4. Aveţi încredere în autorităţile române în ceea ce
priveşte acţiunile lor de protecţie a cetăţenilor în
următoarele domenii:
Diferenţele până la 100% reprezintă non-răspunsurile
Nu Da
fumatul în rândul
-55% 36%
tinerilo r
dro gurile -55% 35%
po luarea atmo sferic ă -57% 31%
alco o lismul -59% 30%
SIDA -48% 41%
o bezitatea în rândul
tinerilo r
-53% 35%
,po luarea lacurilo r
râurilo r şi a m ărilo r
-58% 31%
accidentele rutiere -52% 38%
pesticidele -57% 31%
deşeurile chimice -58% 27%
deşeurile radio active -56% 29%
tero rismul -49% 38%
incendiile fo restiere -55% 33%
5. Aveţi încredere în autorităţile române în ceea ce
priveşte acţiunile lor de protecţie a cetăţenilor în
următoarele domenii:
Diferenţele până la 100% reprezintă non-răspunsurile
Nu Da
instalaţiile chimice -53% 31%
inundaţiile -60% 29%
maladiile pro fesio nale -55% 30%
centralele nucleare -50% 33%
transpo rtul materialelo r periculo ase -52% 33%
accidentele do mestice -54% 31%
o rganismele mo dificare genetic -57% 27%
incinerato arele de deş euri menajere -57% 28%
antenele de reţea pentru telefo anele mo bile -52% 33%
pro dusele alimentare -55% 34%
gripa aviară -53% 33%
accidentele de avio n -53% 33%
radio grafiile medicale -49% 36%
6. Încrederea stă la baza funcționării unei societăți și
a instituțiilor sale, de aceea măsurarea acesteia și
analizarea formelor pe care le ia poate constitui un
instrument de diagnostic și pentru alte arii ale
vieții sociale.
C onform unor teorii, există o interdependență
între nivelul de încredere dintr-o societate și
prosperitatea acesteia: în primul rând, nivelul de
încredere mai ridicat al indivizilor în persoanele pe
care nu le cunosc personal sau cu care nu sunt
înrudite determină schimburi economice mai
avantajoase, iar prosperitatea le oferă oamenilor
condițiile pentru o încredere mai ridicată în ceilalți.
7. Capitalul social constituie abilitatea oamenilor de a colabora,
în scopuri comune.
Acest tip de capital apare în societăți unde predomină încrederea. Măsura
în care indivizii sunt „programați” cultural să aibă încredere în ceilalți
membri ai societății, măsura în care se asociază cu aceștia voluntar (nu
pentru că fac parte din familie, spre exemplu) determină natura
schimburilor economice care vor avea loc în această societate și nivelul de
dezvoltare economică la care acea societate va putea ajunge.
Influenta asupra partajarii riscului
8. Este firesc, de altfel, ca încrederea în familie (cu toate că este o formă de capital social) să nu
reprezinte un indicator al încrederii la nivelul unei întregi societăți, întrucât nu reprezintă un tip
de asociere voluntară. Tocmai acest tip de asociere voluntară este de interes în paradigma lui
Fukuyama, asociere care nu este posibilă în absența încrederii și a valorilor comune. Astfel,
bunăstarea celorlalți face posibilă bunăstarea personală, conform lui Ludwig von Mises
Societățile cu un nivel scăzut de încredere fie își bazează prea mult schimburile economice pe
relațiile de familie (China), fie se așteaptă să intervină statul în mare măsură în sectorul
economic (Franța). În cele cu un grad ridicat de încredere se remarcă un sentiment de
apartenență la alte structuri societale decât familia.
În România, care poate fi considerată un stat cu un nivel scăzut de încredere, lucru
demonstrat de numeroase cercetări în domeniu. Studiul IRES confirmă aceste
descoperiri. O majoritate covârșitoare a românilor consideră că trebuie să fim prudenți
când intrăm în relație cu alții și că majoritatea oamenilor încearcă să profite de pe
urma celorlalți. Românii au cea mai mare încredere în familia lor, având tot mai puțină
încredere în alte persoane cu cât sunt mai distanțate de acest cerc restrâns.
9. Încrederea în instituții este un indicator care oferă informații despre climatul general de
încredere și stabilitate socială. Nu este un indicator care să permită analiza valorilor
absolute în mod necesar, întrucât încrederea este un element dificil de surprins, ci mai
degrabă desprinderea unor tendințe atitudinale și comportamentale.
Nivelul de încredere în instituțiile statului este foarte scăzut, românii tinzând să aibă încredere în
instituțiile tradiționale precum Biserica și Armata în măsură mult mai mare decât în cele care
presupun asocierea cu domeniul politic.
