Proiectul "Țara lui Ștefan cel Mare" este un schimb bilateral de tineret între Tîrgu Frumos, România și Fălești, Moldova, finanțat prin programul european "Tineret în Acțiune". Scopul proiectului este de a îmbunătăți cunoștințele culturale și abilitățile de muncă în echipă ale participanților, abordând problemele sociale precum excluziunea și sărăcia prin activități non-formale. Proiectul include participarea tinerilor cu dizabilități, promovând solidaritatea și cooperarea între cele două comunități.

1. Ţara lui Ştefan cel Mare

2. Coordonator: Mihaela Diana Podariu
Proiectul "Ţara lui Ştefan cel Mare" este finanţat prin Programul
Tineret în Acţiune, Acţiunea 3.1.a., cu sprijinul Comisiei Europene.
Această publicaţie reflectă numai punctul de vedere al autorului şi Comisia nu este
responsabilă pentru eventuala utilizare a informaţiilor pe care le conţine.
2

3. CUPRINS
I. Finanţatorul: Programul Tineret în Acţiune
II. Povestea proiectului
II.A. Tîrgu Frumos + Făleşti = Înfrăţire
II.B. Organizaţiile implicate
II.C. Context
III. Activităţile proiectului
IV. Evenimentul cultural „Ţara lui Ştefan cel Mare”
V. Testiomoniale
VI. Un puzzle de legende din timpul lui Ştefan cel Mare
VII. În loc de încheiere
3

4. „The Country of Stephen the Great” was a bilateral youth
exchange project for young people, with a promoter from Tîrgu
Frumos, Romania and the other from Făleşti, Moldova.
The project was an opportunity for 32 young people to
acquire cultural knowledge, teamwork abilities, tolerant attitude
and friendship. The project addressed issues such as history of
Stephen the Great, social exclusion and poverty and the
brotherhood between the 2 communities through arts and
culture.
Project themes were combating social exclusion and poverty
and art and culture. The project involved 4 young people with
disabilities or health problems, which came with a major
contribution in the social exclusion debates.
The project proposed non-formal activities: discussions on
various topics, presentations, creative workshops, visits for
discover the town and surroundings, intercultural events, the
participants worked in mixed teams, they developed a joint plan
to involve youth in the community projects and also the young
people created some big events dedicated to the friendship and
the brotherhood between the 2 communities. The project was
based on intercultural learning, which fosters creativity, active
participation and initiative.
4

5. I. Finanţatorul: Programul Tineret în Acţiune
"Tineret în Acţiune" (Youth in Action) este programul Uniunii
Europene care susţine activităţile de învăţare nonformală pentru tineri, prin
finanţarea de proiecte. Acesta vine în continuarea programului "Tineret"
(Youth) şi va fi implementat în perioada 2007 -
2013. Programul, cu finanţare de la Comisia
Europeană, vizează promovarea cetăţeniei active
în rândul tinerilor, dezvoltarea sentimentelor de solidaritate şi toleranţa,
sprijinirea înţelegerii reciproce între tinerii din diferite ţări, promovarea
cooperării europene şi contribuţia la îmbunătăţirea calităţii sistemelor de
susţinere a activităţii de tineret.
Obiectivele generale expuse în baza legală a programului Tineret în
Acţiune sunt următoarele:
♣ Să promoveze cetăţenia activă a tinerilor în
general şi cetăţenia europeană a acestora în
special;
♣ Să dezvolte solidaritatea şi să promoveze toleranţa între tineri, în
special pentru a consolida coeziunea socială în Uniunea Europeană;
♣ Să cultive înţelegerea reciprocă între tinerii din diferite ţări;
♣ Să contribuie la dezvoltarea calităţii sistemelor de susţinere a
activităţilor de tineret şi a capacităţilor organizaţiilor societăţii civile
în domeniul tineretului;
♣ Să promoveze cooperarea europeană în domeniul tineretului.
Priorităţile europene permanente ale programului sunt:
 Cetăţenia europeană;
 Participarea activă a tinerilor;
5

6.  Diversitatea culturală;
 Includerea tinerilor cu oportunităţi reduse.
Priorităţile europene anuale ale programului pentru anul 2011 sunt:
 Anul European al Voluntariatului. Aceasta prioritate urmăreşte să
încurajeze proiectele care au ca scop creşterea conştientizării valorii şi
importanţei voluntariatului ca formă de implicare activa şi ca instrument
de dezvoltare şi îmbunătăţire a
competentelor de dezvoltare personală,
socială şi profesională.
 Şomajul în rândul tinerilor. Această
prioritate urmăreşte să încurajeze proiectele care promovează accesul
tinerilor şomeri în programul Tineret în Acţiune. Prioritate vor avea, de
asemenea, proiectele care vor aborda aspecte legate de şomajul în rândul
tinerilor şi/sau de stimularea mobilităţii şi a participării active a tinerilor
şomeri în societate.
 Creştere incluzivă. Această prioritate urmăreşte să stimuleze proiectele
care vizează sărăcia şi marginalizarea sau încurajarea tinerilor cu privire
la a conştientiza şi a se implica în abordarea acestor teme pentru o
societate mai incluziva. În acest context vor fi abordate în special
includerea tinerilor migranţi, a tinerilor cu dizabilităţi, şi, unde este
relevant, a tinerilor roma.
 Provocări globale legate de mediu şi schimbări de climă. Această
prioritate urmăreşte să încurajeze proiectele care au ca scop creşterea
conştientizării şi mobilizării în ceea ce priveşte provocări globale legate
de mediu şi schimbări de climă ca mijloc de încurajare a dezvoltării de
abilităţi şi comportamente „verzi” în rândul tinerilor şi a lucrătorilor de
tineret precum şi angajamentul acestora pentru creştere durabilă.
6

7.  Creativitate şi antreprenoriat. Această prioritate urmăreşte să încurajeze
proiectele – în special Iniţiativele Tinerilor – care vizează stimularea
spiritului de iniţiativă a tinerilor şi abilitatea acestora de a gândi
imaginativ şi original, dispoziţia lor de a îşi asuma riscuri şi
ingeniozitatea lor pentru atingerea unor obiective economice, politice,
sociale şi de mediu.
Programul Tineret în Acţiune furnizează tinerilor oportunităţi
importante de a dobândi competenţe. Prin urmare, este un instrument cheie
pentru învăţarea non-formală şi informală cu o dimensiune europeană.
Învăţarea non-formală vizează acel tip
de învăţare care se produce în afara
curriculum-ului din sistemul de educaţie
formală. Activităţile de învăţare non-formală
implică tineri participând voluntar; acestea
sunt planificate cu grijă, pentru a facilita
dezvoltarea persoanală, socială şi profesională a participanţilor.
Proiectele finanţate prin Programul Tineret în Acţiune trebuie să adere la
principiile învăţării nonformale.
Acestea sunt:
 învăţarea, în contexte non-formale,
este intenţionată şi voluntară
 educaţia se desfăşoară într-o gamă
largă de medii şi situaţii în care
formarea şi învăţarea nu sunt
neapărat singura sau principala
activitate
7

8.  activităţile pot fi organizate de facilitatori profesionişti (cum ar fi
formatorii/lucrătorii de tineret) sau voluntari (cum ar fi
liderii/formatorii de tineret)
 activităţile sunt planificate, dar sunt rareori structurate prin etapizare
convenţională sau subiecte curriculare
 activităţile vizează, de regulă, grupuri ţintă specifice şi înregistrează
învăţarea într-un mod specific.
Proiectul “Ţara lui Ştefan cel Mare” este un proiect încadrat în Sub-
Acţiunea 3.1. - Cooperare cu Ţări Partenere din Vecinătatea Uniunii
Europene. Această Acţiune susţine cooperarea între ţările participante la
program şi ţările partenere din vecinătatea Uniunii Europene. Activitatea se
poate derula şi într-o ţară parteneră din vecinătatea Uniunii Europene, cu
excepţia ţărilor partenere din zona mediteraneeană.
Scopul acestei sub-Acţiuni este de a dezvolta o înţelegere reciprocă între
tineri într-un spirit de deschidere, contribuind la dezvoltarea sistemelor de calitate
pentru susţinerea activităţilor tinerilor în ţările vizate. Susţine activităţi menite
să îmbunătăţească funcţionarea în reţea şi capacitatea ONGurilor în
domeniul tineretului, recunoscând rolul important pe care îl joacă acestea în
dezvoltarea societăţii civile din ţările învecinate. Vizează formarea
persoanelor active în domeniul tineretului şi în organizaţii de tineret şi
schimburi de experienţă, expertiză şi bune practici între aceştia, susţinând
activităţi care pot duce la stabilirea de proiecte şi parteneriate durabile, de
înaltă calitate.
Sub-Acţiunea susţine două tipuri de proiecte, descrise în două secţiuni
diferite:
1. Schimburi de Tineri cu Ţări Partenere din Vecinătatea UE
2. Formare şi Reţele cu Ţări Partenere din Vecinătatea UE.
Ţara lui Ştefan cel Mare este un schimb de tineri.
8

9. Ce este un Schimb de Tineri cu Ţări Partenere din Vecinătatea UE?
Un Schimb de Tineri cu Ţări Partenere din Vecinătatea UE este un
proiect care aduce împreună grupuri de tineri din două sau mai multe ţări,
oferindu-le oportunitatea de a discuta şi dezbate diferite teme, învăţând, în
acelaşi timp, despre ţările şi culturile celorlalţi. Un Schimb de Tineri se
bazează pe un parteneriat transnaţional între doi sau mai mulţi promotori
din ţări diferite. Într-un Schimb de Tineri prin sub-Acţiunea 3.1,
parteneriatul transnaţional este compus din promotori din Ţări Participante
în Program şi promotori din Ţări Partenere din Vecinătatea UE.
În funcţie de numărul de ţări implicate, un Schimb de Tineri poate fi
bilateral, trilateral sau multilateral. Un Schimb Bilateral de Tineri este
justificat mai ales atunci când promotorii sunt la primul lor proiect
european sau când participanţii provin din grupuri mici sau locale, fără
experienţă la nivel european.
Un proiect de Schimb de Tineri are trei etape:
1. planificare şi pregătire
2. punerea în aplicare a Activităţii
3. evaluare (inclusiv studierea posibilităţii unei eventuale continuări/
follow-up).
Principiile şi practicile învăţării non-formale vor fi reflectate pe
parcursul întregului proiect.
Mai multe informaţii despre Programul Tineret in Acţiune se găsesc pe:
www.tinact.ro
9

10. II. Povestea proiectului
II.A. Tîrgu Frumos + Făleşti = Înfrăţire
La începutul anului 2010 aflam că Tîrgu Frumos este înfrăţit cu un oraş din
Republica Moldova, Făleşti, înfrăţire realizată la iniţiativa lui Vitalie Cimpoieş,
coordonatorul Asociaţiei Obşteşti „Cutezătorul”. Cum de s-a realizat această
înfrăţire? Pur şi simplu pentru că domnului Vitalie, care era în trecere prin Tîrgu
Frumos, cu un reprezentant local din Făleşti, i-a plăcut oraşul. S-au decis să
oprească, să intre la Primărie şi să încerce să iniţieze un parteneriat. Ulterior o
echipă de consilieri a mers în Făleşti şi astfel s-a semnat actul de înfrăţire.
În mai 2010, după ce am aflat povestea de la un reprezentant al consiliului
local, iată că în România s-a organizat Forumul ONG România-Republica
Moldova. Acolo l-am întâlnit pe dl. Vitalie şi o mulţime de reprezentanţi din ONG
româneşti şi moldoveneşti. În acest fel a apărut ideea unui proiect comun Făleşti –
Tîrgu Frumos, ideea proiectului „Ţara lui Ştefan cel Mare”.
În 2010 am depus proiectul în repetate rânduri, până am reuşit în sesiunea
din noiembrie să fim pe primul loc, în lista de proiecte aprobate de Programul
Tineret în Acţiune, Acţiunea 3.1.a.
În luna mai 2011, eram invitată de dl. Vitalie la un eveniment de inaugurare
a unui monumet în Făleşti. Acolo am descoperit oraşul Făleşti şi am discutat cu o
parte din tinerii beneficiari ai proiectului. Evenimentul a reprezentat astfel o
întâlnire de pregătire şi de promovare a proiectului în comunitatea Făleşti.
10

11. SCURTĂ ANALIZĂ A ORAŞULUI TÎRGU FRUMOS
 Mediul socio-demografic:
Din datele statistice existente în Primăria Tîrgu Frumos rezultă că în
2002, populaţia stabilă a oraşului număra 13.573 de locuitori. Structura
populaţiei pe sexe se poate vizualiza în fig. 3.1.
Fig.II.1. Structura populaţiei pe sexe
Perioada de tranziţie la economia de piaţă a determinat scăderea
nivelului de trai al populaţiei locale. Problemele economice (desfiinţarea
unor industrii) au limitat imigraţia populaţiei dinspre zonele rurale spre
oraşul Tîrgu Frumos şi au facilitat emigraţia forţei de muncă spre alte zone
sau ţări, astfel încât în ultimii 10 ani, media persoanelor emigrate a fost de
aprox. 200 locuitori/an. De asemenea, natalitatea s-a redus la valori de
aproximativ 12-13 naşteri/1000 de locuitori.
În ceea ce priveşte structura populaţiei pe vârste (fig.3.2), se poate
aproxima că în Tîrgu Frumos sunt circa 3000 de tineri cu vârsta cuprinsă
între 14-30 ani.
11

12. Fig.II.2. Structura polulaţiei pe vârste
În graficul 3.3. se poate vedea şi structura populaţiei în ceea ce
priveşte etnia.
Fig.II.3. Structura populaţiei pe etnii
 Mediul cultural:
În Tîrgu Frumos mediul cultural este neglijat, atât de Autorităţile
Publice Locale, cât şi de oamenii de afaceri, cu toţii invocând urgenţa
problemelor economice. Reprezentanta culturii din Tîrgu Frumos este Casa
de Cultură „Garabet Ibrăileanu”, care desfăşoară foarte rar activităţi, iar cele
care sunt organizate ori nu au valoare culturală, ori sunt insuficient
promovate. Nu există teatru, nu există cinematograf, nu există cenacluri
literare sau alte evenimente derulate pe termen mediu/lung care să
dezvolte abilităţi culturale; iar instituţiile cuturale care există (biblioteca,
12

13. casa de cultură, clubul copiilor) sunt dotate necorespunzător (ex. spaţiu
insuficient). Lipsa evenimentelor culturale de calitate şi implicit a valorilor
culturale importante în rândul populaţiei a generat probleme sociale, cele
mai evidente fiind violenţa domestică şi consumul excesiv de alcool.
Lipsa culturii se răsfrânge şi asupra populaţiei tinere care nu dispune
de suficiente alternative pentru petrecerea timpului liber astfel încât tinerii
se mulţumesc cu ce li se oferă, efectele negative fiind traspuse în probleme,
precum cunoştiinţe culturale limitate, abilităţi de comunicare insuficient
dezvoltate, probleme legate de sedentarism, consum de alcool, etc.
Aşadar singurul furnizor serios de cultură pare a fi şcoala, deşi
numărul activităţilor culturale este şi în acest caz limitat. În Tîrgu Frumos
1/3 din populaţie (4120 de persoane) se află încă pe băncile şcolii, existând 4
şcoli gimnaziale, 3 grădiniţe, 2 licee şi 2 grupuri şcolare tehnice. 3 dintre
aceste instituţii sunt destinate tinerilor cu nevoi speciale (deficienţe de
vedere, mintale şi tineri abandonaţi) şi numără peste 500 de copii şi tineri.
 Mediul economic:
Numărul mediu de salariaţi este de 3702, iar numărul de şomeri este
de 669 de persoane. Rata şomajului în anul 2010, în Târgu Frumos a fost de
4,6%. Ponderea populaţiei inactive este de 55% şi numără 7463 persoane.
Salariul mediu în Tîrgu Frumos este sub 1000 lei/lună.
Structura populaţiei ocupate, după statutul profesional, pe activităţi
ale economiei naţionale se prezintă în graficul 3.4.
13

14. Fig.II.4. Număr mediu de salariaţi după domeniul profesional
Situaţia economică precară corelată cu lipsa investiţiilor au
determinat migraţia tinerilor nemulţumiţi de oportunităţile aproape
inexistente de dezvoltare personală şi profesională.
 Mediul politico-instituţional:
Autorităţile Publice Locale sunt reprezentate de Consiliul Local şi
Primăria oraşului Târgu Frumos. Consiliul Local este format din 17
consilieri, organizaţi pe următoarele comisii de specialitate:
 Comisia economico-financiară, juridică şi de disciplină;
 Comisia de urbanism, amenajarea teritoriului, protecţia mediului,
agricultură şi turism;
 Comisia de învăţământ, activităţi sociale – culturale, culte, tineret şi sport;
 Comisia de muncă, protecţie socială, sănătate şi familie.
Partidele politice prezente în structura APL sunt: PNL - primar şi 5
consilieri, PD-L – 5 consilieri, PSD – viceprimar şi 2 consilieri, CRLR – 2
consilieri, PRM – 1 consilier.
14

