În România trebuie să se acorde o atenţie deosebită adaptării sistemelor de creştere şi exploatare a păsărilor la cerinţele Uniunii Europene. În acelaşi timp, este necesar să se protejeze şi să se stimuleze acele caracteristici ale creşterii şi exploatării păsărilor care prezintă avantaje competitive privind calitatea produselor obţinute cât şi tehnologiile cu impact minim asupra mediului. Un deziderat deosebit de important este acela de a se promova şi implementa sistemele de producţie care sunt prietenoase cu mediul înconjurător. Acest obiectiv este realizabil deoarece suprafaţa agricolă a României este insuficient exploatată. Este important ca diversele soluţii tehnologice adoptate în creşterea şi exploatarea păsărilor să răspundă tuturor cerinţelor privind protecţia mediului, în vederea conservării arealului natural al României. Obiectivul prioritar al acestei lucrări este acela de a oferi o soluţie tehnico-economică de creştere a puilor de carne şi găinilor ouătoare în cadrul gospodărie agricole. Acest lucru este deosebit de necesar datorită faptului că ţăranul român nu are resursele necesare pentru dezvoltarea unei afaceri în acest domeniu. Totodată apare necesitatea de a oferi o soluţie tehnică şi economică profitabilă pentru dezvoltarea durabilă a satului românesc. Lucrarea de faţă propune implementarea unor tehnologii optime pentru micul fermier, tehnologii cu impact minim asupra mediului, dar folosirea resurselor economice şi agricole existente în mica gospodărie agricolă în mod eficient.

1. Teză de doctorat
Prof. Coordonator
prof dr ing Victor VÂLCU
Doctorand
Ing Leonard Constantin STAFIE

2. Apariţii:
1.Revista Ferma
2. Evenimentul zilei
3. Centrul de informare pentru
agricultura - Recolta.eu

3. 1. Documentare ştinţifică în vederea
alinierii la producţiile obţinute în
sistem intensiv şi super-intensiv a
producţiilor avicole:
 Fundamentarea tehnico-ştiinţifică a
tehnologiilor de obţinere a produselor avicole în
mica gospodărie avicolă.

4. 2. Pregătirea cadrului experimental:
elaborarea unui studiu tehnico-economic privind
înfiinţarea în cele patru gospodării a unor micro-ferme
avicole;
elaborarea tehnologiilor de exploatare a puilor de carne
şi găinilor ouătoare în mica gospodărie agricolă;
elaborarea reţetelor de nutreţuri combinate necesare
obţineriii produselor avicole pe baza resurselor furajere
din cadrul gospodăriilor ţărăneşti.

5. 3. Dezvoltarea bazei tehnico-materiale necesare
realizării în condiţii optime a cercetării :
Dotarea corespunzătoare a spaţiilor de creştere şi exploatare din
cadrul gospodăriilor ţărăneşti, cu utilaje şi instalaţii specific
derulării proeceselor tehnologice avicole;
 Procurarea materiilor prime furajere obţinute din culturile
produse în gospodăriile ţărăneşti;
 Adaptarea utilajelor şi instalaţiilor în alt scop decât cel avicol.
4. Proiectarea şi realizarea modelelor experimentale în
vederea realizării cercetării şi fundamentării ştiinţifice
a viabilităţii economice a temei propuse:
Elaborarea modelelor experimantale;
Achiziţionarea materialului biologic, formarea loturilor
experimentale, stabilirea şi urmărirea pe parcursul experimentului
a principalilor parametrii de producţie;

6. 5. Determinarea aptitudinilor cantitative
şi calitative ale puilor de carne şi găinilor
ouătoare crescute în condiţiile
tehnologice experimentate:
determinarea sporurilor săptămânale şi finale, a
consumurilor săptămânale şi specifice, a
viabilităţii săptămânale şi cumulate
prelucrarea statistică a datelor şi testarea
semnificaţiei diferenţelor.

7. 6. Analiza tehnico-economică şi ştiinţifică a
rezultatelor:
Analiza costului unitar pe furaj, pe kg greutate vie
 Analiza comparativă a rezultatelor obţinute în urma
experimentului, cu rezultatele înregistrate pe plan
national şi mondial;
Analiza costurilor cu investiţiile în tehnologie
comparative cu investiţiile realizate în sistem
intensive şi super-intensiv.

