1. Cinci lucruri importante
pe care viaţa
ţi le transmite

2. 1.- ÎNTREBAREA CEA MAI GREA
La un examen din al doilea an de studii al universităţii noastre de medicină,
unul dintre profesori ne făcu tuturor o supriză, atunci când ne înmână
subiectele. Ca întotdeauna, eu le citii mai întâi repede pe toate, dar când
ajunsei la ultimul, rămăsei derutat: “Numele femeii de serviciu care face
curat în universitate?”
În mod sigur, mi-am zis, o fi vreo glumă a profesorului. O văzusem de
multe ori pe femeia de serviciu. Era înaltă, cu părul cărunt, şi să fi tot
avut în jur de cincizeci de ani. Dar, cum era să-i ştiu eu numele? La
sfîrşitul examenului, îi prezentai foaia de examen profesorului, fără să fi
răspuns însă nimic la ultima întrebare, atât de neaşteptată.
Înainte să se fi terminat examenul totuşi, unul dintre colegii mei îl întrebă
pe profesor dacă ultimul subiect conta la nota finală a examenului. “Fără
îndoială că da”, răspunse profesorul. “De-a lungul carierelor voastre, veţi
cunoaşte o mulţime de persoane. Toate sunt importante. Toate merită
atenţia şi îngrijirea voastră, chiar dacă ele vi se adresează doar cu un
simplu «bună ziua»!”
Niciodată nu uitai acea lecţie. Şi mai descoperii că numele ei era Maria.
CU TOŢII SUNTEM IMPORTANŢI

3. 2.- UN AJUTOR ÎN PLOAIE
Era aproape de miezul nopţii. O femeie în vârstă, de origine afroamericană, se
afla pe o autostrada din Alabama, cu maşina defectă şi înfruntând o furtună
înfricoşătoare. Motorul se oprise şi nu mai pornea defel, iar ea, disperată,
trebuia neapărat să plece către destinaţie. Udă de sus până jos, se hotărî să
oprească prima maşină care ar fi trecut pe acolo.
Un tânăr de rasă albă se opri să o ajute, în pofida tuturor conflictelor care
marcaseră anii ’60, între albi şi negri. Tânărul o luă şi o duse într-un loc sigur,
o ajută să ia legătura cu cine trebuia, şi apoi o urcă într-un taxi. În disperarea
ei, femeia părea jenată că nu-i poate mulţumi cum se cuvine. Îşi notă adresa
tânărului, îi mai mulţumi o dată, şi plecă.
Şapte zile trecuseră, când în casa tânărului se auzi soneria de la intrare. Spre
surpriza lui, un televizor color de mari dimensiuni îi fu livrat direct, printr-o
companie de transport. Avea un bileţel, special lipit pe ambalaj. În el scria:
“Profunde mulţumiri pentru ajutorul tău de pe autostradă. Ploaia nu numai că mă
udase până la piele, dar îmi înecase şi sufletul. Atunci ai apărut tu. Mulţumită
ţie, am putut ajunge la căpătâiul soţului meu care agoniza, cu doar câteva clipe
înainte ca el să-şi dea duhul. Dumnezeu să te binecuvânteze pentru ajutorul pe
care mi l-ai dat şi pentru binele pe care îl faci celor din jur, dezinteresat. Cu
sinceritate, soţia celui ce a fost Nat King Cole.”
NU AŞTEPTA NIMIC ÎN SCHIMB, ŞI VEI PRIMI

4. 3.- ÎNTOTDEAUNA ADU-ŢI AMINTE
DE CEI PE CARE ÎI SERVEŞTI
Pe vremea când o îngheţată costa mult mai puţin decît astăzi, un copil de
vreo 10 ani intră într-o cofetărie şi se aşeză la o masă. Fata care servea îi
puse un pahar cu apă în faţă. “Cât costă o îngheţată de ciocolată cu migdale
pe deasupra?”, o întrebă copilul. “Cincizeci de cenţi”, îi răspunse fata. Copilul
scoase din adâncul buzunarului un pumn de monede, şi le examină atent.
“Şi... cât costă doar îngheţata de ciocolată?”, întrebă el din nou, ruşinat
parcă.
Alţi clienţi tocmai aşteptau să se elibereze o masă, aşa că fata deveni
oarecum agitată. “Treizeci şi cinci de cenţi”, îi răspunse, cu glas tăios,
copilului. Acesta îşi numără încă o dată monedele. “Atunci vreau doar
îngheţata de ciocolată, fără migdale deasupra”, spuse el, hotărât. Fata îi
aduse îngheţata împreună cu nota de plată, i le puse pe masă şi plecă.
Copilul termină îngheţata, plăti la casă şi ieşi din cofetărie. Când fata veni
să cureţe masa, i se puse un nod în gât, şi ochii i se împăienjeniră. Acolo,
lângă farfurioara goală şi paharul cu apă se aflau, frumos aranjate, monede
în valoare de cincisprezece cenţi... Bacşişul ei.
NICIODATĂ SĂ NU JUDECI ÎN GRABĂ PE CINEVA

