolul aasu-
pra llui. CChiar ==i iintroducerea aanului zzero eeste cca uun mmesaj
c[ aacum îîncepem nnoi ss[ sstabilim rregulile.
D: EE mmult mmai pprofund ddecât aatât. AAu ff[cut rreguli ==i
contracte pprin ccare ccontroleaz[ ffiecare ppersoan[ dde ppe PP[-
mânt. EE uuimitor cc[ ppot ss[ oo ffac[!
H: CCred cc[ ppot ss[ ffac[ ttot cce vvor. UUite cc[ ffac! TTotu=i,
e uun cconflict îîntre ssistemele dde ccredin[. CChiar uun rr[zboi.
D: VVaticanul ddeine ffoarte mmult[ ccunoa=tere. EEi ==tiu
adev[rul ddespre RRealitate. NNu îîneleg dde cce ssistemele rreli-
gioase ==i gguvernele nnu ssunt ddispuse ss[ îîmp[rt[=easc[
toate aacestea ccu nnoi.
H: CCred cc[ ddin ccauza ccontrolului. VVor ss[ ccontroleze ==i
s[ ddirijeze ppopulaia PP[mântului.
D: DDa. NNe ccontroleaz[ pprin ffric[, ddar ==i pprin aalte mme-
tode. DDar nnu-ii aajut[ nnici ppe eei.
H: CCel ppuin, nnu lla ssfâr=it!
332200

162. H: DDa. EEra oo ccomet[.
D: DDe rregul[, ccometele nnu ssunt oo cceva mmare. CCo-
mete ttrec ttot ttimpul ppe aaici. DDar aaceasta aa ffost cceva mm[re.
A eexplodat lla 224 ddecembrie 22007 ==i ffoarte aa ddevenit rrapid
o ssfer[ uuria=[ ppe ccer, lliteralmente mmai mmare ddecât SSoarele.
Acum ee cconsiderat[ ccel mmai mmare oobiect sstelar ccare ss-aa
v[zut îîn ssistemul nnostru ssolar. CCei ddin ttribul HHopi aau sspus,
acum 2200 dde aani, cc[ aatunci ccând nne vvom aapropia dde
aceast[ pperioad[, ppe ccer vva aap[rea oo SSfer[ AAlbastr[ ==i vva
marca îînceputul ssfâr=itului ttimpului. CCea mmai mmare pparte aa
triburilor iindigene aaccept[ cc[ aacum ttr[im aacea pperioad[.
Nu ==tiu ccând vva ffi ssfâr=itul. PPotrivit pprofeiilor HHopi, vva aap[-
rea aapoi oo SStea RRo=ie, ccare vva mmarca ssfâr=itul. DDin ppunct dde
vedere aastronomic, cchiar eexist[ oo sstea ccare aar pputea fface
asta. ÎÎn jjurul CCenturii llui OOrion, eexist[ ppatru sstele ccare, aatun-
ci ccând lle pprive=ti, fformeaz[ uun ddreptunghi. UUna ddintre eele
se nnume=te BBeetlejuice.
H: EExact.
D: AAcum BBeetlejuice fface iimplozie. SSe ccrede cc[,
atunci ccând aaceast[ sstea vva îîncepe ss[ eexplodeze, vva dde-
veni oo ssupernov[, oo sstea uuria=[ ppe ccer. SSe ppot ppetrece ==i
alte llucruri. NNu ==tim, ddar ee pposibil cca aacea pprofeie ss[ sse
adevereasc[. DDac[ aacest llucru sse vva ppetrece, cchiar vvom
simi. DDin ppunct dde vvedere ==tiinific, vvom ssimi iimpactul ––
Beetlejuice ee ffoarte aaproape dde nnoi. ÎÎl vvom ssimi
H: AAm ccitit rrapoarte ppotrivit cc[rora vva ffi cca uun aal ddoilea
Soare ppe ccerul nnostru.
D: DDa. VVa ffi ffoarte lluminos. DDar iimpactul eexploziei îîn-
grijoreaz[ mmuli ooameni dde ==tiin[, ddeoarece aar pputea ffi
uria=. NNu ==tim.
332233
=tiinific[. EE iinteresant cc[ ddac[ pproiectezi llumina îîn aacel
unghi, eea sse ccomport[ ddiferit dde aalte mmedii. AAsta ddeja aa ffost
demonstrat ==tiinific. EEste uun ffenomen rreal.