8. 7. Definitivarea tehnologiilor şi
modelelor de creştere:
 Determinarea mărimii optime a micro-fermeide
pui de carne sau găini ouătoare;
 Realizarea schemei electrice a adăposturilor;
 Oferirea de soluţii tehnice cu privire la tipul,
modelul cât şi costurile utilajelor şi instalaţiiilor
utilizate în creşterea şi exploatarea puilor de
carne şi a găinilor ouătoare în gospodăria
ţărănească.

9. 8. Propuneri de modele de producţie:
realizarea unui proiect tip de creştere şi
exploatare a găinilor ouătoare pe aşternut
permanent cu acces liber în padoc ( sistem free
range);
Realizarea uni proiect tip de creştere şi
exploatarea a puilor de carne pe aşternut
permanent.

10.  Mărimea adăpostului;
 Schema electrică a adăpostului;
 Programarea timerilor pentru simularea răsăritului şi
apusului pentru becuri fluorescente;
 Circuit specializat de iluminat pentru simularea apusului
şi răsăritului cu becuri cu incandescenţă;
 Sistemul de încălzire;
 Sistemul de iluminat;
 Sistemul de ventilaţie;
 Sistemul de furajare;
 Sistemul de adăpare.

14. Hranitoare circulară Hranitoare liniară
Din punct de vedere al funcţionării acestui tip de hrănitoare,
principiul este foarete simplu. Se introduce furaj în buncărul
de stocare furaj, iar datorită greutăţii nutreţului acesta ajunge
în spaţiul de acces pentru furajare. La mijlocul hrănitorii se
observă un dispozitiv sub formă triunghiulară, numit şi
distribuitor de furaje. Acesta are rolul de a disipa furajul spre
lateralele hrănitorii, şi de a nu rămâne furaj pe mijlocul
acesteia.

15. Adăpătore liniară Adăpătore circulară
Principiu de funcţionare este prezentat în figura de mai sus, apa vine de la
conducta principală de apă într-un bazin de rupere a presiunii prevăzut cu un flotor
pentru a menţine un nivel constant în bazin. Înainte de bazin se amplasează un filtru
pentru reţinerea impurităţilor fizice din apă. De la nivelul bazinului pleacă o conductă,
prevăzută cu un robinet de închidere, la adăpătoare. Adăpătoarea este prevăzută cu
un flotor pentru asigurarea unui nivel constant de apă în adăpătoare. Adăpătarile se
vor realiza din tablă galvanizată pentru protejarea împotriva coroziunii apei şi a
agenţilor chimici existenţi în adăpost

16. Releu de tensiune
Traductor de umiditate
Admisia aerului
EU A C CI
Releu Motoar
pornire- e
oprire
Fante
Traductor de Releu de tensiune admisi
temperatură Instalaţie de încălzire
e
ET A C CI
Releu Surse
pornir încălzir
e- e
oprire
Traductor de gaze Releu de tensiune Unitate centrală de preluare
şi comparare date şi de
EG A C CI comandă Instalaţie de umidificare
CI Instalaţia
Releu
de
Traductor viteză
pornir
e-
umidificar
e Panou de comandă
Releu de tensiune oprire
curenţi de aer Evacuarea aerului
EVA A C CI
Releu Motoare
pornire
-oprire ventilatoa
re
Schema bloc de automatizare
•ET - element termosensibil, care are capacitatea de schimbare a parametrilor în funcţie de temperatură;
•EU - element sensibil la umiditate, care are capacitatea de schimbare a parametrilor în funcţie de umiditatea relativă a
aerului;
•EG - element sensibil la compoziţia aerului, care are capacitatea de schimbare a parametrilor în funcţie de conţinutul
de oxigen sau depăşirea normelor cu privire la noxele din hală;
•EVA - element sensibil la viteza curenţilor de aer, care are capacitatea de schimbare a parametrilor în funcţie viteza
curenţilor de aer;
•A - amplificator care are rolul de a ridica nivelul de tensiune transmis de elementul E, pentru a fi prelucrat ulterior;
•C - comparator de tensiune, are rolul de a da referinţe asupra prezenţei tensiunii de intrare, sub sau peste nivelul de
referinţă;
•CI - circuit de comandă ieşire, care prelucrează informaţia de la comparator prezentând-o într-un anumit mod.

