The document provides 5 steps to achieving financial freedom: 1) assessing your current net worth and financial goals, 2) analyzing your budget and spending, 3) creating a spending plan, 4) wisely using credit, and 5) saving money. It emphasizes the importance of spending less than you earn, tracking expenses, paying down debt, and saving consistently over time to build wealth. The key messages are that financial freedom comes from managing your money well and having savings to withstand life's uncertainties.
This document summarizes an insurance conference call for agents to introduce Connect2Docs, a telemedicine and medical billing negotiation service. The summary includes:
1) Connect2Docs offers affordable telemedicine consultations and medical record services to individuals and businesses across the US.
2) Agents can become referring members and earn commissions from their own referrals and overrides from their downline's referrals.
3) The document provides examples of the significant monthly residual income potential from acquiring customers and building an agent downline.
El documento proporciona información sobre los requisitos, pasos y procedimientos para realizar una consulta ecográfica. Se describen los elementos necesarios como el consultorio, equipo y conocimientos requeridos. Luego se explican los pasos iniciales como revisar la orden, examen físico y posicionar al paciente, para luego realizar cortes y barridos ecográficos utilizando diferentes maniobras. Finalmente se indica que es importante describir hallazgos de forma ordenada y completar el informe ecográfico con la información relevante.
Readings essential standards for prep 2Melissawelch
This document outlines 31 essential standards for preparing secondary teachers to effectively teach students with mild disabilities in inclusive classrooms. It discusses the lack of training general education teachers receive and the need for standards to guide pre-service education curricula and in-service teacher training. The standards aim to help experienced general education teachers meet the needs of all students in their classrooms.
The document discusses various literary devices and structures including plot lines, sentence structures, foreign words and phrases, structures of speeches, and rhetorical devices. It also provides examples of testing terminology comprehension through choosing terms and providing examples or definitions.
Lynch & Dirks - Platforms for Open Research - Charleston Conference 2011Lee Dirks
The document summarizes Microsoft's efforts in collaborating with various organizations to promote innovation in scholarly communication. It discusses projects such as VIVO for connecting researchers, ORCID for unique researcher IDs, DataVerse for data sharing, DataCite for data citation, Total Impact for measuring research impact, DuraCloud for data storage and preservation, and Microsoft Academic Search for discovery. The goal is to help solve problems across the scholarly communication lifecycle from data collection and authoring to publication, discovery and preservation.
What Plants, Shrubs 7 Flowers to Use In A Japanese GardenHome
A Japanese garden should use a selection of plants, shrubs, and trees that are well-suited to the local climate. Maples, hostas, ferns, mosses, and conifers are commonly used. Evergreens provide year-round interest, while flowering plants like peonies and chrysanthemums add seasonal color. Bonsai trees are also a popular element. Proper care involves choosing hardy species, providing adequate water and nutrients, and protecting plants during extremes of heat or cold. The design principles of a Japanese garden emphasize harmony with nature and highlighting seasonal changes through the plants.
The document discusses events held in Cuba in March and April 2011 to establish cooperation between Cuba and the European Union in information and communication technology (ICT) research and development. It notes that a workshop was held to explore opportunities for Cuban participation in EU ICT projects. It also describes the "Project Angels" online course taken by five Cuban participants from various institutions to learn about partnering on collaborative ICT projects with the EU. The seven-module course covered topics like project management and proposal writing. Four of the original five participants completed the course.
The document discusses water education and research at Hacettepe University in Turkey. It describes the university's hydrogeological engineering program which covers physical and chemical hydrogeology, flow and transport dynamics, and mathematical modeling. It also discusses the International Research & Application Center for Karst Water Resources, established in 1987, which conducts research, consultancy, and training on various hydrogeology and water resources topics. The center offers modeling, database construction, and computer visualization and works on projects involving hydrogeology, water resources management, and more.
The document provides 5 steps to achieving financial freedom: 1) assessing your current net worth and financial goals, 2) analyzing your budget and spending, 3) creating a spending plan, 4) wisely using credit, and 5) saving money. It emphasizes the importance of spending less than you earn, tracking expenses, paying down debt, and saving consistently over time to build wealth. The key messages are that financial freedom comes from managing your money well and having savings to withstand life's uncertainties.
This document summarizes an insurance conference call for agents to introduce Connect2Docs, a telemedicine and medical billing negotiation service. The summary includes:
1) Connect2Docs offers affordable telemedicine consultations and medical record services to individuals and businesses across the US.
