Successfully reported this slideshow.
We use your LinkedIn profile and activity data to personalize ads and to show you more relevant ads. You can change your ad preferences anytime.
Revoluția română din memoria socială         O poveste tristă, bună doar pentru manalul de istorie”Revoluția încâlcită”, c...
sunt amestecate cu simpatiile politice sau sunt ecouri ale războiului politic de douădecenii dintre comuniști și anticomun...
indecis (45% la 45%). Cei care au fost persoane active la acel moment și cei cunivel mai înalt de studii cred mai mult în ...
decât înainte de 1989. Amintirea unor slogane de la Revoluție este încă vie pentru61% dintre români, iar 64% dintre români...
din grupul celor care au pierdut în urma schimbării generate de Revoluție, româniisunt generoși cu acest eveniment în ceea...
Upcoming SlideShare
Loading in …5
×

0

Share

Download to read offline

Revoluția română din memoria socială

Download to read offline

Related Audiobooks

Free with a 30 day trial from Scribd

See all
  • Be the first to like this

Revoluția română din memoria socială

  1. 1. Revoluția română din memoria socială O poveste tristă, bună doar pentru manalul de istorie”Revoluția încâlcită”, cum a numit-o într-o carte celebră Nestor Rateș prin careprezenta Revoluția română publicului american, ”revoluția furată” - numită apoide opoziția politică ”revoluția copiilor, ”revoluția confiscată”, ”revoluțianeterminată”, toate acestea au fost sintagme care au însuflețit nu doar dezbatereade două decenii despre anul 1989, dar și lupta politică. Anul trecut, la 20 de ani dela acele evenimente, au apărut puține sinteze sau monografii, puține dezbateri,aveam senzația că lumea a uitat sau că vrea să uite acel eveniment. Eroic, dupăunii, tragic în viziunea altora. Mi-a părut rău că nu am avut din timp ideea de a faceo cercetare de opinie publică pe această temă, dar lipsa de pregătire publicistică acelor douăzeci de ani m-a descurajat atunci. Aveam senzația că societatea noastră aobosit să-și pună întrebări despre acest eveniment, că s-a îndepărtat chiar și detragismul acelor ani sub presiunea ambiguității evaluării lui sau a urmărilor social-politice care au anulat marile speranțe puse în viitorul liber care se deschidea înfață. Nici la 21 de ani interesul liderilor de opinie și a celor care fac agenda publicănu este mai mare pentru Revoluția română. Doar organizațiile de revoluționari maiîncercă, destul de timid, să aducă aminte despre acel eveniment.În aceste condiții am realizat în zilele de 20 și 21 decembrie un sondaj de opiniecare are ca obiect amintirea Revoluției române. Nu ne așteptam să găsim enigmeleși paradoxurile Revoluției rezolvate de trecerea timpului în mintea oamenilor. Amcentrat mai mult cercetarea noastră pe urmele afective sau emoționale lăsate deRevoluție în memoria socială, insistând mai puțin pe evaluările sau verdictele care
  2. 2. sunt amestecate cu simpatiile politice sau sunt ecouri ale războiului politic de douădecenii dintre comuniști și anticomuniști. Am avut surpriza să descoperim înaceastă cercetare cea mai diferențiată atitudine în funcție de o serie criterii socio-demografice folosite de noi: vârstă, școlaritate, rezidență și altele. Un lucru estedefinitoriu: experiența trăită la Revoluție structureză diferit atitudinea încomparație cu experiența mediată, indirectă. În majoritatea evaluărilor tinerii șicei vârstnici se află departe unii de alții în evaluarea unor aspecte ale Revoluției.Este clar o ruptură socială care propagă și alte diferențe sau incompatibilități lanivelul opțiunilor și valorilor. Probabil, mersul împleticit al României și lipsasinergiei inter-generaționale se poate explica pornind și de la astfel de faliiexistente între generații, dar subiectul acesta merită o atenție specială în studiileviitoare.Evident, influența dezbaterii publice ”încâlcite”, cu verdicte mereu contestate, sevede și în modul în care se structurează unele evaluări ale trecutului. Se vor puteaobserva unele răspunsuri pe care le putem considera contradictorii în ceea ceprivesc opțiunile oamenilor. Noi nu avem destule date și motive să încercăm araționaliza ceea ce nu au putut decanta două decenii de experiență, prezentămfaptele de opinie și posibilele explicații, dar există o tendință justițiară normalălegată de crimele de la Revoluție, dar care nu se prelungește întotdeauna la nivelultuturor alegerilor făcute.Teoria complotului rezistă.Mediatizată îndelung mai ales de presa internatională în prima parte a anului 1990,teoria intervenției străine în evenimentele din 1989 (”Le Point” fiind campion laacea vreme) este prezentă și structurează răspunsul la întrebarea fundamentalăcelor două decenii care au trecut: revoluție sau lovitură de stat. Încă scorul este