15.  Mediul tehnologic:
Este reprezentat în special de industrie: există o fabrică de
confecţionare a produselor de îmbăcăminte şi încălţăminte, 2 abatoare de
păsări, de sacrificare şi prelucrare a cărnii, precum şi 2 întreprinderi de
panificaţie şi patiserie. De asemenea, agricultura reprezintă un domeniu
dezvoltat tehnologic prin existenţa serelor destinate producţiei de legume,
activităţi derulate în special de ruşii lipoveni.
 Mediul natural:
Relieful zonei aparţine atât sectorului înalt (altitudinea 320 m), cât şi
celui de câmpie (10 m). Subsolul este sărac în resurse cu valoare economică,
existând doar argilă de bună calitate şi nisip, solul fiind proprice pentru
legumicultură. Reţeaua hidrografică este formată din râul Bahluieţ şi unele
pârâuri. În perioada verii, când sunt precipitaţii abundente există pericolul
de inundaţii în anumite zone.
Scurt studiu calitativ asupra potenţialului de a practica voluntariat în
rândul tinerilor din Tîrgu Frumos
Proiectul „Learn to get involved” a constat într-o tabără de tip
training pe managementul proiectelor şi a avut, pe lângă scopul de a învăţa
beneficiarii prin tehnici de învăţare non-formală să devină activi social, un
obiectiv ce viza identificarea potenţialului şi a nevoilor tinerilor din Târgu
Frumos. Datele culese sunt calitative, dar conturează profile ce ar putea fi
utile în dezvoltarea strategiilor (eventual în întreprinderea unor cercetări
cantitative).
 din 25 de participanţi, 10 au fost de sex masculin, iar 15 de sex feminin;
15

16.  doar 1 din 24 de tineri au auzit de termenul ONG şi ştiau care este
scopul unei asociaţii neguvernamentale;
 testul modelelor: tinerii şi-au ales un personaj reprezentativ din
România, rolul fiind de a identifica modelele pe care le au. Concluzia:
Gigi Becali, Andre, Emo, Vadim, Oana Zăvoranu, Mihaela Rădulescu,
Dracula, Ştefan cel Mare, Verde Împărat etc. O singură tânără a ales să
fie sportivă (Nadia Comăneci), iar majoritatea tinerilor şi-au ales un
personaj din show-biz-ul de azi.
 în etapa de implementare, prezenţi constant au fost 4 băieţi şi 11 fete
(fetele sunt mai interesate decât băieţii de proiectele pe voluntariat),
 în etapa de evaluare din 24, doar 9 au scris un articol (deşi li s-a cerut
tuturor), din care doar 4 au fost fără greşeli gramaticale,
 la întrebarea dacă sunt mulţumiţi de ce oportunităţi le oferă Tîrgu
Frumos, toţi participanţii au răspuns că nu, iar la întrebarea ce anume i-
ar determina să fie mulţumiţi au răspuns: să existe bazin de înot, pistă
de role, teren de tenis, bowling, patinoar, cinematograf, pistă pentru
biciclişti, terenuri de sport dotate cu echipamente (ceea ce denotă clar
nevoia de socializare), să fie mai frumos amenajat, să aibă mai multe
locuri unde să-şi petreacă timpul liber,
 s-a observat un grad mare de receptivitate atunci când s-au adus în
discuţie experienţele interculturale (schimburi de tineri, posibilitatea de
a pleca în stagii de practică);
 potenţialul creativ a fost observat mai ales în cadrul sesiunilor de lucru
în echipă;
 după 10 luni, din cei 24 de tineri, 4 fete şi 1 băiat s-au implicat constant
în proiectele dezvoltate de asociaţie.
16

17. II.B. Organizaţiile implicate
ASOCIAŢIA SUPER TINERI (ASIRYS)
ASIRYS şi-a început
activitatea în mai 2008, ca grup
informal. Iniţial ideea de a
dezvolta proiecte de voluntariat
a fost a unui singur om, ulterior
s-au alăturat voluntari şi membri
importanţi ai comunităţii. Proiectele de lansare au fost „Învaţă să te implici”
şi „Ieşi la sport! Sedentarii sunt naşpa!”, ele au arătat că tinerii din Tîrgu
Frumos au potenţial, iar oraşul are nevoie de o organizaţie activă, care să
schimbe starea de “nu putem face nimic” în oportunităţi de dezvoltare
pentru orice cetăţean, dar în special pentru tineri. Scopul era deja stabilit:
dezvoltarea comunităţii pe toate planurile, iar numele de SUPER TINERI
dorea să ofere o notă de accesibilitate filosofiei ASIRYS (cetăţean cu
atitudine, solidar, implicat, responsabil, cu spirit tânăr, orientat spre succes).
Pe 26 februarie 2009, ASIRYS obţine personalitate jurdică, este oficial ONG
şi începe proiectul “Demonstrează-ţi talentul!”, organizând numeroase
acţiuni culturale sau sportive (Ziarul care te implică, Echipa de Volei,
acţiuni pentru copiii cu deficienţe etc.) cu rolul de a promova voluntariatul
în rândul tinerilor. Diversele proiecte arată că
tinerii din Tîrgu Frumos au o pasiune comună:
dansul! Aşa apare în vara lui 2009 “Dansez cu
Implicare”, proiect ce este finanţat de Tineret în
Acţiune, cu sprijinul UE. Se organizează o
tabără de dans, unde 5 alte proiecte sunt planificate. “Dansez cu implicare”
are un succes neaşteptat. Pornind de la 200 de euro, echipa de tineri
17

18. implicată reuşeşte să amenajeze Parcul ASIRYS, mobilizând cetăţeni,
autorităţi şi societăţi comerciale. Şi asta nu e totul, pe lângă activitatea parc,
ecologizează Dealul Buznei, realizează o campanie antialcool, o expoziţie cu
obiecte donate de bătrâni, vizitează centrul de plasament Trinitas spre
surpriza copiilor şi tinerilor orfani, organizează numeroase spectacole de
promovare a comportamentului responsabil şi solidar.
Apoi urmează o altă etapă… se ştie că Tîrgu Frumos e un oraş
multicultural. Proiectul “Mesageri împotriva discriminării” a dorit să
valorifice acest lucru şi să unească
romii cu lipovenii şi românii. Să
fim solidari şi toleranţi unii cu alţii,
asta îşi propunea proiectul.
Instrumentul folosit a fost dansul,
iar rezultatele nu au întârziat să
apară. 4 workshopuri culturale, premiul I pentru creativitate la cel mai mare
festival studenţesc din Iaşi: Festudis. Proiectul şi Tîrgu Frumos au fost date
ca exemplu până şi în Parlament, atrăgând atenţia liderilor lipoveni şi rromi
din toată ţară, tinerii implicaţi în această activitate apărând chiar şi în
emisiunea TVR 3: U-Campus. 2010 a fost un an bogat în experienţe de
voluntariat. După tabăra de dans de la Sulina şi flash-mobul pe ploaie din
Iaşi, în august încep cursurile “Şcolii nonformale de antreprenori sociali”.
Multe planuri, mulţi tineri, perspective de dezvoltare şi experimente
antreprenoriale. Abilităţile antreprenoriale le dobândeşti doar prin practică,
iar proiectul “Şcoala Nonformală de Antreprenori Sociali” a fost o lecţie rară
şi valoroasă pentru tinerii implicaţi. 70 de evenimente socio-culturale
dezvoltate, 200 de tineri implicaţi, 6 afaceri sociale testate, 15 antreprenori
formaţi, 5 proiecte scrise, un plan de dezvoltare a organizaţiei… sunt doar
câteva din rezultatele măsurabile obţinute. În curând va apărea şi cartea,
18

19. prin care tinerii din ţară, din comunităţile mici, vor putea învăţa din
experienţa ŞNAS, tehnici antreprenoriale pentru a-şi dezvolta organizaţia.
Mai sunt multe de spus despre ASIRYS, sunt multe experienţe pe care le-am
trăit, care ne-au îmbogăţit sufleteşte, care ne-au făcut să creştem personal,
profesional şi comunitar. Tîrgu
Frumos nu mai este acelaşi de acum 2
ani, iar ASIRYS a avut cel puţin o
mică contribuţie în dezvoltarea
pozitivă prin diversele proiecte pe
care le-a realizat. Nu mai sunt doar
ştiri negative atunci când dai un
search pe google cu “tîrgu frumos”. Iar ceea ce e mai frumos, e că tot ce s-a
întâmplat în ASIRYS s-a bazat 100% pe voluntariat.
Urmează “Ţara lui Ştefan cel Mare”, “Primăria Voluntară”,
“Unconventional Ways in Traditional Arts”, e depus „Journey in my special
world”, sunt în lucru pentru “Warriors for Europe”, “Forever Young”…
după cum se simte din titluri, începe o nouă etapă în ASIRYS: proiectele
internaţionale.
Ce ne dorim? Sunt multe lucruri, avem multe planuri, dar ca să le
rezumăm: proiecte creative, voluntari activi, motivaţi, care să (se) dezvolte,
colaborări şi parteneriate extraordinare, un oraş cu 10% mai dezvoltat la
finele lui 2011.
Platforme online ale organizaţiei:
Site: www.tirgufrumos.ro;
Blog: www.asirys.blogspot.com;
Pagina Facebook: www.facebook.com/ASIRYS
Telefon: 0746 065 744,
Email: supertineri@yahoo.com
19

20. Asociaţia Obştească Cutezătorul
Asociaţia Obştească "Cutezătorul" Făleşti este
un reprezentant al sectorului civil de mediu din
zona de graniţă a Republicii Moldova cu România -
raionul Făleşti, cu o bogată expertiză in
managementul de proiect şi care cunoaşte foarte
bine realităţile socio-economice şi de mediu ale
Republicii Moldova. Deţine experienţă in proiectele de colaborare
transfrontalieră cu parteneri din România, inclusiv in domeniul protecţiei
mediului.
AO „CUTEZĂTORUL” a fost înregistrată în 1999 si are în rândurile
sale peste 400 de membri. Ea activează în baza strategiei organizaţiei pe
perioada anilor 2010- 2012, elaborată şi adoptată de Consiliul de
Administrare la începutul anului 2010.
Activităţile de bază ale
Asociaţiei sunt organizarea
informării şi instruirii membrilor
şi beneficiarilor, organizarea
atelierilor de instruire,
trainingurilor şi conferinţelor în
domeniul protecţiei mediului şi biodiversităţii, promovării şi aplicării
agriculturii ecologice, bunelor practici agricole, prietenoase mediului.
Asociaţia dispune de expertiză la editarea şi distribuirea publicaţiilor,
pliantelor informative, buletinelor „Salvaţi Natura” şi „Vocea Fermierului”,
broşurilor, afişelor şi posterilor tematice, elaborarea şi implementarea
proeictelor în parteneriat cu ONG-urile din România şi Ucraina ş.a.
20

21. AO „CUTEZATORUL” este membră a Danube Environmental
Forum cu sediul la Bratislava, Slovacia, a Comitetului transfrontalier de
acţiune pentru protecţia apelor de suprafaţă din bazinul hidrografic al
râului Prut România - Republica Moldova, Alianţa pentru un Prut Curat
(APPC), Federaţiei Naţionale a Agricultorilor din Moldova AGROinform,
Coaliţiei de organizaţii neguvernamentale pentru Dezvoltarea Economica
Rurală (CDER).
Proiectele Implementate
♣ Colaborare transfrontalieră pentru îmbunătăţirea calităţii apelor de
suprafaţă din bazinul hidrografic al rîului Prut”
♣ “Managementul de mediu – instrument de dezvoltare socio-economică
durabilă în context transfrontalier”
♣ „Reducerea impactului deşeurilor asupra mediului”
♣ “Instruire la Nivel Transfrontalier în Managementul Serviciilor de
Asistenţă Socială”
♣ „Controlul poluării mediului in zona de graniţa România – Republica
Moldova”, „Expertiză transfrontalieră şi competivitate pentru export”
♣ „Management bilateral Romania-Moldova pentru conservarea
biodiversităţii în zona de graniţă dintre cele două ţări”
♣ „INFOTURISM - Campanie de informare turistică în regiunea
transfrontalieră România – Moldova”
♣ „Management comun România - Republica Moldova pentru protecţia
calităţii aerului"
AO „CUTEZĂTORUL” contribuie la dezvoltarea comunităţilor din
raion, promovând valorile democratice, informarea şi implicarea cetăţenilor
în procesul de luare a deciziilor şi soluţionare a problemelor cu care se
confruntă cetăţenii raionului, tinerii reprezentând un grup ţintă important.
21

22. Date de contact:
5902, or. Făleşti, Republica Moldova, Str. Ştefan cel Mare 50, of. 126,
Tel/Fax: (+373 259) 22951
Mobil: (+373) 6900819
E-mail: veco@rambler.ru, falesti@agroinform.md
Site: www.cutezatorul.org.md
II.C. Context
... sau cum a apărut ideea proiectului?
În Tîrgu Frumos, comunitatea de tineri este reprezentată de un singur
ONG activ, lansat „pe piaţă” în 2009, ceea ce se reflectă în numărul mic de
tineri (50 de voluntari din 3000 de tineri cu vârsta între 15-25 de ani) care îşi
doresc să se implice activ şi voluntar în viaţa comunităţii. Ce anume
determină o prezenţă atât de mică a organizaţiilor nonprofit de tineret în
Tîrgu Frumos? Tocmai ceea ce ar trebui să motiveze un ONG să activeze
într-o comunitate mică: lipsa de oportunităţi de dezvoltare personală şi
profesională, spiritul antreprenorial slab dezvoltat, lipsa informaţiilor sau a
22

23. educaţiei pentru informare, domeniile socio-cultural şi economic slab
dezvoltate, gradul ridicat de sarăcie şi excluziune socială, etc.
Cum anume ar putea singura organizaţie de tineret să se dezvolte şi astfel să
deservească nevoile unui grup mai mare de tineri?
La începutul anului 2009, oraşul Tîrgu Frumos s-a înfrăţit cu raionul
Făleşti din Republica Moldova. Această înfrăţire nu a fost valorificată în nici
un fel de nici una din părţi, prin urmare pentru a atrage atenţia comunităţii
şi în special a tinerilor, asupra organizaţiei de tineret, proiectul îşi propune
să valorifice această oportunitate. Se ştie că în comunităţile mici, atunci când
poposesc străini, toată lumea devine interesată să afle cine, ce, de ce, pentru
ce? Oraşul Făleşti are o organizaţie care a implementat proiecte mari, are
expertiză în diverse domenii, este de peste 10 ani activă, are peste 100 de
tineri voluntari. Prin urmare, schimbul de tineri îşi propune să transfere
modele de bune practici şi să valorifice expertiza organizaţiei partenere, în
domeniul tineretului, cu scopul de a contribui la dezvoltarea calităţii
sistemelor de susţinere a activităţilor de tineret şi a capacităţii organizaţiei
reprezentative pentru societatea civilă în domeniul tineretului din Tîrgu
Frumos.
Tîrgu Frumos este un oraş situat în regiunea Moldovei din România,
numele oraşului provenind conform unei legende din perioada lui Ştefan
cel Mare, când oraşul era un târg comercial, locuit de cea mai frumoasă
„hangiţă” din Moldova. La Făleşti, de fapt în toată Republica Moldova,
Ştefan cel Mare este considerat cel mai mare domnitor, şi există mii de
legende legate de faptele sale vitejeşti. La nivel local, tinerii ştiu doar că
România şi Moldova sunt 2 ţări în prezent despărţite, cu o relaţie de
vecinătate rece, dar cu o istorie şi o limbă comună.
Cum se poate dezvolta relaţia de parteneriat pe termen lung între
organizaţiile de tineret dintre cele 2 comunităţi? Ce au în comun cele 2 oraşe
23

24. şi ce putem învăţa unii de la alţii? Cum folosim istoria pentru a promova
relaţiile de cooperare între tinerii din Moldova României şi Republica
Moldova?
În încercarea de a răspunde la aceste întrebări, proiectul „Ţara lui
Ştefan cel Mare” a urmărit să dezvolte o înţelegere reciprocă între tinerii din
Făleşti şi Tîrgu Frumos într-un spirit de deschidere, contribuind la
dezvoltarea sistemelor de calitate pentru susţinerea activităţilor tinerilor. De
asemenea, iniţiativa şi-a propus să dezvolte o activitate prin care să
realizeze schimburi de experienţă, de opinii, de idei, etc. între tinerii din cele
2 ţări astfel încât să conducă la stabilirea de proiecte şi parteneriate durabile,
de înaltă calitate.
Activităţile proiectului au oferit posibilitatea tinerilor din cele 2 oraşe
să discute şi să dezbată diferite teme, învăţând în acelaşi timp despre
culturile celorlalţi.
„Ţara lui Ştefan cel
Mare” a promovat cetăţenia
activă a tinerilor, în general, şi
cetăţenia europeană a acestora,
în special; încurajând în acelaşi
timp înţelegerea reciprocă între
tinerii din România şi
Moldova. Cum Republica Moldova este interesată de a deveni membră UE,
subiectele pe marginea experienţei României în domeniul tineretului de
când e membră UE, au reprezentat subiecte de interes.
Relaţiile de înfrăţire stabilite oficial de către autorităţile locale, au fost
dezvoltate de tineri, ceea ce a accentuat importanţa organizaţiile
nonguvernamentale de tineret în viaţa comunităţii.
24

