1. DEFINIRE TERMENI DE REFERINŢĂ
TERMEN DEFINIŢIE ISCO DEFINIŢIE COR DEINIŢIE DEX ŞI ALTE DICŢIONARE DEFINIŢIE PROPUSĂ
ROMÂNEŞTI ( în sensul utilizării termenului în
COR)
1. Competenţă Capacitatea persoanei I.Capacitate a cuiva de a se pronunţa
de a utiliza si combina asupra unui lucru, pe teAmeiul unei
cunostinte, deprinderi cunoaşteri adânci a problemei în discuţie;
si atitudini specifice capacitate a unei autorităţi, a unui
demonstrand anumite funcţionar etc. de a exercita anumite
valori personale si atribuţii. ♢ Expr. A fi de competenţa cuiva
profesionale pentru a = a intra în atribuţiile cuivacompetínţă
realiza activitati de s.f.] – Din fr. compétence.
munca la nivelul II. Wikipedia – cerinta standartizata pentru
calitativ specificat intr- o persoana de a realiza o anumita
un standard activitate profesionala. Reprezinta o
combinatie de cunostinte, deprinderi si
atitudini utilizata pentru imbunatatirea
performantelor
Mai general reprezinta abilitatea unei
persoane de a realiza o anumita sarcina
fiind bine calificat
2. Nivel de Nivel- Stadiu, grad (de pregătire, de Nivel de competenta –Stadiul, gradul de
competenţă dezvoltare), treaptă (a calităţii), indice (al pregatire privind
cantităţii ) Capacitate a cuiva de a se pronunţa
II. Clasificarea competentelor pe o scala asupra unui lucru, pe temeiul unei
de valori in functie de anumiti parametrii cunoaşteri in functie de stadiul, treapta
combinati: gradul de autonomie sau de cunoastere
responsabilitate pe care il are persoana,
gradul de complexitate al sarcinilor
realizate, (activitate de rutina sau
complexa), capacitatea de a-i indruma pe
altii, viziune strategica
3. Specializarea Specializare- A se consacra studiului şi Specializarea competentei- consacrarea
competenţei aplicării unei anumite ramuri din ştiinţă, studiului si aplicarii unei anumite ramuri
din tehnică etc; a deveni specialist de activitate din stiinta si tehnica
4. Sector de Diviziune, parte, domeniu în cadrul Domeniu sau ramură de activitate
1

2. activitate economiei economica
5. Locuri de Sunt acele locuri de Loc de munca-Funcţie deţinută de o Loc de munca-remunerat Funcţie
muncă munca la care titularii persoană într-o instituţie, întreprindere deţinută de o persoană într-o instituţie,
remunerate necesita contracte de sau organizaţie; post; întreprindere sau organizaţie;post,platit.
munca explicite (scrise
sau orale) sau
implicite, pe baza
carora se acorda o
remuneratie de baza
care nu este direct
dependenta de venitul
unitatii pentru care se
lucreaza (unitatea
poate fi o corporatie, o
institutie non-profit, o
unitate guvernamentala
sau o gospodarie.
Unele sau toate
uneltele, echipamentul,
sistemele informatice
si/sau cladirile utilizate
de catre titular pot fi
detinute de altii iar
acestia pot lucra sub
directa supraveghere
sau conform unor
dispozitii stricte stabilite
de catre patron sau
persoanele angajate
desemnate de patron.
Persoanele aflate in
locuri de munca
remunerate sunt de
obicei platite cu salarii
sau indemnizatii sau
pot primi comision din
vanzari, plata in acord
cu realizarile, bonusuri
sau plati in natura cum
2

