1. 1 | P a g e
Consumul şi abuzul de alcool în
Republica Moldova:
evaluarea situa iei şi impactului
Chişinău 2008

2. 2 | P a g e
Consumul şi abuzul de alcool în
Republica Moldova:
evaluarea situa iei şi impactului
Acest studiu apare cu suportul Institutului pentru o Societate Deschisă (Budapesta) în cadrul
proiectului „Promovarea unor politici economice eficiente şi transparente în Republica Moldova”.
Document de Analiză a Politicilor 17 / 2008
Chişinău, 2008

3. 3 | P a g e
Cuprins:
Sumar.............................................................................................................................................................................4
Introducere.....................................................................................................................................................................6
Evolu ia consumului de alcool în Moldova ...................................................................................................................8
Cine şi cât alcool consumă?.........................................................................................................................................11
Consumul excesiv de alcool ........................................................................................................................................14
Impactul consumului de alcool....................................................................................................................................18
Recomandări................................................................................................................................................................23

4. 4 | P a g e
Sumar
Moldova este o ară cu o puternic înrădăcinată cultură a consumului şi abuzului de alcool. Nici una din
campaniile de politică precedente nu au reuşit să reducă amploarea consumului de alcool. Conform datelor
Organiza iei Mondiale a Sănătă ii (OMS) în anul 2003 Moldova se situa pe locul 4 în Europa după nivelul de
consum al produselor alcoolice, şi aceasta în condi iile în care OMS nu a inut cont de faptul că cantită i enorme de
băuturi alcoolice nu sunt înregistrate deoarece sunt produse în condi ii de casă (conform estimărilor noastre, circa
50% din volumul efectiv de produse alcoolice consumate). Din cauza lipsei datelor statistice autorii acestui studiu nu
au putut şi nici nu şi-au pus scopul de a actualiza calculele OMS pentru a vedea care este astăzi situa ia şi pentru a o
compara cu cea din alte ări. Totuşi, estimările alternative arată că în anii 2000 consumul de produse alcoolice a fost
în continuă creştere, în prezent depăşind nivelul de consum specific pentru mijlocul anilor 1990. Estimările arată că
în 2006-2007 consumul anual a fost de circa 8,5 litri echivalent de alcool pur pe cap de locuitor. Creşterea
consumului în mare măsură se datorează majorării veniturilor disponibile. Tendin ele principale care se profilează în
structura consumului sunt majorarea cotei de pia ă a berii (mai ales printre tineri) şi reducerea cotei vinului.
Băuturile alcoolice tari domină pia a, acestora revenindu-le 60% din consumul de etanol.
Conform rezultatelor sondajului sociologic realizat în cadrul acestui studiu, în Moldova produsele alcoolice se
consumă în 60% din toate gospodăriile casnice. Probabil acest indicator este subestimat. Cel mai înalt nivel al
consumului de băuturi alcoolice este înregistrat printre rândurile popula iei de 20 – 44 ani, cu studii medii de
specialitate şi cu un nivel de venituri familiale ce depăşeşte valoarea de 2500 lei lunar. Circa ¼ din popula ie
consumă produse alcoolice o dată în săptămână, iar 4% - în fiecare zi. Dacă se ine cont şi de produc ia casnică,
atunci vinul este băutura cea mai consumată. Aproape 23% din popula ia consumatoare consumă 1,0-3,5 litri pe
lună, iar 15% - mai mult de 3,5 litri. Circa 35% din consumatori consumă băuturi alcoolice pentru a sărbători
anumite evenimente, în timp ce pentru 22% consumul de alcool este o posibilitate de relaxare. Totodată, circa 28%
din popula ie consideră că stresul poate fi depăşit cu băuturi alcoolice.
În Moldova nu există limite medicinale care ar aten iona publicul asupra consumului excesiv de alcool. În
cadrul acestui studiu au fost utilizate unită ile de consum aplicate în Marea Britanie. Limita medicală săptămânală în
Marea Britanie este stabilită la 21/14 unită i pentru bărba i / femei, iar limita zilnică - la 4/3 unită i pentru bărba i/
femei. O unitatea de alcool reprezintă 8 g sau 10 ml etanol, adică aproximativ 250 ml de bere sau 100 ml de vin.
Sondajul sociologic a arătat că 23,3% din bărba ii din Moldova şi 11,5% din femei săptămânal consumă mai mul
alcool decât limitele men ionate mai sus. Şi mai grav, între 69% şi 73% din bărba i şi între 62% şi 66% dintre femei
depăşesc limita medicală inofensivă zilnică. Circa 42-47% din cetă eni pot fi considera i ca apar inând categoriei
„chefliilor” (eng. binge drinking), adică consumă relativ rar, dar în cantită i mari sau foarte mari. O altă formă de
consum excesiv de alcool sunt „alcoolicii împătimi i”, care consumă 50/36 de unită i de alcool sau mai mult
săptămânal, respectiv pentru bărba i/femei. Circa 3,4% din popula ia Moldovei face parte din această categorie.
Consecin ele consumului excesiv de alcool se manifestă pe multiple planuri. Consumul excesiv de alcool are şi
impact economic, şi impact social. Dar nu toate costurile economice şi sociale asociate consumului de alcool au
putut fi estimate şi aceasta din cauza lipsei datelor statistice. Alcoolul este unul din cauzele majore care afectează
sănătatea popula iei. Numărul total de cazuri mortale asociate cu consumul de alcool a crescut în mod aproape
constant din 1998 (4436 cazuri) până în prezent (5917 cazuri în 2006, 5717 cazuri în 2007). Cirozele, cancerul
ficatului şi pancreatitele acute se numără printre cauzele majore ale mortalită ii asociate consumului de alcool.
Deosebit de mari sunt costurile sociale şi economice ale consumului de alcool pe care le implică accidentele
cauzate de conducerea automobilului în stare de ebrietate. Circa 13% din accidentele rutiere se produc anume din
cauza consumului de alcool la volan. În 2000-2007 circa 440 de persoane au decedat în Moldova în accidente rutiere
cauzate de consumul de alcool, iar 3074 de persoane au fost traumatizate. Alte 488 de persoane au fost victime ale
cazurilor de omor în care a fost implicat consumul de alcool, iar 788 de persoane au suferit de pe urma vătămării
fizice inten ionate în cazuri în care a fost implicat consumul de alcool.
Consumul abuziv de alcool se răsfrânge negativ şi asupra altor membri ai familiei. Conform sondajului, 53%
din cei care abuzează sunt căsători i şi majoritatea au copii sub vârsta majoratului. Consumul de alcool la părin i se
răsfrânge negativ asupra reuşitei şcolare a acestor copii şi măreşte riscul ca şi aceştia să consume excesiv.
Guvernul trebuie să pună la punct un program na ional de combatere a acestui viciu na ional care este consumul
excesiv de alcool. Însă experien a interna ională arată că efectele politicilor anti-alcool se manifestă numai pe

