The young people that are going to rebuild RomaniaPaul Olteanu
An illustrated journey through who are the young people that can change the face of Romania. And the one thing that you (person, company, parent, teacher, whoever) can do to help them.
Tinerii de azi, guvernantii de maine. Participarea tinerilor la viata democratica.
O colectie de opinii ale unor oameni care pun umarul la schimbarea Romaniei de jos in sus.
The young people that are going to rebuild RomaniaPaul Olteanu
An illustrated journey through who are the young people that can change the face of Romania. And the one thing that you (person, company, parent, teacher, whoever) can do to help them.
Tinerii de azi, guvernantii de maine. Participarea tinerilor la viata democratica.
O colectie de opinii ale unor oameni care pun umarul la schimbarea Romaniei de jos in sus.
Personality Profile Report - Process Communication ModelPaul Olteanu
Here is a sample PPI (Personality Pattern Inventory). It shows the architecture of ones personality and individual scores on topics such as:
- perception
- personality parts
- interaction style
- psychological needs
- environment preference
- personality phase
- distress sequences
Personality Profile Report - Process Communication ModelPaul Olteanu
Here is a sample PPI (Personality Pattern Inventory). It shows the architecture of ones personality and individual scores on topics such as:
- perception
- personality parts
- interaction style
- psychological needs
- environment preference
- personality phase
- distress sequences
Despre frica de a vorbi in public (interviu in revista Unica)
1. De la 9 la 5
Cea mai mare fric`
2. Mergi n sala n care urmeaz` s` bilitatea plictise[te. Prea mult` mobili- atunci vorbitorul le-a mp`rt`[it o expe-
vorbe[ti, plimb`-te pe scen`. Uit`-te tate bulverseaz` sau agit`. rien]` personal`, lucru care leag` rela]ia
la locul unde urmeaz` s` fie pub- > Poveste[te o experien]` personal`. Oa- dintre el [i auditoriu. |n ambele situa]ii
licul [i imagineaz`-]i cum o s` fie. menii au o curiozitate natural` c`tre lu- vorbitorul c#[tig`.
Familiarizeaz`-te cu toate detaliile pe cruri [i tr`iri personale.
Nu te na[ti un bun orator, ci devii! Trebuie s` descoperi secretele profesioni[tilor [i care urmeaz` s` le tr`ie[ti n ziua dis- 9. Formuleaz` o introducere cu „c#rlig“
cursului, astfel nc#t atunci s` nu-]i mai 6. Dac` sim]i c` cei din sal` sunt [i o ncheiere memorabil`: introduce-
s`-]i educi teama de a vorbi n public. Paul Olteanu, trainer [i consultant n discurs ncarci mintea cu elemente de noutate. |n neprieteno[i, nseamn` fie c` nu rea f`cut` cum trebuie capteaz` aten]ia
public [i branding personal, explic` sursele anxiet`]ii [i ofer` solu]ii. plus, nu bea cafea, alcool sau energizante. ]i-ai probat nc` suficient expertiza [i auditoriului, iar o ncheiere memora-
statutul (au nevoie de dovezi suplimenta- bil` l pune pe g#nduri sau l nsufle-
3. Pune-te n pielea publicului, emptizea- re c` merit` s` te asculte), fie c` au motive ]e[te s` ac]ioneze. Pentru primul efect,
z`: g#nde[te-te la ce e important pentru el, de disconfort: discursul este prea lung sau metaforele formulate pe un ton clar [i rar
ce e interesat s` aud`, ce nevoi are, ce dispo- pur [i simplu se apropie ora mesei. func]ioneaz` foarte bine. Pentru cel de-
zi]ie are ca s` te asculte [i calibreaz`-]i al doilea, folose[te sprijin multi-media
discursul n raport cu aceste lucruri. 7. Umorul este foarte util, detensio- (filme, melodii etc.) sau exerci]ii care s`
neaz` [i, implicit, c#nd se simt bine, oa- pun` publicul s` fac` mi[care.
4. Contactul vizual ndepline[te o func]ie menii devin mai pu]in combativi [i mai
dubl`. Pe deoparte, atunci c#nd prive[ti predispu[i la a se l`sa convin[i. 10. Cum transmi]i mesajul este mai
n ochi membri ai auditoriului (prefera- important chiar dec#t mesajul n
bil pe c#t mai mul]i dintre ei) i faci mai 8. Nu recomand umorul provenit din sine. Aminte[te-]i c#te informa]ii in-
aten]i la tine. Pe de alt` parte, te ajut` s` glume, pentru c` ele sunt subiective trinsec interesante au devenit plicti-
prime[ti imediat feedback din sal`. Iar [i ce e amuzant pentru cineva e posi- sitoare c#nd au fost transmise de ci-
dac` ]i dai seama c` i pierzi, po]i oric#nd bil s` nu fie pentru altcineva. Forme- neva lipsit de abilit`]i oratorice. Dis-
s` schimbi strategia [i s`-i aduci napoi. le de umor cu cel mai mare impact cursul public bine g#ndit [i bine rostit