25. III. Activităţile proiectului
Ne-am adunat astăzi aici
şi cei mai mari şi cei mai mici,
Moldova să o unim
Şi să o-reîntregim.
Moldoveni de peste Prut,
Hai să ne luăm de mână
Căci suntem fraţi şi fraţi vom fi,
Şi să jurăm-împreună,
Că o vom scoate la liman,
Pe Moldova lui Ştefan!1
Proiectul „Ţara lui Ştefan cel Mare”a reunit temele: eradicarea sărăciei şi a
excluziunii sociale şi arta şi cultura, teme abordate de peste 40 de tineri din România şi
Republica Moldova în cadrul unui schimb de tineret de 10 zile. Proiectul a urmărit să
unifice Moldova lui Ştefan cel Mare pe plan cultural şi să dezbată subiecte precum:
percepţiile despre Moldova şi România, stereotipuri, istoria comună, soluţii pentru
sărăcie şi excluziune socială etc. într-un mod neconvenţional.
PREGĂTIREA
În faza de pregătire după contractarea proiectului,
fiecare grup şi-a stabilit o scurtă prezentare a ţării, un
repertoriu de cântece tradiţionale şi o colecţie de legende
din perioada lui Ştefan cel Mare, a pregătit câteva
costume şi specialităţi culinare specifice zonelor, paşi de
1 Poezie compusă de Marinela Moldovanu, voluntar ASIRYS
25

26. dans şi alte materiale cu rol de a promova cultura comunităţilor din care
provin.
Organizaţia parteneră a avut următoarele atribuţii: selecţia
participanţilor conform criteriilor stabilite de comun acord, pregătirea şi
instruirea participanţilor pentru schimbul de tineri, participarea la elaborarea
materialelor de informare şi informarea comunităţii Făleşti despre proiect,
pregătirea materialelor specifice culturale necesare în activitate (costume şi
produse tradiţionale, legende etc.), contribuţii cu idei de jocuri nonformale
(victorina, idei, muzică şi paşi de dans pentru dezvoltarea unei piese de dans-
teatru etc.), organizarea şi planificarea evenimentului cultural „Ţara lui Ştefan
cel Mare”, organizarea unei sesiuni de „tips and tricks” pentru ONG,
implicarea în faza de evaluare şi diseminare a proiectului.
Aspectele logistice au fost stabilite de comun acord, fiecare partener
având rolul de a pregăti şi subcontracta furnizorii din ţara lui. Partenerul din
Moldova – Asociaţia Obştească Cutezătorul, s-a ocupat de pregătirea
activităţii, de asigurarea participanţilor moldoveni, a achiziţionat biletele de
transport dus-întors, ce au fost decontate de către solicitant după derularea
activităţii, pe baza actelor justificative.
Cazarea şi masa, închirierea sălilor, precum şi alte elemente necesare
derulării activităţii din România, au fost în atribuţia organizaţiei gazdă. Pentru
cazare şi masă a fost elaborat un contract detaliat cu furnizorul, şi s-au luat în
calcul nevoile speciale ale participanţilor. Cea mai mare parte a activităţii s-a
derulat în Tîrgu Frumos, iar unele acţiuni şi în alte zone apropiate: Cucuteni şi
Suceava.
Pe lângă activităţile stabilite în proiect, s-au realizat şi câteva activităţi
suplimentare, ce au avut ca scop promovarea proiectului. Astfel s-au organizat
2 evenimente care au implicat tineri din România, dar şi din Republica
Moldova, studenţi în România: un flash-mob în Iaşi şi un simpozion în Tîrgu
Frumos.
26

27. Flash-mob în Iaşi
Se spune că noi tinerii am cam uitat tradiţiile… Poate că e adevărat, din
acest motiv considerăm că puţină inovaţie în promovarea acestora ar prinde
bine! Prin urmare pentru a atrage atenţia asupra frumuseţii tradiţiilor
româneşti şi pentru a le promova, am organizat flash-mob-uri.
Pentru această activitate, participanţii s-au îmbrăcat în costum popular
sau au avut cel puțin o piesă de vestimentaţie dintr-un
costum popular. Astfel, am organizat flashmob-uri în
Iași, alături de ATRAG din Iași – Asociația Tinerilor
Români din Afara Granițelor - și organizația Huțul-Eko din Suceava, și în Tîrgu
Frumos.
Locațiile din Iaşi unde am realizat flash-moburile: Parcul din Copou,
Piaţa Unirii, Mitropolie, în faţa Palatului Culturii. La eveniment au fost
prezenţi 45 de tineri.
Metoda Flash-Mob
Flash-mobul este o adunare foarte scurtă într-un loc public, participanții
efectuând o anumită acțiune neobișnuită pentru o durată scurtă de timp (de obicei
câteva minute), după care grupul se răspândește.
Orice flashmob are reguli, dintre care cele mai importante sunt:
 Acțiunea trebuie sa fie spontană și concomitentă. Este interzisă atragerea
atenției de către participanți înaintea de acțiune.
 Trebuie să se formeze impresia că participanții nu se cunosc și înainte de acțiune
să nu afișeze că se pregătesc să facă ceva neobișnuit.
 Toate acțiunile trebuie efectuate după scenariu.
 Acțiunea nu trebuie să urmeze cu reacții agresive din partea spectatorilor.
 După flash-mob nu trebuie să rămână urme.
 Toate acțiunile trebuie să fie efectuate cu toată seriozitatea.
27

28.  După finisare toți participanții trebuie să părăsească imediat locul acțiunii fără a
mai arăta că s-a întâmplat ceva deosebit.
Flashmobul trebuie sa fie în afara mass-mediei.
Flash-mob: Hai cu noi în Ţara lui Ştefan cel Mare!
Bine ai venit! Dacă primeşti această fişă,
înseamnă că ai ales să promovezi tradiţiile
româneşti, neconvenţional, alături de tinerii
Moldovei lui Ştefan cel Mare, iar pentru aceasta
îţi MULŢUMIM!
Dar să-ţi povestim pe scurt care e planul!
1. Ne împărţim în echipe de 4-5 persoane. Vom
profita de faptul că ne reunim mai multe
organizaţii şi vom face echipe cu persoane pe
care nu le cunoaştem pentru networking.
2. Vorbim pe diverse teme şi ne deplasăm normal ca şi cum am fi la plimbare,
spre cele locaţii: în Iaşi - Parcul Copou (Rondul Mare), Piaţa Unirii şi
Bulevardul Ştefan cel Mare (vizavi de Mitropolie).
3. Vom urmări personajele: 2 tineri, un băiat şi o fată, costumaţi tradiţional, cu
diverse obiecte, se aşează pe stradă ca nişte meşteşugari şi încearcă să-şi vândă
obiectele (vor încerca să atragă clienţi în caz că nimeni nu se arată interesat).
Echipele formate din 4-5 membri se vor poziţiona în jurul lor ca şi cum ar fi
parte din peisaj, nimic nu trebuie să dea de bănuit că suntem „flash-mobişti”.
Suntem sub acoperire!
4. Persoana care va achiziţiona prima un
obiect va deveni domniţa sau domnitorul
nostru. Aşadar o vom trata ca atare, cu
admiraţie printr-o serie de evenimente...
5. Primul personaj care intră va fi
28

29. cântăreaţa (Anca) care îi va cânta domniţei/domnitorului refrenul din melodia
„Trandafir de la Moldova”.
6. Apoi imediat va intra Haiducul interpretat de Dana. Imediat ce haiducul
intră, noi ne dezbrăcăm de bluze pentru a rămâne în costum popular, le
punem în saci sau pe bancă rapid, ne luăm de mâini cu echipa noastră şi ne
reunim cu celelalte echipe astfel încât domniţa/domnitorul să fie
înconjurat/ă de o horă mare.
Haiducul se va adresa astfel domniţei/domnitorului: Ne-am adunat astăzi
aici/ Și cei mai mari și cei mai mici, / Moldova să o unim / Și să o-reîntregim. /
Moldoveni de peste Prut, / Hai să ne luăm de mână / Căci suntem frați și frați vom fi, /
Și să jurăm-împreună, / Că o vom scoate la liman, / Pe Moldova lui Ștefan!
7. După interpretarea haiducului se încinge hora pe melodia cântată cu toată
puterea de „flash-mobişti”: „Hora Unirii” – primele 2 strofe: „Hai să dăm mână
cu mână / Cei cu inimă română, / Să-nvârtim hora frăţiei / Pe pământul României! /
Iarba rea din holde piară! / Piară duşmănia-n ţară! / Între noi să nu mai fie / Decât flori
şi omenie!”
8. Apoi aplaudăm tare şi facem o plecăciune domniţei/domnitorului cu mâna
pe inimă.
9. Dispărem. Ne amestecăm şi plecăm rapid astfel încât nimeni să nu ne mai
observe.
10. Ne deplasăm spre următoarea locaţie (avem la dipoziţie 20 minute până la
următoarea locaţie), unde se reia procedura.
Acestea fiind spune, încă o dată, mulţumim pentru participare! În urma
acestui flash-mob va rezulta un filmuleţ, care sperăm noi, va face turul lumii şi
va atrage atenţia asupra importanţei conservării tradiţiilor, unindu-ne cultural
pe noi tinerii regiunii şi ţării Moldova.
29

30. Simpozionul
Simpozionul Interjudeţean: „Cunoaşterea, păstrarea şi continuarea
tradiţiilor şi meşteşugurilor locale din zona Moldovei” s-a derulat în parteneriat
cu Şcoala Generală Garabet Ibrăileanu, din Tîrgu Frumos, jud. Iaşi.
Grupul ţintă al evenimentului a fost reprezentat de cadrele didactice
din învăţământ, elevi/studenţi pasionaţi de tradiţiile moldoveneşti,
reprezentanţi ONG din România şi Moldova.
Acest eveniment a vizat să vină în sprijinul celor care doresc să
publice lucrări de specialitate şi constituit o oportunitate pentru cei tineri de
a se documenta din surse specializate în ceea ce priveşte tradiţiile şi
meşteşugurile din zona Moldovei.
Data desfăşurării: 20 mai 2010, ora 10,00.
Locul desfăşurării: Şcoala Garabet Ibrăileanu, oraşul Tîrgu Frumos,
jud. Iaşi.
Relatări de la Simpozion
Larisa Zugravu
„Ţara lui Ştefan cel Mare” a fost un
proiect ambiţios al ASIRYS-ului şi a luat
naştere din nevoia tinerilor de a cunoşte
substratul istoric al unei formări regionale şi
culturale de peste 500 de ani.
Zilele Şcolii “Garabet Ibrăileanu” au
fost sărbătorite printr-o serie de evenimente
culturale şi educative şi au inclus şi
participarea ONG-urilor. Moment prielnic
30

31. pentru ASIRYS care a prezentat proiectul, a vorbit despre ceea ce înseamnă să fii
voluntar şi a implicat pe toţi cei prezenţi la discuţii cordiale.
Simpozionul a început cu prezentarea D-lui Prof. Sergiu Enea care ne-a
transportat pentru câteva momente în timpurile zbuciumate ale lui Ştefan cel Mare,
nota realistă a fost oferită de completările D-lui Prof. Popa Claudiu în stilul
caracteristic domniei sale. Au urmat fetele de la ATRAG care sincere şi emoţionate
au făcut o scurtă prezentare a drumului parcurs de un Român nevoit să numească
ţara de origine „în afara graniţelor”. Şi ultimii, dar nu cei din urmă, ASIRYS-ul
prin Mihaela, care a provocat la implicare, a propus noi proiecte, iar pe final chiar
un joc non-formal care din păcate nu s-a putut realiza din cauza timpului limitat.
Din ciclul „cine nu ştie cu ce se mănâncă un simpozion să meargă la unul”, fetele
de la www.tirgufrumos.ro au conturat în mare modul în care s-a desfăşurat
evenimentul.
Alexandra Matache
În ziua simpozionului eram un pachet de nervi.
Motivul? Nu cred că trebuie amintit, cert este că eram pe
cale să renunţ la această activitate. Mă felicit că nu am
făcut-o! Prezentările la care am asistat, discuţia, revederea
profesorilor dragi din gimnaziu, dar mai ales, fetele de la
ATRAG, foarte simpatice, mi-au creat o stare
nemaipomenită, o bună-dispoziţie iradiantă care s-a
prelungit şi în următoarele zile.
Am îmbinat utilul cu plăcutul. Şi am aflat ceva nou despre Ştefan cel Mare,
despre proiectele ASIRYS şi, bineînţeles, despre ATRAG (Asociaţia Tinerilor
Români din Afara Graniţelor).
Cu siguranţă însă, cel mai mare beneficiu obţinut este nota aceea de
optimism, de speranţă, de implicare transmisă de atitudinea celorlalţi participanţi şi
31

32. inspirată de aerul discuţiei. Bineînţeles au existat câteva aspecte care mi-au
displăcut, dar nu merită menţionate dat fiind că au fost eclipsate de cele pozitive.
Andreea Creţu:
După cum ştiţi, a doua etapă, după flash-mob, a
proiectului „Ţara lui Ştefan cel Mare” a constat în
realizarea unui simpozion la Şcoala „Garabet
Ibrăileanu”. Fiind zile de sărbătoare, şcoala era
plină de părinţi dornici să-şi urmărească copiii cum
cântă sau joacă fotbal/handbal şi de copii
nerăbdători să participe la cât mai multe activităţi.
Simpozionul a fost una dintre activităţile
nonformale integrate în programul şcolii.
Asociaţia SUPER TINERI a condus elevii în tainele voluntariatului, i-a îndrumat
spre tradiţii şi spre cultură vorbindu-le despre Ştefan cel Mare. Alături de super
tineri au fost prezenţi profesori precum Sergiu Enea, Constantin Enea, Claudiu
Popa… care au fost încântaţi să ne povestească câte ceva despre trecutul celor pe
care îi numim „eroii Moldovei”. Şi pentru că „Ţara lui Ştefan cel Mare” este un
proiect ce urmăreşte colaborarea tinerilor români cu cei din Basarabia, au fost
prezente Aliona şi Diana de la Asociaţia ATRAG. Ele ne-au povestit cum au reuşit
să se integreze atunci când au venit în România şi ce probleme au întâmpinat.
Ca un simplu spectator, pot spune că mă bucur că am fost prezentă la acest
simpozion, care a arătat şi cât de interesant poate deveni un eveniment printr-o
abordare nonformală.
32

33. SCHIMBUL DE EXPERIENŢĂ
Iată că după multe activităţi de
pregătire, pe data de 21 iunie 2011, sosesc in
Tirgu Frumos 16 tineri moldoveni.
În faza de derulare a activităţii, liderul
desemnat al partenerului, Silvia Matasâ a
susţinut 4 sesiuni în cadrul activităţii:
prezentarea comunităţii Făleşti, momentul
tradiţional, seara interculturală a Moldovei, prezentarea standului Făleşti; a
facilitat implicarea activă a tinerilor din grupul pe care l-a coordonat, a
colaborat cu liderul organizaţiei gazdă, Mihaela Diana Podariu, pentru
implementarea cu succes a activităţii.
Temele proiectului au fost combaterea sărăciei şi excluziunii sociale şi
arta şi cultura. În proiect au fost implicaţi cel puţin 4 tineri cu dizabilităţi
datorate problemelor de sănătate, precum şi tineri aparţinând minorităţilor,
care au contribuit în dezbaterile ce au vizat modalităţile de includere a
tinerilor dezavantajaţi sau despre cum poate fi eradicată sărăcia. De
asemenea, proiectul a abordat aspectul multiculturalităţii, prin artă şi
cultură, raportându-se prin activităţi nonformale (tehnica dans-teatru,
evenimente culturale) la perioada lui Ştefan cel Mare şi încercând astfel să
implice şi alţi tineri din comunitate în promovarea relaţiilor de cooperare
europene. Acest lucru a fost atins în special prin Târgul nonformal, unde au
participat peste 60 de tineri din comunitate.
Pentru desfăşurarea proiectului s-au stabilit modul de constituire al
grupelor şi organizarea efectivă a acestora, definitivarea regulilor de
comportament, afişe personalizate pentru fiecare grup, activităţi nonformale
33

34. de cunoaştere, dezbateri pe diverse teme, lucru în echipe mixte, prezentări,
ateliere de creaţie, vizite pentru descoperirea localităţii şi împrejurimilor,
descoperirea celorlalte culturi prin seri culturale, elaborarea unui plan
comun de implicare a tinerilor din comunitate în proiect, elaborarea unei
acţiuni de artă şi cultură ce va avea rolul de a crea un eveniment anual
destinat prieteniei şi frăţiei dintre tinerii celor 2 comunităţi, organizarea
cadrului festiv de încheiere al proiectului.
Activitatea proiectului s-a derulat pe parcursul a 8 zile şi a implicat
activ tinerii în desfăşurarea acestuia.
Schimbul de tineri a fost foarte activ, în sensul în care a implicat
participanţii în diverse activităţi. Programul schimbului a fost structurat
astfel:
 4 zile de comunicare pe temele stabilite, de nonformal şi de
cunoaştere a tradiţiilor Moldovei lui Ştefan,
 2 zile de târg şi campus de promovare a tradiţiilor, obiceiurilor,
artei şi culturii româneşti şi moldoveneşti;
 2 zile de haiducie, adică de experimentare şi afirmare prin locurile
bătătorite de Ştefan; un film şi o carte de diseminare.
Primele 4 zile, dedicate cunoaşterii participanţilor, introducerii
acestora în lumea educaţiei nonformale, realizării unor echipe eficiente, au
presupus:
♣ jocuri de cunoaştere;
♣ aşteptări, temeri şi contribuţii; prezentarea proiectului; stabilirea
regulilor;
34