3. ar fi hrana, cazare sau
formare profesionala
6. Loc de Cadrul în care se desfăşoară o activitate Cadrul în care se desfăşoară o
muncă Un set de sarcini sau din care se obţine un venit şi în care se activitate din care se obţine un venit şi
activitati care trebuie materializează raporturile juridice de în care se materializează raporturile
realizate de o muncă sau raporturile juridice de serviciu. juridice de muncă sau raporturile
persoana, care Legea 76/2002 juridice de serviciu
delimiteaza functiile
pozitiei ocupate de O activitate regulata realizata in schimbul
acea persoana unei plati, in special exercitata sub forma
unei meserii, ocupatii, sau profesii
7. Ocupaţie Definitie ILO - Un set Activitatea utilă, Îndeletnicire, treabă, activitate; Activitatea utilă, aducătoare de venit a
de locuri de munca ale aducătoare de venit (în preocupare. ♦ Profesiune, slujbă, post. cărei practicare presupune utilizarea
caror principale sarcini bani sau natură), pe Sursa: DEX '98 unui set de competenţe profesionale.
si atributii sunt care o desfăşoară o
caracterizate de un persoană în mod În-deletnicire, meserie, profesiune, (înv.
inalt grad de obişnuit, într-o unitate şi reg.) meşterie, (Mold.) breaslă,
similaritate, constituie o economico-socială şi (Transilv.) lefterie, (înv.) cin, marafet. (Ce
ocupatie care constituie pentru ~ are în prezent?) v. ac-tivitate.
Persoanele sunt aceasta sursă de Sursa: Sinonime | Trimisă de siveco,
clasificate pe baza existenţă. Ocupaţia
ocupatiei prin relatiile este, deci, proprie Activitate, de durată mai mare sau mai
lor fata de un loc de persoanelor active, mică, cu care se ocupă ci-neva;
munca trecut, prezent care practică o îndeletnicire; treabă.
sau viitor activitate recunoscută Sursa: NODEX | Trimisă de siveco, 21 Aug
de societate ca utilă 2004 |
Definitie UN – ocupatia pentru sine şi semenii
se refera la tipul de săi.
Îndeletnicire, profesiune, meserie. ♦
munca facuta de catre Ocupaţia este
Preocupare, treabă.
persoana angajata pe specialitatea Sursa: DN | Trimisă de LauraGellner, 5 Dec
durata unei perioade de (calificarea) exercitată 2006 |
timp de referinta (sau efectiv la locul de
munca pe care a facut- muncă.
o anterior in cazul unui Ocupatia unei
persoane poate fi
exprimată prin: funcţia
sau meseria exercitată
de aceasta.
8. Profesie Specialitatea Wikipedia - Este o ocupatie, vocatie sau Specialitatea ,calificarea obţinută prin
3

4. (calificarea) obţinută cariera unde se aplica cunostinte studii.
prin studii specializate pe un anumit subiect,
domeniu, stiinta. Se aplica de obicei in
cazul ocupatiilor ce necesita formare
academica de lunga durata si o calificare
oficiala
9. Funcţie Este activitatea Activitate administrativă pe care o Activitatea prestată de o persoană, în
desfăşurată de o prestează cineva în mod regulat şi mod regulat, într-o ierarhie funcţională de
persoană într-o ierarhie organizat într-o instituţie, în schimbul unui conducere sau execuţie.
funcţională de salariu; serviciu, slujbă, post2. ♦ Grad pe
conducere sau care îl deţine cineva într-o ierarhie
execuţie administrativă.
Sursa: DEX '98 | Trimisă de zaraza_joe, 2
Feb 2004
Activitate administrativă pe care o
prestează cineva permanent într-o
instituţie în schimbul unui salariu; post. 2)
Atribuţie pe care o are cineva sau ceva în
cadrul unui întreg; rol.
Sursa: NODEX | Trimisă de siveco, 21 Aug
2004 |
Activitate dusă de cineva pentru a se
achita de obligaţiile impuse de serviciul pe
care îl are; însărcinare, sarcină; slujbă.
Sursa: DN | Trimisă de LauraGellner, 27
Jun 2006
4