2) Agents can become referring members and earn commissions from their own referrals and overrides from their downline's referrals.
3) The document provides examples of the significant monthly residual income potential from acquiring customers and building an agent downline.
El documento proporciona información sobre los requisitos, pasos y procedimientos para realizar una consulta ecográfica. Se describen los elementos necesarios como el consultorio, equipo y conocimientos requeridos. Luego se explican los pasos iniciales como revisar la orden, examen físico y posicionar al paciente, para luego realizar cortes y barridos ecográficos utilizando diferentes maniobras. Finalmente se indica que es importante describir hallazgos de forma ordenada y completar el informe ecográfico con la información relevante.
Readings essential standards for prep 2Melissawelch
This document outlines 31 essential standards for preparing secondary teachers to effectively teach students with mild disabilities in inclusive classrooms. It discusses the lack of training general education teachers receive and the need for standards to guide pre-service education curricula and in-service teacher training. The standards aim to help experienced general education teachers meet the needs of all students in their classrooms.
The document discusses various literary devices and structures including plot lines, sentence structures, foreign words and phrases, structures of speeches, and rhetorical devices. It also provides examples of testing terminology comprehension through choosing terms and providing examples or definitions.
Lynch & Dirks - Platforms for Open Research - Charleston Conference 2011Lee Dirks
The document summarizes Microsoft's efforts in collaborating with various organizations to promote innovation in scholarly communication. It discusses projects such as VIVO for connecting researchers, ORCID for unique researcher IDs, DataVerse for data sharing, DataCite for data citation, Total Impact for measuring research impact, DuraCloud for data storage and preservation, and Microsoft Academic Search for discovery. The goal is to help solve problems across the scholarly communication lifecycle from data collection and authoring to publication, discovery and preservation.
What Plants, Shrubs 7 Flowers to Use In A Japanese GardenHome
A Japanese garden should use a selection of plants, shrubs, and trees that are well-suited to the local climate. Maples, hostas, ferns, mosses, and conifers are commonly used. Evergreens provide year-round interest, while flowering plants like peonies and chrysanthemums add seasonal color. Bonsai trees are also a popular element. Proper care involves choosing hardy species, providing adequate water and nutrients, and protecting plants during extremes of heat or cold. The design principles of a Japanese garden emphasize harmony with nature and highlighting seasonal changes through the plants.
The document discusses events held in Cuba in March and April 2011 to establish cooperation between Cuba and the European Union in information and communication technology (ICT) research and development. It notes that a workshop was held to explore opportunities for Cuban participation in EU ICT projects. It also describes the "Project Angels" online course taken by five Cuban participants from various institutions to learn about partnering on collaborative ICT projects with the EU. The seven-module course covered topics like project management and proposal writing. Four of the original five participants completed the course.
The document discusses water education and research at Hacettepe University in Turkey. It describes the university's hydrogeological engineering program which covers physical and chemical hydrogeology, flow and transport dynamics, and mathematical modeling. It also discusses the International Research & Application Center for Karst Water Resources, established in 1987, which conducts research, consultancy, and training on various hydrogeology and water resources topics. The center offers modeling, database construction, and computer visualization and works on projects involving hydrogeology, water resources management, and more.
Măsuri legislative cu impact semnificativ în anumite industrii, introduse prin Ordonanța de urgență nr. 114/2018 privind instituirea unor măsuri în domeniul investițiilor publice și a unor măsuri fiscal-bugetare, modificarea și completarea unor acte normative și prorogarea unor termene
2. Deductibilitatea contribuţiilor la fondurile
de pensii facultative
• Stimată Doamnă / Stimate Domn,
În contextul introducerii, începând cu anul 2012,
a unor modificări în legislaţia fiscală cu privire
la aplicarea deductibilităţii contribuţiilor
la fondurile de pensii facultative,
vă rugăm să ne îngăduiţi să vă reamintim câteva
informaţii relevante şi să vă prezentăm o serie
de detalii noi.
3. Deductibilitatea contribuţiilor la fondurile
de pensii facultative
• Pensia facultativă (pilonul III al noului sistem de pensii) este singurul
tip de pensie pentru care contribuţia este o alegere individuală,
aceasta presupunând o plată suplimentară.
• Persoanele eligibile pot contribui la mai multe fonduri de pensii
facultative cu condiţia de a nu depăşi limita maximă de cotizaţie
impusă de lege.