Luând în considerare toate problemele cu care se confruntă societatea românească, în momentul de
față, reale sau închipuite, artificiale sau nu, climatul social general este unul de frustrare și
neîncredere. Lipsa accesului la anumite resurse este un factor care determină neîncrederea, precum și
nesiguranța și instabilitatea socială.
Polarizarea economică a societății românești, criza economică, migrația forței de muncă și nivelul
crescut al șomajului constituie un context în care România poate fi considerat, după anumite definiții,
un stat eșuat. În aceste condiții, apare o stare generalizată de „disconfort” social, de alienare a
indivizilor. Românii devin preocupați de propriile probleme în așa măsură încât valorile sociale sau
interesul pentru bunăstarea comunității devin secundare, odată cu încrederea în ceilalți și în instituții.
10. În ceea ce privește relațiile cu alții, românii cred, în proporție de
85%, că este mai degrabă dezirabil să fii prudent. Doar 13% din
totalul respondenților sunt lipsiți de scepticism, afirmând că se
poate avea încredere în majoritatea oamenilor. Scepticismul este cu
atât mai pronunțat cu cât 66% dintre români sunt de părere că
majoritatea oamenilor tind să profite de pe urma lor.
Românii sunt foarte încrezători atunci când vine vorba de propria
familie. 88% dintre respondenți declară că au foarte multă,
respectiv multă încredere în familie.
Lucrurile stau diferit în ceea ce privește încrederea față de vecini. Astfel,
46% dintre români spun că au puțină, respectiv foarte puțină încredere în
vecinii lor. 26% dintre respondenți declară că au o încredere crescută în
oamenii din vecinătate. Același procent (26%) este valabil pentru acei
oameni care sunt mai degrabă indiferenți față de relațiile cu vecinii,
afirmând că nu au nici multă, nici puțină încredere în aceștia.
Scepticismul și lipsa de încredere se manifestă și în cazul oamenilor
de altă religie, majoritatea indivizilor supuși anchetei (51%)
declarând că tind să aibă puțină sau foarte puțină încredere în acei
oameni cu valori religioase diferite de ale lor.
11. Sondajul relevă tendința oamenilor de a manifesta o încredere mult mai
mare față de instituțiile de stat, comparativ cu cele private.
Această afirmație se bazează pe răspunsurile date de subiecții care au
participat la studiu, relativ la încrederea pe care o au în universitățile de
stat, respectiv cele private. 43% dintre subiecți au multă încredere în
universitățile de stat, în timp ce doar 20 % dintre aceștia se declară în
mare măsură încrezători față de instituțiile de învățământ private.
În mod similar, 41% dintre respondenți au multă sau foarte multă
încredere în întreprinderile de stat, în timp ce numai 27% dintre aceștia
manifestă același grad de încredere față de întreprinderile private.
12. Dumneavoastră ce credeți, cei mai mulți oameni încearcă să
profite de pe urma dumneavoastră sau cei mai mulți oameni
încearcă să fie corecți?
Cei mai multi oameni încearcă să 66%
profite de pe urma mea
Cei mai multi oameni încearcă să fie
25%
corecti
Nu stiu 7%
Nu răspund 2%
13. Dumneavoastră ce credeți, cei mai mulți oameni încearcă să
profite de pe urma dumneavoastră sau cei mai mulți oameni
încearcă să fie corecți?
Cei mai multi oameni încearcă să 66%
profite de pe urma mea
Cei mai multi oameni încearcă să fie
25%
corecti
Nu stiu 7%
Nu răspund 2%
14. Cât de multă încredere aveți în …?
Puțină +foarte puțină Multă+Foarte multă
familie -8% 86%
oamenii pe care îi cunoasteti personal -32% 41%
vecini -46% 28%
oamenii de altă religie -49% 19%
oamenii pe care îi întâlniti pentru prima dată -75% 6%
15. Dumneavoastră câtă încredere aveți în întreprinderi de stat?
Foarte Foarte
multă puțină
32%
27%
Multă 19% Puțină
9%
41% 10%
pozitiv 37%
3% negativ
Foarte
Multă
multă Nici multă,
Putină
nici putină Foarte
putină Nu
răspund
16. Dumneavoastră câtă încredere aveți în întreprinderi
private?