vin din pove[tile [i experien]ele person- este mbinarea perfect` ntre form` [i
5. C#nd pierzi aten]ia publicului: ale ale vorbitorului. Aici riscul penibilului fond, ntre stil [i con]inut.
> Schimb` tonul [i caden]a rostirii. Dis- este evitat, pentru c` o astfel de poveste nu
cursurile plate plictisesc. are ata[at` a[teptarea de a fi [i amuzant`. Mai multe secrete ale vorbitului
> Mi[c`-te cu modera]ie prin sal`. Imo- Dac` publicul r#de, e perfect, iar dac` nu, n public pe www.unica.ro
Raluca Kisescu Andreea Mihai Mona Nicolici
Senior Manager Commer- Director de Marketing, Head of Community Rela-
cial Marketing, Avon Carrefour Rom#nia tions &Social Affairs Petrom
M` bazez pe improviza]ie, dar C#nd vorbim n public, ne este |ntotdeauna m` documentez
C
este parte dintr-un discurs fric` de ce p`rere [i vor face asupra audien]ei: este impor-
umulul micilor detalii care n picioare, mai mereu era vorba de vreo cana de a presupune c` publicul are lucrat, e naturale]ea care vine ceilal]i despre noi, ca mesajul tant s` [tiu ce o intereseaz`
par imposibil de controlat pedeaps`, aten]ionare sau tratament co- din start ceva mpotriva ta. {i nu uita de pe o baz` dat`. Preg`tirea nu nostru s` nu fie cumva prost pentru a [ti ce s`-i spun. |n
[i la care te g#nde[ti na- ercitiv. Din pricina asta, ca adul]i, ne-am cele dou` ingrediente cu o capacitate se rezum` doar la interior, de sau par]ial n]eles [i c` nu vom plus, respira]ia corect` te ajut`
intea unei apari]ii publi- obi[nuit s` credem c` atunci c#nd ur- excep]ional` de a re]ine aten]ia audito- multe ori exteriorul mi con- convinge sau vom ob]ine exact s` ai un ritm adecvat [i s` ar-
De ANCA APOLOZAN; foto: THINKSTOCk, VIVA, UNICA.
ce contribuie la nivelul meaz` s` vorbim n public auditoriul riului: pasiunea [i umorul vorbitorului. sum` mai mult timp. Coafatul, rezultatul contrar. Este esen] ticulezi cuvintele. Dac` ui]i
general de stres [i te deturneaz` de la nostru o s` ne dezaprobe, explic` acesta. {i e bine s`-]i rezervi timp suficient pentru machiatul, ]inuta trebuie s` ial s` cuno[ti bine subiectul, s` respiri [i te concentrezi
obiectivul principal: s` convingi publi- a te preg`ti. Teoria spune c`, pentru fie- fie n armonie cu prezentarea. s` ai un mesaj util, s` folose[ti doar asupra mesajului, la un
cul de ceea ce-]i dore[ti. De cele mai Din fericire, ambele probleme pot fi re- care minut de discurs, e bine s`-]i acorzi o Acum doisprezece ani, am un limbaj simplu [i pe interesul moment dat apare un blocaj.
multe ori, nu e[ti preg`tit` s` [tii c#]i zolvate cu preg`tire [i antrenament. or` de antrenament. Totu[i, Paul conside- vorbit prima dat` n public, la o tuturor, a[a cum promova |n fa]a audien]ei trebuie s`
oameni vei avea n fa]`, cum arat` sala, Prima fric` se rezolv` prin elimi- r` c` [i dou` minute de preg`tire alocate conferin]` intern` Avon, [i i-am David Ogilvy, [i s`-]i pui la lu- ai o atitudine pozitiv`, care
de unde vei vorbi, dac` ai sprijin tehnic narea a c#t mai multor necunoscute fiec`rui minut de discurs vor face minuni. cerut voie directorului general cru empatia [i sim]ul umorului. vine din ncrederea n tine, din
sau nu (lavaliere, pupitru etc.), iar toate nainte de nceperea discursului, iar a Iat` sugestiile acestuia pentru a „livra“ un s`-mi iau liber ca s` merg la Pe mine m` inspir` cuvintele lui cunoa[terea subiectului, dar [i
acestea activeaz` n tine frica de necu- doua cu o preg`tire temeinic` pe su- discurs impecabil: cump`r`turi. M` g#ndeam c` Darwin P. Kingsley: «Omul are din exerci]iu. Sunt foarte atent`
noscut, spune Paul Olteanu (www.pau- biectul despre care urmeaz` s` vorbe[ti. sinceritatea mea se va l`sa puteri la care nici nu viseaz`. [i la gesticula]ie, postur` sau
lolteanu.ro). O alt` temere des nt#lnit` Din acest motiv, Paul ]i recomand` s` 1.G#nde[te totul ca pe o minipies` de cu comentarii, dar el a zis: «of Omul poate face lucruri la care mbr`c`minte. Uneori oamenii
este frica de dezaprobare, un senti- abordezi public doar subiecte pe care teatru n care tu e[ti regizorul. Roste[te course you should go, how nici nu s-a g#ndit. Nu exist` [i aduc mai u[or aminte de
ment foarte profund, care este cultivat le st`p#ne[ti [i n care ai fluen]`, s` te discursul de c#teva ori nainte s`-l you dress is as important as limite n ceea ce po]i face, doar impresia pe care le-ai l`sat-o
chiar de sistemul educa]ional rom#nesc. documentezi asupra informa]iilor pe sus]ii! Eventual, memoreaz` ideile how you speak.» cele din mintea ta.» dec#t de con]inutul discursului.
De obicei, n [coal`, c#nd eram ridica]i care le vei oferi [i s` nu cazi n cap- principale, introducerea [i ncheierea.
48 Î unica unica Î 49