5. 5 | P a g e
termen lung şi în general aceste politici sunt costisitoare. Printre elementele de politică care nu implică costuri înalte
şi care ar putea fi recomandate guvernului moldovenesc se numără:
• Îmbunătă irea eviden ei statistice a aspectelor şi fenomenelor legate de consumul de alcool, şi aceasta nu
doar pentru a avea o imagine clară asupra structurii şi amplorii fenomenului, dar şi pentru a verifica ulterior
efectele politicilor.
• Descurajarea culturii consumului de produse alcoolice, mai ales în categoria persoanelor tinere, inclusiv
prin limitarea drastică a publicită ii produselor alcoolice, monitorizarea de con inut a posturilor de radio şi
TV şi campanii anti-alcool în mass-media.
• Încurajarea companiilor producătoare de băuturi alcoolice destinate pie ei interne de a adopta o
responsabilitate socială mai înaltă şi impunerea acestora să finan eze o parte din costurile campaniilor de
informare şi educare publică pentru reducerea consumului excesiv de alcool.
• Interzicerea efectivă a comercializării băuturilor alcoolice către persoane sub vârsta de 18 ani, atât în
unită ile comerciale cu amănuntul, cât şi în baruri, cafenele şi restaurante şi interzicerea comercializării în
apropierea institu iilor de învă ământ de toate nivelurile.
• Introducerea unui regim restrictiv de realizarea a băuturilor alcoolice în orele de seară şi de noapte şi în
anumite locuri publice.
• Revizuirea politicii de pre a băuturilor alcoolice, în special în vederea majorării pre urilor băuturilor
alcoolice tari prin accize şi alte taxe de consum şi orientării consumului spre categorii de băuturi mai
uşoare.
• Dezrădăcinarea practicii consumului de alcool la volan prin campanii regulate de testare aleatorie a
şoferilor, reducerea nivelului concentra iei maximal admisibile a alcoolului în sânge şi instituirea unei
singure sanc iuni dure – cea de privare de dreptul de a conduce orice mijloc de transport - pentru
conducerea mijloacelor de transport în stare de ebrietate.
• Guvernul ar trebui să se ab ină de la sprijinirea evenimentelor publice şi culturale asociate cu consumul
sporit de alcool (Festivalul Vinului, Hramul, Ziua Studentului etc.).

6. 6 | P a g e
Introducere
Moldova este percepută ca fiind o ară cu o cultură adânc înrădăcinată a consumului de alcool. Din păcate,
deseori, consumul regulat de alcool se soldează cu abuz sau chiar cu alcoolism cronic, cu toate consecin ele de
rigoare pe plan individual şi social. Politica anti-alcoolică sovietică din a doua jumătate a anilor 1980 a exercitat un
puternic impact negativ asupra economiei moldoveneşti, deoarece această politică a avut ca una din componentele
sale şi distrugerea planta iilor de vi ă-de-vie. Dar asupra tradi iilor locale de consum al alcoolului această politică
practic nu a avut nici un efect semnificativ.
În perioada transformărilor economice asociate cu schimbări sociale profunde şi rapide, consumul de alcool a
crescut şi mai mult, situa ia fiind deosebit de gravă la sfârşitul anilor 1990. Conform unui studiu realizat de
Organiza ia Mondială a Sănătă ii, în anul 1998 Moldova se plasa pe primul loc în Europa după cantitatea înregistrată
de alcool consumată în medie de o persoană matură şi pe locul trei în lume. Dar este un lucru bine ştiut că în
Moldova volume enorme de vin şi alte băuturi alcoolice se produc în condi ii de casă, în cantită i care par să
depăşească cu mult media europeană sau mondială.
Dezmembrarea familiilor, pierderea locurilor de muncă, intrarea în sărăcie şi alte forme de „eşec personal” sunt
în mare măsură cauzate, condi ionate sau accelerate de abuzul de alcool. Evident, se manifestă şi legătura inversă,
stresul social intensificând şi mai mult exasperarea, iar odată cu ea, ducând şi la sporirea consumului de alcool.
Potrivit Ministerului Sănătă ii al Republicii Moldova, consumul abuziv de alcool constituie primul factor de risc
pentru popula ia din Republica Moldova. În prezent sunt înregistrate aproximativ 48000 persoane afectate de
alcoolism cronic, dintre care circa 7200 sunt femei. Însă conform exper ilor medicali, numărul înregistrat de
persoane bolnave de alcoolism cronic este departe de numărul real al celor care suferă de alcoolism.
Ameliorarea situa iei economice în anii 2000 şi apari ia posibilită ii de emigrare la muncă peste hotare a dus la
temperarea stresului social. Estimările noastre arată însă că aceasta nu a dus la scădere a consumului de alcool, ci din
contra, consumul a crescut. Totodată, se observă o tendin ă de trecere de la băuturile grele (vinuri, votcă, inclusiv
falsificată) la cele mai uşoare (în special, bere). Dar con inutul şi frecven a relatărilor din presa na ională şi din
străinătate referitoare la consumul de alcool în Moldova deseori lasă impresia că consumul de alcool păstrează
forma unei epidemii1
. În conformitate cu un studiu efectuat de organiza ia europeană “Tispol”, ponderea şoferilor
moldoveni depista i în stare de ebrietate la volan este de 19%, cel mai mare indicator în Europa2
. Reportajele TV
despre crimele şi accidentele care se produc din cauza consumului excesiv de alcool adeseori amintesc de nişte filme
de groază. Deosebit de şocante sunt relatările despre consecin ele consumului de alcool de către tineri.
Care este în prezent situa ia şi dinamica consumului de alcool? Care sunt consecin ele sociale şi economice ale
consumului de alcool? Care ar putea fi nişte instrumente de politică publică care ar putea în mod efectiv să reducă
consumul de alcool în societatea moldovenească? Acest studiu şi-a propus să răspundă, mai degrabă într-o manieră
exploratorie decât riguroasă, la aceste întrebări. Deci, trebuie de precizat de la bun început că răspunsuri exacte la
aceste întrebări este greu de găsit în condi iile crizei datelor statistice. Consumul excesiv de alcool este social
blamabil, de aceea responden ii la sondajele sociologice, atunci când sunt întreba i despre cantită ile de alcool
consumate, tind să subestimeze cantită ile real consumate. De asemenea, multe din datele statistice necesare pentru
estimarea efectelor economice şi sociale nu au fost posibil de ob inut sau în general nu există. Dar şi datele
disponibile sunt de natură să scoată în eviden ă suficiente aspecte ale fenomenului consumului de alcool.
Datele pentru realizarea acestui studiu au fost colectate în cadrul unui sondaj sociologic realizat de către
compania IMAS. Perioada de culegere a datelor a fost 12-30 mai 2008. Eşantionul stratificat, probabilist, tristadial a
cuprins 1146 de persoane cu vârsta de 15 ani şi peste. Eşantionul este reprezentativ pentru popula ia adultă a
1
Vede i, spre exemplul, comentariul „În Republica Moldova consumul de alcool ia forma unei epidemii” la
http://www.alcooltest.ro/alcoolemie/detalii-presa-12-in-r-moldova-consumul-de-alcool-ia-forma-unei-
epidemii.html. sau
2
Conform reportajului realizat de Marin Turea „Consumul de alcool la volan în Republica Moldova”, BBC
România, 2 iulie 2008.