Foarte Foarte
multă puțină
34%
23%
Multă 21% Puțină
14%
27% 4% 48%
pozitiv negativ
3%
Foarte
Multă
multă Nici multă,
Putină
nici putină Foarte
putină Nu
răspund
17. Dumneavoastră câtă încredere aveți în firmele de asigurări?
Foarte Foarte
multă 30% puțină
22%
21%
Multă Puțină
16%
5%
27% 46%
pozitiv negativ
5%
Foarte
Multă
multă Nici multă,
Putină
nici putină Foarte
putină Nu
răspund
18. Cât de multă încredere aveți în …?
Puțină +foarte puțină Multă+Foarte multă
Politie -42% 39%
posturile de radio private -36% 32%
televiziunile private -41% 29%
Camera de Comert si Industrie a României -32% 29%
întreprinderi private -47% 29%
sindicate -50% 28%
firmele de asigurări -46% 27%
Primărie -47% 27%
organizatii non-guvernamentale -46% 27%
ziare -47% 27%
băncile cu capital privat -45% 26%
Consiliul Judetean -47% 26%
Judecătorie -57% 21%
universităti private -57% 21%
tribunale -57% 21%
organizatii patronale -51% 18%
ministere -57% 16%
agentiile guvernamentale -57% 13%
20. Dumnezeu 19%
Dezastre naturale 14%
Siguranta zilei de mâine/Viitor 10%
Sărăcie 5%
Lipsa banilor/ Că nu se vor da pensiile 5%
Politică si politicieni 4%
Criza economică 3%
Infractiuni 3%
Schimbări climatice 2%
Că va fi mai greu 2%
Moarte 2%
Război sau revolutie 2%
Răutate 2%
De neprevăzut/Necunoscut 2%
Boală 2%
Sfârsitul lumii 1%
Lipsa unui loc de muncă 1%
Altceva 10%
Mai multe/Toate 6%
Nu stiu 3%
Nu răspund 1%
21. În ceea ce privește teama de prețuri, 68,8% dintre respondenții de sex masculin
răspund afirmativ, în timp ce persoanele de sex feminin dau același răspuns în proporție
semnificativ mai mare: 82,3%.
Distribuția pe vârstă a respondenților care se tem de prețuri relevă, de asemenea,
diferențe semnificative: persoanele tinere, cu vârsta cuprinsă între 18 și 35 de ani se tem
de prețuri în proporție semnificativ mai mică (69,3%) decât de cele din toate categoriile
de vârstă peste 35 de ani, în cazul cărora s-au înregistrat procentaje similare (36-50 de
ani: 76,8%; 51-65 de ani: 78,4%; peste 65 de ani: 77,2%)
Și educația pare să afecteze modul în care românii se raportează la prețuri: persoanele
fără școală și cele cu maxim 8 clase se tem de prețuri în cea mai mare măsură (79,9%),
în timp ce persoanele cu studii superioare se tem în măsură semnificativ mai mică
(68,5%).
În ceea ce privește influența mediului de rezidență asupra acestui aspect, nu se
remarcă diferențe foarte mari: 77,6% din respondenții din mediul rural se tem de prețuri,
în timp ce 74% dintre respondenții din mediul rural dau același răspuns.
Teama de prețuri se regăsește în cea mai mare măsură în rândul respondenților din Sud,
București și Dobrogea (78%), iar în cea mai mică măsură în rândul celor din Transilvania
și Banat (72,9%).
22. •Dintre respondenții de sex feminin chestionați, tem în proporție de 76,4%, cele cu studii medii
82,1% se tem de boală, în timp ce proporția în proporție de 74,4%, iar cele cu studii
celor ce se tem în rândul persoanelor de sex superioare se tem semnificativ mai puțin:
masculin este semnificativ mai mică: 63,8%. 62,8%.
•Persoanele mai tinere se tem de boală în •Distribuția în funcție de mediul de rezidență nu
măsură mai mică decât cele mai în vârstă: a relevat diferențe semnificative în acest caz,
cele între 18 și 35 de ani răspund afirmativ în persoanele de la țară și cele de la oraș
proporție de 60,5%, cele între 36 și 50 de ani în părând să se teamă de boală în egală
proporție de 72,8%, cele între 51 și 65 de ani se măsură.
tem în măsura cea mai mare (80,5%), iar cele •De asemenea, nici diferențele dintre regiuni
peste 65 de ani – 77,2%. nu sunt suficient de mari pentru a fi
•Și teama de boală pare a fi invers semnificative din punct de vedere statistic.
proporțională cu nivelul de educație al
subiecților: persoanele cu studii elementare se
23. •Persoanele de sex feminin se tem de șomaj în celor cu studii superioare, procentele sunt
măsură mai mare decât cele de sex masculin: foarte apropiate: 41,8%, respectiv 40,6%.