5. 10. Meserie Este complexul de Profesiune sau îndeletnicire bazată pe un Este complexul de cunoştinţe obţinute
cunoştinţe obţinute prin complex de cunoştinţe obţinute prin prin şcolarizare şi prin practică, necesare
şcolarizare şi prin şcolarizare şi prin practică, care permit pentru desfăşurarea unei activităţi
practică, necesare celui care le posedă să execute anumite
pentru executarea operaţii de transformare şi de prelucrare a
anumitor operaţii de obiectelor muncii sau să presteze anumite
transformare şi servicii; îndeletnicirea meseriaşului;
prelucrare a obiectelor calificarea profesională a meseriaşului;
muncii, sau pentru meşteşug, meşterie.
prestarea anumitor Sursa: DEX '98 | Trimisă de LauraGellner,
servicii. 28 May 2004
Îndeletnicire de orice natură bazată pe
munca manuală calificată; meşteşug.
Sursa: NODEX | Trimisă de siveco, 21 Aug
2004 |
11. Locuri de Sunt acele locuri de
muncă pe munca in care
cont propriu remunerarea este
direct dependenta de
castiguri (sau de
potentialul de castig)
derivate din bunuri si
servicii produse (unde
propriul consum este
considerat ca parte a
castigurilor). Obligatiile
fac decizia operationala
sa afecteze
intreprinderea, sau
deleaga o astfel de
decizie in timpul
stabilirii responsabilitatii
pentru bunastarea
intreprinderii (in acest
context „întreprindere”
include operatiile unei
singure persoane)
12. Sistem de Stabileste liniile 1.sistem- ansamblu.
5

6. clasificare directoare, modalitatile 2.clasificare - ierarhizare
de clasificare a locurilor
de munca in grupe ale
clasificarii mai detaliate
si modalitatea in care
aceste grupe detaliate
urmeaza a fi ulterior
agregate in grupe mai
largi. Include titluri si
coduri de ocupatii si
reprezinta un set de
valoare pentru variabila
„ocupatie”, o variabila
care descrie diferite
sarcini si atributii ale
locului de munca
13. Componenta De obicei consta in Componenta- constituent, element. (O ~
descriptivă descrierea sarcinilor si a unui ansamblu.)
atributiilor ca si a altor Descriptiva- descriptivi, -e, adj. 1. Care
aspecte ale locului de descrie; care conţine o descriere
munca care apartine
fiecarei din grupele
definite, inclusiv bunuri
si servicii produse,
nivelul de competente
(calificare) si
specializarea,
ocupatiile incluse si
excluse, restrictiile de
intrare, etc. Acesti
descriptori pot fi
considerati ca
constituind un dictionar
al ocupatiilor
14. Variabila(ele) Intr-o clasificare 1.Mărime care poate căpăta diferite valori
clasificării ocupationala reprezinta numerice.
de obicei tipul de 2. Mărimi (sau cantităţi) variabile = mărimi
munca facuta, atributiile (sau cantităţi) care îşi pot schimba
si sarcinile realizate valoarea în raport cu altele, denumite
6

7. constante. CLASIFICÁRE s.f. Acţiunea
de a clasifica şi rezultatul ei; repartizarea
sistematică pe clase sau într-o anumită
ordine; clasificaţie. [< clasifica].DN
15. Criterii de Sunt fundamentale Criterii -Principii pe baza cărora se face o
similaritate pentru o clasificare a apreciere, o clasificare, o definire.
ocupatiilor. Determina
cadrul de lucru Similaritate-potrivire
conceptual pentru
alcatuirea si localizarea
categoriilor si ofera
indrumare asupra
modelului in care sa
clasifici ocupatiile noi
sau cele omise, cum sa
stabilesti similaritati in
ceea ce priveste
principalele atribute si
cum sa organizezi
ocupatiile intr-o
clasificare. Ele trebuie
sa se refere la
atributele cunoscute ale
unei ocupatii si trebuie
sa fie definite clar si
consistent si masurate
conform metodologiei
agreate. Ideal , ele
trebuie sa fie
determinate de
utilizarea pe care o va
avea clasificarea.Prin
urmare, pentru a fi utila
pentru plasarea in
munca, stabilirea
resurselor bugetare
pentru resursele
umane, planificarea
educatiei si formarii,
7

