Documentul discută despre legăturile chimice, inclusiv legăturile ionice și covalente, și explică formarea acestora prin transferul sau împărtășirea electronilor. Se subliniază importanța regulii octetului în stabilizarea configurației electronice a atomilor. De asemenea, în document sunt prezentate structurile Lewis care ilustrează modul în care atomii interacționează și formează molecule.

1. Legätura chimicä. Structuri Lewis
Conexiuni
Recapitulare
Confi guralia electronicä
. Configurafii stabile
Caracter metal ic/nemetal ic
a
a
Scop
al unui compus ç¡ proprietäfile specifice ale
acestuia
etri
Stab I rea geom e compus
, or cova
Ent¡

2. a
Legätura chimicä. Structuri Lewis
Transformärile chimice ale atomilor sunt datorate tendin{ei
acestora de a-ç¡ modifica stratul exterior de electroni, astfel încât
sä dobândeascä configurafie stabilä de gaz rar.
Configura{ia electronicä a gazelor rare este foarte stabilä. Cu
excep{ia atomului de heliu, al cärui învelis electronic este format
din doi electroni (dublet, 1s2) , la toate celelalte gaze rare atomii
conlin în stratul electronic exterior opt electroni (octet, s2p6).
o
2
Dublet - 2 electroni (s,)
Octet - 8 electroni (stpt)

3. Legätura chimicä. Structuri Lewis
Legätura chimicä se formeazä prin interacliunea dintre electronii din
straturile exterioare ale atomilor (electroni de valen!ä).
Formarea legäturii chimice se bazeazä pe regula octetului: octetul de
electroni reprezintä cea mai stabilä configurafie electronicä, specificä
elementelor din grupa VlllA. Atomii celorlalte elemente îçi vor modifica
structura înveliçului electronic prin transfer sau punere în comun de electroni,
astfel Încât sä devinä identice cu acelea ale elementului cel mai apropiat din
grupa Vlllo.
! Exceptie: atunci când unul dintre cei doi atomi care forme azá legätura
chimicä este hidrogenul, acesta va realiza configura{ia stabilä de dublet.
Legätura chimicä poate lua naçtere în douä moduri: prin transfer de electroni
(legätura ionicä) sau prin punere în comun de electroni (legätura covalentä).

4. Legätura chimicä. Structuri Lewis
L Legätura ¡onicä
Legätura ionicä se realizeazá prin transfer de electroni de la atomi care
cedeazä ugor electroni spre atomi care acceptä uçor electroni suplimentari
în inveliçul lor, transformându-se în ioni.
Astfel, legäturile ionice necesitä un donor de electroni (metal) çi un acceptor
de electroni (nemetal).
Metale: elementele din grupele lA, llAçi lllo, elementele din grupele secundare
(metalele tranzifionale).
Nemetale: îndeosebi elementele din grupele Vlo çi VllA.
! În legäturile ionice, metalul pierde electroni çi se transformä în cation
(ion încãrcat pozitiv), în timp ce nemetalul acceptä electronii çi se transformä
în anion (ion încärcat negativ).
4

5. Legätura chimicä. Structuri Lewis
A,o
Na' : cl: + o.
Na' :Cl: -
ao
ät tr{gz" CI
Oo
ot
Atomul de Na cedeazá electronul de valenfä atomului de clor, formându-se
cationul de sodiu gi anionul de clor.
. yA..A.
3çF M8 :çl¡
-OO
o
o
.)
O
O
o
ao
Atomul de Mg doneazä cei doi electroni de valen[ä atomilor de clor. Fiecare
atom de cloracceptä câte un electron, deci sunt necesari2 atomi de Cl pentru
a accepta cei2 electroni ceda[i de Mg.
5

6. Legätura chimicä. Structuri Lewis
o o 2'
trrO
tY.'
aa
ocao * .þi: + .Þ!:--"cf*+ :i!í+ 33,!í
genereazä doi ioni de sarcini contrare (un cation gi un anion).
sarcinile anionului çi cationului corespund cu numärul de electroni ceda
sarcina globalä a compusului astfel format trebuie sä fie egalä cu zero.
ugt*+
o -qF
.Mg¡ +
oa
o
a
a
o
Legätura ionicä:
ti
o
o
sau primifi
6
o

7. Legätura chimicä. Structuri Lewis
Structuri Lewis
a
'Al "
a B a
n*np1
3A(13)
a
.Si"
a
a
a
G
a
t
n&nf
4A(14)
at
rP"
¡l
a
ta
N
a
t
5A(15)
t
o
a.
s
Ç
t
]
a
.a
o
a
a
n&n/
6A(16)
a
a
aa
cl
a
a
a
*
ö
ta
F
a
I
a
n*nf
TAFn
¡l
a
aa
Ar
at
a
I
lc
!Ne!
aa
n&nÊ
8A(18)
o
o
a
Electronii de valentä ai atomilor sunt reprezentafi sub formä de puncte.
2
t
http://www.chem.latech.edu/-upali/chem481/slides/Chemical%20Bonding. htm
Structurile Lewis sunt diagrame care prezantä legäturile dintre atomii care
alcätuiesc o moleculä, precum ç¡ perechile de electroni neparticipanli ai
fiecärui atom din acea moleculä.
7
.Na
a
Li
ns1
1A(1)
'Mg"
. Be.
n&
2A(21