51,2% vs. 41,6%. •Diferențele dintre persoanele din mediu urban
•Persoanele cu vârsta cuprinsă între 18 și 35 de și cele din mediul rural în ceea ce privește
ani se tem de șomaj în proporție de 55,6%, acest aspect sunt destul de mici: 45,4% dintre
cele între 36 și 50 de ani în proporție de 59,3%, respondenții de la oraș se tem de șomaj, în
procentele începând să scadă în cazul timp ce 47,9% dintre cei din mediul rural
celorlalte categorii: 38% în cazul persoanelor declară același lucru.
cu vârsta cuprinsă între 51 și 65 de ani și 22,8% •Distribuția pe regiuni, de asemenea, nu relevă
în rândul celor de peste 65 de ani. diferențe suficient de mari pentru a fi
•În cazul distribuției în funcție de educație, cele considerate semnificative din punct de
mai mari valori se înregistrează în cazul vedere statistic în cazul fricii de șomaj.
persoanelor cu studii medii: 48,9%, în timp ce în
cazul persoanelor cu studii elementare și a
24. •În ceea ce privește frica pentru viitorul copiilor, momentul din viața acestora în care
din nou se înregistrează diferențe semnificative în problematica viitorului devine acută.
funcție de genul respondenților: femeile se tem în •Educația este un alt factor care influențează frica
proporție de 76,6%, în timp ce bărbații se tem în pentru viitorul copiilor: cei mai îngrijorați sunt
proporție de 62%. subiecții cu studii elementare: 72,7%, urmați de cei
•Distribuția pe vârste relevă de asemenea cu studii medii: 70,8%, cei mai puțin îngrijorați fiind
diferențe semnificative: dintre persoanele cu respondenții cu studii superioare: 58,9%.
vârsta cuprinsă între 18 și 35 de ani, procentul •Tipul localității este un alt aspect care intervine în
răspunsurilor afirmative este de 62,4. În cazul celor distribuția răspunsurilor respondenților: 65,3% dintre
cu vârsta cuprinsă între 36 și 50 de ani se respondenții din mediul urban se tem pentru
înregistrează cel mai înalt nivel de răspunsuri viitorul copiilor, în timp ce 74,4% dintre
afirmative: 78,5%, acesta scăzând apoi în cazul respondenții din mediul rural dau același răspuns.
acelora între 51 și 65 de ani la 69%, iar în cazul •Cei mai puțin îngrijorați pentru viitorul copiilor sunt
celor de peste 65 de ani la 63,1%. Aceste respondenții din Transilvania și Banat, iar cei care
diferențe pot fi explicate prin vârsta probabilă a se tem cel mai tare din această cauză sunt cei
copiilor respondenților de vârste diferite și din Sudul țării.
25. • În ceea ce privește frica de dobânda la bancă decât cei fără studii sau cu studii
bancă se conturează o diferență notabilă elementare (39,5% vs.43,7%).
între femei și bărbați. Femeile se declară în • Locuitorii din Moldova si Transilvania și
mai mare măsură îngrijorate de acest Banat sunt în aproximativ aceeași măsură
aspect (46,5%) decât bărbații (38,6%). temători față de dobânda la bancă
• Din punct de vedere al vârstei, tinerii cu (40,5%, respectiv 40,4%), ei diferențiindu-se
vârste cuprinse între 18-35 de ani sunt în de locuitorii din zona de sud care sunt mai
mai mare măsură ingrijorați de dobânda la preocupați de această problemă (45,6%).
bancă (49,9%) decât vârstnicii de peste 65
de ani (24,2%).