7. 7 | P a g e
Republicii Moldova (cu excep ia Transnistriei) eroarea maximă de eşantionare fiind de ±3.0%. Interviurile au fost
realizate la domiciliile responden ilor de către 52 operatori din re eaua IMAS-INC în limbile română şi rusă.
Pe lângă aceasta, o serie de date utile au fost furnizate de Centrul Na ional de Management în Sănătate şi de
Ministerul Afacerilor Interne al Republicii Moldova. Mul umim pe această cale ambelor institu ii pentru asisten a
informa ională acordată. Informa ie utilă despre vânzările şi consumul de alcool a fost ob inută şi din anuarele
statistice ale Biroului Na ional de Statistică al Republicii Moldova.
Studiul este compus din 4 păr i. Partea întâi prezintă şi interpretează rezultatele sondajului sociologic vizavi de
consumul de alcool în Moldova. Partea a doua încearcă să evalueze amploarea fenomenului de consum excesiv de
alcool. Următoarea parte a studiului şi-a propus să identifice consecin ele consumului de alcool, deşi această sarcină
a fost foarte greu de realizat din cauza lipsei datelor necesare. Ultima parte a studiului face o serie de recomandări de
politici publice.
Autorii în eleg limitele şi neajunsurile acestui studiu, care este unul cu caracter mai degrabă explorator, decât
definitiv. Printre scopurile urmărite de autori a fost şi acela de a genera interes social fa ă de tema abordată şi de a
ridica gradul de informare al cetă enilor şi deciden ilor de politică vizavi de fenomenul consumului de alcool în ara
noastră. Concluziile şi lec iile învă ate la elaborarea acestui studiu vor fi utilizate pentru ca în viitorul apropiat
Expert-Grup să lanseze o cercetare mai fundamentală în acest domeniu, eventual în colaborare cu o institu ie cu
competen e în domeniu. Sperăm că acest studiu va face institu iile publice şi private mai cooperante în furnizarea
datelor statistice necesare pentru o evaluare riguroasă a impactului social şi economic al consumului de alcool în
Moldova şi pentru formularea unor recomandări mai temeinice.

8. 8 | P a g e
Evolu ia consumului de alcool în Moldova
Cercetările interna ionale asupra consumului de alcool efectuate de Organiza ia Mondială a Sănătă ii la sfârşitul
anilor 1990 – începutul anilor 2000 plasau Republica Moldova printre ările cu cele mai înalte nivele de consum
înregistrat de alcool în Europa. În anul 1998 Moldova se situa chiar pe primul loc3
. În acea perioadă, consumul de
alcool în ara noastră a crescut de la 10,1 litri echivalent de alcool pur în medie pe o persoană de vârsta 15 ani şi mai
mult în anul 1992 la 19,2 litri în 1999 (Figura 1). Conform acestor cercetări, în anul 1998 Republica Moldova era pe
primul loc în Europa şi pe unul din primele locuri în lume după consumul de alcool pe cap de locuitor. Ulterior
consumul a scăzut la 13,1 litri în anul 2002 şi circa 13,2 litri în 2003. Însă în aceste evaluări nu s-a inut cont de
consumul neînregistrat al băuturilor. Este evident că dacă la consumul înregistrat ar fi adăugat şi consumul
neînregistrat al băuturilor alcoolice produse în condi ii de casă sau a celor realizate „sub tejghea” în unită ile
comerciale, nivelul real de consum al produselor alcoolice ar fi mult mai înalt.
Figura 1 Evolu ia consumului înregistrat de alcool conform datelor OMS, litri pe an, 1992-2003
Surse: OMS
OMS nu a mai publicat rapoarte mai recente asupra consumului de alcool. Nici autorii acestui studiu nu au
dispus de datele necesare pentru a repeta şi actualiza calculele bazate pe metodologia utilizată de OMS. Autorii însă
au încercat să estimeze tendin ele (şi mai pu in volumul) consumului de alcool în Republica Moldova utilizând o
metodă alternativă bazată pe vânzările produselor alcoolice. Să men ionăm aici că o metodă mult mai bună ar fi
metoda bazată pe produc ia industrială de băuturi alcoolice, la care ar trebui de adăugat importurile şi de scăzut
exporturile. Această metodă însă nu dă rezultate bune din cauza că nu există date statistice credibile asupra varia iei
stocurilor de produc ie alcoolică şi nu există nici estimări cât de cât credibile asupra importurilor băuturilor alcoolice
de contrabandă din sau prin Transnistria.
Metodă bazată pe vânzările de produse alcoolice este şi ea una aproximativă. Aceasta are la bază datele
statistice publicate de BNS asupra vânzărilor de băuturi alcoolice realizate cu amănuntul prin unită ile comerciale şi
asupra nivelului pre urilor medii de pia ă la aceste produse. Aceasta ne permite să calculăm numărul de sticle
conven ionale vândute de fiecare produs alcoolic, alegându-se următoarele volume unitare: cognac, votcă şi lichior -
0,7 litri, vin şi vin spumant – 0,75 litri şi bere – 0,5 litri. Totodată, pentru a calcula volumul total de alcool pur
echivalent s-a considerat că concentra ia medie a alcoolului în cognac, votcă şi lichior este de 40%, în vin şi vin
3
Organiza ia Mondială a Sănătă ii, „Raport Global asupra Consumului de Alcool”, 2007, Geneva.

9. 9 | P a g e
spumant – 12,5%, iar în bere – 5%. În Tabel 1 sunt incluse datele respective privind consumul oficial pe principalele
tipuri de băuturi alcoolice.
Tabel 1 Consum oficial de băuturi alcoolice procurate din unită ile comerciale
1996 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007
Vânzări în re eaua cu amănuntul, milioane lei
Cognac 18,0 40,3 47,7 62,6 84,1 89,3 100,8 125,4 150,0
Votcă 54,8 75,8 92,0 120,9 179,7 200,0 242,6 272,8 303,1
Vin 22,8 34,0 34,6 43,7 55,6 49,3 58,4 79,9 101,4
Vin spumant 18,9 23,6 27,0 36,1 51,3 55,2 62,5 81,1 99,8
Bere 25,9 62,4 88,1 150,3 229,7 219,6 283,9 328,2 372,6
Pre uri medii în re eaua de vânzare cu amănuntul
Cognac 40,5 69,0 75,8 99,1 125,0 134,1 142,5 159,1 174,0
Votcă 10,3 17,6 22,4 24,5 26,9 28,1 28,7 36,2 43,3
Vin 4,91 12,0 15,2 20,2 23,9 31,5 33,7 38,7 42,2
Vin spumant 10,7 15,7 19,5 22,7 23,7 25,4 29,2 31,5 34,0
Bere 2,3 7,7 7,9 8,3 9,0 9,7 10,6 12,4 14,5
Număr de sticle vândute, milioane
Cognac 0,44 0,58 0,63 0,63 0,67 0,67 0,71 0,79 0,86
Votcă 53,25 4,31 4,11 4,93 6,67 7,11 8,44 7,55 7,00
Vin 4,64 2,83 2,28 2,16 2,33 1,57 1,73 2,07 2,41
Vin spumant 1,77 1,51 1,38 1,59 2,16 2,18 2,14 2,58 2,93
Bere 11,53 8,09 11,10 18,12 25,56 22,74 26,71 26,43 25,76
Volum total echivalent
alcool pur, mii litri
2044,3 1587,0 1569,3 1917,4 2528,5 2475,4 2861,3 2762,7 2717,1
Popula ie vârsta 15 ani
şi mai mult, mii
2662,8 2778,2 2807,0 2840,0 2868,1 2894,1 2916,8 2932,0 2951,6
Volum mediu per
capita echivalent
alcoolul pur, litri
0,77 0,57 0,56 0,68 0,88 0,86 0,98 0,94 0,92
Surse: Calculele autorilor pe baza datelor BNS
Astfel, calculele efectuate ne conduc la nişte nivele uluitor de mici ale volumului de alcool consumat în
Republica Moldova. De fapt nivele de sub 1 litru de echivalent alcool pur pe an sunt specifice mai mult pentru ările
musulmane unde prohibi ia este foarte riguros impusă. Mai jos vom reveni la estimarea nivelului real de consum.
Însă şi rezultatele din tabelul 1 sunt utile din cauza că reflectă anumite tendin e. Şi anume, pe baza acestor rezultate
pot fi trase următoarele două concluzii:
1. În pofida îmbunătă irii situa iei economice (sau poate datorită acesteia) consumul de alcool a început să
crească în 2002, conform estimărilor depăşind în anii 2006-2007 nivelul consumat în anul 1996.
2. Se observă schimbări importante în structura consumului. Dacă la mijlocul anilor 1990 vinul de ine circa
24% din totalul alcoolului consumat, la mijlocul anilor 2000 ponderea acestuia era de circa 6%. Vinul pare
să fi fost substituit de bere, ponderea căreia a crescut de la 12% la 24%. Totodată, se observă şi o creştere
lentă a cotei vinurilor spumante în totalul alcoolului consumat. Produsele alcoolice tari continuă să domine
structura consumului cu circa 60% din total (Figura 2).