35. ♣ definirea termenilor: excluziune
socială, interculturalitate, cetăţenie
europeană, participare activă etc.;
♣ joc de echipă: percepţiile despre
Moldova şi România (schimb de
roluri şi desen);
♣ prezentarea culturii de către fiecare
echipă (identificarea stereotipurilor)
♣ brainstorming pentru scenariu film
„Ţara lui Ştefan cel Mare”; discuţii
nonformale: cum să fie filmul?
♣ îngeraşul;
♣ „Trips and tricks pentru ONG”; scenariul final „Ţara lui Ştefan cel
Mare”;
♣ Istoria comună - legende interesante din timpul lui Ştefan cel Mare,
definirea unui puzzle creativ, prezentarea acestuia;
♣ teatru forum pe tema "România şi Moldova între trecut şi prezent,
proiectare în viitor", transformarea pieselor de teatru forum în tehnica
"dance theatre" ce prezintă creativ avantajele cooperării dintre
Moldova şi România;
♣ jocuri de energizare;
♣ analiza SWOT a comunităţilor participante – lucru în echipă,
identificarea cauzelor care generează sărăcia şi excluziunea socială;
♣ prezentarea analizelor pe echipe, definirea de soluţii de combatere a
sărăciei şi exluziunii sociale;
♣ soluţii comune, definirea unui plan de acţiune pentru organizarea
evenimentului în comunitate;
35

36. ♣ definitivarea planului de acţiune, finalizarea pieselor de dans-teatru cu
tema avantajele cooperării dintre Moldova şi România,
♣ prezentarea pieselor de dans-teatru,
♣ pregătirea evenimentelor de promovare şi informare pentru lansare a
evenimentului, stabilirea responsabilităţilor,
♣ cunoaşterea comunităţii locale (vizită la Centrul de Plasament Sf.
Spiridon, vizită la Primărie şi participarea la o lansare de carte la Casa
de Cultură „Garabet Ibrăileanu”),
♣ activităţi outdoor: legendele;
♣ petreceri: de cunoaştere, seara de dans împotriva excluziunii (muzică
tradiţională ţigănească, lipovenească, rusească, românească, etc.),
petrecere de socializare cu alţi voluntari ai Asociaţiei ASIRYS, seara
interculturală – România şi Modova.
Metoda Dans-Teatru
Număr de participanţi: ideal 15 tineri
Timp necesar: 4 - 5 ore (adaptabil, depinde şi de experienţa participanţilor)
Resurse: foi de flipchart, markere, post-it, hârtie albă, pixuri,
videoproiector (pentru a vizualiza câteva exemple) – doar dacă e posibil,
calculator cu internet şi movie maker (pentru colajele muzicale), boxe,
costume (nu e musai, se poate improviza din hârtie colorată sau alte
materiale găsite la faţa locului...).
Descrierea metodei:
În funcţie de numărul de tineri participanţi se vor forma echipe pe
criterii precum pasiuni comune, ideal ar fi 3 echipe a câte 5 membri.
36

37. Fiecare echipă va forma o trupă, care-şi va alege un nume creativ şi
sugestiv. Se alege o temă sau mai multe, fiecare trupă poate aborda aceeaşi
temă centrală (de ex.: participarea civică, educaţia nonformală), dar
subteme diferite (de ex: mediul, solidaritatea faţă de persoanele cu
deficienţe, dezvoltarea personală, învăţarea
continuă etc.). Fiecare piesă va avea o durată de
maxim 5 minute, va avea fie un final tragic, fie unul
care să şocheze, important e să atragă atenţia
publicului asupra problemei din tema aleasă (ex. de
problemă: poluarea în Delta Dunării). După
cunoaşterea membrilor, după stabilirea temei, a
problemei şi a numelui trupei, se va realiza
scenariul. Piesele vor combina dansul şi teatrul,
având un scenariu bine definit, cu semnificaţii ce ulterior pot fi descrise
într-un video-reportaj, care să prezinte şi soluţiile la problema prezentată.
Odată stabilit scenariul, care va include şi paşii de dans, replicile, mesajele
piesei de dans-teatru, se vor atribui rolurile, se vor alege melodiile, se va
realiza colajul cu muzică şi eventual replici, se vor procura materialele
pentru costume, se va repeta, după care va fi organizat un eveniment unde
trupele îşi vor prezenta creaţiile şi unde vor putea primi feedbackul
publicului.
Rezultate:
Metoda are un impact major în rândul tinerilor pentru că dezvoltă
creativitatea, abilităţile de lucru în echipă, spiritul antreprenorial, temele şi
problemele abordate sunt înţelese, transmise neconvenţional publicului de
către tineri, iar dansul şi teatrul reprezintă sarea şi piperul în procesul de
învăţare.
37

38. Prima zi de activitate a urmărit cunoaşterea participanţilor din cele
două ţări, s-au realizat prezentări ale culturii fiecărei ţări şi s-au identificat
stereotipurile.
A doua zi au fost
realizate activităţi de cunoştere
a istoriei comune, precum şi de
definire a unor mijloace şi
metode de cooperare dintre
tinerii celor două comunităţi. S-
a realizat o sesiune de „trips
and tricks pentru ONG”, prin
care liderii de grup şi participanţii şi-au împărtăşit experienţele ca voluntari.
Au fost organizare vizite cu rolul de a cunoşte mai bine contextul local, de a
identifica punctele tari şi punctele slabe ale comunităţii locale, precum şi de
cunoştere a unui traseu al lui Ştefan cel Mare. S-au realizat activităţi pentru
identificarea cauzelor care generează sărăcia şi excluziunea socială, precum
şi pentru identificarea soluţiilor propuse de tineri pentru a combate sărăcia
şi excluziunea socială. A fost planificat un eveniment de artă şi cultură
„Ţara lui Ştefan cel Mare”, eveniment ce a fost pus în practică de tinerii
participanţi.
Au fost stabilite responsabilităţi clare, participanţii au organizat şi
promovat evenimentul „Ţara lui Ştefan cel Mare” prin metode
neconvenţionale şi au realizat instrumentele de promovare. S-au desfăşurat
activităţi de organizare a evenimentului cultural, care a dorit să implice un
număr cât mai mare de persoane, să includă tradiţii şi obieceiuri din cele 2
ţări. De asemenea, piesele de teatru forum şi dans teatru dezvoltate de tineri
au fost prezentate în comunitate.
38

39. IV. Evenimentul cultural „Ţara lui Ştefan cel Mare”
Zilele dedicate evenimentului a presupus organizarea într-un
weekend a următoarelor activităţi:
Forum Investiţional: s-a desfăşurat pe data de 25 iunie 2011 şi a
avut ca grup ţintă tinerii interesaţi să
dezvolte o afacere şi oamenii de afaceri,
atât din regiunea, cât şi din ţara
Moldova; evenimentul a reprezentat o
soluţie pentru combaterea sărăciei şi
excluziunii sociale. Scopul
evenimentului a fost de a prezenta oportunităţile de investiţii prezente în
Moldova României şi în Republica Moldova. Domeniile de interes sunt:
agricultură, IT, turism, comerţ. La eveniment am invitat organizaţii şi
persoane interesate de domeniul afacerilor, care au contribuit cu prezentări
specifice, adresate oamenilor de afaceri şi
tinerilor interesaţi de dezvoltarea
antreprenorială în domeniile mai sus
menţionate. Invitaţii au fost: Ionuţ
Călugăru - sub titlul “Mediul online și
beneficiile acestuia în afaceri”, Ionuț
Călugăru a vorbit atât tinerilor la început de drum, cât și oamenilor de
afaceri prezenţi despre oportunitățile oferite de mediul virtual; Laura
Taşchină – antreprenor şi preşedinte JCI Iaşi, a oferit tinerilor câteva
exemple de succes, dar şi eşecuri, susţinând ideea că tinerii au potenţial şi
pot dezvolta idei de afaceri de succes; Constantin Miron – antreprenor local
39

40. a vorbit despre comerţ şi oportunităţile locale; de asemena au fost prezenţi
şi 2 lideri de ONG din România care au vorbit despre antreprenoriatul
social şi 1 lider din Republica Moldova, care a abordat ca temă agricultura.
Târgul de datini, obiceiuri, meştesuguri şi produse tradiţionale
moldoveneşti şi Festivalul din Ţara lui Ştefan cel Mare s-a desfăşurat
în perioada 25 – 26 iunie 2011, în Tîrgu
Frumos. Acest târg a fost unul neconvenţional
prin faptul că au participat ONG din România
şi Moldova, cu trupe de dans, muzică şi
teatru, obiecte tradiţionale reunite în cadrul
unui stand şi evenimente nonformale. ONG şi
instituţiile prezente au fost: Şcoala „Trinitas” Tîrgu Frumos (pentru elevi cu
deficienţă mintală), AIESEC Iaşi, B-right Media Botoşani, Vis de Artist
Botoşani, Asociaţia de Dezvoltare Rurală Cepleniţa, Ansamblul Folcloric
Cepleniţa, Trupa ICAR, Asociaţia „Salut Prieteni” Paşcani.
Evenimentul a găzduit
concursuri pe diferite secţiuni, au
fost premiaţi cei mai tradiţionali,
talentaţi şi creativi participanţi, s-a
desfăşurat o paradă de costume
populare, toate acestea pentru a
încerca redarea timpului lui Ştefan
cel Mare într-o perspectivă inovatoare. Târgul a avut ca finalitate realizarea
unui film de promovare a tradiţiilor şi unităţii culturale între Moldova şi
Basarabia.
40

41. Campus Cucuteni: eveniment
organizat în satul Cucuteni, în cadrul
muzeului cu tema neolitică „Cucuteni”.
Evenimentul a constat în organizarea
unei petreceri nonformale în muzeu
(jocuri, dansuri, masă şi cântece
tradiţionale), petrecere care a avut
invitaţi şi din alte organizaţii, precum şi presa. Activitatea s-a bucurat de
susţinerea Primăriei Cucuteni, care ne-a oferit oportunitatea de a petrece
noapte în muzeu şi ne-a întâmpinat tradiţional, cu pâine şi sare.
Ultima etapă a proiectului a fost numită „Haiducie”, eveniment care
s-a desfăşurat în perioada 27-28 iunie 2011 şi a reprezentat „cireaşa de pe
tort” pentru participanţii care s-au implicat activ în proiect.
Această activitate a presupus un
studiu documentar în locuri de
importanţă istorică, din perioada
ştefaniană, din Suceava şi desfăşurarea a
câteva flash-mob-uri cu scopul de a
rămâne în amintirea localnicilor ca fiind
nişte adevăraţi haiduci culturali.
Diseminare, evaluare, follow-up
Pe tot parcursul schimbului de experienţă am avut alături de noi o
echipă de jurnalişti de la TVR 1, care erau în zonă pentru a filma un reportaj
despre un artist de pictură naivă şi care ne-au susţinut în desfăşurarea
proiectului prin experienţa lor. Unul dintre ei a devenit chiar şi mentor pe
partea de promovare şi diseminare a proiectului şi ne-a ajutat să elaborăm mai
multe idei de proiecte de follow-up. Evaluarea proiectului s-a desfăşurat prin
41

42. diverse metode, precum chestionarul, discuţiile după evenimente, observaţia,
testimonialele etc., fiind implicat şi partenerul. Evaluarea s-a realizat la
sfârşitul fiecărei zile prin discuţii, desene şi alte tehnici de evaluare, iar la
finalul activităţii printr-un chestionar aplicat participanţilor privind cazarea,
mâncarea, planificarea activităţilor, durata lor, cadrul de desfăşurare, logistică,
atitudinea liderilor, modul de interacţionare între participanţii grupului, dar şi
cu ceilalţi tineri din comunitate, abilităţile dobândite în urma proiectului.
După finalizarea proiectului, colaborarea dintre Asociaţia ASIRYS şi
Asociaţia Obştească Cutezătorul a continuat printr-un nou proiect, de data
aceasta coordonator fiind asociaţia din Republica Moldova, pe tema
agriculturii ecologice. De asemenea, un grup de voluntari ai organizaţiei a
realizat o vizită în Republica Moldova în luna septembrie, fiind cazaţi de
participanţii la schimbul „Ţara lui Ştefan cel Mare”.
42

43. Implicarea tinerilor
S-a urmărit ca în proiect să fie implicaţi şi tineri cu dizabilităţi şi care
aparţin minorităţilor etnice sau provin din mediul rural, astfel că au fost
selectaţi 7 tineri (3 tineri cu deficienţe de vedere, 3 tineri din mediul rural, 1
tânăr rrom) ce îndeplinesc aceste condiţii pentru a oferi tinerilor cu
dizabilităţi posibilitatea de a interacţiona cu tineri fără dizabilităţi,
dezvoltându-le astfel abilităţile de comunicare, de relaţionare, ceea ce a
contribuit la creşterea gradului de adaptabilitate putând astfel înfrunta mai
uşor situaţii care le provoacau temeri. Pe de altă parte s-a urmărit ca tinerii
fără dizabilităţi să-şi poată dezvolta sentimentul de toleranţă, să încerce să-i
includă pe tinerii dezavantajaţi, să lucreze în echipă cu aceştia, astfel
descoperind şi valorificând punctele tari ale acestora. Un alt criteriu de
selecţie a participanţilor în acest proiect a fost implicarea în etapa de
pregătire. Astfel că în cazul României s-au organizat 2 evenimente: un flash-
mob şi un simpozion, cei mai activi voluntari fiind invitaţi să participe la
schimbul de tineri. Partenerul din Republica Moldova a selectat
participanţii în urma realizării unor materiale necesare proiectului, dar au
luat în considerare şi posibilităţile reduse ale participanţilor.
În cadrul proiectului au fost folosite tehnici de educaţie nonformală
diverse, tinerii au dezbătut, au lucrat în echipe mixte, au prezentat, au
organizat evenimente culturale, au interacţionat cu alţi tineri din
comunitate, au participat la jocuri de cunoaştere, de echipă şi la activităţi în
aer liber, au planificat, au organizat evenimente şi seri interculturale.
Schimbul de bune practici şi de expertiză s-a realizat atât în cadrul unor
sesiuni, dezbateri, evenimente organizate, cât şi în cadrul informal, în
timpul liber.
43

44. În perioada celor 8 zile participanţii selectaţi au experimentat metode
nonformale astfel: în primele zile s-au cunoscut, au descoperit informaţii
unii despre alţii, au comunicat prin intermediul petrecerilor tematice şi ale
jocurilor de echipă; în perioada de mijloc a săptămânii, au trecut la un alt
nivel, au planificat împreună, au dezbătut subiecte mai complexe, au pus
bazele organizării unui eveniment unic în zonă prin care au trebuit să
mobilizeze resurse importante; ultima parte a săptămânii a fost dedicată
unui eveniment experenţial „Haiducia”, feedback-ului, propunerilor de
follow-up ale proiectului. Tinerii au beneficiat astfel de o experienţă ce le-a
dezvoltat multiple abilităţi şi competenţe.
Pe lângă tehnicile cu rol de a dezvolta abilităţile de lucru în echipă, de
comunicare şi de cunoaştere a participanţilor, au fost folosite metode
nonformale ce au vizat dezvoltarea de abilităţile de organizare, dezvoltarea
creativităţii, valorificarea inovativităţii şi acumularea de experienţă în
activităţi ce au caracter cultural. Una dintre tehnicile folosite în acest scop a
fost tehnica dans-teatru prin care tinerii au exprimat (folosind dansul şi
teatrul) avantajele cooperării dintre organizaţiile de tineret din cele 2 ţări.
De asemenea, tinerii au organizat un eveniment cultural la nivel local –
Târgul nonformal de tradiţii, ce ar putea deveni un eveniment cu impact
major la nivel regional, care să implice un număr cât mai ridicat de tineri.
Astfel, participanţii şi-au dezvoltat prin experimentare numeroase abilităţi,
iar faptul că au organizat numeroase evenimente: târgul, simpozionul,
forumul investiţional, haiducia, campusul, festivalul, fiind inspiraţi de
istoria lui Ştefan cel Mare, a dezvoltat şi valorificat creativitatea şi spiritul
inovator al tinerilor.
Partenerii implicaţi în proiect au avut un punct comun important:
istoria. Iar personajul cel mai reprezentativ al acestei istorii a fost Ştefan cel
44

45. Mare, care poate fi considerat un „facililator istoric” pe care proiectul l-a
valorificat în mod creativ. Prin urmare proiectul a folosit istoria comună din
perioada lui Ştefan cel Mare pentru a dezvolta cunoştinţele tinerilor în
domeniu, pentru a le dezvolta creativitatea şi inovativitatea astfel încât să
transforme istoria celor 2 ţări într-un subiect atractiv pentru orice tânăr.
Istoria lui Ştefan cel Mare a fost transpusă prin ochii tinerilor, mai concret
prin realizarea unui „puzzle legendar”. Tinerii au adunat legende şi
povestiri cât mai interesante legate de Ştefan cel Mare din cele 2 ţări, pe care
le-au discutat pentru a defini un traseu legendar comun ambelor ţări.
Povestea realizată de participanţi pe baza legendelor şi povestirilor istorice,
a fost prezentată în cadrul evenimentului organizat de participanţi. Astfel
relaţia dintre participanţii ce provin din ţări diferite a fost consolidată, au
fost eliminate prejudecăţile şi a fost asigurată o cooperare pe termen lung
între cele 2 organizaţii.
Prin desfăşurarea proiectului tinerii au luat contact cu educaţia
nonformală, au înţeles ce înseamnă cetăţenie/participare activă, au
conştientizat avantajele diferenţelor culturale. Prin faptul că au lucrat în
echipă, tinerii şi-au dezvoltat abilităţile de relaţionare, prin evenimentele pe
care le-au organizat, şi-au dezvoltat abilităţile de planificare, organizare şi
antreprenoriale, prin prezentări şi dezbateri, şi-au dezvoltat abilităţile de
comunicare.
Proiectul s-a bazat pe învăţare interculturală, ce a stimulat
creativitatea, participarea activă şi iniţiativa, şi pe o abordare participativă,
prin care tinerii au învăţat unii de la alţii, şi-au împărtăşit experienţele în
problematica tineretului unii altora, încercând să valorifice ideile şi
informaţiile obţinute.
45