• Respondenții cu studii medii sunt în mai
mare măsură îngrijorați de dobânda la
37. Asigurări de viată 13%
Asigurări medicale 14%
Pensie 4%
RCA 31%
CASCO 17%
Asigurare de locuintă 10%
Altă asigurare 6%
Nu răspund 5%
Political marketing
38. Da 44%
Nu 55%
Nu răspund 1%
Political marketing
39. Foarte bună 7%
Bună 60%
Proastă 11%
Foarte proastă 5%
Nu stiu 13%
Nu răspund 3%
Political marketing
40. Da 62%
Nu 30%
Nu răspund 1%
Nu stiu 7%
Political marketing
41. Da 56%
Nu 43%
Nu răspund 1%
Political marketing
42. Nu 80%
Da 19%
Nu răspund 1%
Nu stiu 0%
Political marketing
43. O relatie foarte bună 6%
O relatie mai degrabă
36%
bună
O relatie mai degrabă
8%
proastă
O relatie foarte
6%
proastă
Nu stiu 8%
Nu răspund 36%
Political marketing
44. Total multumit 16%
Multumit 60%
Putin multumit 13%
Deloc multumit 6%
Nu răspund 5%
Political marketing
45. Total multumit 15%
Multumit 59%
Putin multumit 14%
Deloc multumit 6%
Nu răspund 5%
Political marketing
46. Total multumit 11%
Multumit 58%
Putin multumit 18%
Deloc multumit 8%
Nu răspund 6%
Political marketing
47. Total multumit 7%
Multumit 51%
Putin multumit 21%
Deloc multumit 11%
Nu răspund 11%
Political marketing
48. Total multumit 6%
Multumit 47%
Putin multumit 28%
Deloc multumit 12%
Nu răspund 11%
Political marketing
49. Sunteți de acord cu următoarele afirmații?
Dezacord total+dezacord parțial Acord total+acord parțial
"Asigurările sunt un sector indispensabil" -22% 71%
"Asigurările sunt un sector apropiat de
-20% 76%
preocupările oamenilor"
"Asigurările sunt un sector social" -16% 77%
"Asigurările sunt un sector în care domină
-30% 66%
încrederea"
"Asigurările sunt un sector drept" -24% 66%
"Asigurările sunt un sector despre care sunt bine
-34% 62%
informat"
"Asigurările sunt un sector unde tarifele sunt
-31% 60%
transparente"
"Asigurările sunt un sector simplu"
-34% 56%
"Asigurările sunt un sector care încearcă să
-33% 52%
ramburseze asiguratii cu întârzieri acceptabile"
Political marketing
50. Sunteți de acord cu următoarele afirmații?
Dezacord total+dezacord parțial Acord total+acord parțial
"Asigurările sunt un sector în care tarifele
practicate sunt proportionale cu riscurile -32% 54%
acoperite"
"Asigurările sunt un sector în care oamenii sunt
-30% 61%
bine consiliati"
"Asigurările sunt un sector care încearcă să
ramburseze asiguratii cu sume corespunzătoare -27% 61%
prejudiciilor suferite"
"Asigurările sunt un sector administrativ" -18% 69%
"Asigurările sunt un sector dinamic" -20% 64%
"Asigurările sunt un sector modern" -11% 78%
"Asigurările sunt un sector cu care întretinem o
-16% 71%
relatie strict comercială"
"Asigurările sunt un sector în care am impresia că
-45% 41%
se plăteste de mai multe ori pentru acelasi lucru"
"Asigurările sunt un sector în care am impresia că
-25% 60%
se implică prea multi actori"
Political marketing
51. Venit
Total
1-750 751-1500 1501-2500 Peste Nu
Fără venit
RON RON RON 2500 RON răspund
Da 67,7% 59,4% 60,7% 66,3% 65,0% 43,9% 60,9%
Sunteti dispus să
Nu 31,3% 39,5% 38,2% 33,7% 35,0% 52,6% 38,1%
primiti materiale
informative de la
o companie de
Nu stiu 1,0% 1,1% 1,1% * * * 0,8%
asigurări?
Nu răspund * * * * * 3,5% 0,2%
Total 100,0% 100,0% 100,0% 100,0% 100,0% 100,0% 100,0%
Political marketing
52. Regiunea
Total
Sud
Transilvania
Bucuresti Moldova
Banat
Dobrogea
Pensii 39,8% 36,1% 28,9% 36,1%
Studiile copiilor/Copii 24,5% 25,3% 34,4% 26,9%
Credeti că pe termen mediu si
lung este nevoie să acumulati o
Alt obiectiv important 12,1% 15,5% 9,4% 12,8%
sumă de bani pentru unul
dintre următoarele obiective?
Nu am nici un obiectiv important 19,3% 18,4% 20,6% 19,2%
Nu răspund 4,3% 4,7% 6,7% 5,0%
Total 100,0% 100,0% 100,0% 100,0%
Political marketing
53. Ați prefera ca agentul de asigurări care vă caută să fie tânăr sau bătrân? * Gender
Sex
Total
Masculin Feminin
54,9% 45,1% 100,0%
Tânăr
20,0% 13,7% 16,6%
54,5% 45,5% 100,0%
Bătrân
9,2% 6,4% 7,7%
Ati prefera ca
agentul de asigurări Nici tânăr, nici 42,5% 57,5% 100,0%
care vă caută să fie bătrân 58,5% 66,1% 62,6%
tânăr sau bătrân?
18,8% 81,3% 100,0%
Nu stiu
1,5% 5,6% 3,7%
52,5% 47,5% 100,0%
Nu răspund
10,8% 8,2% 9,3%
45,6% 54,4% 100,0%
Total
100,0% 100,0% 100,0%
54. Ati prefera ca agentul de asigurări care vă caută să fie tânăr sau bătrân? * Vârstă
Vârstă
Total
18 - 35 ani 36 - 50 ani 51 - 60 ani
29,6% 36,6% 33,8% 100,0%
Tânăr
18,6% 17,6% 14,4% 16,6%
27,3% 18,2% 54,5% 100,0%
Bătrân
8,0% 4,1% 10,8% 7,7%
Ati prefera ca agentul
de asigurări care vă Nici tânăr, nici 26,9% 36,6% 36,6% 100,0%
caută să fie tânăr sau bătrân 63,7% 66,2% 58,7% 62,6%
bătrân?