4. Deductibilitatea contribuţiilor la fondurile
de pensii facultative
• În plus, la pilonul III pot contribui şi angajatorii, oferind astfel un
beneficiu real angajaţilor lor.
• Studiile realizate împreună cu companii recunoscute de cercetare au
arătat că mai mult de jumătate dintre angajaţi apreciază implicarea
angajatorului în domeniul pensiilor facultative.
5. Deductibilitatea contribuţiilor la fondurile
de pensii facultative
• De aceea, ING Asigurări de Viaţă vă susţine în interpretarea cât mai
corectă a precizărilor existente în legislaţia fiscală, prin descrierea în
cele ce urmează a tratamentului fiscal la care sunt supuse contribuţiile
la fondurile de pensii facultative
6. Deductibilitatea contribuţiilor la fondurile
de pensii facultative
•Actul normativ care reglementează funcţionarea Pilonul III al
sistemului de pensii din România este
Legea 204/2006 privind pensiile facultative
iar avantajul fiscal prin care legiuitorul a dorit să încurajeze
dezvoltarea acestui sector este
deductibilitatea contribuţiilor angajatului şi angajatorului
la fondurile de pensii facultative
(art. 76, alin. (8) şi (9) din Legea 204/2006).
7. Deductibilitatea contribuţiilor la fondurile de
pensii facultative
• Contribuţia proprie a angajatului la Pilonul III
• În conformitate cu prevederile art. 57, alin. (2) al Titlului III “Impozitul
pe venit”, Cap. III “Venituri din salarii”, din Legea nr. 571/2003 privind
Codul fiscal,
contribuţia proprie a angajatului la Pilonul III este considerată
deductibilă la calculul impozitului pe venitul din salarii, în limita
echivalentului în lei a 400 euro.
• “Determinarea impozitului pe venitul din salarii
• ART. 57
• (1) Beneficiarii de venituri din salarii datorează un impozit lunar, final, care se calculează şi se reţine la sursă de către plătitorii de venituri.
• (2) Impozitul lunar prevăzut la alin. (1) se determină astfel:
• a) la locul unde se află funcţia de bază, prin aplicarea cotei de 16% asupra bazei de calcul determinate ca diferenţă între venitul net din
salarii, calculat prin deducerea din venitul brut a contribuţiilor obligatorii aferente unei luni, şi următoarele:
• - deducerea personală acordată pentru luna respectivă;
• - cotizaţia sindicală plătită în luna respectivă;
• - contribuţiile la fondurile de pensii facultative, astfel încât la nivelul anului să nu se depăşească echivalentul în lei a 400 euro;”
Vezi pagina urmatoare
8. Deductibilitatea contribuţiilor la fondurile
de pensii facultative
• Acest articol din Codul fiscal indică şi modul de calcul al impozitului pe
venitul din salarii, după formula:
• Venit net = Venit salarial brut – Contribuţii obligatorii lunare (CAS;
CASS/Sănătate; Şomaj)
• Venit baza de calcul = Venit net – Deducere personală – Cotizaţii
sindicale – Contribuţia angajatului la Pilonul III
• Impozitul lunar pe venitul din salarii = Venitul bază de calcul * 16%
Contribuţia proprie a angajatului la Pilonul III - continuare
Vezi pagina urmatoare
9. Deductibilitatea contribuţiilor la fondurile
de pensii facultative
• Mai mult, pct. 111, 115, 116 ale Titlului III “Impozitul pe venit” din H.G.
nr. 44/2004 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a
Codului fiscal detaliază această formulă de calcul, precizând totodată
şi modalitatea în care angajatorul verifică încadrarea în plafonul
anual de 400 euro:
“111. Pentru calculul impozitului lunar aferent venitului realizat, cota de impozit de 16% se aplică asupra bazei de calcul determinate astfel:
a) pentru veniturile obţinute la locul unde se află funcţia de bază, ca diferenţă între venitul net din salarii, calculat prin deducerea din venitul brut a
contribuţiilor obligatorii aferente unei luni, şi următoarele:
- deducerea personală acordată pentru luna respectivă;
- cotizaţia sindicală plătită în luna respectivă;
- contribuţiile la fondurile de pensii facultative, astfel încât la nivelul anului să nu se depăşească echivalentul în lei a 400 euro.
Transformarea contribuţiilor reţinute pentru fondurile de pensii facultative din lei în euro, pentru verificarea încadrării în plafonul anual, se face la
cursul de schimb valutar comunicat de Banca Naţională a României în vigoare în ultima zi a lunii pentru care se plătesc drepturile salariale.