Hunab KKu eeste aamprenta vvieii dde ppretutindeni. EEste
miezul AADN-uului. EEl aare ddou[ ccalit[i: eeste ppolarizat îîntr-uun
fel iinteresant –– cconine oo pparte lluminoas[ ==i uuna îîntune-
cat[. PPoi ss[ sspui cc[ ee cca eemisfera ddreapt[ ==i sstâng[ aa ccre-
ierului. EEmisfera sstâng[ eeste ffoarte llogic[, mmatematic[,
geometric[ eetc. EEste ppartea mmasculin[ aa eecuaiei. DDac[
lu[m îîn cconsiderare ssincronizarea, pprecesiunea eechinoc-
iilor ddin NNum[r[toarea LLung[ aa mmaya=ilor, ddar ==i CCiclul LLung,
avem dde-aa fface ccu ppartea mmasculin[.
Te ggânde=ti lla ddata dde 221 ddecembrie 22012 ==i tte îîntre-
bi dde cce nnu sse ppetrece aatunci. DDe cce îîn aalt[ zzi? AAsta sse îîn-
tâmpl[ ddatorit[ ffaptului cc[ HHunab KKu aare ==i oo pparte ffemi-
nin[. LLa mmomentul ppotrivit, aapare uun aanumit ffel dde ssimire.
Momentul ppotrivit ppentru aaciune eeste oo ccunoa=tere ffemi-
nin[. AAsta sse ppetrece îîn aacea ffereastr[ ==i, ddin aaceast[
cauz[, mmaya=ii nnu ==tiu ccând sse vva ppetrece, ddeoarece aas-
pectul ffeminin aal UUniversului vva llua aacea ddecizie.
Este nnecesar ss[ iiei îîn cconsiderare aambele aaspecte:
nu ddoar pprecizia mmi=c[rii sstelelor ==i pplanetelor –– pprecizia iin-
credibil[ aa ggeometriei îîntregii iinfrastructuri ccare ssusine ttot
ce eexist[ –– cci ==i ppartea ffeminin[ - iinima. EEa eeste ccea ccare
va ddecide: „„Acum vvreau ss[ ddau ddrumul lla aasta...! AAcum
vreau ss[ ffac aasta!> UUniversul eeste vviu ==i vva ddecide ccând sse
va îîntâmpla. ++tim ccare eeste ffereastra.
Cei ddin ttribul HHopi aau oo pprofeie, dde aacum 2200 dde aani,
despre aapariia SStelei AAlbastre, ccare vva mmarca îînceputul aa
ceea cce mmaya=ii nnumesc ffereastra SSfâr=itului TTimpului. PPe
24 ooctombrie 22007, îîn ssistemul nnostru aa iintrat oo ccomet[,
denumit[ ccometa HHolmes –– cceva mmic ==i zzbur[tor.
332222

163. D: DDa. SSe ppoate. EEu aascult cce aau eei dde sspus, ddeoa-
rece ==tiu mmai mmulte ddespre aacest ssubiect ddecât ooricine aalt-
ceva. DDe aasemenea, ss[ nne aamintim cc[ ==i mmaya=ii ffac pparte
din bbudismul ttibetan. MMaya=ii ==i ttibetanii bbudi=ti ssunt iintim
conectai. LLa ffel ==i ttriburile KKogi ==i AArahuacos, ccare ssunt ==i
ei ttibetani. TToi pprovin ddin aaceia=i ssurs[ –– ddin AAtlantida.
H: AApropo, DDrunvalo, eexist[ ffemei îînelepte? MMi sse
pare cc[ ssunt ffoarte mmuli bb[rbai îîn CConsiliile mmaya=e ..
D: ÎÎn CConsiliile mmaya=e? OO! SSunt mmuli bb[rbai, ddar ==i
multe ffemei. SSunt aatât dde mmuli bb[rbai ppentru cc[ iie=im ddin
ciclul mmasculin, ddar ttoate aaceste cconsilii aau aaceia=i îîncre-
dere îîn ffemei cca ==i îîn bb[rbai. NNu aau ddeloc pprejudec[i.
H: SSe eechilibreaz[ îîntr-uun ffel ssau ssunt llegai dde iideea
c[ cciclul dde 112.000 dde aani eeste gguvernat dde bb[rbai –– ddup[
care sse vva pproduce oo rrocad[?
D: DDup[ cce sse vva ppetrece aasta, vvor ffi mmai mmulte ffemei
decât bb[rbai. AAcum ee iinvers. MM-aam îîntâlnit ccu CConsiliul ÎÎn-
elepilor MMaya=ilor IItza, ddin YYucatan, ddin NNew MMexico, aacum
un aan, ==i aam ppetrecut ttrei zzile ccu eei. CCam jjum[tate ddin eei
sunt ffemei.