18,8% 37,5% 43,8% 100,0%
Nu stiu
2,7% 4,1% 4,2% 3,7%
20,0% 30,0% 50,0% 100,0%
Nu răspund
7,1% 8,1% 12,0% 9,3%
26,4% 34,6% 39,0% 100,0%
Total
100,0% 100,0% 100,0% 100,0%
55. Ati prefera ca agentul de asigurări care vă caută să fie tânăr sau bătrân? * Ultima
școală absolvită
Ultima scoală absolvită
Facultate, Total
Fără scoală Liceu,
Colegiu,
Școală generală Profesională
Postuniversitare
5,6% 69,0% 25,4% 100,0%
Tânăr
12,1% 17,5% 15,7% 16,6%
18,2% 72,7% 9,1% 100,0%
Bătrân
18,2% 8,6% 2,6% 7,7%
Ati prefera ca agentul de 6,3% 64,6% 29,1% 100,0%
Nici tânăr, nici
asigurări care vă caută
bătrân 51,5% 61,8% 67,8% 62,6%
să fie tânăr sau bătrân?
25,0% 56,3% 18,8% 100,0%
Nu stiu
12,1% 3,2% 2,6% 3,7%
5,0% 62,5% 32,5% 100,0%
Nu răspund
6,1% 8,9% 11,3% 9,3%
7,7% 65,4% 26,9% 100,0%
Total
100,0% 100,0% 100,0% 100,0%
56. Credeti că se poate avea încredere în societătile de asigurări care functionează
în România? * Vârstă
Vârstă
Total
18 - 35 ani 36 - 50 ani 51 - 60 ani
26,3% 36,6% 37,1% 100,0%
Da
50,0% 62,8% 52,1% 54,9%
Credeti că se poate 31,5% 26,5% 42,0% 100,0%
avea încredere în Nu
societătile de 41,8% 31,6% 41,1% 38,2%
asigurări care 33,3% 26,2% 40,5% 100,0%
functionează în Nu stiu
România? 7,2% 5,1% 6,5% 6,3%
50,0% 25,0% 25,0% 100,0%
Nu răspund
1,0% 0,5% 0,4% 0,6%
28,9% 32,0% 39,1% 100,0%
Total
100,0% 100,0% 100,0% 100,0%
57. Credeți că se poate avea încredere în societățile de asigurări care funcționează
în România? * Ultima școală absolvită
Ultima scoală absolvită
Facultate, Total
Fără scoală Liceu,
Colegiu,
Școală generală Profesională
Postuniversitare
8,1% 63,7% 28,2% 100,0%
Da
46,9% 52,7% 64,2% 54,9%
Credeti că se poate 10,5% 70,0% 19,5% 100,0%
avea încredere în Nu
42,2% 40,4% 30,9% 38,2%
societătile de asigurări
care functionează în 16,7% 64,3% 19,0% 100,0%
Nu stiu
România? 10,9% 6,1% 4,9% 6,3%
- 100,0% - 100,0%
Nu răspund
- 0,9% - 0,6%
9,5% 66,4% 24,1% 100,0%
Total
100,0% 100,0% 100,0% 100,0%
58. Credeți că se poate avea încredere în societătile de asigurări care functionează în
România? * Naționalitatea
Nationalitatea
Total
Română Maghiară Romă Alta
90,2% 8,7% - 1,1% 100,0%
Da
54,1% 64,0% - 66,7% 54,9%
Credeti că se poate 92,2% 7,0% 0,4% 0,4% 100,0%
avea încredere în Nu
societătile de 38,5% 36,0% 100,0% 16,7% 38,2%
asigurări care 100,0% - - - 100,0%
functionează în Nu stiu
România? 6,8% - - - 6,3%
75,0% - - 25,0% 100,0%
Nu răspund
0,5% - 16,7% 0,6%
91,5% 7,4% 0,1% 0,9% 100,0%
Total
100,0% 100,0% 100,0% 100,0% 100,0%
59. Credeti că se poate avea încredere în societătile de asigurări care functionează
în România? * Regiunea
Regiunea
Sud Total
Transilvania
Bucuresti Moldova
Banat
Dobrogea
43,1% 35,8% 21,1% 100,0%
Da
57,2% 52,0% 55,7% 54,9%
40,5% 38,1% 21,4% 100,0%
Credeti că se poate avea Nu
încredere în societătile 37,4% 38,6% 39,3% 38,2%
de asigurări care
functionează în 33,3% 50,0% 16,7% 100,0%
România? Nu stiu
5,0% 8,3% 5,0% 6,3%
25,0% 75,0% - 100,0%
Nu răspund
0,4% 1,2% - 0,6%
41,4% 37,8% 20,8% 100,0%
Total
100,0% 100,0% 100,0% 100,0%
60. Credeti că se poate avea încredere în societătile de asigurări care functionează
în România? * Venit
Venit
751-1500 1501-2500 Peste 2500 Total
Fără venit 1-750 RON
RON RON RON
16,4% 28,9% 30,6% 12,7% 11,3% 100,0%
Da
61,7% 49,8% 54,3% 62,5% 74,1% 56,6%
Credeti că se poate 13,6% 35,5% 34,6% 11,0% 5,3% 100,0%