46. Dimensiunea interculturală
Deşi la prima vedere am putea afirma că nu există diferenţe culturale
pentru că atât tinerii din Republica Moldova, cât şi cei din România au
comunicat în limba română, totuşi acestea au existat. La nivel de limbă
utilizată în comunicare am observat că tinerii din Republica Moldova
foloseau multe rusisme şi arhaisme, pe când tinerii din România, foloseau
englezisme şi neologisme, însă aceste aspecte au contribuit la o experienţă
mai interesantă, la finalul proiectului, tinerii din ambele ţări foloseau
cuvinte sau expresii din cealaltă ţară. Alte diferenţe vizibile s-au observat la
costumele populare şi muzică, precum şi la subiecte precum sistemul politic
– în oraşul Făleşti existând încă un procent important de comunişti. Pentru a
conştientiza şi a învăţa să tolereze, să accepte deschis diferenţele culturale,
s-au relaizat diferite exerciţii nonformale (ex. îngeraşul – fiecare tânăr avea
un îngeraş (secret friend) din cealaltă ţară; friends4life – în fiecare zi timp de
30 de minute, fiecare participant discuta cu cel puţin 2 participanţi din
cealaltă ţară pentru a se cunoaşte şi a afla cum se pot ajuta în viitor etc.).
Tinerii au lucrat în echipe mixte, ceea ce a condus la conştientizare
pozitivă asupra culturilor prezente. Prin activităţile interculturale, tinerii au
dezvoltat atitudini de respect faţă de diversitatea culturală şi au apreciat
păstrarea identităţii culturale proprii, învăţând să respecte valorile celorlalţi.
Participând la activităţi comune şi locuind împreună, tinerii au dobândit
cunoştinţe şi abilităţi noi care i-au ajutat să înţeleagă mai uşor valorile altor
culturi, obiceiurile şi modul de viaţă, să respingă discriminarea şi
intoleranţa, să promoveze valorile democraţiei.
Tot acest lanţ de experienţe comune interculturale i-au ajutat pe tinerii
participanţi să înveţe să trăiască împreună, să se accepte, să vadă câte
lucruri comune au şi să elimine stereotipiile şi prejudecăţile.
46

47. Prin toate activităţile proiectului, tinerii au învăţat să se accepte, au
conştientizat că fiecare cultură are particularităţile ei şi că tendinţa de a fi
critic nu e potrivită, că a învăţa să convieţuieşti e o abilitate bazată pe
respect şi toleranţă, că nu e suficient numai să te accepţi, ci să participi, să te
implici respectând şi valorificând identitatea culturală proprie.
Faptul că partenerul vine din Moldova, o ţară care nu e încă membră a
Uniunii Europene, a reprezintat un pas important în înţelegerea conceptului
de democraţie şi interculturalitate.
Implicarea tinerilor dezavantajaţi în proiect a condus la sprijinirea şi
combaterea prejudecăţilor şi a atitudinilor ce conduc către excludere socială.
Proiectul a susţinut interculturalitatea prin activităţi precum seri
interculturale, jocuri şi dezbateri de cunoaştere a culturii fiecărei ţari, prin
evenimente organizate în comun.
Dimensiunea interculturală a fost atinsă prin stabilirea unor reguli
împreună cu tinerii, prin care s-a dorit ca participanţii să înţeleagă şi să ştie
cum să valorifice beneficiile interculturalităţii. Astfel tinerii au fost susţinuţi
să aibă respect faţă de demnitatea şi drepturile omului, respect şi deschidere
faţă de diversitatea culturală, atitudine pozitivă faţă de persoane care
aparţin unor culturi diferite, toleranţă şi respect faţă de persoane şi grupuri
care susţin valori, opinii şi credinţe diferite, să valorizeze pozitiv diferenţele
culturale, să aibă empatie culturală, să fie solidari şi să aibă disponibilitate
pentru dialog intercultural, relaţionare pozitivă cu ceilalţi şi cooperare.
Prima activitate care a avut ca scop învăţarea interculturală a
participanţilor a fost prezentarea participanţilor: băieţii din Moldova au
prezentat prin intermediul portretelor, fetele din România şi invers, iar
fetele din Moldova, băieţii din România şi invers. S-a observat că există
anumite stereotipuri, că există anumite diferenţe culturale, această activitate
fiind astfel primul pas în acceptarea diferenţelor şi în gândirea liberă. Au
47

48. fost organizate cel puţin 3 seri interculturale, unde s-au prezentat dansuri,
jocuri, melodii din fiecare ţară, unele dintre ele fiind foarte diferite şi pe care
ambele organizaţii le-au adoptat şi în proiectele ulterior. Într-una din seri au
fost invitaţi şi reprezentanţi locali ai minorităţilor, rromii şi ruşii-lipoveni,
astfel că prin această activitate am conştientizat încă o dată importanţa
interculturalităţii şi a diferenţei culturale în dezvoltarea comunităţii. Cea
mai importantă activitate din cadrul schimbului a fost Târgul de datini,
obiceiuri, meştesuguri şi produse tradiţionale moldoveneşti – din Ţara lui
Ştefan cel Mare, care a reunit de fapt mai multe evenimente: târgul ONG şi
festivalul – unde au fost prezentate standurile mai multor organizaţii cu
diverse obiecte, iar acestea au desfăşurat momente artistice; AIESEC Iaşi a
adus chiar o colecţie de obiecte din toată lumea, obiecte primite de la
stagiarii internaţionali; Cutezătorul a adus steagul Republicii Moldova,
obiecte tradiţionale, fiecare participant a avut costum popular, picturi,
portrete etc.; ASIRYS a adus o colecţie de prosoape tradiţionale, costume
ţigăneşte, steagul României, costume populare româneşti, obiecte
tradiţionale, iar unul din voluntari a cântat câteva melodii tradiţionale;
Asociaţia „Salut Prieteni” a prezentat o expoziţie de portrete realizate de
tinerii cu Sindrom Down prin intermediul unui proiect tineret în acţiune;
Asociţia B-right Media a adus muzică tradiţională, trupa de artişti ICAR, un
spectacol de dans ţigănesc şi muzică populară; Asociaţia Comunitară
Cepleniţa a facilitat prezenţa ansambulului Cepleniţa formată din
aproximativ 25 de copii şi a trupei de clovni a organizaţiei. De asemenea, a
fost prezent un invitat special, pictorul de artă naivă populară Gheorghe
Ciobanu (sunt doar 3 artişti recunoscuţi la nivel internaţional în România),
care a prezentat câteva din picturile sale publicului prezent. Ultima
activitate, Haiducia, a permis descoperirea istoriei comune, în perioada
48

49. domniei lui Ştefan cel Mare, ambele ţări erau de fapt o singură ţară, numită
Moldova.
Dimensiune europeană
Implicarea tinerilor în toate stadiile proiectului (de la scriere până la
evaluare), a stimulat sentimentul de cetăţenie europeană, ajutându-i astfel
să elimine prejudecăţile şi stereotipurile. Având acces la aceleaşi lucruri ca
orice alt cetăţean al Uniunii Europene, tinerii s-au putut convinge că au şi
aceleaşi drepturi. Implicarea tinerilor în proiect a fost un mod de a-i învăţa
cum să-şi împărtăşească şi să-şi respecte valorile culturale.
Faptul că s-au implicat şi au participat la activităţile proiectului,
denotă că tinerii au fost preocupaţi de subiectele abordate şi de cetăţenia
europeană. Lucrul în echipe mixte, faptul că au fost cazaţi în aceleaşi
camere, că au aflat informaţii unii despre alţii, a condus la creşterea
interesului tinerilor participanţi faţă de alte culturi şi conştientizarea
termenului de cetăţenie europeană.
Excluziunea socială pe criterii rasiale şi nu numai, este un subiect
comun pentru societatea europeană, care a fost abordat în dezbateri,
încercându-se definirea unor soluţii de facilitare a integrării sociale, în
special pentru persoanele care se confruntă cu o dizabilitate.
Evaluare
Evaluarea în timpul schimbului s-a desfășurat prin diverse tehnici:
observație, chestionar, discuții libere etc., la finalul fiecărei zile. Tehnicile de
evaluare ne-au permis să îmbunătăţim proiectul şi să facem auzită vocea
participanţilor pentru coordonatori sau formatori. După finalizarea
proiectului, evaluarea s-a realizat prin solicitarea de către lideri către
49

50. participanţi a realizării unui articol despre proiect. De asemenea, în cadrul
grupului facebook „Amintiri din Ţara lui Ştefan cel Mare” participanţii şi-au
exprimat emoţiile legate de proiect, cei mai mulţi dintre ei dorind să repete
experienţa.
Impact, efect de multiplicare şi continuare
În afară de participanţii direct implicaţi, cei 32 de tineri din Republica
Moldova şi Romania, proiectul a implicat 7 ONG de tineret, artişti locali,
voluntari, tineri din comunitate. Cel puţin 30% dintre participanţii direcţi şi
beneficiarii indirecţi au făcut parte din categoriile de tineri dezavantajaţi
(tineri cu dizabilităţi, din mediul rural, rromi etc), ceea a condus la creşterea
nivelului de toleranţă şi la conştientizarea efectelor negative ale excluziunii
sociale în rândul participanţilor.
Tinerii implicaţi direct în proiect au câştigat încredere în sine, şi-au
dezvoltat abilităţile de comunicare, de lucru în echipă, şi-au valorificat
creativitatea, şi-au îmbogăţit cunoştinţele despre cultura, geografia, istoria şi
civilizaţia celorlalţi. Au aflat legende, obiceiuri şi tradiţii, ce au contribuit la
o percepţie pozitivă a altor culturi şi la dezvoltarea culturală a tinerilor.
Participanţii şi-au dezvoltat conştiinţa europeană, au învăţat să comunice,
au înţeles că diversitatea este un punct tare.
La nivel local prin evenimentele culturale organizate de tineri s-a
creat o imagine pozitivă asupra aspectelor culturii, obiceiurilor şi tradiţiilor
româneşti şi moldoveneşti şi a crescut gradul de informare a populaţiei cu
privire la înfrăţirea dintre Făleşti şi Tîrgu Frumos, ceea ce a condus la
întărirea relaţiei dintre cele 2 comunităţi şi în special dintre organizaţiile de
tineret.
50

51. De asemenea, proiectul a condus la promovarea şi înţelegerea
efectelor pozitive ale unei atitudini deschise către interculturalitate.
Derularea proiectului a dus la conştientizarea punctelor comune pe care
regiunea Moldovei din România le are cu Republica Moldova, au fost
definite acţiuni de follow-up cu rol de a întări cooperarea dintre
organizaţiile de tineret. Astfel tinerii participanţi au stabilit cum vor
continua proiectul: prin scrierea unui proiect pe artă, care să abordeze
pictura naivă, prin organizarea unei vizite a tinerilor din România în Făleşti,
prin dezvoltarea unui nou proiect de schimb de experienţă prin Programul
Tineret în Acţiune care să se desfăşoare în Republica Moldova. În urma
proiectului a fost creat un grup pe facebook: „Amintiri din Ţara lui Ştefan
cel Mare”, prin care participanţii ţin legătura.
Între cele 2 organizaţii au avut loc schimburi de bune practici, ceea ce
pentru asociaţia solicitantă a reprezentat o experienţă necesară pentru
dezvoltarea organizaţională. În urma proiectului, partenerul din Republica
Moldova a solicitat implicarea organizaţiei din România şi în alte proiecte.
„Ţara lui Ştefan cel Mare” a fost un proiect care a conferit la nivel regional
un efect de multiplicare prin faptul că a promovat istoria comună şi a crecut
vizibilitatea relaţiilor de cooperare dintre tinerii din cele 2 ţări. Ştefan cel
Mare a fost „facilitatorul” istoric al cooperării dintre tinerii români şi
moldoveni, dând o notă creativă şi inovativă proiectului.
Evenimentul cultural „Ţara lui Ştefan cel Mare”, organizat de tinerii
participanţi, a oferit vizibilitate şi credibilitate organizaţiei de tineret
solicitante, a atras atenţia diverşilor promotori socio-culturali locali şi
regionali, care s-au implicat, şi a crescut capacitatea şi expertiza organizaţiei.
Prin tehnicile de educaţie nonformală tinerii s-au dezvoltat personal: şi-au
dezvoltat abilităţile de comunicare, de organizare, de relaţionare, de lucru în
51

52. echipă; au stabilit prietenii, care au condus inevitabil la dezvoltarea unor
noi idei de proiecte comune.
Autorităţile publice locale au fost invitate să interacţioneze cu tinerii
participanţi, ceea ce a contribuit la obţinerea de către managerului
proiectului a titlului de „Cetăţean de Onoare”.
Proiectul a constituit primul pas în dezvoltarea unei relaţii durabile
între comunităţile de tineri din Făleşti şi Tîrgu Frumos.
Vizibilitate
Pe toate materialele de informare au fost inscripţionate în afara logo-
ului şi numelui programului, numele şi ţara de provenienţă ale
coordonatorului şi partenerului, numele proiectului şi temele abordate.
S-au realizat 50 de afişe ale proiectului (format A3) care a invitat
tinerii la implicare în proiect şi a fost expus pe toată durata proiectului în
locuri frecventate de tineri, atât în România, cât şi în Republica Moldova. De
asemenea au fost realizate 1000 de stickere cu logoul proiectului.
Pe siteurile organizaţiilor implicate au apărut articole de informare
privind evenimentele, înainte, în timpul şi după finalizarea proiectului.
A fost distribuit în mediul online un comunicat de presă cu rolul de a
informa la nivel regional, chiar naţional, organizaţiile de tineret despre
derularea proiectului.
La petrecerea interculturală au fost invitate persoane implicate colateral
(consilierii locali, alţi voluntari ASIRYS etc.).
Pentru a asigura vizibilitatea evenimentului cultural „Ţara lui Ştefan
cel Mare” au fost realizate flash-moburi în Iaşi, Tîrgu Frumos şi Suceava.
52

53. A fost realizată o pagină a proiectului www.stefan.tirgufrumos.ro, cu
blog şi adresă de email specifică, dorindu-se ca pe termen lung acest proiect
să fie continuat.
Proiectul „Ţara lui Ştefan cel Mare” a adus valoare adăugată
programului prin faptul că organizaţiile de tineret din regiune au aflat de
acţiunea 3.1.a., ceea ce va conduce pe termen lung la creşterea numărul de
proiecte transnaţionale. De asemenea, succesul proiectului a contribuit la o
imagine pozitivă a Programului Tineret în Acţiune în mediul local şi
regional.
Diseminare
După finalizarea proiectului a fost creată o prezentare fotografică ce
conţine momente cheie din timpul derulării activităţii. Au fost realizate
diferite filmuleţe, ce prezintă flash-mobul, activităţile culturale, petrecerile.
La realizarea filmărilor ne-a sprijinit o echipă a TVR1. Pe paginile web ale
organizaţiilor implicate au fost postate articole de promovare a rezultatelor
proiectului. De asemenea, a fost diseminat în mediul online un comunicat
de presă ce a anunţat finalizarea proiectului şi rezultatele obţinute în urma
implementării acestuia.
Această carte reprezintă o activitate de diseminare suplimentară a
proiectului Ţara lui Ştefan cel Mare.
Realizări
„Ţara lui Ştefan cel Mare” a fost un proiect complex, un mix de
evenimente diferite, pe 2 teme: arta şi cutura şi combaterea sărăciei şi
excluziunii sociale, care la prima vedere ar putea părea dificil de îmbinat.
Secretul succesului a fost educaţia nonformală; atât ca atitudine, cât şi ca
53

54. instrumente, nonformalul ne-a sprijinit în demersul nostru. Proiectul s-a
bucurat de deschidere din partea altor ONG din regiune, care au participat
activ la activităţile proiectului. De asemenea, am avut alături de noi şi câţiva
oameni din presă, care ne-au sprijinit cu resurse şi sfaturi utile; instituţiile şi
autorităţile publice locale au contribuit activ, cu echipamente audio-video şi
cu facilitarea accesului în interiorul acestora.
Obiectivele proiectului au fost depăşite, atât prin activităţi - deşi
iniţial am planificat un singur eveniment cultural, acesta s-a transformat în
cel puţin 4 evenimente: forum investiţional, târg nonformal, festival,
campus; cât şi prin publicul, partenerii atraşi (ONG din diferite sectoare,
cetăţeni, persoane resursă etc.).
Prin Ţara lui Ştefan cel Mare am promovat voluntariatul şi Programul
Tineret în Acţiune, astfel că numărul de voluntari ai organizaţiei a crescut,
iar în acest moment s-au realizat deja 2 proiecte de follow-up: un proiect
pentru tinerii antreprenori în agricultura ecologică şi un schimb de
experienţă în Făleşti, la partenerul moldovean, a tinerilor din ASIRYS.
Urmează alte proiecte, relaţia dintre participanţii români şi moldoveni
rămânând apropiată.
În cadrul organizaţiei, „Ţara lui Ştefan cel Mare” este considerat
proiectul anului pentru că deşi au fost foarte multe activităţi, uneori
extenuante, atmosfera, relaţiile de prietenie şi abilităţile dobândite au
meritat tot efortul, rămânând vii în amintirea participanţilor şi a
partenerilor.
54