H: IIa uuite! SSe vvorbe=te rrar ddespre eei. EEram ccurios.
D: EEi cchiar aascult[ dde ffemei. RRepet, aa=a ccum sspu-
neam ==i ddespre HHunab KKu, aadev[rata nnatur[ aa RRealit[ii
este jjum[tate mmasculin[ ==i jjum[tate ffeminin[. AAm ttr[it ffoar-
te mmult ttimp îîntr-uun ccontext ddominat dde bb[rbai ==i ggândim
c[ bb[rbaii ssunt mmai iimportani –– cchiar ==i îîn BBiblie sscrie aasta,
dar nnu pputem sspune aasta ==i ccând eeste vvorba ddespre CCrea-
ie, ddespre DDumnezeu. LLucrurile nnu aau ffost aaranjate aa=a.
Suntem eegali.
332255
H: DDeci, eeste vvorba ddespre KKachina RRo=ie. AAm vvorbit
=i dde ccea aalbastr[. PPoate cc[ nnu eexist[ oo llinie dde pprecis[ aa
timpului ppentru aasemenea eevenimente, ddar eele sse ppetrec
într-oo aanumit[ oordine, nnu-ii aa=a?
D: PPe vvremea ccând eera ==eful CConsiliului mmaya=, DDon
Alejandro CCirillo aa sspus cc[ sse vva ssfâr=i ccel ttârziu lla ssfâr=itul
anului 22015. DDeci, ddac[ vva ddura ppân[ lla 221 ddecembrie
2015, îîn iianuarie 22016, aar ttrebui ss[ iie=im ddin aasta. DDac[ nnu
se îîntâmpl[ nnimic ppân[ îîn iianuarie 22016 –– nnu sse iinverseaz[
polii, nnu aare lloc nnici oo sschimbare mmagnetic[ ==i vvor ffi îîn ccon-
tinuare rr[zboaie ==i ttot rrestul, aatunci pprofeiile mmaya=e ==i
Hopi nnu aau ffost aadev[rate.
H: DDa. DDin ppunctul tt[u dde vvedere, eeste ==i aasta oo pposi-
bilitate?
D: AAcum nne aafl[m cchiar îîn ttoiul eevenimentelor. NNe
afl[m îîn ffereastra dde ttimp ccare aa îînceput îîn 22007. SSe ppoate
petrece cchiar îînainte dde 221 ddecembrie. DDin ppunctul llor dde
vedere, ppoate ss[ sse ppetreac[ îîn oorice zzi ppân[ îîn 22015. ++tiu
c[ vvor ffi mmuli ccare vvor sspune cc[ nnu ss-aa ppetrecut ppe 221 dde-
cembrie ==i cc[ mmaya=ii nnu ==tiu ddespre cce vvorbesc. OOricine
spune aasta nnu ==tie cce sspun mmaya=ii. MMaya=ii sspun cc[ ttotul
se vva ssfâr=i ppân[ ccel ttârziu lla ssfâr=itul llui 22015.
H: AAsta ee ttot? NNu eexist[ nnici uun aalt mmoment îînainte?
Asta îîntârzie llucrurile uun ttimp ==i aapoi ee pposibil ss[ sse mmai îîn-
tâmple ==i aalt[ ddat[.
D: CConform ccelor ppe ccare mmi lle-aau sspus, aa=a cceva nnu
este pposibil. EEi ssunt 1100% cconvin=i cc[ aacest llucru sse vva
petrece. CCine ==tie?
H: DDac[ ccredina eeste ffactorul ddecisiv, îînseamn[ cc[
se ppoate îîntâmpla oorice. EE ccorect?
332244

164. înainte dde aa îîncheia. PPoi ss[ nne sspui mmai mmulte ddespre MMer-
Ka-BBa ==i ddespre ttiparul FFlorii VVieii, ddespre ccare aai ttot vvorbit?
D: MMae=trii ÎÎn[lai mmi-aau ccerut ss[-ii vvorbesc llumii ddes-
pre aasta, ddeoarece aaveam nnevoie dde oo aasemenea iinfor-
maie, ppentru aa pputea ttrece pprin aaceast[ ttransformare.
Acum eeste ppeste ttot îîn llume. CCam ttoat[ llumea ==tie ddespre
Mer-KKa-BBa. CCel ppuin ooamenii ccare sstudiaz[ sspiritualitate
m[car aau aauzit dde eea.