10. 10 | P a g e
Figura 2 Structura consumului de alcool, % din total, pe tipuri de băuturi
Surse: calculele Expert-Grup pe baza datelor BNS
Care totuşi este nivelul real al consumului de alcool în Moldova? Pentru a răspunde la această întrebare datele din
Tabelul 1 au fost revăzute pentru a le aduce pu in mai la realitate. În particular, s-a inut cont de următoarele:
• Pre urile „efectiv medii” pe pia ă sunt mai mici decât cele „medii” raportate de BNS din cauza că
preferin ele consumatorilor sunt orientate spre segmentele inferioare şi medii de băuturi. În particular,
conform estimărilor exper ilor în anul 2007 pre ul „efectiv mediu” pentru o sticlă de cognac era de 80,5 lei
(fa ă de 174 lei estimat de BNS), pentru o sticlă de vin – 35,0 lei (42,2 lei), pentru o sticlă de vin spumant –
30,5 lei (34,0 lei), pentru o sticlă de votcă sau lichior – 18,7 lei (44,0 lei), iar pentru o sticlă de bere – 10,5
lei (14,5 lei).
• Pe lângă unită ile de comer cu amănuntul, o cantitate mare de produse alcoolice este realizată prin
intermediul unită ilor de alimenta ie publică (baruri, cafenele, restaurante). Conform datelor statistice,
cantită ile de produse alcoolice realizate în unită ile de alimenta ie publică variază de la 13% din cele
realizate în unită ile comerciale în cazul berii până la 25% în cazul vinului.
• Conform estimărilor specialiştilor, cantită ile raportate de unită ile comerciale şi de alimenta ie publică sunt
de două ori mai mici decât cele efectiv realizate prin intermediul acestor unită i.
• În sfârşit, produc ia de alcool de provenien ă casnică ocupă rolul cel mai important în consumul de alcool
în mediul rural. Este vorba de vin, pentru zonele centrale şi de sud, şi de băuturi alcoolice tari în zonele de
nord. Conform estimărilor specialiştilor, în medie la un cetă ean de vârsta 15 ani şi mai mult revine un
consum anual de 27-30 litri de vin de casă (concentra ia de alcool 11%) şi circa 3 litri de băuturi alcoolice
tari (concentra ia de alcool circa 50%).
Reevaluarea consumului de alcool cu considerarea aspectelor de mai sus arată că în anul 2007 în Moldova o
persoană cu vârsta de 15 ani şi mai mult a consumat circa 8,5 litri de alcool, din care,
• 2,0 litri procura i „în alb” din unită i comerciale şi de alimenta ie publică;
• 2,0 litri procura i „la negru” din unită ile comerciale şi de alimenta ie publică;
• 3,0 litri echivalent de alcool pur provenit din vin de produc ie casnică;
• 1,5 litri echivalent de alcool pur provenit din băuturi tari de produc ie casnică.

11. 11 | P a g e
Cine şi cât alcool consumă?
Sondajul sociologic efectuat în cadrul acestui studiu a arătat că în 60% din gospodăriile din Moldova se
consumă băuturi alcoolice. Consumul de alcool în menajurile din mediul rural prevalează fa ă de cele din urban,
66% fa ă de 50%. Cel mai înalt nivel al consumului de băuturi alcoolice este înregistrat în categoria popula iei cu
vârste cuprinse între 20 – 44 ani, având studii medii de specialitate (şcoală generală sau profesională), al căror nivel
de venituri pe gospodărie depăşeşte valoarea de 2500 lei lunar (Figura 3).
Figura 3 Consumul de băuturi alcoolice divizat pe categorii de vârstă, nivel de educa ie şi nivel de venit pe
gospodărie
Sursa: datele prezentate în cadrul studiului efectuat de către Serviciul de cercetare „OMNIMAS”, Chişinău, mai
2008
Conform frecven ei consumului de băuturi alcoolice, s-a determinat că 25% din popula ie consumă alcool 1 – 2
ori pe lună, 24% - o dată în săptămână şi 23% - mai rar decât 1 – 2 ori pe lună. În fiecare zi consumă băuturi
alcoolice 4% din totalul popula iei, dintre care cel mai des consumă bărba ii (6%) din mediu rural (5%) cu vârste de
peste 60 ani (13%), având studii medii incomplete (8%) şi un nivel de venit pe gospodăriile din care fac parte
cuprins între 601 – 1200 lei (7%).
Figura 4 Frecven a consumului de băuturi alcoolice

12. 12 | P a g e
Cea mai înaltă pondere revine popula iei ce consumă între 1000 ml – 3500 ml de vin lunar (23%), urmată de cei
care consumă între 500 ml – 1000 ml (20%) şi peste 3500 ml (15%). Ca şi în cazurile de mai sus, consumul de vin
predomină în mediul rural. Numai 11% din cei intervieva i au răspuns că nu consumă asemenea tip de băuturi
alcoolice. S-a constat că bere se consumă de mai pu ini cetă eni, cea mai înalta pondere revenindu-le consumatorilor
între 500 l – 1000 ml (46%) lunar cu vârste cuprinse între 15 – 19 ani. Băuturile alcoolice tari se consumă
preponderent în mediul urban (18% fa ă de 13% în mediu rural) de către persoanele cu vârste de peste 60 de ani
(18%). 72% din cei intervieva i au răspuns că nu consumă asemenea tip de băuturi alcoolice.
Printre motivele de bază pentru consumul de băuturi alcoolice cea mai înaltă pondere o ocupă sărbătorirea
anumitor evenimente (35%), relaxare (22%), tradi ii în familie (20%) şi pentru că e considerat că e bine pentru
sănătate (19%). Totodată, circa 28% din cetă eni au men ionat „depăşirea stresului” printre principalele trei cauze
care îi determină să consume băuturi alcoolice .
Figura 5 Cauzele care determină consumul de alcool, trei răspunsuri posibile
Surse: Sondajul sociologic
În 56% din gospodăriile participante la sondaj se produc băuturi alcoolice, în special vin (99%) în mediul rural
(70%). Dar şi în mediul urban 32% din gospodăriile intervievate au arătat că produc vin. Cel mai frecvent se produc
între 301 – 1000 l de vin anual (40% din gospodării). Practic la fel de multe gospodării produc între 100 l şi 350 l de
vin (39%). Băuturile alcoolice tari în 88% cazuri se produc în cantită i mai mici de până la 50 l pe an. Atât vinul, cât
şi băuturile alcoolice tari sunt produse în 50% cazuri pentru a fi vândute fără a fi consumate în gospodărie, în
celelalte cazuri fiind produse pentru a fi consumate integral în gospodărie.
Cel mai des băuturile alcoolice sunt consumate acasă şi în ospe ie, mai rar în baruri şi restaurante, foarte rar sau
deloc pe stradă şi în parc. Băuturile alcoolice consumate în 25% de cazuri sunt de produc ie proprie, în 32% de
cazuri sunt cumpărate din magazine, în 30% cazuri sunt procurate si consumate în baruri şi restaurante şi în 11%
cazuri sunt cumpărate de la persoane fizice. Dintre persoanele participante la sondaj 58% cheltuiesc până la 100 lei
lunar pentru procurarea băuturilor alcoolice, 13% - între 101 – 300 lei şi 2% - între 301 – 500 lei lunar.