avea încredere în Nu
societătile de 33,0% 39,5% 39,7% 34,7% 22,2% 36,5%
asigurări care 12,8% 48,7% 28,2% 5,1% 5,1% 100,0%
functionează în Nu stiu
România? 5,3% 9,3% 5,5% 2,8% 3,7% 6,3%
- 75,0% 25,0% - - 100,0%
Nu răspund
- 1,5% 0,5% - - 0,6%
15,1% 32,9% 31,9% 11,5% 8,7% 100,0%
Total
100,0% 100,0% 100,0% 100,0% 100,0% 100,0%
62. Vor scădea 62%
Vor rămâne la fel
Vor creste 8%
27%
Nu răspund 1%
Nu stiu 3%
63. Februarie 2010
70%
Mai 2010
62%
60%
49%
50%
40%
34%
30% 27%
20%
10% 8%
10%
5%
3% 1% 1%
0%
Vor creste Vor scădea Vor rămâne la Nu stiu Nu răspund
fel
65. Februarie 2010
60% Mai 2010
50% 51%
50% 48% 49%
40%
30%
20%
10%
1% 1%
0%
Da Nu Nu răspund
66. Nu am venituri 56%
Nu-mi plac variantele de asigurări
existente 2%
Nu cred că am nevoie 8%
Nu am încredere în companiile de asigurări 21%
Altceva 11%
Nu stiu 1%
Nu răspund 1%
67. 0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70%
57%
Nu am venituri
56%
Nu îmi plac variantele de asigurări 3%
existetnte 2%
9%
Nu cred ca am nevoie
8%
Nu am încredere în companiile de 18%
asigurări 21%
11%
Altceva
11%
2%
Nu stiu Februarie 2010
1%
Mai 2010
1%
Nu răspund
1%
75. Răspuns multiplu
22%
Asigurare de viață
22%
Asigurare de protecție în caz de boală 8%
sau accident 11%
2%
Asigurare de economisire
2%
2% Februarie 2010
Asigurare de acumulare pentru copii
3% Mai 2010
7%
Asigurări medicale
9%
11%
Asigurări pentru pensie
14%
22%
Alt tip de asigurare
19%
76. Seriozitatea 19%
Siguranta oferită 10%
Corectitudinea 4%
Ajutorul financiar dat la nevoie 3%
Promptitudinea 3%
Respectarea contractului 2%
Increderea 2%
Se ocupă de nevoile clientilor 1%
Beneficiile 1%
Amabilitatea 1%
Sinceritatea 1%
Comisioanele mici 1%
Informarea/Explicatiile 1%
Agentii/Personalul 1%
Comuncarea cu clientii 1%
Atitudinea fată de clienti 1%
Că este bună 1%
Credibilitatea 1%
Ofertele bune 1%
Fidelitatea 1%
Abordarea 1%
Punctualitatea 1%
Conditiile/Clauzele 1%
Stabilitatea 1%
Modul în care lucrează 1%
Altele 3%
Nu stiu 27%
Nimic 7%
Nu răspund 5%
77. Neseriozitatea 10%
Nerespectarea contractului 6%
Neplata/Întărzierea plătilor 6%
Minciuna/Hotia 5%
Comisioane prea mari 4%
Birocratia 3%
Neîncrederea 2%
Companiile profită mai mult decât clientii 2%
Lipsa de informatii 1%
Comportamentul agentilor/personalului 1%
Insistenta agentilor 1%
Îsi neglijează clientii 1%
Clauzele ascunse 1%
Nesiguranta 1%
Incorectitudinea 1%
Clauzele/Conditiile contractuale 1%
Îsi fac prea multă publicitate 1%
Riscul de a da faliment compania 1%
Neprofesionalismul 1%
Altele 4%
Nimic 6%
Nu stiu 33%
Nu răspund 8%
78. 13%
În ultimele trei luni
11%
6%
În urmă cu 4-6 luni
9%
8%
În urmă cu 7-12 luni
9%
44%
Cu mai mult de un an în urmă
46%
4%
Nu stiu
4%
24%
Nu răspund
21%
79. 45%
A fost optiunea mea
51%
7%
La sfatul unui membru din familie
9%
12%
La sfatul unui agent de asigurări
14%
Am fost obligat de bancă, la contractarea 12%
unui credit 11%
15%
Altceva
10%
2%
Nu stiu
1%
6%
Nu răspund
4%
80. Probabil da
22%
Nu 64%
Cu sigurantă
da 10%
Nu răspund 3%
81. 70%
64% Februarie 2010
61%
60% Mai 2010
50%
40%
30%
25%
23%
20%
9% 10%
10%
4% 3%
0%
Cu sigurantă da Probabil da Nu Nu răspund
82. 54%
Nu am venituri
57%
Nu-mi plac variantele de asigurare 1%
existente 2%
15%
Nu cred că am nevoie
12%
Nu am încredere în companiile de 14%
asigurări 17%
14%
Altceva
10%
1%
Nu stiu
1% Februarie 2010
1% Mai 2010