17. În conceperea schemei electrice pentru adăposturile de păsări s-au urmărit următoarele obiective şi anume:
•Un preţ de cost cât mai redus.
•Un grad avansat de automatizare care să permită angajarea unor operatori umani fără un nivel prea ridicat de
pregătire.
•Simularea răsăritului şi apusului în hala de producţie.
•Componentele utilizate să nu fie produse exclusiv pentru creşterea şi exploatarea păsărilor, aşadar acestea să
fie la îndemâna oricui şi să poată fi achiziţionate la un preţ competitiv.
Astfel dacă încălzirea şi iluminatul funcţionează automat, când se depăşeşte un anumit nivel de umiditate,
acest fapt este semnalizat acustic şi luminos. Operatorul va porni ventilaţia (prin BP şi V 2) o va lăsa în funcţiune un
timp prescris de către tehnolog iar în final o va opri (prin BO). Este importantă alegerea judicioasă a histerezisului
atât pentru umiditate cât şi pentru temperatură în scopul reducerii numărului de conectări-deconectări ale
contactorului de încălzire K sau al cererilor de ventilaţie pentru operatorul uman.

18. Interior adăpost, instalaţia de încălzit Schema funcţionării sistemului de
automatizare pentru reglarea temperaturii
Traductor de
temperatură Releu de tensiune
ET A C CI
•ET - element termosensibil, care are capacitatea de schimbare a
parametrilor în funcţie de temperatură;
•A - amplificator care are rolul de a ridica nivelul de tensiune transmis
de elementul termosensibil, pentru a fi prelucrat ulterior;
•C - comparator de tensiune, are rolul de a da referinţe asupra
prezenţei tensiunii de intrare, sub sau peste nivelul de referinţă;
•CI - circuit de comandă ieşire, care prelucrează informaţia de la
comparator prezentând-o într-un anumit mod.

19. Flux luminos
Traductor Circuit electronic de
prelucrare
Sistem avertizare
sonor
Principiul de funcţionare a avertizorului sonor pentru
lumină
fază
Traductor Releu Corp de Corp de
de timp tensiune iluminat iluminat
Tablou nul
siguranţe
Principiul de funcţionară a
instalaţiei de iluminat

20. Ventilaţia vedere în secţiune
Ventilaţie, amplasarea ventilatoarelor
şi a gurilor de admisie

21. Stinghiile de odihnă se construiesc din lemn sau alte tipuri de
materiale, dar trebuie să fie rezistente la greutatea exercitată de
păsări, să fie rezistente la coroziunea factorilor chimici din
adăposturi cât şi uşor de spălat.

22. Recoltarea ouălor se realizează cu ajutorul
cuibarelor, care asigură câteva condiţii esenţiale.
Este vorba de a ocupa un spaţiu cât mai mic în
adăpost, să asigure confortul păsărilor ouătoare, un
acces uşor. Cuibarele previn şi ouatul direct pe
pardosea şi implicit micşorează numărul de ouă
murdare.

29.  În urma efectuării cercetărilor conform tehnologiei adoptate am obţinut
următoarele rezultate:
În cazul puilor de carne, media pe cele trei serii crescute în condiţiile tehnologiei
experimentate pentru un efectiv de 300 capete de pui de carne hibrid Hubbard
Isa.
Grafic compar tativ

30.  În cazul puilor de carne pentru seria crescută în perioada 17.05.2005 –
26.06.2005, efectiv exploatat 900 capete, hibrid Ross 308.
Grafic comparativ

31.  În cazul puilor de carne, media pe cele trei serii crescute în condiţiile tehnologiei
experimentate pentru un efectiv de 3000 capete de pui de carne hibrid COBB
500 .
Grafic comparativ