13. 13 | P a g e
Astfel, sondajul realizat confirmă că nivelul de consum al băuturilor alcoolice rămâne ridicat, popula ia activă
din mediul rural fiind consumatorul principal, o pondere mai importantă revenind bărba ilor. Persoanele cu studii
superioare consumă băuturi alcoolice mai des decât cei cu studii medii incomplete şi cei cu studii preuniversitare,
deşi în cantită i mai mici, iar nivelul de venituri ale celor trei categorii nu se deosebeşte foarte mult. Persoanele de
vârsta a treia consumă mai rar băuturi alcoolice. În mediul rural se consumă preponderent vinul, iar în mediul urban
în special băuturile alcoolice tari, deşi ponderea consumatorilor de vin este mult mai înaltă atât în mediul rural, cât şi
în mediul urban. Tinerii consumă în special băuturile slab alcoolice (cum ar fi berea), iar persoanele cu vârste de
peste 60 de ani consumă în special băuturi alcoolice tari.
Sondajul a arătat că 40% din responden i suferă de o anumită maladie cronică, în special fiind vorba de cei din
mediul rural. Multe din aceste boli au consumul de alcool ca factor de risc. În particular, 20% din cetă eni au spus că
suferă cronic de hipertonie, 8% - de aritmie cardiacă, boli ale ficatului, etc. In 70% de cazuri s-a declarat că în ultima
perioadă starea sănătă ii s-a agravat, în 35% din cazuri – în ultima jumătate de an.

14. 14 | P a g e
Consumul excesiv de alcool
Deşi există opinia că în cantită i mici alcoolul chiar ar fi benefic sănătă ii, există şi multe argumente contra
acestei afirma ii. Nici cantitatea de alcool benefică sănătă ii, nici consumul abuziv de alcool nu sunt stabilite prin
norme recunoscute interna ional, iar de cele mai dese ori aceste norme variază de la o persoana la alta. De aici apare
şi dificultatea estimării unor indicatori lega i de consumul abuziv de alcool. Spre exemplu, în Marea Britanie
guvernul a stabilit specifica ii medicale privind consumul de alcool, prin care limita medicală săptămânală este
stabilită la 21/14 unită i pentru bărba i / respectiv femei. Limita zilnică este stabilită la 4/3 unită i pentru bărba i/
femei. Unitatea de alcool reprezintă 8 g sau 10 ml etanol (aproximativ 250 ml de bere, 100 ml de vin). Vom utiliza
aceste limite pentru a stabili cât de frecvent în Moldova se consumă alcool în cantită i excese.
Dacă am aplica primul criteriu, am ajunge la concluzia că 23,3% din bărba ii din Moldova şi 11,5% din femei
săptămânal consumă mai mul alcool decât limitele medicale stabilite. Circa 75% dintre aceştia sunt locuitori ai
mediului rural, care consumă preponderent vin. Iar 66% dintre ei produc băuturi alcoolice în gospodăria casnică în
care locuiesc, ceea ce micșorează cheltuielile pentru procurarea băuturilor alcoolice.
Conform criteriului normei zilnice de alcool inofensive pentru organism situa ia este şi mai alarmantă.
Estimativ, între 69% şi 73% din bărba i între 62% şi 66% dintre femei depăşesc limita medicală inofensivă zilnică.
Aceasta este o cifră alarmantă, fiind legată de cele mai multe ori de sărbătorirea unor evenimente sau de „depăşirea
stresului”, care este principalul motiv al consumului de alcool pentru 35% din populația care întrece norma medicală
recomandată.
Nu există norme fixe nici pentru consumul abuziv de alcool. De fapt, consumul abuziv de alcool poate lua
diferite forme. Spre exemplu, în Marea Britanie se delimitează patru forme de abuz de alcool: „cheflii” (eng. binge
drinking) - persoane care beau rar, dar în cantită i mari sau foarte mari; „alcoolici împătimi i”; „alcoolici
problematici” şi „alcoolici dependen i”. În particular, „alcoolicii cheflii” sunt cei care consumă mai mult de 8 unită i
pentru bărba i şi 6 unită i pentru femei la o singură ocazie, iar „alcoolicii împătimi i” consumă 50/36 de unită i de
alcool sau mai mult săptămânal pentru bărba i/femei. Stabilirea celorlalte două categorii este mai complicată şi se
face pe baza unor chestionare.
Datele sondajului efectuat permite estimarea primelor două forme de abuz de alcool. Şi în acest caz utilizarea
exagerată la o singură ocazie este mult mai răspândită (
Tabel 2). Dacă forma de „alcoolism împătimit” prevalează la bărba i, fenomenul chefurilor exagerate este foarte
răspândit atât printre bărba i, cât şi printre femei. Un nivel de prevalen ă a acestui fenomen de 40% este extrem de
înaltă. Consumul abuziv de alcool la o singură ocazie deşi pare inofensiv, este în esen ă foarte periculos, cu
consecin e negative asupra sănătă ii, despre care popula ia nu este informată la nivelul cuvenit pentru a evita astfel
de excesuri.
Tabel 2 Consumul de alcool peste limitele medicale, % din total
Femei Bărba i Total
Indivizi care consumă peste limita săptămânală
indicată
11,5 23,3 17,3
Indivizi care consumă peste limita zilnică
indicată
62-66 69-73 66-70
Cheflii 41-46 44-48 42-47
Alcoolici împătimi i 1,1 5,8 3,4
Sursa: Sondaj Sociologic, Calculele autorilor

15. 15 | P a g e
De asemenea, consumul de alcool mai stimulează utilizarea şi altor substan e nocive sănătă ii, în special a
tutunului. Astfel, după cum arată rezultatele sondajului 27,2% din cei care consumă alcool sunt şi fumători, pe când
doar 10,1% din cei care nu consumă alcool sunt fumători.
Conform datelor Centrului Național de Management în Sănătate rata prevalen ei de alcoolism cronic la 100 mii
locuitori a fost de 1300,2 în 2007, iar rata inciden ei prin alcoolism cronic şi psihoze alcoolice la 100 mii de locuitori
a fost de 111,9 în acelaşi an. (Tabel 3). Din anul 2001 se observă o scădere a numărului de bolnavi de alcoolism
cronic şi a persoanelor luate la eviden ă în legătură cu abuzul de alcool. Fenomenul alcoolismului şi a abuzului de
alcool a avut o amploare mai mare în perioada ini ială a tranzi iei, care a lăsat o parte importantă a popula iei fără un
loc de muncă.
Şi în prezent, consumul excesiv de alcool este mai mult caracteristic popula iei neîncadrate în câmpul muncii.
Pe de o parte, aceasta implică un impact mai mic asupra reducerii productivită ii, dar pe de altă parte pentru
persoanele inactive şi şomeri, consumul de alcool este cauza una din cauzele de neîncadrare în câmpul muncii. Deşi
sunt lipsi i de venituri în formă de salariu, produc ia proprie a băuturilor alcoolice le permite celor săraci să men ină
nivele de consum de alcool la nivele comparabile cu cele ale popula iei cu venituri mai mari (Figura 6).
Figura 6 Consumul de alcool în dependen ă de venitul gospodăriei casnice, unită i
Sursa: Sondaj Sociologic
O altă tendin ă negativă şi alarmantă a consumului de alcool este consumul mare în rândurile
tineretului. Datele sondajului arată că tinerii sub 19 ani se numără printre consumatorii principali
de bere.