Universul aa ffost ccreat ccomplet, ttotal, 1100% pprin iimagi-
nea uunei ssfere. PPunct. NNimic aaltceva. DDac[ tte uuii lla mmodul
în ccare ssferele iinteracioneaz[ uunele ccu ccelelalte, oobservi
imediat ==i rrapid cc[ ee FFloarea VVieii. DDac[ oo vvezi ppe vvreun
perete, vvezi 119 ssfere llegate îîntre eele, îîntr-uun aanumit ffel. DDin
imaginea FFlorii VVieii ppoi ddeduce ttoate llegile ffizicii ==i ttoate
legile ggeometriei ssacre. FF[r[ nnici oo eexcepie. PPoi ddeduce
viteza lluminii. TTotul. MMetoda ==tiinific[ pprin ccare ss-aa aajuns lla
toate aacestea eeste mmuzica ==i îînelegerea FFlorii VVieii. ÎÎn eea
nu sse aafl[ ddoar llegile ffizicii ==i ttot rrestul, cci ==i fforma ==i DDimen-
siunea pprecis[ aa ffiec[rui llucru ccare eexist[. TTotul sse aafl[ îîn[-
untru eei. ++i oo ppoi vvedea. OOdat[ cce aai îîneles, îîi ddai sseama
c[ sse aafl[ aacolo. EE cclar. EE uu=or. EE aacolo. ÎÎnelegi dde cce uun
cub eeste bbaza ffiinei uumane –– ==i nnu ddreptunghiul ssau ttriun-
ghiul ssau aaltceva. PPoi vvedea dde uunde pprovin ttoate.
Oricine sstudiaz[ ggeometria ssacr[ ddevine ffoarte rre-
pede ggeniu, ddeoarece îînelege ccum sse iinterconecteaz[ tto-
tul. NNu ddoar uun ssingur llucru –– cci ttotul. DDac[ aacest llucru ss-aar
studia îîn ffacult[i, dde ppe bb[ncile llor nnu aar iie=i ddecât ooameni
geniali, ddeoarece eei aar pputea îînelege ccum sse iinterconec-
teaz[ ttotul. LLiteralmente, ttotul. PPoi ss[ iiei uun ssubiect, oori-
care, ss[ îîl llegi dde aaltul ccu ccare aaparent nnu eeste cconectat ==i,
dac[ sstudiezi ggeometria ssacr[ aa uunuia, iiar aapoi aa aaltuia ==i
le ccompari, ppoi vvedea ccum sse cconecteaz[ uunul ccu ccel[lalt.
332277
H: EE nnevoie dde ddoi ppentru aa ddansa uun ttangou, ppentru
a CCrea VVia[, nnu-ii aa=a? CCâte uunul ddin ffiecare, nnu-ii aa=a? ÎÎns[
sunt uuimit dde mmi=carea aasta dde ppendul –– îînainte ==i îînapoi ––
între ddou[ ssituaii ppolarizate. MM[ ggândeam cc[ EEra VV[rs[to-
rului –– ssau uun aalt eeveniment nnou –– vva aaduce uun ffel dde eechili-
bru aal pputerii îîntre ccele ddou[, ddar îîn vviziunea tta nnu eeste aa=a.
D: EE pposibil. ÎÎn aacest mmoment, ttotul ddepinde dde EEa. EE
posibil ss[ ffac[ aasta. NNu ==tim ccum vva ffi. EEnergia KKundalini aa
P[mântului ss-aa sschimbat aacum ==i ss-aa mmutat ddin IIndia tti-
betan[, îîn CChile. ++i eexact aasta sse îîntâmpl[ îîn aacea zzon[.
Pentru pprima ddat[, AArgentina, ddar ==i CChile, aau ffemei cca ppre-
=edini. ++i nnoi, aaici, îîn SSUA, aaproape cc[ aam aavut oo ffemeie
ca ppre=edinte. ÎÎn GGermania, oo ffemeie eeste ccancelar. LLucru-
rile aastea ssunt ddestul dde rrare, ddar eeu ccred, ddin cceea cce aam
v[zut ccând aam ffost aacolo, cc[ nnoii llideri ddin AAmerica dde SSud
sunt ffemei, nnu bb[rbai.
H: DDup[ pp[rerea tta, vvor ffi dde ccalitate mmai bbun[ ssau
politicienii vvor rr[mâne ttot ppoliticieni. EEu aasta aam vv[zut.
D: DDa. ++tiu. SS[ ssper[m cc[ aa=a vva ffi. DDin ccâte ==tiu eeu,
Kundalini ttreze=te ooamenii. AA aap[rut oo nnou[ sspiritualitate.