5. 4.- GREUTĂŢILE DIN DRUMUL NOSTRU
Odată, într-o ţară, demult, regele ei dădu ordin să se pună o piatră mare
de tot, chiar în mijlocul unui drum. Apoi se ascunse în apropiere, ca să
vadă dacă vreun supus al lui va înlătura piatra sau nu.
Unii dintre cei mai de seamă oameni ai regatului, sfetnici, bogaţi
comercianţi, curtezani, sosiră, priviră piatra şi doar o înconjurară. Mulţi
dintre ei chiar îl învinuiră pe faţă pe rege pentru că nu se îngrijeşte de
starea drumurilor din regat, dar niciunul nu făcu nimic ca să înlăture piatra
cu pricina.
Atunci, un simplu ţăran, ce îşi ducea verdeţurile la piaţă, se apropie. Îşi
lăsă coşurile pe jos, în drum, şi încercă să mişte piatra către marginea
drumului. La început nu reuşi, dar apoi, după multă caznă şi sudoare,
izbândi. În timp ce îşi aduna coşurile lui cu verdeaţă, văzu o pungă cu bani,
chiar acolo unde se aflase piatra.
În pungă se aflau o mulţime de monede de aur, şi un înscris al însuşi
regelui, prin care acesta îl făcea stăpân peste acea pungă cu bani pe cel
care va fi înlăturat piatra din drum. Astfel, ţăranul descoperi şi învăţă
ceea ce alţii niciodată nu ajunseră să înţeleagă.
FIECARE GREUTATE PE CARE O ÎNTÂMPINI ÎŢI OFERĂ ŞANSA DE
A EVOLUA, PRIN ÎNVINGEREA EI

6. 5.- DONAREA DE SÂNGE
În urmă cu mai mulţi ani, la un mare şi important spital din oraş fu adusă
pentru tratament o fetiţă numită Liz. Ea suferea de o ciudată şi rară boală, al
cărei unic tratament era, după câte se ştia, o transfuzie de sânge de la
frăţiorul ei de numai 5 ani. Acesta, la rândul lui, supravieţuise în mod miraculos
aceleiaşi boli, şi dezvoltase anticorpii necesari pentru a o combate. Prin
transfuzie, Liz se putea vindeca şi salva.
Medicul îi explică situaţia micuţului ei frate Tommy, şi îl întrebă dacă el ar fi
de acord să-i doneze sângele sorei lui. Doar pentru un moment, Tommy păru că
reflexionează profund, înainte de a suspina adânc şi de a spune, încet, dar
hotărât: “Da, o voi face, dacă asta o salvează pe Liz!”
În timp ce transfuzia era în curs de desfăşurare, Tommy se afla întins pe un
alt pat, liniştit şi zâmbitor, alături de sora lui. Personalul medical îi urmărea pe
amândoi cu atenţie, şi observa cu bucurie cum Liz, încet-încet, redobândea o
culoare sănătoasă şi vie în obraji. În acea clipă însă, chipul lui Tommy începu să
se stingă, apoi deveni palid, iar zâmbetul îi dispăru de pe faţă. Îl privi pe medic
şi, cu voce întretăiată, îl întrebă: “Iar eu... când voi începe să mor?”
Copil fiind, el nu îl înţelesese pe medic. El credea că urma să-i dea tot sângele
său sorei lui. Şi, de fapt, el chiar i-l dădea.
DA TOTUL PENTRU PERSOANA IUBITĂ

7. ATITUDINEA, LA URMA URMEI, ESTE TOTUL.
IUBEŞTE CA ŞI CUM NU AI IUBIT NICIODATĂ
NU DISPREŢUI PRIETENIA NIMĂNUI
TRĂIEŞTE-TI ZILELE CU CREDINŢĂ, DRAGOSTE ŞI PACE
MUNCEŞTE CA ŞI CUM NU AI AVEA NEVOIE DE BANI
ŞI DANSEAZĂ CA ŞI CUM NIMENI NU TE-AR VEDEA