  3. 3. indecis (45% la 45%). Cei care au fost persoane active la acel moment și cei cunivel mai înalt de studii cred mai mult în teoria loviturii de stat, tinerii și cei cunivel mai slab de studii adoptă concluzia că a fost o revoluție, la fel și ardelenii șimoldovenii. În privința intervenției externe, 65% sunt de părere că ea a existat.Rusia este principalul ”suspect”, 51% dintre români cred într-o asemeneaintervenție, urmează Statele Unite ale Americii (13%) și Ungaria (4%).Amintirea Revoluției - o traumă colectivă.Asocierea amintirii Revoluției cu o serie de emoții de bază sau emoții secundare neaduce în lumină o veritabilă o traumă emoțională colectivă. Preponderența alegeriiunor emoții îndreptate spre interior, dar și spre exterior ne arată că tema Revoluțieiare încă un potențial conflictogen destul de puternic. Respingerea emoțiilorpozitive ca fericire și mândrie și preferința pentru cele negative ca: durere, furie,dezgust, revoltă, regret, suferință este un indiciu pentru explicația unei memorăriselective a informațiilor congruente cu discursul despre Revoluție, dar și cuexperiența lor socială din cele două decenii de crize sociale, decenii începute cuRevoluția română ca derapaj de la cursul normal al evenimentelor.De altfel, 45% dintre români consideră că dacă nu ar fi fost revoluția ar fi trăit maibine acum, doar 28% cred că ar fi trăit mai rău, iar 17% sunt de părere că ar fi trăitla fel. Execuția soților Ceușescu fără o judecată corectă este apreciată negativ de84% dintre români, iar 60% dezaprobă astăzi execuția lui Nicolae Ceaușescu.Regretă mai mult cei de peste 51 de ani, cei cu școlaritate redusă, moldovenii șifemeile. Românii cu studii superioare nu regretă eliminarea violentă a dictatorului.În cadrul percepției privind vinovăția pentru execuția Ceaușeștilor pe primul locsunt cei care nu se pronunță (33%), Ion Iliescu (23%), cei care au preluat puterea(5%), completul de judecată (3%). 61% dintre români cred că le merge mai prost
  4. 4. decât înainte de 1989. Amintirea unor slogane de la Revoluție este încă vie pentru61% dintre români, iar 64% dintre români nu cred că au existat teroriști laRevoluție. În ceea ce privește câștigul cel mai mare al Revoluției libertatea estealeasă de 36%, libera exprimare de 18% și libera circulație de 12%. Simptomatic,democrația este doar pe locul 4 cu 3% dintre opțiuni, iar cei care consideră cărevoluția nu a adus nimic bun sunt 22% și s-ar clasa pe locul al doilea, dacă amface clasamentul introducând și această valoare negativă. La capitolul pierderi,locurile de muncă sunt pe primul loc (24%), nivelul de trai, industria și siguranțazilei de mâine cu 6%, economia, viețile omenești și încrederea cu 5%. Punctul 8 alProclamației de la Timisoara nu și-l mai reamintesc 57% dintre români, el fiindprezent în memorie doar pentru majoritatea ardelenilor și bănățenilor. Cu toateacestea, când operatorul le amintește conținutul acestui document 79% dintreromâni sunt de acord că el ar fi trebuit aplicat.Cum să scriem istoria?Cu toate că amintirea Revoluției și aprecierea evoluției generale sunt preponderentnegative pentru experiențele individuale, 62% dintre români cred că istoria trebuiesă consemneze acest eveniment istoric ca și unul pozitiv. Să fie oare acesta unreflex al unei dezirabilități sociale, al unei norme culturale care definește istoria cafiind istoria faptelor pozitive cu rol educativ, creatoare de identitate? Să cuantificeromânii câștigurile legate de libertăți ca fiind mai importante decât nivelul de traisau chiar adevărul despre acest eveniment?Greu de găsit explicația la acest moment al cercetării noastre, cert este că româniipar a fi buni prescriptori pentru istorii ”nesincere”, plăsmuire de povești eroicedespre evenimentele cele mai importante ale neamului. Chiar dacă doar doar 28%dintre români se consideră a face parte din grupul celor care au câștigat și 51 %
  5. 5. din grupul celor care au pierdut în urma schimbării generate de Revoluție, româniisunt generoși cu acest eveniment în ceea ce privește evaluarea lui istorică.Final fericitVocația de cronicari și de istorici pentru români s-a verificat și la final când amîntrebat subiectii dacă discuția cu operatorul de interviu pe tema Revoluției le-aprovocat un sentiment plăcut sau unul neplăcut. Amintirea, chiar compusă dinemoții negative, se pare că este una care produce plăcerea de a comunica. Oaplecare spre masochism sau poate nevoia de dialog și căutarea aprobării saucompasiunii. Revoluția română din memoria socială este o poveste tristă,obscură, dar bună de închis între coperțile istoriei faptelor pozitive.

Views

Total views

434

On Slideshare

0

From embeds

0

Number of embeds

1

Actions

Downloads

9

Shares

0

Comments

0

Likes

0

×