16. 16 | P a g e
Figura 7 Consumul mediu de alcool după grupe de vârste, unită i
Sursa: Sondaj sociologic, calculele autorilor
Deşi tipul băuturilor consumate diferă mult între diferite categorii de vârste, consumul excesiv de bere în
rândurile tinerilor, face ca aceasta să fie a doua categorie de popula ie după consumul lunar de etanol. Şi aceasta în
condi iile în care Legea Republicii Moldova privind controlul şi prevenirea consumului abuziv de alcool,
consumului ilicit de droguri şi alte substan e psihotrope prevede că autorită ile administra iei publice locale vor
întreprinde, în cadrul unor complexe politici sociale de stat, ac iuni în vederea interzicerii ofertei şi comercializării
băuturilor alcoolice către persoanele sub vârsta de 18 ani (Art. 3(2)). Nici măsurile, nici efectele, nu sunt cât de cât
vizibile.

17. 17 | P a g e
Tabel 3 Prevalen a prin alcoolism cronic şi psihose alcoolice a popula iei Republicii Moldova în aa.1991-2007
1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007
Număr de persoane luate la
eviden ă profilactică în legătură
cu abuzul de alcool
… 10529 9622 10664 11006 6485 6573 6658 6301 6441 3881 4125 3688 3878 5040 4752 4957
Număr bolnavi de alcoolism
cronic aflate sub supraveghere
75359 70346 68009 67340 66569 59380 58542 57601 55475 55942 48694 48081 47678 47116 46656 45961 46507
Număr cazuri înregistrate cu
psihoze alcoolice (popula ia de
vârsta 18 ani şi peste)
913 363 411 458 511 470 426 411 300 368 231 212 294 525 710 769 832
Rata inciden ei prin alcoolism
cronic şi psihoze alcoolice la
100 mii locuitori
118,3 78,6 110,1 121,0 115,9 111,1 111,2 120,3 77,0 109,2 82,0 84,1 81,4 85,3 114,0 107,4 111,9
Rata prevalen ei prin alcoolism
cronic la 100 mii locuitori
1532,1 1614,6 1563,3 1547,9 1533,4 1372,2 1357,5 1354,3 1294,0 1356,8 1341,1 1327,3 1319,9 1307,6 1298,0 1282,0 1300,2
Notă: Începând cu anul 2001 informa ia este prezentată fără raioanele de est ale Republicii Moldova
Surse: Centrul Na ional de Management în Sănătate

18. 18 | P a g e
Impactul consumului de alcool
Industria produc iei alcoolice şi ramurile conexe acesteia au un rol important în economia Moldovei. Deşi
beneficiile pe care le-a adus industria alcoolului prin intrările importante în bugetele de stat şi crearea locurilor de
muncă nu pot fi neglijate, costurile consumului de alcool s-ar putea ridica la cifre tot atât de impunătoare. Există
chiar şi opinia că persoanele ocupate în industria băuturilor alcoolice în lipsa acesteia ar putea fi încadrate în
activită i mai productive şi benefice societă ii. Aceasta este însă pu in probabil deoarece nu există siguran a că toată
popula ia ocupată în industria alcoolului posedă abilități practice pentru a lucra în alte domenii sau ar putea cu
uşurin ă să înve e un domeniu nou.
În cadrul studiului nostru nu a fost posibilă estimarea numerică a costurilor provocate de consumul de alcool din
cauza lipsei datelor. Pentru a evalua costurile consumului şi abuzului de alcool sunt necesare date de la Ministerul
Sănătă ii, Ministerul Finan elor, Ministerul Afacerilor Interne, companiile de asigurări, precum şi date colectate în
cadrul sondajelor reprezentative privind consumul general de alcool, precum şi a sondajelor în rândurile
consumatorilor abuzivi de alcool şi a medicilor. Sondajul efectuat în cadrul studiului nu a permis estimarea numerică
a costurilor, ci doar identificarea unor tendin e generale a aspectelor care pot fi considerate costuri ale consumului
de alcool.
Evident, impactul consumului de alcool ar deriva din compararea costurilor şi a beneficiilor aduse de aceasta.
Costurile şi beneficiile sociale ale consumului de alcool se compun din costuri/beneficii private şi costuri/beneficii
externe. Posibilele costuri şi beneficii sunt reprezentate în Figura 8, iar relevan a lor în Republica Moldova va fi
analizată în continuare. În elaborarea politicilor sale, guvernul ar trebui să fie mai mult interesat de costurile externe
ale consumului de alcool, iar costurile personale să fie lăsate la discre ia consumatorului.
Costurile private in mai mult de cheltuielile sporite în legătură cu consumul de alcool: cheltuieli pentru
băuturile alcoolice nemijlocit, cheltuieli mai mari pentru tratament şi poli e de asigurare medicale private, ca urmare
a riscului mărit de îmbolnăvire. De la stat la stat importan a acestor cheltuieli diferă. Astfel, în cazul Republicii
Moldova unde produc ia proprie de băuturi alcoolice este răspândită, cheltuielile pentru procurarea băuturilor
alcoolice nu sunt impunătoare. În mediu ponderea cheltuielilor pentru băuturi alcoolice şi tutun în totalul
cheltuielilor popula iei Republicii Moldova variază de la 2,7 până la 3% (conform datelor din 2006), ponderea cea
mai mare revenind chintilelor inferioare de consum. Nici asigurarea medicală privată nu a căpătat o amploare
deosebit de mare. Dar, cheltuielile adi ionale în legătură cu consumul de alcool contribuie la reducerea venitului
disponibil pentru alte categorii de bunuri şi servicii.
Consumul excesiv de alcool pare să sporească probabilitatea îmbolnăvirii, deşi sondajul realizat nu a permis
detalierea suficientă. (În sondajul realizat 36,3% din cei care consumă peste norma medicală de alcool suferă de boli
cronice fa ă de 33,4% dintre cei care consumă sub norma medicală). Deosebit de mare este riscul apari iei
afec iunilor hepatice în cazul abuzului de alcool. Iar datele arată că inciden a bolilor şi a cazurilor mortale asociate
cu consumul de alcool este în creştere. Morbiditatea implică costuri din bugetul de stat atât pentru tratament în cazul
în care bolnavii de in poli a de asigurare medicală, cât şi cheltuieli pentru plata concediilor de boală, reducerea
productivită ii ca urmare a incapacită ii sau capacită ii reduse de muncă. Delimitarea acestor cheltuieli din datele
existente la Ministerul Sănătă ii şi Ministerul Finan elor nu a fost posibilă.

19. 19 | P a g e
Figura 8 Costuri şi beneficii ale consumului de alcool
Sursa: UK Government, „Alcohol misuse: how much does it cost?”
Costuri
Externe
Beneficii
Private
Morbiditatea
Deces
prematur
Beneficii
pentru sănătate
Prime mărite de
asigurare pentru
cei care nu
abuzează
Productivitate
redusă
Măsuri de
prevenire
Punerea în aplicare a
legisla iei
Suferin a
familiilor şi
prietenilor
celor care
abuzează
Tratament
Victime ale crimelor
şi accidentelor
rutiere
Rata de
ocupare
scăzută
Absenteism
Durerea
provocată de
abuzul de alcool
Poli e de
asigurare
private
Cheltuieli
medicale
private
Plă ile
avoca ilor
Cheltuieli
pentru
procurarea
băuturilor
alcoolice
Înrăută irea
nivelului de
trai
Plăcerea
pentru
consumator
Capital social
Re ea socială
„Gresaj”
social