Nu ==tiu îînc[ cce îînseamn[ aasta. ÎÎn llume, ee ppe ccale ss[ sse ffor-
meze uun nnou mmod dde aa ppercepe sspiritualitatea. AAcesta
provine mmai aales ddin CChile ==i AArgentina. DDar ==i ddin PPeru, CCo-
lumbia ==i EEcuador. AAcolo ee ppe ccale ss[ sse nnasc[ cceva ccu
totul nnou. VVom vvedea!
H: SSunt ttimpuri ccu aadev[rat iinteresante! CCred cc[ nni-
meni nnu ppoate ss[ cconteste aasta. CCred cc[ ssunt mmulte llucruri
care sse sschimb[ –– aavem ppesimism ==i ooptimism îîn aacela=i
timp. MMai ssunt ccâteva llucruri ddespre ccare aa= ddori ss[ vvorbim
332266

165. t[u ==i, ccând lle rrote=ti îîntr-uun mmod ffoarte sstr[vechi ((n.n. aa=a
cum sse ff[cea lla oorigini), eele pproduc uun ccâmp ccare aapare ppe
monitoarele ccalculatoarelor, cca oo ffarfurie zzbur[toare. EExact
a=a aarat[. EEste oo ssfer[ pprin ccare ttrece uun ddisc. AAceasta eeste
Mer-KKa-BBa. EEste uun ccâmp ppe ccare ffiecare ffiin[ uuman[ îîl aare
acum îîn jjurul eei cca ppotenial. TTot cce aau dde ff[cut ((n.n. ppentru
a aactiva aacest ppotenial), eeste ss[ rrespire îîntr-uun aanumit mmod
=i ss[ ffac[ cceva aanume, aa=a ccum sse ff[cea lla oorigini ==i ppuf!
Se eextinde! CCând ss-aa eextins, ee=ti ppreg[tit ppentru cc[l[toria
interdimensional[ –– ccomunicare ccon=tient[, cc[l[torii.
H: AAcest ttipar sse rreg[se=te îîn mmulte llocuri dde ppe PP[-
mânt. PPoate ffi vv[zut îîn ttemplele ddin EEgipt, mmai aales lla
Abidos, ddar ccred cc[ ==i îîn IItalia, îîn BBulgaria. CChiar ==i ppe uunele
morminte aale TTemplierilor. AApare ==i îîn ccercurile ddin llanuri.
Deci aacest ttipar eeste ccunoscut dde mmult, nnu-ii aa=a?
D: DDa. EEra ccunoscut ppeste ttot îîn llume. NNoi ll-aam gg[sit
în vvreo 4450 dde llocuri, îîn ttoat[ llumea. CChiar ==i mmaya=ii îîl aau
în ttemplele llor. AA ffost oo vvreme îîn ccare ttoat[ llumea ==tia dde
Floarea VVieii. ++tiau cce rreprezint[ eea ==i cc[ eeste aamprenta aa
tot cceea cce eexist[. AApoi aam uuitat.
Am ttrecut pprin ttot ffelul dde sstadii îîn ccare nne aaminteam,
apoi uuitam, aapoi iiar nne rreaminteam. UUltimul aa ffost LLeonardo
da VVinci. TTot cce aa ff[cut eel sse bbazeaz[ ppe FFloarea VVieii. ++tia
de eea. SScrierile ssale oo cconfirm[. AAcesta eeste ==i mmotivul ppen-
tru ccare eera oo ppersoan[ aatât dde iinteligent[. ++tia ccum ss[ ccla-
sifice ttotul, îîn ffuncie dde FFloarea VVieii. TTotul sse uunific[ ==i îîn-
elegi. DDevii uun ssupergeniu. AApoi uuit[m. RRudolf SSteiner aap-
roape ==i-aa ddat sseama. CChiar aa vv[zut ==i SS[mâna VVieii –– oo
sfer[ ccu aalte ==ase ssfere îîn jjurul eei. AA aajuns ppân[ aacolo ==i aa
murit. ++i ee pp[cat, ppentru cc[, ddac[ aar ffi rreu=it ss[ oo ffac[ ccu-
332299
A=a cc[ aa ffost iimportant cca aaceast[ iinformaie ss[-ii ffie aadus[
lumii, nnu ddoar ppentru aa îînelege lla nnivel iintelectual ccum
funcioneaz[ UUniversul, cci ==i ppentru cc[ MMer-KKa-BBa îîns[=i
are lla bbaz[ ccunoa=terea ==i iinformaiile ccare sse aafl[ aacolo.