8. competentele trebuie
sa reprezinte cele mai
bune criterii. Dar daca
clasificarea va fi utila
pentru analiza
stratificarii sociale sau
pentru mobilitate,
atunci prestigiul
ocupational ar
reprezenta un criteriu
mai potrivit.
Criteriile de similaritate
trebuie sa
indeplineasca nevoile
oricarui utilizator
16. Descrieri Scriere sau pasaj dintr-o scriere în care acţiunea de a descrie amanuntit
ocupaţionale este înfăţişat prin enumerarea detaliilor, ocupatiile
detaliate un aspect, un cadru, o situaţie etc. –.
descrie.
Ocupationale - Care este generat de
ocupaţie
DETALIÁT, -Ă adj., adv. (în mod)
amănunţit. (< detalia
17. Structura STRUCTURÁ vb. 1. v. organiza. 2. v. A organiza, a da o anumită structură
clasificării Configura clasificarii
A CLASIFICÁ clasífic tranz. 1) A
repartiza sistematic în clase sau în
categorii
18. Clasificare repartizarea sistematică pe clase sau într- repartizarea sistematică pe clase sau
statistică o anumită ordine; clasificaţie statistica într-o anumită ordine;
referitoare la diverse fenomene
19. Dezvoltarea . s.f. Acţiunea de a (se) dezvolta şi a expune pe larg, amănunţit
clasificării rezultatul ei; creştere, evoluare; repartizarea sistematică pe clase sau
amplificare. [< dezvolta]. într-o anumită ordine clasificarile
clasífic tranz. 1) A repartiza sistematic în
clase sau în categorii
20. Utilizarea A pune în practică; a folosi; a întrebuinţa; A aplica a pune in practica clasificarile
clasificării a aplica.
A repartiza sistematic în clase sau în
8

9. categorii
21. Intretinerea Intretinerea unei A SE MENŢÍNE –
(Menţinerea) clasificari implica A rămâne în aceeaşi formă, stare sau
clasificării (a) corectarea erorilor situaţie; a rămâne neschimbat (în timp);
facute in constructia A CLASIFICÁ clasífic tranz. 1) A
clasificarii (set de repartiza sistematic în clase sau în
valori) si instrumentelor categorii
de codificare asociate;
(b) actualizarea
descrierilor seturilor de
valori, impartirea liniilor
intre grupe si
instrumentele de
codificare ale clasificarii
atunci cand in prealabil
apar sau sunt
descoperite noi tipuri
de unitati primare sau
sunt obtinute noi
informatii despre
tipurile existente.
Intretinerea clasificarii
trebuie sa fie o
activitate continua a
acelora care sunt
responsabili de
clasificarea respectiva,
sa fie combinata cu
formarea profesionala
si back stopping
(reveniri) pentru
utilizatorii clasificarii
sau cu statisticile
rezultate. Principalele
probleme metodologice
sunt:
- cum poate fi
organizata mai bine
activitatea de
9

10. intretinere
- criterii pentru
identificarea efectelor
„semnificative” ale
activitatilor de
intretinere privind
comparabilitatea
datelor
- dezvoltarea de
metode pentru
corectarea statisticilor
pentru ca intretinerea
sa produca efecte
22. Revizuirea Prevede o revizuire REVIZUÍ vb. IV. tr. A revedea, a cerceta
clasificării completa a nevoilor din nou; a reexamina, a controla pentru
utilizatorilor ca si a modifica ceva. [P.i. -iesc, conj.
bazele conceptuale si -iască. / cf. fr. réviser, lat. revisere].
instrumentele Sursa: DN | Trimisă de LauraGellner, 27
utilizatorilor. Asemenea Mar 2007 | Greşeală de tipar
revizuiri trebuie sa aiba
loc la intervale lungi de A CLASIFICÁ clasífic tranz. 1) A
timp (10-15 ani) sau repartiza sistematic în clase sau în
daca devine evident categorii
faptul ca revizuirea
clasificarii este
necesara. Astfel de
probe pot veni de la
utilizatorii nationali sau
din dezvoltarile
internationale.
Activitatile ce presupun
revizuirea unei
clasificari sunt esentiale
cu cele necesare
pentru dezvoltarea ei.
Oricum problemele
metodologice
suplimentare sunt
urmatoare:
10

11. - Cum se poate
determina daca este
necesara o revizuire
- cum sa se determine
daca noile solutii sunt
mai bune decat
practicile curente
(actuale)
- cum sa se
implementeze o
clasificare revizuita in
programele statistice
aflate in derulare,
avand in vedere nevoia
de comparabilitate cu
vechile statistici
23. Validitate VALIDITÁTE s. f. 1. calitatea de a fi
24. Exactitate valid. 2. (log.) proprietate a unei expresii
(autenticitate de a fi adevărată, corectă. ♢ (în log.
simbolică) proprietate a unor expresii
logice de a fi adevărate prin
introducerea lor în orice interpretare a
variabilelor componente. (< fr. validité,
lat. validitas)
Sursa: MDN |
EXACTITÁTE s. 1. v. adevăr. 2.
exactitudine, justeţe, precizie. (~
calculelor.) 3. exactitudine, fidelitate
AUTENTICITÁTE s.f. Faptul, calitatea
de a fi autentic ; originalitate. [Pron. a-
u-. / cf. it. autenticità].
Sursa: DN |
11