Nu răspund
1%
84. 90%
84% 83%
80%
Februarie 2010
70%
Mai 2010
60%
50%
40%
30%
20% 15%
14%
10%
1% 1% 1% 1%
0%
Da Nu Nu stiu Nu răspund
85. 59%
Asigurare de viată
61%
6%
Asigurare medicală
8%
15%
Asigurare de pensie
9%
12%
Asigurare de accident
10%
7%
Nu stiu
11%
Februarie 2010
1% Mai 2010
Nu răspund
2%
86. 1%
Ultima lună
4% Februarie 2010
Mai 2010
3%
Ultimele 2-3 luni
5%
6%
Ultimele 4-6 luni
8%
12%
Ultimele 6-12 luni
15%
76%
Mai mult de un an
64%
1%
Nu stiu
3%
0
Nu răspund
1%
87. Pensie 32%
Studiile copiilor/Copii 30%
Alt obiectiv important 12%
Nu strâng bani 22%
Nu răspund 4%
91. Viitor 12%
Lipsa banilor/ Sărăcie 12%
Dumnezeu 11%
Boală 6%
Somaj 5%
Nesigurantă 4%
Calamităti naturale 2%
Situatia din tară 2%
Înselătorie 2%
Instabilitate 1%
Criza financiară 1%
Pierederea banilor investiti în asigurări 1%
Accident 1%
Moarte 1%
Conducerea tării 1%
Faliment 1%
Scăderea nivelului de trai 1%
Război 1%
Neprevăzut 1%
Necazuri 1%
Neseriozitate 1%
Viata de zi cu zi 1%
Altceva 6%
De tot 1%
De nimic 15%
Nu stiu 6%
Nu răspund 3%
92. Nu, nu mă tem Da, mă tem
viitorul copiilor dumneavoastră -19% 79%
boală -23% 76%
criminalitate, infractiuni -24% 75%
preturi -27% 72%
tulburări sociale -31% 68%
un atac terorist -48% 51%
ziua de mâine -48% 51%
somaj -47% 51%
statul român -46% 51%
un război în zonă -50% 49%
bănci -52% 46%
companiile de asigurări -72% 25%
93. Dezacord total+Dezacord parțial Acord total+Acord parțial
”Asigurările sunt un sector indinspensabil” -27% 68%
”Asigurările sunt un sector apropiat de preocupările
-27% 69%
oamenilor”
”Asigurările sunt un sector social” -25% 68%
”Asigurările sunt un sector în care domină încrederea” -36% 60%
”Asigurările sunt un sector drept” -33% 60%
”Asigurările sunt un sector despre care sunt bine
-45% 51%
informat”
94. Dezacord total+Dezacord parțial Acord total+Acord parțial
”Asigurările sunt un sector unde tarifele sunt
-34% 56%
transparente”
”Asigurările sunt un sector simplu” -40% 49%
”Asigurările sunt un sector care încearcă să ramburseze
-31% 57%
asiguratii cu întârzieri acceptabile”
”Asigurările sunt un sector în care tarifurile aplicate sunt
-29% 60%
proportionale cu riscurile acoperite”
”Asigurările sunt un sector în care oamenii sunt bine
-35% 55%
consiliati”
”Asigurările sunt un sector care încearcă să ramburseze
-29% 61%
asiguratii cu sume corespunzătoare prejudiciilor oferite”
”Asigurările sunt un sector în care am impresia că se
-47% 38%
plăteste de mai multe ori pentru acelasi lucru”
95. +36%
Foarte multă 3%
Multă 33%
-58%
Putină 41%
Foarte putină 17%
Nu răspund 6%
96. O investitie
pentru viitor
67%
Un rău
necesar 21%
Nu răspund 5% Altceva 4%
Nu stiu 3%
97. Comportamente
față de risc
Contaminarea de Biasuri de
grup in materie de perceptie si
asigurari credinte eronate
Influenta Atitudini fata de
experientei trecute riscuri. Indicatori
asupra perceptiei pentru riscofilie si
riscului riscofobie
Studiul neincrederii
asupra Comunicarea fața
comportamentului in de risc
materie de asigurari
98. Procesare cognitiva
in perceptia riscurilor
si decizia de a
cumpara polite de
asigurare
Contributia
Rolul stimularii supra afectelor la
perceptiei riscului evaluarea unei
situatii de criza
Elaborarea un ui Determinarea
catalog a riscurtilor socioculturala de
percepute perceptie a riscului
Risc obiectiv si risc
subiectiv