20. 20 | P a g e
Decesul prematur provocat de consumul de alcool cauzează dureri şi suferin e apropia ilor. Totodată, decesul
prematur provoacă costuri în formă de pierdere a valorii adăugate pe care persoana ar fi produs-o fiind angajat în
economie. Există diferite metode de estimare a acestor costuri care iau în considera ie numărul de ani rămaşi până la
pensionare, productivitatea în sectoarele economiei şi schimbarea productivită ii unui angajat în dependen ă de
vârstă şi experien ă. Datele disponibile nu au permis o astfel de analiză. Datele ob inute de la Centrul Na ional de
Management în Sănătate privind mortalitatea asociată cu consumul de alcool arată că vârsta medie depăşeşte vârsta
de pensionare (Tabel 5). Dar date dezagregate privind propor ia şi vârsta medie a celor care au decedat înainte de
pensionare şi statutul ocupa ional al acestora nu au fost ob inute.
De asemenea, în Republica Moldova, printre costurile consumului de alcool se numără şi cele legate de
consumul de alcool la volan care se soldează cu victime umane şi distrugerea proprietă ii. Circa 13% din accidentele
rutiere se produc din cauza consumului de alcool la volan (Tabelul 4). În 2007 acestea s-au soldat cu moartea a 79
persoane şi traumatizarea a 424 persoanei. În ultimii 7 ani 441 de persoane au decedat în accidente rutiere cauzate de
consumul de alcool, iar 3074 de persoane au fost traumatizate. La aceste costuri se mai adaugă şi pagubele materiale
de la accidentarea autovehiculelor, dar acestea nu a fost posibil de estimat.
Tabel 4 Accidente rutiere şi victime cauzate de consumul de alcool
2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007
Accidente rutiere, total 2580 2764 2900 2672 2447 2289 2298 2437
Cauzate de consumul
de alcool
355 342 262 280 287 254 291 326
% din total 13.8% 12.4% 9.0% 10.5% 11.7% 11.1% 12.7% 13.4%
Traumatiza i 3147 3389 3505 3216 2887 2770 2807 2984
În accidente cauzate de
consum de alcool
484 438 340 366 363 305 354 424
Deceda i 406 420 413 425 406 391 382 434
În accidente cauzate de
consum de alcool
55 55 53 60 51 36 52 79
Surse: Ministerul Afacerilor Interne al Republicii Moldova
Ponderea accidentelor rutiere cauzate de consumul de alcool poate fi chiar mai mare luând în considera ie că nu
întotdeauna este efectuat testul pentru a depista prezen a alcoolului în sânge imediat după accident, iar acesta nu se
păstrează o perioadă mai îndelungată pentru a putea fi depistat ulterior.

21. 21 | P a g e
Tabel 5 Mortalitatea asociată cu consumul de alcool pe perioada aa.1991-2007 a popula iei Republicii Moldova
1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007
Nr. total de
cazuri mortale
asociate cu
consumul de
alcool, inclusiv
4429 4040 4027 5085 5230 5260 4642 4373 4436 4690 4870 5035 5181 5460 5959 5717 5717
Ciroză alcoolică 37 28 33 54 62 51 42 36 44 69 92 73 89 95 120 134 94
Alte ciroze 3382 2989 2918 3729 3849 3256 2862 2585 2781 2878 3075 3005 3131 3166 3478 3282 3304
Pancreatite acute 278 290 317 366 419 419 378 382 283 287 305 358 385 416 481 420 340
Pancreatite
cronice
15 11 17 15 13 - 3 - - 1 2 1 1 1 5 1 3
Hepatita
alcoolică
1 - - 2 3 9 7 - 5 6 8 7 7 8 13 18 10
Cancerul
esofagului
84 106 101 99 86 79 63 84 66 61 73 67 69 69 70 77 85
Cancerul
cavită ii
bucale
38 38 38 47 46 169 139 121 119 121 128 116 141 105 114 102 78
Cancerul
laringelui
20 27 22 21 19 131 118 127 106 120 102 130 126 117 90 117 122
Cancerul
ficatului
294 272 287 276 264 299 260 255 231 223 248 312 270 350 344 387 385
Alcoolism 20 13 4 8 37 156 111 73 70 69 76 119 74 110 192 169 202
- inclusiv
psihoze
alcoolice
18 11 2 8 33 46 45 27 22 14 22 36 22 46 83 67 70
Intoxicare prin
abuz de alcool
4 4 5 7 4 240 184 200 128 137 138 174 211 204 182 187 191
Cardiomiopatie
alcoolică
- - - - - 81 57 59 63 74 59 67 65 82 91 92 106
Tuberculoză
respiratorie
255 262 285 461 428 318 370 403 496 582 512 544 540 607 649 602 614
Encefalopatie
alcoolică
1 - - - - 52 48 48 44 62 52 62 72 130 130 129 183
Vîrsta medie a
deceda ilor, ani
63,4 63,2 64,0 63,9 64,1 64,5 64,8 65,2 65,4 65,5 65,6 66,2 66,5 66,2 66,2 66,3 66,5

22. Abuzul de alcool contribuie la reducerea productivită ii care în cele din urmă rezultă în pierderi pentru
angajator. Totuşi estimarea acestor pierderi este foarte dificilă din cauza neraportării cel mai des a motivului de
scădere a productivită ii sau absen ei de la serviciu. Există însă şi cazuri de prezen ă la serviciu şi sub ac iunea
alcoolului. În anul 2006 au existat 12 cazuri de accidente de muncă din cauza prezen ei la muncă în condi ii
psiho-fiziologice necorespunzătoare (sub influen a băuturilor alcoolice, a drogurilor, etc.)
Un alt posibil efect al consumului excesiv de alcool într-o societate este considerat rata redusă de ocupare a
popula iei în câmpul muncii. În cazul Republicii Moldova aceasta nu poate fi nu doar o consecin ă a consumului
de alcool, dar şi o cauză. Prevalează cazurile de întrebuin are excesivă a alcoolului după pierderea locului de
muncă. Cu toate acestea, consumul abuziv de alcool serveşte ca impediment în angajarea la un nou loc de
muncă, dar şi în căutarea unui loc de muncă.
Un alt aspect al consumului abuziv de alcool este numărul sporit de infrac iuni. Iar costurile economice, pe
lângă cele morale şi sociale, legate de infrac iuni sunt foarte diverse de la prejudiciu averii, tratament,
între inerea organelor de cercetare şi anchetă până la pierderea valorii adăugate ca rezultat al decesului. În
general, evaluarea economică a acestor costuri este foarte dificilă (Tabel 6)
Tabel 6 Infrac ionalitatea generală şi legată de consumul de alcool
2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007
Infrac iuni, total cazuri 38267 37830 36302 30942 27311 26428 23884 23620
Legate de consumul de alcool 2414 1895 2311 1845 1213 933 888 643
% din total infrac iuni 6.3 5.0 6.4 6.0 4.4 3.5 3.7 2.7
Omoruri, total cazuri 413 411 401 336 283 259 243 209
Legate de consumul de alcool 120 75 75 81 50 32 34 21
% din total 29.1 18.2 18.7 24.1 17.7 12.4 14.0 10.0
Furturi a proprietă ii
persoanelor, total cazuri
15192 15727 14510 11738 9800 8479 7052 6529
Legate de consumul de alcool 846 750 933 713
% din total 5.6 4.8 6.4 6.1
Vătămare fizică inten ionată,
total cazuri
447 394 335 380 1252 1356 1249 1993
Legate de consumul de alcool 114 68 70 63 138 109 125 102
% din total 25.5 17.3 20.9 16.6 11.0 8.0 10.0 5.1
Violuri, total cazuri 215 189 204 272 297 256 247 266
Legate de consumul de alcool 77 40 36 50 45 30 34 25
% din total 35.8 21.2 17.6 18.4 15.2 11.7 13.8 9.4
Surse: Ministerul Afacerilor Interne al Republicii Moldova
Consumul abuziv de alcool se răsfrânge negativ şi asupra altor membri ai familiei. Conform sondajului,
53% din cei care abuzează sunt căsători i şi majoritatea au copii sub vârsta majoratului. Consumul de alcool la
părin i probabil se răsfrânge negativ asupra reuşitei şcolare a acestor copii şi măreşte riscul ca şi aceştia să
consume excesiv.