12. 25. Codul Codul reprezinta un Sistem de simboluri, care are destinaţia
ocupaţiei limbaj – un set de a reprezenta şi a transmite o
independent de litere, informaţie; cifru. Ocupatie-
numere sau simboluri în-deletnicire, meserie, profesiune, (înv.
care reprezinta un şi reg.) meşterie, (Mold.) breaslă,
concept al carui inteles (Transilv.) lefterie, (înv.) cin, marafet.
(semnificatie, sens) (Ce ~ are în prezent?) 2. v. ac-tivitate
este descris intr-un
limbaj natural (normal)
26. Grupă de Este ultimul nivel de Grupa-Subdiviziune (în ştiinţe) care
bază clasificare şi include cuprinde elemente cu trăsături comune
ocupaţia sau grupul de De bază = fundamental, esenţial
ocupaţii cu cel mai
detaliat nivel de
omogenitate, din punct
de vedere al activităţii
desfăşurate de
persoanele cu astfel de
ocupaţii.
27. Analiză 1. Analiza ocupaţională reprezintă o
ocupaţională metodă de colectare sistematizată de
informaţii cu privire la o anumită ocupaţie.
Cele mai importante aspecte urmărite se
referă la: responsabilităţile principale
(funcţiile majore), activităţile specifice şi
rezultatele asociate acestora şi nivelul
calitativ de realizare a atribuţiilor. De
asemenea, o analiză ocupaţională trebuie
să ofere informaţii despre cunoştinţele,
deprinderile practice şi atitudinile
necesare unei persoane pentru a practica
respectiva ocupaţie.
Sursa: Phare 2004/016-772.04.02.02
Înfiintarea Autoritatii Nationale pentru
Calificari
Europeaid/121949/D/SV/RO
12

13. 2. A ANALIZ//Á ~éz tranz. 1) A supune
unei analize; a cerceta; a studia; a
investiga. 2) chim. (structura unor
substanţe) A determina prin analiză. /<fr.
analyser
Sursa: NODEX |
- ocupational -Ă adj. 1. referitor la
ocupaţie. 2. generat de o ocupaţie (II). (<
engl. occupational, fr. occupationnel)
28. Analiză 1. Analiza Funcţionala reprezinta o
funcţională metoda de cercetare a functiilor unui
produs si consta in
identificarea/determinarea,
caracterizarea, ordonarea, ierarhizarea si
evaluarea functiilor.
Identificarea functiilor se realizeaza prin
metode specifice de analiza;
caracterizarea lor consta in a enunta
criteriile de valoare, a preciza nivelul si
flexibilitatea acestora; ordonarea vizeaza
clasificarea dupa o logica functionala si
stabilirea relatiilor de interdependenta;
ierahizarea permite evaluarea ordinului de
importanta a functiilor;
evaluarea/ponderarea concretizeaza
acest ordin de importanta prin atribuirea
unei �ponderi� in valoare absoluta sau
relativa, independent de solutii.
Sursa: Cursul Analiza Functionala se
adreseaza specialistilor, inginerilor,
responsabili ai serviciilor operationale
(marketing, proiectare, calitate, productie,
mentenanta etc.),
13