55. V. Testimoniale
Ştefan cel Mare trăieşte! ...de Cristina Radu
Ştiu deja, o să spuneţi „sună ca un clişeu”, dar
Ţara lui Ştefan cel Mare a fost o experienţă de neuitat!!
La propriu; adică au trecut ceva luni şi încă mă mai
gândesc la acele clipe, la oamenii pe care i-am cunoscut
acolo, la experienţele trăite şi la toate activităţile la care
am lucrat împreună, ca o adevărată echipă.
Ceea ce am învăţat în primul rând este că, deşi
unele lucruri pot părea imposibile, este nemaipomenit să vezi puterea
echipei şi cum poate aceasta să scoată „im”-ul din „imposibil”. Cine ar fi
crezut că noi, 16 tineri din Republica Moldova şi 16 din România, vom reuşi
să organizăm un Târg de datini, obiceiuri, meşteşuguri şi produse
tradiţionale moldoveneşti?! Şi
totuşi da… am reuşit, ba chiar a
fost foarte frumos!
În al doilea rând am
descoperit că Ştefan cel Mare
încă mai există, nu numai în
muzeele pe care le-am vizitat în
Suceava sau la Cetatea de Scaun,
ci în fiecare dintre noi: în obiceiurile noastre, în limba pe care o vorbim, în
costumele tradiţionale pe care încă le mai purtăm. Totuşi, mulţi dintre noi
am uitat să preţuim trecutul, să apreciem cu adevărat eforturile făcute
pentru ca noi să fim aici, acum. De aceea, această experienţă ne-a ajutat pe
noi, tinerii din România şi Republica Moldova, să ne reamintim cine a fost
55

56. Ştefan cel Mare, ce a făcut pentru acest tărâm minunat al Moldovei şi să
realizăm că avem misiunea de a-l evoca ori de câte ori avem ocazia.
O şansă unică! ... de Diana Matachi
Proiectul, „Ţara lui Ştefan cel Mare" a fost
ceva extraordinar pentru mine, nemaipomenit.
Am fost invitată să particip la acest proiect de
către conducătorul Asociaţiei „Cutezătorul" d-
nul Vitalie Cimpoieş şi când mi s-a făcut invitaţia
am zis că merg să văd ce înseamnă un proiect,
cum se derulează. Nemaiparticipind niciodată la
nici un proiect, eram foarte curioasă! Pe data de
20.06.2011 uite că am sosit la România oraşul Tirgu-Frumos. În acea zi mă
gândeam că o să fie trist că suntem străini şi nu vom putea comunica liber,
nu ne vom putea împrieteni, dar m-am convins de faptul că fraţii noştri de
peste Prut sunt foarte inteligenţi, primitori, nu te lasă la nevoie şi sunt foarte
prietenoşi. În acea zi de luni ne-am cunoscut, ni s-a spus despre proiect şi
spre seară am ieşit la o plimbare împreună pentru a vedea oraşul. Sunt
locuri frumoase şi ai o placere să stai să le admiri. În zilele următoare am
avut discuţii pe teme diferite: Ţara lui Ştefan cel Mare, excluderea sărăciei şi
persoanelor cu dizabilităţi. Am făcut diferite jocuri de cunoaştere, de
energizare, am fost grupaţi şi am făcut şi scenete pe baza acelor teme şi tot
în grupuri ne exprimam opinia despre tema abordată sau ne repartizam
fiecăruia câte o sarcină în activitatea dată. La sfârşitul săptămânii a fost şi
mai şi! Vineri am organizat Flash-Mob, sâmbătă în prima jumătate a zilei
am avut Forum Investiţional, au venit diferiţi investitori şi ne-au povestit
despre afacerea lor, ne-au învăţat şi pe noi care sunt paşii pentru a avea
56

57. propria afacere. În a doua jumătate a zilei de sâmbătă şi duminica a fost
Festivalul despre obiceiurile de la noi din Moldova şi România. Sâmbătă
seară am fost în excursie la muzeul de la Cucuteni, a fost foarte frumos ceea
ce-am văzut acolo, rămăsesem fără cuvinte, era destul să stai puţin în linişte
să admiri priveliştea din muzeu şi parcă erai în acele timpuri. Luni am fost
în haiducie la Suceava, am vizitat Cetatea de scaun a Sucevei; Muzeul Istoric
a lui Ştefan cel Mare; Muzeul Etnofolcloric; Muzeul Etnografic,
Universitatea de astrologie unde ni s-a făcut o demonstatie stelară.
Necătând la vremea nefavorabilă pentru noi a fost foarte fromos şi
interesant.
În tot acest timp cât l-am petrecut împreună am avut fiecare câte un
îngeraş de care nu ştiam nici unul dintre noi, care avea grijă de protejatul
său şi câte un prieten adevărat despre care trebuia să ştim totul. Chiar mă
mândresc cu faptul că am două prietene adevărate pe care aştept cu
nerăbdare să le revăd, inclusiv şi ceilalţi prieteni. Marţi a fost cea mai
neuitată seară, căci ne apropiasem atât de mult unii de alţii, încât a doua zi
numai vroiam să mergem acasă. Am discutat despre realizările proiectului,
am privit un mic filmuleţ despre noi toţi din această perioadă şi apoi a fost
petrecerea de luat rămas bun.
În final vreau să zic că am avut parte de o experienţă foarte bună care
poate fi aplicată şi în viaţă şi la serviciu, prieteni buni şi adevăraţi care vor fi
mereu în inima mea şi amintiri plăcute care nu se vor uita vreodată!
Mulţumesc că am avut ocazia să particip la acest proiect şi voi accepta cu
plăcere şi alte proiecte!
57

58. O experienţă interculturală ... de Anca Gherasim
Am participat la proiectul Ţara lui Ştefan
cel Mare deoarece eram foarte curioasă cum
sunt oamenii din altă ţară, care sunt
asemănările şi deosebirile dintre România şi
Republica Moldova. Pe parcursul acestor nouă
zile, cunoscându-i, mi-am dat seama că sunt
oameni foarte deosebiţi şi interesanţi. Fiecare
are câte un talent aparte, toţi îşi iubesc ţara, care din spusele lor este foarte
primitoare. Prin acest proiect dezvoltat de Asociaţia Super Tineri - ASIRYS
în parteneriat cu Asociaţia Cutezătorul, mi-am dat seama că mi-am
dezvoltat cunoştinţele despre Republica Moldova, abilităţile de comunicare
interculturală, de lucru în echipă, la fel ca şi în celelalte proiecte, dar
diferenţa a fost că aceşti oameni din Asociaţia Cutezătorul au venit din altă
ţară, unde toată lumea cunoaşte limba şi vorbeşte limba rusă. Mi-au plăcut
foarte mult pentru că sunt distractivi, energici, au simţul umorului
dezvoltat, se integrează uşor într-un grup, sunt foarte deschişi şi de aceea
ne-am şi împrietenit. Am lucrat mult în echipă, ceea ce ne-a făcut să
comunicăm unii cu alţii, să cunoaştem şi să acceptăm orice idee venită din
partea oricărui membru al asociaţiilor. Ceea ce mi-a plăcut este că am
îmbinat munca cu distracţia. Am învăţat metode noi şi am cunoscut oamenii
noi. Aceste lucruri m-au făcut să cred că şi în alte ţări poţi găsi oameni de
încredere şi cu care te poţi înţelege.
58

59. Două ţări în care bate aceeaşi inimă ... de Larisa Zugravu
Cu timpul am învăţat să apreciez
dozele echilibrate şi fondate de spirit
gregar ce le întâlneşti cu precădere în
cadrul proiectelor. În voluntariat totul se
rezumă la a-ţi distribui gradat abilităţile ce
consolidează relaţiile interumane din
cadrul echipei. Fără cenzuri interioare spui
ce ştii, ce poţi să faci şi pui în aplicare
planul ce serveşte formării tale şi a
celorlalţi desigur, aplicabile şi în directă legătură cu tema proiectului.
Fac voluntariat de când mă ştiu, sufăr de un soi de dependenţă dată
de voluntari, de modul unic în care gândesc dincolo de persoana lor, de
complexitatea structurii lor interioare, de diferenţele de opinii care
concentrate într-un scop comun progresează şi creează mereu pentru
ceilalţi. Am fost voluntar, trainer, coach, coordonator şi manager în cadrul
proiectelor, experienţe diverse, fantastic de antrenante, unice cu fiecare temă
abordată în proiecte.
Când m-am implicat în „Ţara lui Ştefan cel Mare” mă gândeam cu
groază cum vom reuşi să finalizăm toate activităţile propuse, era primul
nostru proiect transfrontalier, destul de stufos, făcut împreună cu 16 tineri
basarabeni, cu personalităţi diverse şi caractere puternice călite de pseudo-
independenţa rusească.
Faceţi un exerciţiu de imaginaţie, avem acelaşi sânge românesc, ne
uneşte o istorie comună, zeci de războaie în care am luptat îmbrăţişând
aceleaşi idealuri, vorbim aceiaşi limbă, dar în mod diferit. „Şăzi ghini şi-ţi
spovădui celi şăpti zâli ale proiectului”.
59

60. A fost amuzant de ambele părţi să traducem din româneşte în
româneşte, astfel ne-am dat seama cât de absurd este să încerci să găseşti
diferenţe. Gândim la fel, transmitem aceleaşi emoţii pozitive când suntem
fericiţi, avem acelaşi scop şi putem construi lucruri fabuloase folosindu-ne
de datele pe care le avem despre un popor care a evoluat sub două regimuri
diferite.
Să vă explic cum decurge o zi obişnuită în cadrul unui proiect. Ne
întâlnim toţi în jurul orei nouă, bem cafeaua sau ceaiul împreună timp în
care se anunţă programul zilei, începem activităţile, aleatoriu ne împărţim
în grupuri, fără pretenţii, favoruri, antipatii. În cele 7 zile încercăm să ne
cunoaştem, prin jocuri ne descoperim ludicul, non-formalul şi inocenţa prin
care ne structurăm activităţile; sunt esenţiale pentru a ne reinventa. O
activitate a fost să ne prezentăm fiecare şi apoi să prezentăm zona din care
venim într-un mod non-formal. Pe ritm, rimă, prin teatru, prin semne
fiecare a făcut ceea ce a ştiut mai bine pentru ca ceilalţi să-l cunoască.
Ideea proiectelor Tineret în Acţiune este de a dezvolta în tineri
anumite abilităţi şi de a valorifica aptitudinile la cote maxime. Aşa că în
acest proiect am făcut ce am ştiut mai bine, am profitat de fiecare moment,
am pornit în haiducie pe urmele lui Ştefan cel Mare, am încercat să
readaptăm poveşti pierdute în cărţile de istorie, am încercat să ne
descoperim prin ceilalţi şi să-i cunoaştem pe ceilalţi prin ceea ce creează.
Timp de şapte zile am funcţionat ca un singur organism, de la cele mai
elementare şi fireşti activităţi până la cele mai complexe, la distracţii sau la
epuizare mereu împreună.
Pot spune fără modestie că a fost unul din cele mai reuşite proiecte, cu
o despărţire tragi-comică, cu plânsete de despărţire şi râsete de fericire că
am reuşit să cunoaştem un grup de tineri despre care putem spune cu
certitudine că vor rămâne mereu prietenii noştri de suflet. Am construit
60

61. împreună nu doar un precedent de succes pentru proiectele viitoare, dar şi o
legătură puternică între două ţări în care bate aceeaşi inimă.
10 Zile de neuitat... de Dana Dănescu
Am învăţat foarte multe lucruri în acele
zile în care am avut plăcerea de a fi alături de
tinerii moldoveni, dar şi de voluntarii noştri
activi. Un schimb de tineri şi de experienţă la
care nu regret că am participat... căci am
învăţat cum să organizez un eveniment de
mare amploare, cum să fiu o gazdă bună, am
învăţat că tinerii sunt la fel peste tot, adică
veseli, plini de viaţă şi energie pozitivă, au
un zâmbet molipsitor şi sunt gata mereu să
dea o mână de ajutor, indiferent că sunt
moldoveni, italieni, americani sau ruşi.
Zile de neuitat, cu amintiri ce vor rezista în timp, oameni ce vor
schimba mult în viitor, astfel rezum eu această experienţă.
Amintiri de neuitat ... de Dany Damian
Decembrie 2010. Atunci lua naştere pentru
mine “Ţara lui Ştefan cel Mare”. Deşi eram cu geaca
pe mine şi muream de frig, ideile veneau una după
alta, iar alături de Mihaela şi câţiva voluntari ASIRYS
am umplut nişte foi de flipchart, discutând pentru
prima dată organizarea proiectul, după ce acesta a
fost acceptat şi a primit finanţarea. Nu aveam însă
61

62. nici cea mai mică idee că după vreo 6 luni o să stau o săptămână în Tîrgu
Frumos şi voi trăi clipe extrem de interesante, pline de lucru în echipă,
muncă şi distracţie.
Atunci când faci ceea ce îţi place habar nu ai când trece timpul. E
posibil oare să şi munceşti şi să treacă timpul tot atât de rapid? Se pare că
da, deoarece, deşi nu pot uita dimineţile în care abia ne trezeam şi în
jumătate de oră trebuia să mâncăm şi să luăm parte la primele activităţi ale
zilei, habar nu am cum de am reuşit să punem pe
foaie zeci (probabil sute) de idei, să discutăm ore în
şir despre Ştefan cel Mare, despre Târgul pe care l-
am organizat în weekend, despre avantajele şi
dezavantajele pe care le oferă un oraş slab dezvoltat
şi multe altele, când îmi amintesc că nu existau 10-15 minute fără să râdem
cu toţii în hohote.
Atunci când distracţia se împleteşte cu munca, rezultatele vor fi tot
timpul peste aşteptări! De asta m-am convins din nou în cadrul acestui
proiect, în cadrul căruia am cunoscut persoane deosebite, am râs şi am
lucrat împreună şi am rămas cu amintiri de neuitat.
Aş vrea să o iau de la capăt... de Mirela Gabriela Viţalariu
„Ţara lui Ştefan cel Mare” - un proiect la care am spus DA fără să stau
pe gânduri, fără să ştiu exact despre ce este vorba. Întotdeauna mi-am dorit
să cunosc oameni noi, locuri noi, să mă implic în tot felul de activităţi, iar
acest proiect mi-a oferit această oportunitate. Deşi aveam BAC-ul care mă
aştepta peste două zile, deşi nu ştiam exact ce urma şi ce mă aştepta, deşi nu
ştiam bine versurile melodiilor care urma să le interpretez, am riscat şi am
câştigat. Poate vă întrebaţi “CE ŞI CÂND?”. Deşi timpul petrecut acolo a
62

63. fost scurt, am câştigat prieteni noi, o experienţă
incredibilă şi clipe de neuitat.
Cum voi putea uita primele zâmbete,
primele cuvinte adresate unii altora, cum
căutam cu unii sau cu alţii apă plată (Criss ştie
despre ce vorbesc!) Nu am cum şi nici nu-mi
doresc! Poate că vremea nu a ţinut întru totul cu
noi, dar muzica, jocul şi voia bună au încălzit
atmosfera.
Sincer, nu credeam vreodată, că într-un timp atât de scurt voi reuşi să
cunosc atâtea persoane deosebite, fiecare prin felul său de a fi. Am rămas
plăcut impresionată şi nu regret nici măcar o secundă că am participat la
acest proiect minunat... îmi pare rău că am stat atât de puţin.
Dacă ar trebui să o iau de la capăt, cu siguranţă răspunsul meu ar fi
acelaşi... DA!
O experienţă de neuitat! ... de Gelu Toma
Încă de la începutul acestor rânduri aş vrea
să subliniez că în acest proiect “Ţara lui Ştefan cel
Mare” am avut ocazia să cunosc nişte oameni plini
de viaţă şi plini de energie pozitivă. Mi-a făcut
plăcere să-i am alături şi la bine şi la rău.
Împreună cu cei din asociaţiile Cutezătorul şi
ASIRYS am reuşit să ducem la bun sfârşit cel mai
frumos proiect şi cu ocazia asta să legăm multe
prietenii adevărate. Pe parcursul acestui proiect serile se terminau cu un joc
sau o petrecere care ne făcea să ne împrietenim şi să ne cunoaştem foarte
63

64. bine. Toate momentele din acest proiect au fost memorabile şi nu le voi uita
niciodată... Din acest motiv, în ultima seară lacrmile nu au putut fi stăpânite
pentru că ştiam că a doua zi, prietenii noştri din Republica Moldova vor
pleca acasă.
Într-o zi ne vor desena un zâmbet... de Oana Nechita
Ţara lui Ştefan cel Mare... primul proiect la care
am participat ca şi voluntar ASIRYS. Deşi la început
aveam emoţii ele au trecut repede, pe măsură ce
făceam cunoştinţă cu toţi tinerii care participau la
proiect.
A fost o experienţă extraordinară; am învăţat
lucruri interesante, am cunoscut persoane noi, am
legat prietenii frumoase... Am muncit, dar m-am şi distrat; şi pe lângă asta
am căpătat şi experienţă în voluntariat.
O dată cu acest proiect am avut plăcerea de a cunoaşte oameni
deosebiţi, de la care am avut multe de învăţat şi cu care am realizat că într-
un fel sau altul ne asemănăm, indiferent de ţara de provenienţă, vârstă şi
interese.
Întregul proiect a reprezentat pentru
mine o şansă de a-mi îmbogăţi cultura
generală, de a-mi petrece timpul liber într-un
mod cât mai plăcut, dar şi util în acelaşi timp,
iar nu în ultimul rând această experienţă a
contribuit la crearea unui album încărcat cu amintiri ce într-o zi ne vor
desena un zâmbet pe chip.
64