23. 23
Recomandări
Deşi nu există un studiu comparativ actualizat asupra nivelului de consum de alcool în diferite ări, este clar
că Moldova se numără printre ările cu cele mai înalte nivele de consum din Europa şi din lume. Consumul
excesiv de alcool are consecin e majore asupra sănătă ii, securită ii sociale şi individuale şi asupra economiei.
Experien a mondială arată că eradicarea culturii consumului de alcool este o sarcină greu de realizat, costisitoare,
iar efectele benefice se manifestă numai pe termen lung. Ce ar putea să întreprindă guvernul moldovenesc în
vederea reducerii consumului excesiv de alcool?
• În primul rând, este necesară îmbunătă irea eviden ei statistice a aspectelor şi fenomenelor legate
consumul de alcool. În prezent datele despre vânzările de alcool sunt lipsite de orice credibilitate, iar o
bună parte din cifra de afaceri a unită ilor comerciale şi de alimenta ie publică nu este raportată. Lipsesc
datele referitoare la absenteismul şi productivitatea scăzută a muncii provocate de consumul excesiv de
alcool, deşi aceste aspecte sunt deosebit de relevante mai ales în mediul rural. Chiar şi statistica
medicală nu acoperă toate aspectele importante pentru analiză şi formularea politicilor, în particular, nu
reflectă morbiditatea provocată de alcoolism la persoanele tinere. Statistica infrac iunilor şi accidentelor
cauzate de consumul de alcool de asemenea trebuie dezvoltată şi corelată cu statistica companiilor de
asigurare asupra daunelor compensate. La fel, nu există nici sondaje tematice periodice care ar permite
urmărirea evolu iilor în timp al fenomenului consumului de alcool.
• Pe planul politicilor publice, este necesară eliminarea factorilor culturali şi propagandistici care
încurajează consumul de produse alcoolice, mai ales în categoria persoanelor tinere. Este vorba de
limitarea drastică a publicită ii produselor alcoolice în toate formele de suport (TV, radio, Internet,
panouri stradale). În prezent nu există practic nici o restric ie de promovare a berii, vinului sau
băuturilor alcoolice tari în mijloacele de informare în masă. Totodată, este necesară monitorizarea
atentă a con inutului programelor unor posturi de radio şi TV care în mod latent promovează cultura
consumului de produse alcoolice în rândul tinerilor. De asemenea, pot fi instituite granturi pentru ca
aceste posturi TV şi radio să lanseze campanii anti-alcool.
• Guvernul ar trebui să încurajeze companiile producătoare de băuturi alcoolice destinate pie ei interne să
adopte un comportament mai responsabil din punct de vedere social şi să le impună să suporte o parte
din costurile campaniilor de informare publică a daunelor consumului excesiv de alcool sau din
costurile asociate cu consumul de alcool.
• Trebuie impusă func ionarea efectivă a legii cu privire la controlul şi prevenirea consumului abuziv de
alcool, consumului ilicit de droguri şi alte substan e psihotrope şi a actelor normative relevante. Printre
cele mai importante aspecte care trebuie impuse sunt:
o Interzicerea comercializării băuturilor alcoolice către persoane sub vîrsta de 18 ani, atât în
unită ile comerciale cu amănuntul, cât şi în baruri, cafenele şi restaurante. Această prevedere
poate fi impusă prin exercitarea controlului inopinat la agen ii economici care realizează
produse alcoolice.
o Interzicerea comercializării băuturilor alcoolice în apropierea institu iilor de învă ământ de
toate nivelurile. În prezent, sunt foarte multe cazuri când comercializarea băuturilor alcoolice
este practică în imediata vecinătate a şcolilor, liceelor, universită ilor, de multe ori cu buna
ştiin ă a autorită ilor locale care au eliberat autorizări, precum şi cu buna ştiin ă a directorilor
acestor institu ii de învă ământ.
o Profilaxia, informarea şi educa ia tineretului despre daunele cauzate de consumul excesiv de
alcool. Lucrul cel mai important este ca aceste campanii să fie realizate în manieră credibilă
(nu de către poli ie sau primar, ci de către ONG-uri sau grupuri neformale, în limbaj accesibil
şi prietenos tinerilor). Astăzi în şcoli practic nu se acordă nici o aten ie acestui subiect.
o Informarea adecvată a părin ilor despre daunele pe care le are consumul timpuriu al alcoolului
asupra formării adolescentului.
• Este necesară introducerea unui regim restrictiv de realizarea a băuturilor alcoolice în orele de seară şi
de noapte şi în anumite locuri publice. În particular, este ra ională interzicerea comercializării în
localuri publice a băuturilor cu gradul de concentrare a alcoolului mai mare de 10% în intervalul de

24. 24
timp de la ora 22:00 până la 10:00. De asemenea, poate fi limitată vânzarea băuturilor alcoolice tari în
zilele de lucru sau în ajunul zilelor de lucru.
• În general, băuturile alcoolice în Moldova sunt multe prea accesibile ca pre . În perioada 1994-2007
ritmul de scumpire al acestora a coincis practic cu ritmul de scumpire al produselor alimentare. În
prezent Moldova este pe locul 7-8 din 45 de ări europene evaluate de Organiza ia Mondială a Sănătă ii
ca pre al berii şi pe locul 4-5 ca pre al băuturilor alcoolice tari. Scumpirea produselor alcoolice prin
instituirea unor accize şi alte taxe de consum mai mari, în mod deosebit pentru produsele „grele” (votcă,
lichior, cognac) ar favoriza orientarea consumului spre băuturi mai uşoare, în particular vin şi bere.
• O aten ie deosebită trebuie acordată dezrădăcinării culturii de consum de alcool la volan. Moldova se
numără printre ările cu cea mai înaltă frecven ă a conducerii automobilului în stare de ebrietate.
Această practică trebuie eradicată în modul cel mai drastic. Practica interna ională arată că cele mai
eficiente instrumente în acest sens sunt:
o testarea aleatorie a şoferilor;
o reducerea nivelului concentra iei maximal admisibile a alcoolului în sânge (de la 30 mg% în
prezent la 10 mg);
o instituirea unei singure sanc iuni dure – cea de privare de dreptul de a conduce orice mijloc de
transport - pentru conducerea mijloacelor de transport în stare de ebrietate (în prezent poate fi
aplicată amenda în mărime de 35-40 unită i conven ionale, adică 700-800 lei sau privarea de
dreptul de conducere pentru un termen de până la un an);
• Guvernul ar trebui să se ab ină de la sprijinirea evenimentelor publice şi culturale asociate cu consumul
sporit de alcool, în particular Festivalul Vinului, Hramul, Ziua Studentului etc. Impactul acestor
evenimente asupra situa iei economice a companiilor producătoare de băuturi alcoolice este destul de
limitat, dacă în general existent, în timp ce impactul asupra comportamentului consumist este în
detrimentul abstinen ei. În loc de aceasta, Guvernul ar trebui să adopte un program na ional de
combatere şi prevenire a consumului de alcool, care să prevadă nişte inte concrete de reducere a
consumului şi să informeze regulat publicul despre situa ie.