14. 2. A ANALIZ//Á ~éz tranz. 1) A supune
unei analize; a cerceta; a studia; a
investiga. 2) chim. (structura unor
substanţe) A determina prin analiză. /<fr.
analyser
Sursa: NODEX |
Analiză funcţională = ramură a
matematicii care se ocupă cu studiul
diferitelor clase de funcţii şi al relaţiilor
dintre ele. 2. Util, practic. ♦ Care
îndeplineşte condiţiile pentru a fi folosit. –
Din fr. fonctionnel (după funcţie Sursa:
DEX '98).
29. Standard Standardul 1. Standardul ocupaţional reprezintă un
ocupaţional ocupaţional- mod formalizat/standardizat de descriere
documentul care a unei ocupaţii care identifică
precizează unităţile de competenţele necesare în realizarea unor
competenţă şi nivelul sarcini de muncă la un nivel calitativ
calitativ asociat specificat. Structura convenită a unui
rezultatelor activităţilor standard ocupaţional include: unităţile de
cuprinse într-o competenţă, elemente şi criterii de
ocupaţie realizare.
Sursa: Cursul Analiza Functionala se
adreseaza specialistilor, inginerilor,
responsabili ai serviciilor operationale
(marketing, proiectare, calitate, productie,
mentenanta etc.),
2. STÁNDARD, standarde, s.n. 1. Normă
sau ansamblu de norme care
reglementează calitatea, caracteristicile,
forma etc. unui produs; document în care
sunt consemnate aceste norme.
14

15. - ocupational adj. 1. referitor la ocupaţie.
2. generat de o ocupaţie (II). (< engl.
occupational, fr. occupationnel)
Sursa: DEX '98
30. Standard de 1. Tendinţa actuală a organismelor
formare europene în domeniul formării
profesională profesionale este de a crea o structură
unitară pentru standardele de educaţie
şi formare profesională (standarde
VET), utilizabile atât pentru formarea
profesională iniţială cât şi pentru formarea
profesională continuă.
Este acceptat la nivel european că
standardele VET trebuie să conţină trei
componente şi anume:
Specificaţii cerute la locul de muncă
(denumite standarde ocupaţionale / de
competenţe / de calificare);
Specificaţii de evaluare (denumite
instrumente de evaluare / probe de
evaluare);
Specificaţii de formare (denumite
programe de formare profesională cadru /
curricula cadru).
Sursa: Metodologia de elaborare şi
aprobare a standardelor ocupaţionale
2. STÁNDARD, standarde, s.n. 1. Normă
sau ansamblu de norme care
reglementează calitatea, caracteristicile,
forma etc. unui produs; document în care
sunt consemnate aceste norme.
FORMÁRE s. f. 1. acţiunea de a (se)
forma; formaj; formaţie (1); pregătire,
instruire, educare.
15

16. PROFESIONÁL, -Ă, profesionali, -e, adj.
Care ţine de o profesiune, privitor la o
profesiune; care este legat de o
profesiune
Sursa: DEX
31. Monografie 1. Instrumentul de investigare
ocupaţională monografică încearcă să răspundă
obiectivelor cercetării, respectiv
descrierea efectivă a unor ocupaţii
semnificative, identificarea cauzelor
specifice modificărilor în conţinutul muncii
şi schiţarea unor tendinţe de evoluţie.
Instrumentul de investigare monografică
se caracterizează printr-un grad mare de
complexitate, îmbinând tehnicile
interviului semi-structurat şi
chestionarului. El este menit să servească
atât scopurilor descriptive ale cercetării,
cât şi identificării specificului fiecărei
ocupaţii în parte într-o formă care să
permită cât mai uşor realizarea de
analize, fie comparative, fie în
profunzimea anumitor direcţii de cercetare
stabilite iniţial.
Investigarea vizează următoarele arii
tematice:
Þ Natura activităţii şi tipologia sarcinilor
de lucru
Þ „Sensibilitatea” conţinutului activităţilor
specifice la anumiţi factori generatori de
schimbare, respectiv de natură
tehnologică, organizaţională, legislativă,
cerinţe ale clienţilor/beneficiarilor, etc.
Þ Cunoştinţe, competenţe şi abilităţi
necesare practicării ocupaţiei
Þ Condiţii de muncă specifice.
Þ Evaluarea schimbărilor în conţinutul
muncii şi necesarul de formare
profesională.
16

17. Þ Identificarea ocupaţiilor înrudite –
trasare reţele de ocupaţii.
Sursa: Studiul „Evoluţia Ocupaţiilor pe
piaţa forţei de muncă din România în
perspectiva anului 2010” – INCSMPS,
MMFEŞ
2. MONOGRAFÍ//E ~i f. Studiu ştiinţific
care tratează amplu şi aprofundat o
singură problemă. /<fr. monographie
Sursa: NODEX | -
Ocupational -Ă adj. 1. referitor la
ocupaţie. 2. generat de o ocupaţie (II). (<
engl. occupational, fr.occupationnel)
17