65. Eu sunt puțin din tot ce am întâlnit ... de Dumitru Sirghe
Un proiect inedit pentru oraşul
nostru unde am reuşit să cunosc şi să
socializez cu un grup de 16 tineri din
Republica Moldova, unde m-am
adaptat foarte repede şi am întreţinut
un mediu de comunicare foarte plăcut.
A fost un proiect de succes întrucât am ajuns să depăşim graniţele, atât la
propriu cât şi la figurat; a dispărut dintre noi timiditatea, am aflat cât de
deschişi sunt tinerii moldoveni, am cunoscut disciplina şi ne-am pus în
valoare capacitatea şi dorinţa de a învăţa lucruri noi. Au urmat zile
încărcate de cunoştinţe noi cât și jocuri de socializare cu rol de cunoaștere,
implicare, socializare și formare ca și colectiv.
O experiență frumoasă cu multe amintiri, prietenii legate... În urma
acestui proiect s-au cristalizat legături puternice, idei noi, ce vor ajuta pe
viitor ambele grupuri să promoveze şi să depăşească barierele geoplitice.
Aştept cu nerăbdare cât mai multe proiecte de acest gen din partea
ambelor grupuri şi închei cu 2 citate:
Eu sunt puțin din tot ce am întâlnit. (Homer)
Rădăcinile învăţăturii sunt amare, dar fructele ei sunt dulci. (Aristotel)
Un voluntar la nevoie se cunoaşte ... de Nicu Hocică
Mă numesc Marius Hocică (prietenii îmi spun Nicu), sunt membru al
Asociaţiei ASIRYS din Tîrgu Frumos şi am participat cu multă bucurie la
proiectul nostru: “Ţara lui Ştefan cel Mare”.
65

66. În cadrul acestui proiect a
trebuit să facem schimb de experienţă,
obiceiuri şi să cunoaştem tinerii din
Republica Moldova, fapt ce m-a
încântat foarte mult, deoarece am
socializat, îndeosebi în cadrul serilor
interculturale. Am constatat că sunt multe asemănări între noi şi cei de peste
Prut - membri ai asociaţiei Cutezătorul. Au mult bun simţ, dar şi simţ al
umorului de invidiat. Cred că am început această vară cu dreptul, am
învăţat multe lucruri folositoare, îndeosebi să-mi fac prieteni. Spre finalul
acestui proiect mi-am dat seama că am rămas cu multe amintiri plăcute şi
am un nou motto: “Un voluntar la nevoie se cunoaşte!”
A fost superb... de Katya Procopeţ
Venind la proiectul “Ţara lui Ştefan cel Mare” nu aveam nici cea mai
mică idee ce trebuia să facem. Din prima zi am făcut cunoştinţă cu oraşul
Tîrgu Frumos, care m-a impresionat mult, e diferit de al nostru. Am încercat
să mă acomodez cu toţi participanţii, să mă încadrez în atmosferă. În zilele
următoare am început să facem activităţi de cunoaştere cu tot grupul, să
vedem dacă este vreo diferenţă între oamenii din Republica Moldova şi
România. Am găsit multe asocieri, dar şi deosebiri.
Activităţile se bazau pe educaţie non-formală, ceea
ce iubesc enorm. În zilele te training am aflat multe
jocuri noi, am propus idei pentru scenariul filmului,
ne-am înfrăţit mult cu ceilalţi participanţi. A fost
totul bine organizat, timp liber destul şi activităţi cu
un scop bine determinat. Am făcut flash-mob. A fost
66

67. o experienţă total nouă, ceea ce nu am mai avut în general în gânduri ca voi
face. Mi-a plăcut enorm de mult.
Apoi urmă ceva mai oficial, sâmbătă, forum la care au participat şi
alte organizaţii din România, am avut parte de speakeri care ne-au
împărtăşit experienţa lor, cum au început de la zero, care au fost punctele
tari şi punctele slabe, ne-au încurajat să nu ne fie frică să începem ceva de la
început, e complicat dar cine are o dorinţă mare reuşeşte. În aceeaşi zi urma
să fie Târgul de datini şi tradiţii, ne
gândeam cum să îl organizăm ca să fie bine
şi frumos pentru toată lumea. Trebuia să
atragem oamenii, mergeam pe strada
îmbrăcată în costum naţional şi împreună
cu alţi prticipanti invitam trecătorii să
participe la Târg. Până la urmă a venit şi
lumea, noi am avut parte de distracţie
multă, am văzut ce talente mai au şi ceilalţi
din România. Seară trebuia să mergem la
muzeul Cucuteni, a fost o experienţă
grozavă pe care nu o voi uita niciodată. Au intervenit câteva situaţii de
urgenţă care până la urmă le-am depăşit. O amintire la fel de grozavă a fost
hoinăreala prin Suceava, nu ştiam unde merg şi asta îmi provoca plăcere. A
fost foarte vesel, am făcut excursii prin oraş, am vizitat biserici, muzee, o
cetate. A fost obositor, dar merită să fie văzute toate acestea. Următoarea
seară, era deja ultima, nu aveam dispoziţie când îmi venea gândul că în
următoarea dimineaţă plecăm din Târgu Frumos, că se sfârşeşte proiectul.
Seară am vorbit despre prietenii noştri pe viaţă, am demascat îngeraşii, a
fost foare distractiv şi chiar m-am simţit foarte bine. Toate acestea mi-au
încălzit sufletul, era o atmosferă caldă. Cred că toate activităţile de care am
67

68. avut parte, relaţiile strânse dintre toţi particianţii, mă vor face să nu uit nici
un minut petrecut în cadrul proiectului “Ţara lui Ştefan cel Mare”... a fost
superb.
68

69. VI. Un puzzle de legende din timpul lui Ştefan cel Mare
Stema lui Ştefan cel Mare – 1502
La 2 iulie 1504, Ştefan
murea după ce domnise
47 de ani, două luni şi
trei săptămâni, domn
adevărat, viteaz, cuminte
şi iubitor de ţară şi de
neam din clipa întâia
până în cea din urmă. El
fu îngropat la Putna, sub
piatra de marmură ce-şi pregătise şi care se vede până astăzi.
Nicolae Iorga
Pe 2 iulie 2012 se vor împlini 508 ani de la moartea celui care este
numit Mare Voievod a Ţării Moldovei: Ştefan cel Mare. În timpul domniei
sale, Ştefan cel Mare a promovat o politică financiară strictă şi a emis două
monede din argint. Anii de domnie ai lui Ştefan cel Mare au fost şi o
perioadă de dezvoltare a culturii, credinţei, economiei şi politicii Ţării
Moldovei. Voievodul a zidit şi ctitorit 44 de biserici şi mănăstiri în cinstea a
44 de victorii obţinute în războaiele purtate de-a lungul domniei sale. Marţi,
69

70. 2 iulie 1504, la ora 10 dimineaţa (la ceasul al patrulea din zi), moare, în
Cetatea de Scaun a Sucevei, după o domnie de 47 de ani, Ştefan cel Mare.
“Iară pre Ştefan Vodă l-au îngropat ţara cu multă jale şi
plângere în mănăstire în Putna, care era zidită de dânsul. Atâta
jale era, de plângea toţi ca după un părinte al său, că cunoştia
toţi că s-au scăpat de mult bine şi de multă apărătură. Ce după
moartea lui, până astăzi îi zicu sveti Ştefan Vodă, nu pentru
sufletu, ce ieste în mâna lui Dumnezeu, că el încă au fostu om cu
păcate, ci pentru lucrurile lui cele vitejeşti, carile niminea din
domni, nici mai nainte, nici după aceia l-au ajunsu.”
Grigore Ureche – “Letopiseţul Ţării
Moldovei”
70

71. Hărţi ale Ţării lui Ştefan cel Mare
71

72. Soroca
În cursul de mijloc al Nistrului este situat unul dintre cele mai
pitorești orașe ale Moldovei: Soroca! Orașul a
jucat un rol important pentru principatul
Moldovei, Ștefan cel Mare construind aici o
cetate, pentru a păzi Moldova împotriva
tătarilor. În secolul al XV-lea, Ştefan cel Mare a
întemeiat cetatea Soroca, în fața vadului peste
Nistru, pe locul unei vechi fortărețe genoveze,
Alciona. Una dintre legendele locului spune că
pe timpul unui îndelungat asediu de către
tătari, o barză albă a adus struguri luptătorilor înfometați și însetați ai cetății,
salvându-le astfel viața și dăruindu-le biruința împotriva cotropitorilor.
Raionul Soroca are 68 localități dintre care: 1 oraș, 34 comune și 33 sate, şi
95.015 locuitori.
Șoldănești
În curtea bisericii cu hramul “Schimbarea
la faţă din satul Cobâlea”, lângă Şoldăneşti, există
un stejar secular care are aproximativ 700 de ani.
Localitatea este de asemenea foarte veche, fiind
atestată documentar în anul 1456. Legenda spune
că în apropierea satului Cobîlea, Ştefan cel Mare a
învins tătarii care distrugeau fără milă, orice
comunitate moldovenească întâlneau. După victorie,
Ştefan cel Mare a ridicat o biserică de lemn, lîngă acest stejar din marginea satului.
72

73. În memoria acestui eveniment, în 2008, în Republica
Moldova au fost emise 500 de monede de 50 de lei care
prezintă în cercul liniar interior stejarul secular de la
Cobîlea, inscripţia STEJARUL LUI ŞTEFAN CEL MARE şi
trei romburi.
Raionul Șoldănești are 33 localități dintre care: 1 oraș, 22
comune, 10 sate şi aproximativ 42.216 locuitori.
Tighina (oficial Bender din turcă – port)
Tighina este un oraş care din 1991
aparţine Republicii Moldova, dar este
administrată începând cu 1992 de
autoritățle separatiste transnistrene
susținute de Rusia. Tighina este amplasată
la 61 km la sud-est de Chișinău. Până în
1940, și în anii 1941 - 1944 Tigina a
aparținut României.
Atât în trecut, cât și în prezent
localitatea apare în publicații cu două
denumiri: Tighina și Bender. Tighina e nume utilizat, de regulă, în
publicațiile în limba română, pe când Bender e folosită frecvent în
publicaţiile străine.
Ca cetate de frontieră Tighina s-a dezvoltat
în timpul domniei lui Ștefan cel Mare, care a
construit o cetate din pământ și lemn – o palancă,
pentru a apăra trecătoarea de tătari. Cetățuia de
73

74. pământ era, probabil, rotundă sau semirculară, avea șanț și zoduri de
apărare, iar în interirul cetății erau făcute locuințe de tip bordei.
Legenda spune că în popasul său la Tighina, în drum spre Cetatea Albă,
Ştefan cel Mare s-a rugat într-o bisericuţă, construită după o tehnică
moldovenească tradiţională, din nuiele şi lut. Se spune că acolo, Ştefan prin
rugăciune, a dobândit puteri întărite, spre a ţine piept „vrăjmăşiei turcilor”.
În prezent, edificiul istoric nu poate fi vizitat pentru
că în interiorul cetăţii se află o unitate militară.
Orhei
Orhei este un oraș în partea centrală a
Republicii Moldova, la 48 km spre nord de
Chișinău. Este centru administrativ al
raionului Orhei. Urcarea pe tron în Ţara
Moldovei a lui Ştefan cel Mare a condus la
prosperitatea Orheiulului. S-au dezvoltat:
viaţa urbană, meşteşugurile şi comerţul. În
1940, Ştefan cel Mare a decis construirea unei
cetăţi de pământ şi lemn la Orhei, unde l-a
numit pârcălab (administrator al cetăţii) pe Radu Gangur (1470).
În Orhei există câteva sate, ce se numesc Jora. Prima atestarea a
acestor comunităţi este din timpul domniei lui Ștefan cel Mare (1475), în
Letopisețul Țării Moldovei de Grigore Ureche, moment în care apare sub
denumirea Vadul Jorei. Legenda spune că localitatea se numea iniţial Jorile
deoarece primul localnic, care și-a întemeiat familia pe malul rîului Tiras
(actual Nistru) a fost o persoană cu numele de familie Jora. Acest gospodar
bogat deținea toate pămînturile din dreapta şi stînga Nistrului. Se spune că
74

75. acest boier avea 3 fii, căroral le-
a dăruit pământurile ce le
deținea: celui mai mare i-a dat
partea de sus a pămîntului,
celui mijlociu i-a dăruit
pămînturile din mijlocul
gospodăriei, iar celui mai mic
i-a lăsat partea de jos a
localității. Fiecare din fii lui au devenit gospodari, au format fiecare familii,
copiii lor la fel, astfel au apărut aceste 3 sate: Jora de Sus, Jora de Mijloc, Jora
de Jos.
Raionul Orhei are 75 localități dintre care: 1 oraș, 37
comune și 37 sate, şi o populație de cca 33.500 locuitori.
Cernăuți
Deși Cernăuți este o localitate/regiune din
Ucraina, aceasta a fost un teritoriu ce a
aparținut Moldovei din timpul lui Ștefan cel
Mare. În această localitate se află încă un
număr ridicat de etnici români sau
moldoveni, mai exact sunt 10.553 de români și 3.829 de moldoveni. Râul
Prut trece prin acest oraș.
75

76. În anul 1497 a avut loc bătălia dintre Ștefan cel Mare, domnitor
moldovean și regele Ioan I al Poloniei (Ioan Albert) al Uniunii Polono-
Lituaniene. Bătălia a avut loc în Codrii Cosminului - situați la circa 100 km
nord de capitala de atunci Suceava, între actualele comune Voloca pe
Derelui și Valea Cosminului din raionul Adâncata, regiunea Cernăuți, și a
fost câștigată de Ștefan, spre surprinderea tuturor. Istoria spune că locul
bătăliei din Codrii Cosminului, la ordinul lui Ștefan, polonezii capturați au
arat și semănat ghindă, astfel fiind sădită o
dumbravă, cunoscută în cultura populară sub
numele de Dumbrava Roșie (a se citi poezia lui Vasile
Alecsandri). Legenda spune că din stejarii semănați
de polonezi a mai rămas până astăzi doar unul
singur, numit de localnici Stejarul lui Ștefan cel Mare.
Alături de stejar este instalată o cruce pe care scrie:
„Moldova nu este a mea și nici a voastră, dar este a
nepoților și strănepoților noștri”. Stejarul se găsește în codri, cam la 1 km de
șoseaua care străbate localitatea Valea Cosminului.
Cetatea Albă
Cetatea Albă este un oraş situat în raionul Cetatea Albă din
regiunea istorică Bugeac, în Ucraina de astăzi
(regiunea Odesa). Cetatea s-a aflat sub suveranitatea
moldovenilor între 1359 și 1484, când Ştefan cel Mare
a pierdut cetatea, aceasta fiind cucerită de turci.
Oraşul devine parte a Regatului României între 1918
și 1940, însă în acest moment, este un teritoriu ce aparţine Ucrainei.
Populaţia românească în oraş este de 2% (2001).
76

77. Cetatea Albă, dar şi Chilia au fost cucerite de turci in
timpul lui Ștefan cel Mare. Oricâte încercări vitejești a
făcut domnitorul, turcii nu au mai putut fi scoși din țară,
ei rămânând stăpâni pe aceste două cetăți. Se spune că
Ștefan a sperat să obţină un ajutor din partea regelui
Poloniei, promis de acesta în schimbul
acceptării protecției poloneze asupra
Moldovei. Că să consfințească această
înțelegere, Ștefan a mers personal la
Colomeea, unde a îngenuncheat în fața
regelui, jurându-i credința. Din păcate, acest lucru nu l-a ajutat cu nimic,
deoarece polonezii nu i-au dat sprijinul promis. Dimpotrivă, după moartea
regelui Cazimir, fiul sau, Ioan Albert, a năvălit cu o puternică oaste în
Moldova, încercând să o cucerească.
Tîrgu Frumos
De ce Tîrgu Frumos se numeşte Tîrgu Frumos?
De fapt sunt mai multe legende legate de numele oraşului, dar cea
mai cunoscută este cea care spune că în acest oraş, pe timpul lui Ştefan cel
Mare, trăia cea mai frumoasă hangiţă din Moldova. În acea vreme, oraşul de
azi era un târg, fiind situat la răscruce de drumuri, comercianţii din toată
Moldova se întâlneau aici.
Legenda spune că într-o zi Ştefan cel Mare a poposit la hanul din
centrul târgului. Atunci a văzut-o pe hangiţa cea frumoasă şi s-a îndrăgostit.
De atunci târgul a primit numele de Târgul Frumoasei şi aşa a rămas,
77

78. pentru că se spune că în acest oraş se nasc cele mai frumoase fete din
Moldova.
Denumirea de Tîrgu Frumos îşi mai găseşte explicaţia în următoarele
legende şi păreri:
 Se povesteşte că, înainte
de înfiinţarea târgului nu
era pe acest loc decât un
singur han cu o hangiţă
frumoasă. De aceea târgul
ce s-a înfiinţat mai târziu
s-a numit “târg frumos”.
 Aici se întâlnea Ştefan cel
Mare cu mama lui Petru Rareş, care era negustoreasă frumoasă din
Hârlău;
 Moşia târgului a fost propietatea Domniţei Ruxandra, fiica lui Petru
Rareş, care era de o frumuseţe rară, de unde moşiei şi apoi târgului i
s-a spus “Moşia Frumoasei”, apoi “ Târgul frumoasei ” ;
 Aici se ţineau târguri frumoase de vite şi porci, ce atrăgeau chiar pe
negustorii din ţările vecine;
 Pe locurile acestea se făceau cei mai frumoşi harbuji din Moldova;
 Târgul cu multă vreme înainte avea o poziţie foarte frumoasă – fiind
înconjurat de păduri mari şi dealuri acoperite cu tot soiul de flori, de
unde i-a şi rămas numele de “Tîrgu Frumos”.
78