Plătitorul de venituri din salarii cumulează sumele în euro reprezentând contribuţiile reţinute pentru fondurile de pensii facultative şi verifică
încadrarea în plafonul deductibil prevăzut de lege;
Vezi pagina urmatoare
Contribuţia proprie a angajatului la Pilonul III - continuare
10. Deductibilitatea contribuţiilor la fondurile
de pensii facultative
115. Contribuţiile obligatorii luate în calcul la determinarea impozitului lunar potrivit pct. 111 pentru persoanele fizice care realizează venituri din salarii
sunt cele datorate potrivit reglementărilor în domeniu, cum ar fi:
- contribuţia individuală de asigurări sociale;
- contribuţia individuală pentru asigurările sociale de sănătate;
- contribuţia individuală la bugetul asigurărilor pentru şomaj;
- alte contribuţii individuale obligatorii stabilite prin lege.
116. Se admit la deducere contribuţiile la fondurile de pensii facultative, astfel încât suma acestora să nu depăşească echivalentul în lei a 400
euro pentru fiecare participant la nivelul anului.”
• Contribuţia proprie a angajatului la Pilonul III - continuare
Vezi pagina urmatoare
11. Deductibilitatea contribuţiilor la fondurile
de pensii facultative
• În concluzie, legislaţia fiscală precizează foarte clar că deducerea
celor 400 euro reprezentând contribuţia angajatului la Pilonul III
se aplică la calculul impozitului pe venitul din salarii, după
reţinerea din venitul brut a contribuţiilor sociale obligatorii.
Contribuţia proprie a angajatului la Pilonul III - Final
• În cazul în care angajatul doreşte să contribuie cu o sumă mai mare decât această limită
anuală de 400 euro (bineînţeles, până la procentul maxim de 15% din venitul salarial brut,
stabilit prin art. 76 din Legea 204/2006 privind pensiile facultative),
diferenţa în plus nu este admisă la deducerea din impozitul
pe venit.
Contribuţia proprie a angajatului la Pilonul III - continuare
12. Deductibilitatea contribuţiilor la fondurile
de pensii facultative
• Conform prevederilor art. 21, alin. (3), litera j) al Titlului II “Impozitul pe
profit”, din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal,
contribuţiile efectuate de angajator în numele angajatului la
Pilonul III sunt admise ca şi cheltuieli deductibile
la calculul profitului impozabil,
în limita unei sume de 400 euro/an fiscal, pentru fiecare angajat:
• Contribuţia angajatorului la Pilonul III
Vezi pagina urmatoare
A) Impactul asupra impozitului pe profit – angajator
“Cheltuieli
ART. 21
3) Următoarele cheltuieli au deductibilitate limitată:
j) cheltuielile efectuate, în numele unui angajat, la schemele de pensii facultative, în limita unei sume reprezentând echivalentul în lei a 400 euro
într-un an fiscal pentru fiecare participant;”
13. Deductibilitatea contribuţiilor la fondurile
de pensii facultative
• Apoi, în Normele metodologice de aplicare a Codului fiscal, la pct.
35^1 al Titlului II, este precizat şi modul de determinare al
echivalentului în euro:
• Contribuţia angajatorului la Pilonul III - continuare
A) Impactul asupra impozitului pe profit – angajator
“35^1. Intră sub incidenţa prevederilor art. 21 alin. (3) lit. j) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare,
cheltuielile înregistrate de angajator în numele unui angajat, la schemele de pensii facultative, efectuate potrivit Legii nr. 204/2006 privind pensiile
facultative, în limita unei sume reprezentând echivalentul în lei a 400 de euro într-un an fiscal, pentru fiecare participant.
Cursul de schimb utilizat pentru determinarea echivalentului în euro este cursul de schimb LEU/EUR comunicat de Banca Naţională a
României la data înregistrării cheltuielilor.”
Vezi pagina urmatoare
14. Deductibilitatea contribuţiilor la fondurile
de pensii facultative
• Întrucât aceste prevederi se află stipulate în cadrul Titlului II “Impozitul pe
profit” din Codul fiscal, este important de reţinut faptul că acestea vor avea
impact doar asupra angajatorilor persoane juridice care sunt plătitoare
de impozit pe profit.