De oobicei, nnoi vvedem MMer-KKa-BBa cca ffiind uun ccâmp bbi-
dimensional, ddar eel eeste ==i uunul ttridimensional. SSe aafl[ îîn
jurul ccorpului nnostru. AAm pputut ddetermina ==tiinific aacest
câmp. PPrin nnatura llui, eel eeste eelectromagnetic ddar ==i ggeo-
metric - eeste oo uund[ dde ssine sst[t[toare. SSe aafl[ dde jjur îîm-
prejurul ffiec[rei ppersoane, ccare eeste UUniversul îînsu=i. AAm
stat dde vvorb[ ccu EEdgar MMitchell, ccând mmaya=ii nne-aau iinvitat
pe aamândoi ss[ vvorbim lla CConsiliul llor, lla ssfâr=itul aanilor ‘‘90.
Vorbeam ddespre tteoria ttotului ==i mmi-aa sspus cc[ NNASA aa gg[sit
o pposibilitate dde aa vvedea UUniversul hholografic. NNu mmai eera
doar oo tteorie, cci oo ddemonstraie ==tiinific[. AAu cconstruit uun
dispozitiv, cca ss[ vvad[ ddac[ ffiina uuman[ eeste hholografic[.
În ccazul uunei hholograme, ddac[ iiei ss[ sspunem ppoza
unui ccopac, ttai oo bbucat[ ddin eea ==i oo pprive=ti, vvei vvedea ttot
copacul. DDac[ ttai oo bbuc[ic[ ddin bbucat[, tte uuii lla eea ==i vvei
vedea îîntregul ccopac. OOricât dde mmici ssunt bbuc[ile tt[iate,
ele vvor ccuprinde ttot îîntregul. AA=adar, aau ppus uun oom îîn iinte-
riorul iinstrumentului, cca ss[ vvad[ cce iiese. CCând ss-aau uuitat, aa
ap[rut ccerul, sstelele, ttotul. AApoi, aau sscos oomul dde aacolo ==i
i-aau tt[iat uun ffir dde pp[r ssau oo uunghie, lle-aau ppus îîn ddispozitiv
=i aau vv[zut ttot ccerul ==i sstelele. EExact aa=a ccum ssunt aacum.
Nu ddoar oo iimagine dde eenciclopedie ssau cceva aasem[n[tor.
Era oo iimagine vvie. DDac[ iie=eai aafar[, lla ssuprafa[, vvedeai
acela=i llucru. AAcum ==tim ccu ssiguran[ cc[ UUniversul eeste
holografic ==i mmai ==tim cc[ aa=a ssunt ==i ffiinele uumane. ++i FFloa-
rea VVieii eeste oo iimagine hholografic[. CConine ttotul.
Unul ddintre llucrurile ppe ccare lle ffaci, ddac[ îînelegi, eeste
s[ aactivezi ccâmpurile eelectromagnetice ddin jjurul ccorpului
332288

166. min[, ppentru cc[ aaceast[ ccarte ccuprinde, îîn mmare pparte,
informaie mmaya=[. EEi vv[d ==arpele cca ccicluri ccare sschimb[
con=tiina. LL-aam ffolosit ddin nnou, ppentru cc[ îîn ccartea ccare uur-
meaz[ ss[ aapar[ ssunt ddoar iinformaii mmaya=e. Ouroborusul
maya= vvorbe=te eexact ddespre aasta –– uun ==arpe ccare îî=i mmu=-
c[ ccoada. SSunt cciclurile ccare sse îîncheie. ++tiu cc[ vvoi pprimi
multe ccomentarii, ddar nnu eexist[ aaceast[ iintenie lla aacele
nivele. SSunt ddoar iindigeni, ccare aau oo pperspectiv[ ddiferit[
asupra aacestor llucruri. LLa eei nnu eeste oo iimagine nnegativ[.
H: DDa. EE iinteresant. AAm aacoperit mmulte ssubiecte, ddar
bineîneles cc[ îîntotdeauna mmai rr[mâne cceva dde ddiscutat.
Mi-aar ppl[cea ss[ rrelu[m aalt[ ddat[, ss[ ddiscut[m mmai mmult
despre aalte ssubiecte. PPoate cchiar ddup[ cce uunele eeveni-
mente ss-aau ppetrecut ==i ==i-aau uurmat ccalea, ddac[ vvrei, DDrun-
valo. AA ffost ffoarte iinteresant. ÎÎncheiem aaici. AAm mmenionat
deja ssite-uul tt[u. EE cceva aanume cce aai vvrea ss[ aadaugi ddespre
c[ri ssau ddespre aaltceva?