32.  Pentru seria de găini ouătoare, efectiv exploatat 300 capete hibrid HY-Line Brown
Grafic comparativ

33.  Pentru seria de găini ouătoare crescută în perioada, efectiv exploatat 900 capete
hibrid HY-Line Brown
Grafic comparativ

34.  Formula Rata Beneficiului Net utilizată:
 t
 RBN = ∑ (Câştiguri)t – (Cheltuieli)t
 to (1+r)t
 Unde
 t – este variabila de timp
 r – rata de actualizare a monedei pentru moneda leu va fi de 0,05
 calculam rata benefciciu net pentru o perioadă de cinci ani
 Câştiguri = nr serii de pui pe an × preţul de vânzare a unei serii
 Cheltuieli = (nr de serii de pui pe an × cheltuielile pentru o serie) + investiţia
iniţială în echipamente şi adăpost*
 *valabil doar pentru primul an iar pentru exploataţiile de 900 şi 3000 pui de carne
sau găini ouătoare a fost adăugat şi costul adăpostului.

35. Evoluţia Rată Beneficiu Net pentru exploataţiile analizate

36. Evoluţia Rată Beneficiu Net pentru exploataţiile total 5 ani

37. Avantaje:
 Factorii de microclimat sunt controlaţi riguros, sunt introduse elemente de
mecanizare şi automatizare, astfel producţia de carne sau de ouă nu mai este
sezonieră dar şi intervenţia factorului uman în procesul tehnologic este mică;
 Asigură o producţie mare de carne, astfel la vărsta de 42 de zile puii sunt livraţi
la abator la o greutate medie de 2,1 kg cu un consum de furaj de 1,9-2,1 kg
furaj/kg greutate vie în comparaţie cu producţiiile actuale din gospodăriile
populaţiei unde greutatea de sacrificare se obţine într-un timp mare, peste 4
luni cu un consum de peste 3 kg furaj pe kilogram greutate vie;
 Asigură o producţie mare de ouă/pasăre (270-305 ouă/găină), spre deosebire
de sistemul gospodăresc unde producţia de ouă este sezonieră şi se obţin
120-160 ouă/ găină;
 Rentabilitatea economică este bună, încît o microfermă cu un efectiv de 300
capete poate asigura un venit rezonabil unei familii de fermieri. Din datele
prezentate rezultă că un pui de carne cu o greutate de 1,9-2,2 kg costă 7,06
lei/pui; Dacă luăm în considerare că un pui de carne la o greutate de 1,9-2,2
kg se poate vinde în viu la un preţ aproximativ de 12 lei/pui, rezultă un venit
net de 4,94 lei/pui, deci o valoare totală de 1447,42 lei/efectiv la un ciclu de
producţie de 9 săptămâni din care 6 săptămâni producţie şi 3 săptămâni vid
sanitar-veterinar.

38.  În urma prezentării datelor cu privire la cheltuielile efectuate pentru un efectiv de
300 găini ouătoare rezultă că un ou costă 0,143 lei. Preţul de vânzare en-gros este
de aproximativ 0,25 lei, ceea ce înseamnă un venit net de 0,107 lei/ou, total venit
pe 77 săptămâni de 8784,7856 lei. Astfel, se asigură unui crescător venituri
suplimentare şi un lucru deosebit de important, sunt valorificate superior resursele
furajere obţinute de către aceştia (exemplu porumbul).
 Starea de sănătate a păsărilor este destul de bună şi este controlată periodic pe
perioada desfăşurării proceselor tehnologice;
 Numărul de păsări pe m2 de construcţie este de: 6-7 păsări/m2 în cazul găinilor
ouătoare şi de 12-15 pui m2 în cazul puilor de carne.
 Investiţie mică în echipamente şi clădiri; Costul aproximativ pentru realizarea unei
noi investiţii de o capacitate de 3000 pui de carne este de 177804 lei de unde
rezultă că investiţia iniţială pe un pui este de 59,26 lei. Raportându-ne strict numai
la preţul echipamentelor utilizate, rezultă că pentru un pui, investiţia este de
aproximativ 4,83 lei /pui, iar firmele furnizoare de echipamente avicole practică
preţuri de 6,66 – 9,25 lei/pui.