Astfel, ca excepţii putem avea angajatori care decid să contribuie în numele
angajaţilor la fonduri de pensii facultative şi asupra cărora nu au influenţă
prevederile de mai sus:
• persoane juridice plătitoare de impozit pe veniturile microîntreprinderilor
(datorează cu titlu de impozit un anumit procent din cifra de afaceri – 3%);
• instituţii publice;
• organizaţii nonprofit, organizaţii sindicale şi/sau patronale
Contribuţia angajatorului la Pilonul III ; A) Impactul asupra impozitului pe profit - Final
• Contribuţia angajatorului la Pilonul III - continuare
A) Impactul asupra impozitului pe profit – angajator
15. Deductibilitatea contribuţiilor la fondurile
de pensii facultative
• În ceea ce priveşte modul de impunere la angajat al contribuţiilor la
Pilonul III, acordate de angajator,
acestea nu sunt considerate avantaje de natură salarială,
astfel încât nu sunt impozitate la angajat, în limita sumei de 400
euro/an, conform prevederilor de la pct. 77 al Titlului III “Impozitul pe
venit” din Normele metodologice de aplicare a Codului fiscal:
• Contribuţia angajatorului la Pilonul III
B) Impactul asupra impozitului pe venit – angajat
Vezi pagina urmatoare
“77. Nu sunt considerate avantaje: (...)
• contribuţiile la un fond de pensii facultative suportate de angajator pentru angajaţii proprii, în limita a 400 euro anual pe participant.”
16. Deductibilitatea contribuţiilor la fondurile
de pensii facultative
• În concluzie,
în legislaţia fiscală sunt corelate prevederile legate de deductibilitatea
contribuţiei angajatorului la Pilonul III, în limita a 400 de
euro/an/participant, atât prin prisma Titlului II “Impozit pe profit” din
Codul fiscal (cheltuială deductibilă pentru angajator), cât şi prin prisma
Titlului III “Impozit pe venit” (nu este avantaj de natură salarială pentru
angajat).
• Contribuţia angajatorului la Pilonul III - continuare
B) Impactul asupra impozitului pe venit – angajat
Contributia angjatorului la Pilonul III – B) Impactul asupra impozitului pe venit–angajat - Final
17. Deductibilitatea contribuţiilor la fondurile
de pensii facultative
• Odată cu apariţia OUG nr. 125/2011, publicată în Monitorul Oficial
938/30.12.2011, prin care se aduc modificări şi completări asupra
Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, se clarifică şi aspectele legate
de reţinerea şi plata contribuţiilor sociale obligatorii asupra sumelor
reprezentând contribuţia angajatorului la Pilonul III.
• Contribuţia angajatorului la Pilonul III
C) Impactul asupra contribuţiilor sociale obligatorii – angajat/angajator
Vezi pagina urmatoare
18. Deductibilitatea contribuţiilor la fondurile
de pensii facultative
• Astfel, potrivit art. 296^15, lit. p), pct. 5 din Codul fiscal, începând cu
data de 1 ianuarie 2012,
avantajele de natură salarială reprezentând contribuţiile
angajatorului la fondurile de pensii facultative,
acordate propriilor angajaţi în limita de deductibilitate stabilită de lege,
respectiv echivalentul în lei a 400 euro/an/participant,
NU SE VOR INCLUDE
în baza de calcul a contribuţiilor sociale obligatorii, prevăzute de lege.
• Contribuţia angajatorului la Pilonul III - continuare
C) Impactul asupra contribuţiilor sociale obligatorii – angajat/angajator
Vezi pagina urmatoare
19. Deductibilitatea contribuţiilor la fondurile
de pensii facultative
Vezi pagina urmatoare
Excepţii generale
ART. 296^15
Nu se cuprind în baza lunară a contribuţiilor sociale obligatorii, prevăzută la art. 296^4, următoarele:
...
p) avantajele primite în legătură cu o activitate dependentă:
1. utilizarea oricărui unui vehicul din patrimoniul afacerii, în vederea deplasării de la domiciliu la locul de muncă şi invers;
2. cazarea în unităţi proprii;
3. hrana acordată potrivit legii;
4. permisele de călătorie pe orice mijloace de transport, acordate în interes de serviciu;
5. contribuţiile plătite la fondurile de pensii ocupaţionale, contribuţiile plătite la fondurile de pensii facultative, primele aferente asigurărilor
profesionale şi asigurărilor voluntare de sănătate, suportate de angajator pentru salariaţii proprii, în limitele de deductibilitate prevăzute de
lege, după caz.