8. a
Legätura chimicä. Structuri Lewis
Structuri Lewis
Atomii unei molecule pot pune în comun doi electroni formând o legäturã
simplä; prin punerea în comun a patru electroni se formeazá o legäturä
dublä, iar prin punerea în comun a çase electroni se formeazä o legäturä
triplä.
Observa[ie: atomii de C, O, S $i N pot forma legaturi duble; legãturi
triple pot forma atomii de C $i N,
Electronii care nu sunt implicali în formarea unei legäturi se numesc
electroni neparticipanti.
Structurä Lewis corectä - avem doar perechi de electroni
- octet la fiecare atom
- dublet la hidrogen
- elementul central este cel care are caracter
electronegativ mai pulin pronunfat
a
a
8

9. Legätura chimicä. Structuri Lewis
2. Legätura covalentã
Legätura covalentä se rea lizeazáprin punerea în comun a electronilor
celor doi atomi.
. Legätura covalentä apare între elementele care au electronegativitate çi
afinitate pentru electroni asemänätoare (între douä nemetale sau un nemetal
si semimetal).
. Dacä doi atomi au afinitäli pentru electron asemänätoare, niciunul dintre
a; în schimb, îi vor Pune În comun
de octet.
¡o
Cl. oE)o 1-IO
^¡- t ,-I f
.lo oO OO^
-
tcltPtcl:
o¡
oo
o
oo
o{}
o
o
o o. Oo ao
O/^I o
O f¡-lO
onlo
f l-.I ¡ I
oo
l.

10. Legätura chimicä. Structuri Lewis
þfo + ofl
l{o +
H3H sau H*H
ï¡rr¡{Þ
:þ!'+'þ!:
.bî:
oa
legäturã covalentã
cei doi atomi Pun în comun
u n eledron, realizåndu-çi
confgu de octet
oo
cl
oo
EJ
H:
a
o
rnf,r
oo
:g¡ þ!:
sau 3þ!-þ!:
t" sau
o
electroni
de legåturå
perechi de electroni
nepaniciPanli
10

11. Legätu ra chimicä. Structuri Lewis
Covalent
Hcl
lonic
Rb
caracte r electroPozitiv
- Solide cristaline alcätuite din ioni
- Puncte de toPire mari
- Puncte de fierbere mari
- Buni conductori de electricitate
în toPiturä sau solulie aPoasä
- Solubili în aPä
Oovalent
gaze,lichidesausolidealcätuitedinmolecule
Puncte de toPire scäzute
Puncte de fierbere scäzute
slabi conductori de electricitate (indiferent de
fazá) f
Pulin solubili în aPä
ca racte r e I ectroneg ativ
a
Adaptat d u pá : http : //hyperphysics. phy-astr. gsu. ed u/h base/chemical/bo nd2. html
Go-mpugi ionici Compuçi covalenti
u gr
lr F
A¡
I l¡
ßn
vt vn
Bß
tv
B
utm
v
ln
N
N

12. a
a
Legätura chimicä. Structuri Lewis
Caz particular - compuçii hidrogenului
Compuçii cu metale (hidrurile metalice) au caracter ionic (NaH, MgHz, etc)'
Gompuçii cu nemetale sau semimetale au caracter covalent (8H3, NHg, HrO,
HCl, HF, H2S, etc)
12

13. Legätura chimicä. Structuri Lewis
prediclia geometriei compugilor covalenli se face cu ajutorul numärului steric'
Numärul steric (NS) = numärul de atomi legali de atomul central + numärul perechilor de
electroni neparticipanli ai atomului central
./
Exemplu: fie comPusul PCl3. cl cl
NS(PCl3) =3+t=4
P
cl
! la stabilirea geometriei unui compus nu se face distinclie Între legäturile
simple, duble sau triPle.
Prediclia geometriei compugilor covalenli
13

14. Legätura chimicä. Structuri Lewis
Geometrie
Geometrie
-
NS=2 18r .-.
^ ^
It It
liniarã
úigonal biPlramidalã
..'
90", 12(r
I
NS=5
1.lS = 6
900
octaedricä
12r
trigonal Planarã
NS=3
109.5*',
NS=4
14

15. a
o
Legätura chimicä. Structuri Lewis
Geometrie liniarä (NS = 2)- COr,BeCl,
Geometrie trigonalä (NS = 3): SOs, BFs
Geometrie tetraedricä (NS = 4)' CHo, PCl3' HrO
Geometrie trigonal-bipiramidalä (NS = 5): PCls, AsFu
Geometrie octaedricä (NS = 6): SFG, lF5
a
a
Exemple
15