79. Făleşti
Istoria orașului Fălești începe din vremuri îndepărtate. Prima atestare
documentare este în 1429, cu puţin timp înainte de naşterea lui Ştefan cel Mare,
în acele timpuri preotul rus loan Luchianov 1-a descris ca sat "în care trăia Ivan
Falevici".
În timpurile străvechi Fălești era un târg și punct vamal. După 400 de ani
în Fălești trăiau 97 de negustori, 14 meseriași, 4 preoți, 6 diaconi, erau 111
gospodării ale păturii sociale inferioare. Ceva mai târziu începe să funcționeze
prima "întreprindere industrială" pentru producerea lumânărilor.
Unul din locurile istorice în orașul Fălești este actuala stradă "Ștefan cel
Mare", numită la începuturi "Ferdinand I",
construită timp de 2 ani în 1938-1939 de către
primpretorul Stegărescu. Pe strada centrală
"Ferdinand I" a fost concentrată toată lumea
comercială a târgului Fălești: manufacturi,
galanterie, alimentare, întreprinderi de confecții,
cizmării, tâmplării.
Alt loc memorabil al orașului Fălești este actuala
Casă de Creație a Copiilor, clădirea căreia a fost construită de asemenea sub
conducerea primpretorului Stegărescu. În orașul Fălești se află și Muzeul de
istorie și etnografie, inaugurat în 1979, care conține peste 5 000 exponate
etnografice și de anticvar. Multe din diverse exponate ale muzeului povestesc
despre timpurile vechi și despre rolul comercial pe care 1-a jucat orășelul
nostru în trecut.
Raionul Fălești are 76 localități dintre care: 1 oraș, 32 comune și 43 sate.
79

80. În timpul lui Ştefan cel Mare, ca şi în timpul altor domnitori, se dădeau
“danii”, adică daruri ce constau în terenuri, moşii, sate oferite celor care realizau fapte
nobile. Iată o hartă2 care prezintă daniile din timpul lui Ştefan cel Mare.
2
Harta daniilor făcute de Ştefan cel Mare al Moldovei, autor Doctor Sergiu Bacalov.
80

81. Scurt istoric
Ştefan cel Mare (1457-1504) s-a născut într-o familie cu descendenţă
voievodală. Bunicul său a fost domnitorul Moldovei Alexandru cel Bun, iar
tatăl său a fost Bogdan al II-lea, domnitor al Moldovei.
La vârsta de aproape 20 de ani, Ştefan ajunge la tron, în urma morţii
tatălui său. De tânăr, noul domnitor s-a arătat înzestrat cu virtuţi de mare
conducător. A întreprins acţiuni menite să consolideze autoritatea centrală,
să întărească puterea Moldovei, ameninţată de mulţi duşmani din afară. A
organizat armata, a dotat-o cu arme de foc, a ridicat cetăţi noi sau le-a
înstărit pe cele vechi (Roman, Neamţ, Suceava etc) a restrâns privilegiile
feudale, oprind încercările de dezbinare sau opoziţiile unora din marii
boieri. A lărgit baza socială a domniei, ocrotind ţărănimea, apărând-o de
tendinţele de cotropire ale marilor feudali. Bazându-se pe dragostea de ţară
a răzeşilor, Ştefan i-a chemat în numeroase rânduri la oaste, pe cei viteji
răsplatindu-i cu pământ. Ştefan cel Mare a sprijinit târgoveţii, meşteşugarii
şi negustorii, încurajându-le activitatea, ferindu-i de concurenţă mărfurilor
străine; şi-a atras mica boierime din rândul căreia a recrutat pe mulţi din
apropiaţii săi. Bucurându-se de sprijinul celor mulţi, dispunând de o armată
bine pregătită şi puternică, de numeroase fortificaţii cu chibzuinţă aşezate în
locuri strategice, Ştefan a putut respinge numeroasele atacuri ale
duşmanilor de moment, ori ale duşmanilor mai vechi ai ţării.
“În anul 1475 luna aprilie 12, în Joia Mare, Ştefan Voievod fiul lui Bogdan
Voievod a venit de la munteni şi a dobândit întâia biruinţă asupra lui Aron
Voievod, pe Siret, la ţină, la Doljeşti”. Astfel este consemnată în Letopiseţul de
la Putna prima victorie a lui Ştefan, pe care istoria şi ţara l-au numit Ştefan
cel Mare.
81

82. Victorii importante a dobândit la Baia, în 1467, la Lipnic, în 1470, la
Codrul Cosminului, la 26 octombrie 1497 şi încă în multe alte locuri.
Încleştarea cea mai mare avea să o aibă însă cu ostile otomane.
Datorită împotrivirii de a se prezenta la Poartă, sultanul Mohamed al II-lea
a trimis o armată uriaşă, de circa 120.000 de soldaţi, dar Ştefan nu dispunea
de o oştire mai mare de 40.000 de viteji. Lupta decisivă a avut loc la 10
ianuarie 1475, la Vaslui, unde armata lui Ştefan a ieşit învingătoare: “Noi i-
am tăiat sultanului mâna dreaptă” (Ştefan cel Mare).
În vara anului 1476 Ştefan trebuie să ţină piept unui nou atac otoman,
de data aceasta luptele de la Valea Albă, din 26 iulie 1476, reprezentând o
tristă înfrângere pentru armata romană, dar în ciuda acestui fapt, cetăţile
Moldovei au rezistat, sultanul Mohamed al II-lea, fiind silit să se întoarcă,
fără a reuşi măcar unul din planurile cu care venise: supunerea statului
moldav, alungarea lui Ştefan, cucerirea unor teritorii pe malul Mării Negre.
Luptele cu turcii au continuat încă multă vreme, până către 1487, când
Ştefan a acceptat plata unui tribut anual de 4.000 de galbeni, Poarta
recunoscând în schimb libertatea Moldovei.
Ştefan cel Mare a fost nu numai un domnitor viteaz, învingător în 34
din cele 36 de războaie purtate, şi un chibzuitor gospodar al ţării, ci un mare
iubitor al artelor şi culturii, căci, “soarta i-a hărăzit cu dărnicie toate darurile”
Miechowski. Printre ctitoriile sale se numără: Putna - ce avea să devină
necropolă voievodală, monumentele de la Voroneţ, Pătrăuţi, Borzeşti,
Războieni, Răuseni şi multe altele.
Ştefan cel Mare “era un om întreg la fire, neleneş şi lucrul său îl ştia a-l
acoperi şi unde nu gândeai acolo îl aflai. La lucru de războaie meşter, unde era
nevoie, însuşi se vâra, că văzându-l ai săi să nu înderapteze, şi pentru aceia rar
război de nu biruia şi unde-l biruia alţii, nu pierdea nădejdea, ci ştiindu-se căzut
jos, se ridică deasupra biruitorilor”. Grigore Ureche
82

83. VII. În loc de încheiere
„Toate au început cu priviri ciudate, / Cu întrebări pline de
banalitate, / Distanţa ţinută foarte bine între noi / Nimeni nu ştia cum va fi
de fapt apoi. / Prima zi a-nceput destul de greu / Fără glume în program,
fără să fiu eu, / Cu toţii ne simţeam complexaţi şi-n plus, / Dar până la
sfârşit prieteni am ajuns. / Au urmat nopţi nedormite împreună, /
Nonformal la maxim şi multă voie bună, / Am început să ne simţim ca fraţii
/ Şi chiar s-au legat şi altfel de relaţii. / Dar totul nu se termină aici şi-acum
/ Aşteptaţi-ne, venim, suntem pe drum.“
(Dany Diriţă - participant Târgu Frumos, România)
Ştefan, Ştefan
Domn cel mare
Voievod al ţării sale
Unde lupte – a biruit
Acolo mănăstiri el a zidit
Pe dealul pustiului
Pe apa Viteului
La Sihastru a venit
Necăjit şi amărât
Aici să doarmă liniştit
Veghează-i, Doamne, veşnic somnul
Şi îndeamnă astăzi omul
83

84. Ca în viaţa viitoare Să fie ca Ştefan cel Mare
Să lupte dârz neînfricat
Pantru limba cea de stat
Limba noastră cea Romană,
Nemuritoare să rămână. (Martin – Republica Moldova)
Stejarul din Borzeşti
Şi azi îmi stăruie în minte
Acel stejar de la Borzeşti
Ce ne-a transmis învăţăminte
Prin jocurile copilăreşti.
Aşa cum pe atunci copiii
Se jucau nevinovaţi
Acolo-n marginea pădurii,
Devenind ca nişte fraţi.
Pădurea îi ademenea
Cu acel frunzos stejar
Şi joaca lor frumos pornea,
Pictând amintiri de-amar.
Sub stejar se întâlneau,
Având la ei săbii de lemn,
Se jucau, se hârjoneau,
Alegând pe cel mai demn.
Demn de ţară, de prieteni,
De neam şi de-al său popor,
Iar frunzişul cel de cetini
Glăsuia sentinţa lor.
84

85. Se-mpărţeau în două cete,
Jucându-se cu mult zor,
Se luptau pe îndelete
Pentru sfântul hanul lor.
Ştefan era printre ei,
Conducându-i pe „români”,
Iar Gheorghiţă cu ai săi
Reprezentând „tătari” păgâni.
Românii au învins duşmanii
Şi n-au cedat din calea lor.
Şi acum trecut-au anii,
Lăsând amintiri cu dor.
Dor de oameni, fericire,
De tot ce-i frumos şi sfânt,
Să trăiască toţi în unire
Pe acest frumos pământ.
Ştefan Lebediuc – Republica
Moldova
85

86. Program „Ţara lui Ştefan cel Mare”
Calendar:
Nr. de nopţi: 9 nopţi
Sosirea participanţilor: 20 iunie, ora 18
Plecare participanţilor: 29 iunie, ora 12
Ziua I – 21 iunie 2011 – SCHIMB DE TINERI
8:30 - 9: 30 Mic dejun
9:30 - 10:45 Joc de cunoaştere; aşteptări, temeri şi contribuţii; prezentarea
proiectului; stabilirea regulilor
10:45 - 11:00 Pauză de cafea
11:00 - 12:00 Definirea termenilor (excluziune socială, interculturalitate,
cetăţenie europeană, participare activă, etc.)
12:00 - 14:00 Pauză de masă
14:00 - 15:30 Joc de echipă: percepţiile despre Moldova şi România (schimb
de roluri şi desen), joc de energizare
15:30 - 15:45 Pauză de cafea
15:45 - 18:00 Prezentarea culturii de către fiecare echipă (identificarea
stereotipurilor), joc de cunoaştere, brainstorming pentru scenariu film
„Ţara lui Ştefan cel Mare”, evaluarea zilei
86

87. 18:00 - 20:00 Cina
21:00 - 24:00 Petrecere de cunoaştere, discuţii nonformale – cum să fie
filmul?
Ziua II – 22 iunie 2011
8:30 - 9:30 Mic dejun
9:30 - 10:45 Joc de cunoaştere; „Trips and tricks pentru ONG”; scenariul
final „Ţara lui Ştefan cel Mare”
10:45 - 11:00 Pauză de cafea
11:00 - 12:00 Istoria comună - legende interesante din timpul lui Ştefan cel
Mare, definirea unui puzzle creativ, prezentarea acestuia
12:00 - 14:00 Pauză de masă
14:00 - 15:30 Teatru forum pe tema "România şi Moldova între trecut şi
prezent, proiectare în viitor"
15:30 - 15:45 Pauză de cafea
15:45 - 18:00 Teatru forum pe tema "România şi Moldova între trecut şi
prezent, proiectare în viitor", transformarea pieselor de teatru forum în
tehnica "dance theatre" ce prezintă creativ avantajele cooperării dintre
Moldova şi România, evaluarea zilei
18:00 - 20:00 Cina
21:00 - 24:00 Îngeraşul, seara de dans împotriva excluziunii (muzică
tradiţională ţigănească, lipovenească, rusească, românească, etc.)
Ziua III – 23 iunie 2011
8:30 - 9:30 Mic dejun
9:30 - 10:45 Joc de energizare; analiza SWOT a comunităţilor participante –
lucru în echipă, identificarea cauzelor care generează sărăcia şi excluziunea
socială
87

88. 10:45 - 11:00 Pauză de cafea
11:00 - 12:00 Prezentarea analizelor pe echipe, definirea de soluţii de
combatere a sărăciei şi exluziunii sociale
12:00 - 14:00 Pauză de masă
14:00 - 15:30 Soluţii comune, definirea unui plan de acţiune pentru
organizarea evenimentului în comunitate
15:30 - 15:45 Pauză de cafea
15:45 - 18:00 Definitivarea planului de acţiune, finalizarea pieselor de dans-
teatru cu tema avantajele cooperării dintre Moldova şi România, evaluarea
zilei
18:00 - 20:00 Cina
21:00 - 24:00 Prezentarea pieselor de dans-teatru, petrecere de socializare cu
alţi voluntari ai Asociaţiei ASIRYS
Ziua IV – 24 iunie 2011
8:30 - 9:30 Mic dejun
9:30 - 10:45 Joc de energizare, pregătirea evenimentelor de promovare şi
informare pentru lansare a evenimentului, stabilirea responsabilităţilor,
10:45 - 11:00 Pauză de cafea
11:00 - 12:00 Cunoaşterea comunităţii locale (vizită la Centrul de Plasament
Sf. Spiridon), activităţi outdoor
12:00 - 14:00 Pauză de masă
14:00 - 15:30 Pregătirea materialelor de promovare
15:30 - 15:45 Pauză de cafea
15:45 - 18:00 Joc de interculturalitate, evaluare
18:00 - 20:00 Cina
21:00 - 24:00 Seara interculturală – România şi Modova
88

89. Ziua V – 25 iunie 2011 – TÂRG + CAMPUS
8:30 - 9:30 Mic dejun
9:30 - 10:45 Forum investiţional – sesiune I Primirea invitaţilor din ONG
partenere, amenajarea standurilor
10:45 - 11:00 Pauză de cafea la Hanul Tîrgu Frumos, ultimele
pregătiri pentru târg (până în ora
11:00 - 13:00 Forum investiţional – sesiune II 16,00)
13:00 - 14:00 Pauză de masă
14:00 - 16:00 Pregătire
16:00 - 21:00 Activităţi Târg (+o gustare) - evenimente şi prezentari stradale
(fiecare organizaţie va avea un program propriu);
22:00 - 02:00 Campus Cucuteni (foc de tabără, grătar, networking, hore şi
cântece)
Ziua VI – 26 iunie 2011
8:30 - 10:30 Mic dejun la Cucuteni
11:00 - 14:00 Festival neconvenţional
14,00 – 15,00 Festivitate de premiere
15:00 - 17:00 Pauză de masă
18:00 - 19:30 Evaluare târg + idei de follow-up
20:00 - 21:30 Cina
21:30 - 24:00 Seară relaxantă
Ziua VII + Ziua VIII – 27-28 iunie 2011 - HAIDUCIE
Traseu prin Moldova României (cazare în Suceava)
Flash Mob „Ţara lui Ştefan cel Mare”
89

90. Participanţii la Schimbul de Tineri „Ţara lui Ştefan cel Mare”
Participanţi Ţara
GHERASIM ANCA ROMÂNIA
BÎNZARI DUMITRIŢA REPUBLICA MOLDOVA
ANDRIEŞ MARIANA REPUBLICA MOLDOVA
MATACHI DIANA REPUBLICA MOLDOVA
ENEA MĂDĂLINA ROMÂNIA
MATASÎ SILVIA REPUBLICA MOLDOVA
DIRIŢĂ NECULAI DANIEL ROMÂNIA
TOMA VASILE GELUŢU ROMÂNIA
NECHITA OANA ELENA ROMÂNIA
ZUGRAVU LARISA ROMÂNIA
DANA DĂNESCU ROMÂNIA
RADU CRISTINA ROMÂNIA
DAMIAN DANIEL ROMÂNIA
HLOPEŢCHI DARIA REPUBLICA MOLDOVA
MATASÎ ALEXANDRINA REPUBLICA MOLDOVA
DVORNIC ANA PATRICIA REPUBLICA MOLDOVA
POSTOLACHI ANA REPUBLICA MOLDOVA
HUŢANU EDUARD REPUBLICA MOLDOVA
ROTARU ION REPUBLICA MOLDOVA
BUJOR DORIN REPUBLICA MOLDOVA
GLIGOR VICTOR REPUBLICA MOLDOVA
FINCIUC VICTOR REPUBLICA MOLDOVA
MOLDOVANU MARINELA ROMÂNIA
BĂICEANU OANA ROMÂNIA
SCOBIOALĂ SERGIU REPUBLICA MOLDOVA
90

91. FURDUI DAMIAN REPUBLICA MOLDOVA
APETREI RĂZVAN ROMÂNIA
SÎRGHE DUMITRU ROMÂNIA
PODARIU MIHAELA DIANA ROMÂNIA
VARZARI NICOLAE ROMÂNIA
HOCICĂ MARIUS ROMÂNIA
PROCOPEŢ ECATERINA REPUBLICA MOLDOVA
91

92. Album cu amintiri
92

93. 93

94. 94

95. 95

96. The end...
Dar povestea nu se termină aici!
96