• Contribuţia angajatorului la Pilonul III - continuare
C) Impactul asupra contribuţiilor sociale obligatorii – angajat/angajator
20. Deductibilitatea contribuţiilor la fondurile
de pensii facultative
Vezi pagina urmatoare
• Pentru anul fiscal 2011, conform OUG nr. 117/2010 prin care au fost
introduse pentru prima dată în Codul fiscal reglementări specifice
referitoare la contribuţiile sociale obligatorii, legislaţia fiscală a
prevăzut numai scutirea de la plata contribuţiei de asigurări sociale
(CAS/pensie), precum şi a contribuţiei datorate de angajator la fondul
de risc şi accidente de muncă (prin vechiul text de lege de la art.
296^16, cel care reglementează excepţiile specifice).
• Contribuţia angajatorului la Pilonul III - continuare
C) Impactul asupra contribuţiilor sociale obligatorii – angajat/angajator
21. Deductibilitatea contribuţiilor la fondurile
de pensii facultative
Vezi pagina urmatoare
• Acum, prin mutarea prevederilor respective în cadrul art. 296^15 din
Codul fiscal (prin care sunt enumerate excepţiile generale), scutirea
se extinde şi asupra celorlalte contribuţii sociale obligatorii
(CASS/sănătate, contribuţia la fondul de şomaj, contribuţia la fondul
de garantare a creanţelor salariale, contribuţia pentru concedii şi
indemnizaţii)
• Contribuţia angajatorului la Pilonul III - continuare
C) Impactul asupra contribuţiilor sociale obligatorii – angajat/angajator
22. Deductibilitatea contribuţiilor la fondurile
de pensii facultative
Vezi pagina urmatoare
• Foarte important de reţinut este că, de această dată, se clarifică
toate problemele de interpretare ale Codului fiscal, prin introducerea unei
prevederi suplimentare - art. 296^5, alin (6), prin care se confirmă faptul că,
la stabilirea bazei lunare de calcul a contribuţiilor sociale obligatorii, se va ţine
cont de excepţiile enumerate la art. 296^15 şi 296^16.
• Se realizează astfel unificarea bazelor de calcul ale contribuţiilor sociale
individuale cu cele datorate de angajator şi printr-o prevedere explicită din
Codul fiscal, nu numai prin cea existentă deja în Normele metodologice de
aplicare (punctul 30 al Titlului IX^2, introdus prin HG 150/23.02.2011)
• Contribuţia angajatorului la Pilonul III - continuare
C) Impactul asupra contribuţiilor sociale obligatorii – angajat/angajator
23. Deductibilitatea contribuţiilor la fondurile
de pensii facultative
Final
• În situaţia în care angajatorul contribuie la Pilonul III cu o sumă mai
mare de 400 euro/an pentru un angajat, diferenţa în plus reprezintă
un avantaj de natură salarială pentru angajat şi se asimilează
salariului în vederea impozitării - se vor reţine şi plăti toate contribuţiile
sociale obligatorii, conform legii, apoi se va aplica cota de 16%,
reprezentând impozitul pe venit.
• De asemenea, deoarece sunt asimilate salariului şi impozitate la
angajat, aceste contribuţii ale angajatorului mai mari de 400 euro/an
vor fi considerate, în acelaşi timp, cheltuieli deductibile la calculul
profitului impozabil pentru angajatorul respectiv.
• Contribuţia angajatorului la Pilonul III - continuare
C) Impactul asupra contribuţiilor sociale obligatorii – angajat/angajator
24. Deductibilitatea contribuţiilor la fondurile
de pensii facultative
• Aşadar, începând cu anul fiscal 2012, contribuţiile plătite de angajatori
la fondurile de pensii facultative vor beneficia de deductibilitate
totală, fiind exceptate acum de plata tuturor taxelor de natura
salarială, în limita celor 400 de euro/an/participant.
25. Deductibilitatea contribuţiilor la fondurile
de pensii facultative
• Notă: Aceasta este modalitatea în care ING Asigurări de Viaţă interpretează cadrul legislativ
aplicabil şi nu poate fi considerată consultanţă. Pentru consultanţă legală şi fiscală calificată, vă
recomandăm să apelaţi la o firmă de avocatură sau un consultant fiscal.
Vă asigurăm de întreaga noastră consideraţie,
ING Asigurări de Viaţă
Director General
Aurelia Coman