D: TTotul sse aafl[ aacolo. SSite-uul eeste ssimplu: wwww.drun-
valo.net. TTotul eeste aacolo: iitinerariul mmeu, ++coala RReamin-
tirii, ccare ccuprinde ttoat[ ppreg[tirea –– ddac[ vvrei ss[ aafli ttoate
acestea, rrepede, îîn 44, 55 zzile ((n.n. aatât ddureaz[ ccursul Tre-
zirea IInimii IIluminate). SSau oo ppoi oobine ddin cc[ri.
H: OOricum, nnoua ccarte eeste Ouroborusul mmaya=. Nu
îmi aaduc aaminte: eeste ddeja ddisponibil[ ssau uurmeaz[ ss[ ffie?
D: NNu. PProbabil vva ffi ddisponibil[ ppeste 44 ssau 55 ss[pt[-
mâni „„NOTA eediturii: eeste ddeja ddisponibil[ îîn eenglez[ ==i vva
fi ppublicat[ dde EEditura FFor YYou>.
H: FFoarte bbine. MMulumesc mmult, DDrunvalo, ppentru
timpul ppe ccare nni ll-aai aacordat. PPerspectiva tta eeste ffoarte iin-
333311
noscut[ lla îînceputul ssecolului aal XXX-llea, aacest llucru aar ffi
f[cut oo ddiferen[ iimens[. DDar nnu ss-aa îîntâmplat aa=a.
H: CCrezi cc[ ooamenii oo ppot sstudia? PPot mmedita aasupra
ei? OO ppot pprivi? CCum ppoate ffi iintegrat[ ccunoa=terea ccuprin-
s[ îîn aaceast[ fform[?
D: AAm sscris ddou[ cc[ri, aa=a ccum mmi-aau ccerut MMae=trii
În[lai, îîn ccare ssunt ddescrise, ttoate aacestea, îîn ddetaliu.
Odat[ cce îînelegi, ddevine uu=or. PPoi ss[ oo aaplici lla oorice ddin
con=tiina uuman[. PPrima ccarte sse nnume=te Secretul AAntic aal
Florii VVieii. EExist[ vvolumul 11 ==i 22. OO ppoi ccomanda ppe AAma-
zon ssau ooriunde aaltundeva. RRepet, ddac[ ccite=ti aaceste
dou[ cc[ri, vvei îînelege ccu aadev[rat ddespre cce vvorbesc.
H: SSe gg[sesc ==i ppe ssite-uul tt[u, lla sseciunea MMagazin.
D: DDa. PPoi ss[ lle ccomanzi aacolo. MMai eexist[ oo ccarte,
cu ttitlul Spaiul SSacru aal iinimii*, care ccuprinde iinformaii
despre ccum ss[ cconectezi iinima ==i ccreierul, ppentru aa aajunge
la ccealalt[ pparte ppe ccare ttrebuie ss[ oo ccunoa=tem.
H: ÎÎnc[ cceva ddespre +arpele dde LLumin[. CCartea ccea
nou[, ccare vva aap[rea ccurând, eeste oo ccontinuare aa eei. ÎÎn
multe pprivine, ==arpele aa ffost aasociat ccu cceva nnegativ. CCum
s-aa îîntâmplat aasta, ddin ppunctul tt[u dde vvedere? II ss-aa sschim-
bat ccumva ssimbolistica? CCum aabordezi ttu aacest ssubiect?
D: AAbsolut. BBiserica aa cconsiderat ==arpele cca ffiind ddia-
bolic, îînc[ dde lla GGenez[. CCu ttoate aacestea, ccoloana nnoas-
tr[ vvertebral[ eeste rreptilian[. VVorbesc ddin ppunctul dde vve-
dere aal ccon=tiinei MMelchizedek. EEu nnu iiau ppartea nnim[nui.
Suntem pprofund iimplicai îîn aacest ttip dde ccon=tiin[. NNu ppoi
s[ oo sscoi ddin nnoi. AAm ffolosit ttermenul dde +arpele dde LLu-
** PPuubblliiccaatt[[ ddee EEddiittuurraa FFoorr YYoouu.. NN..eedd..
333300

167. Cuprins
G`nduuri dde mmuuluumire . .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. 55
Cuuv`nt îînainte . .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. 88
Capitoluul 11 . .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. 111
2012: PProfeii ddin iinima . .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. 111
Capitoluul 22 . .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. 4455
Informaii ddespre ]]n[lare ssi MMer-KKa-BBa . .. .. .. .. .. 4455
Capitoluul 33 . .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. 6633
}ntreb[ri ==i rr[spuunsuuri ccuu DDruunvalo . .. .. .. .. .. .. .. .. 6633
- eepisoduul 11 - .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. 6633
- eepisoduul 22 - .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. 881
- eepisoduul 33 - .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. 990
- eepisoduul 44 - .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. 11055
- eepisoduul 55 - .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. 1144
- eepisoduul 66 - .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. 11558
Conexiuunea ccuu SSinele SSuuperior. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. 1188
Despre sspirituualitate ==i hhran[ . .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. 2211
Capitoluul 44 . .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. 22155
Druunvalo MMelchizedek ==i LLilouu MMace . .. .. .. .. .. .. 22155
MAYA+II ++I 221.12.2012 . .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. 2244
Cercuurile ddin llanuuri, rruu=ii, aapropiatele eeruup-
ii ssolare... ffolosii-vv[ ddiscern[mântuul! . .. .. .. 2262
Interviuu ccuu DDruunvalo MMelchizedek
pentruu RRed IIce RRadio - PPartea îîntâi . .. .. .. .. .. .. .. .. 2277
Partea aa ddouua . .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. 3301
333333
teresant[ ==i nne-aam bbucurat ss[ oo aauzim. ÎÎi ssuntem rrecunos-
c[tori. NNe aauzim ccurând!
D: MMulumesc mmult, HHenrik, ==i ssper cc[ ttoate aacestea
vor aajuta ooamenii, îîntr-uun ffel ssau aaltul. ÎÎi mmulumesc ==i nne
auzim ddata vviitoare!
H: VVom rreveni ccurând ccu aalte iinterviuri. ÎÎntre ttimp, vv[
mulumesc cc[ aai aascultat ==i cc[ vv-aai îînregistrat lla RRed IIce
Creations. MMulumiri sspeciale LLonei ==i llui EElisabeth, ppentru
munca llor ddificil[. OO zzi bbun[, ooriunde vv-aai aafla! NNe vvom aauzi
în ccurând! AAvei ggrij[!
http://www.redicecreations.com/radio/2012/07/RIR-
120707.php
333322

168. C[ri rrecomandate
DDrruunnvvaalloo MMeellcchhiizzeeddeekk
Spaiul ssacru aal iinimii - oo cc[l[torie cc[tre MMarele
Mister ddin iinima nnoastr[, ppublicat[ lla EEditura FFor YYou
Ouroborusul mmaya=, ]]n ccurs dde ppublicare lla EEditura
For YYou
+arpele dde llumin[ - DDincolo dde 22012, ppublicat[ lla
Editura MMedialux
Floarea vvieii - UUn ssecret sstr[vechi, vvol. II ==i III,
publicat[ lla EEditura MMedialux
GGrreegggg BBrraaddeenn
publicate lla Editura FFor YYou:
Codul llui DDumnezeu
Trezirea lla ppunctul zzero
P[=ind îîntre llumi
Matricea DDivin[
Vindecarea sspontan[ aa ccredinei
Timpul ffractal
Adev[r pprofund
JJoohhnn JJ.. FFaalloonnee
Frecvena ggeniu, ppublicat[ lla EEditura FFor YYou
333355
CARTEA IINIMII este dd[ruit[ ccelor iinteresai,
în mmod GGRATUIT.
Putei ccomanda ccartea ppe aadresa dde ee-mmail
cartea.inimii@gmail.com
Pentru ccomenzile pprin ppo=t[,
beneficiarii vvor ssuporta ttaxele ppostale
PPeennttrruu cceeii iinntteerreessaaii ddee ccuurrssuull
TREZIREA IINIMII IILUMINATETREZIREA IINIMII IILUMINATE
ssuussiinnuutt ddee EElleennaa CCooccii==EElleennaa CCooccii== ==ii CCaarroolliinnaa CCooccii==CCaarroolliinnaa CCooccii==
((pprrooffeessoorrii aaccrreeddiittaaii))
uurrmm[[rriiii ssiittee-uull
wwwwww..ddrruunnvvaalloo..nneett
==ii
wwwwww..eelleennaaccoocciiss..rroo
Pentru ddetalii vv[ rrug[m ss[ sscriei ppe aadresa dde ee-mmail
elenacocis@yahoo.com
333344

169. EE DD II TT UU RR AA FF OO RR YY OO UU
BUCURE+TI, sstr. HHagi GGhi[ nnr. 558, ssector 11
Tel/fax, 0021/6656223; 00314286724
telefon mmobil 00724212695; 00724212690
E-mmail: fforyou@editura-fforyou.ro,
monica.visan@editura-fforyou.ro;
editura_foryou@yahoo.com.
site hhttp://www.editura-fforyou.ro
http://www.copiii-iindigo.ro