Proiectul 'Comunități Creative' a adunat 29 de tineri din Râmnicu Vâlcea pentru a explora design urban, teatru, presă și fotografie, generând activități inovatoare și formând o comunitate activă. Participanții și trainerii au evaluat pozitiv cursurile, evidențiind o atmosferă deschisă și creativă și rezultatele obținute prin activități precum ecologizarea malurilor râului Olănești și organizarea de workshopuri. În ciuda provocărilor întâmpinate, feedback-ul a arătat că majoritatea participanților s-au simțit împliniți și mulțumiți de experiența acumulată.

1. 1

2. 2

3. Prietenii, învăţare, călătorii, veselie, voluntariat, dezvoltare
personală, spirit european, amintiri... din tinereţe ! Cam asta
este ceea ce găseşti în TINERET ÎN ACŢIUNE! Ce ţi-ai putea
dori mai mult?! Sper, din tot sufletul, ca tot mai mulţi tineri
vâlceni să poată beneficia de toate acestea!
Cu dragă inimă, le vom fi alaturi!
Cu prietenie,
Dana Rădulescu
3

4. CUPRINS
1. The making of “Comunităţi Creative”
Descrierea proiectului şi a rezultatelor
2. Raport
2.1 Cum a fost?
Opinia cursanţilor
Opinia trainerilor
Opinia organizatorilor
2.2 Ce cred oamenii...
Evaluare cantitativă
2.3 Despre “Comunităţi Creative”
Mărturii
3. Tineret în Acţiune
4

5. The making of
COMUNITĂŢI CREATIVE
Crezi în puterea atracţiei?
Noi da! Cu ajutorul ei am format
împreună sfera Comunităţi Creative.
• unii zic că poate ne-a unit şi
energia,
• alţii ne-au “acuzat” că suntem un
grup de tineri foşti-plictisiţi puşi
pe schimbat lumea,
• ceilalţi ascultă zvonurile şi spun
că lumea e un cuvânt mare.
Dincolo de controversă, am
reuşit într-un fel sau altul să aliniem
lumea a 29 de tineri ce ne-au urmat propunerile, dar şi propriile
chemări în design urban, teatru, presă şi fotojurnalism, ateliere
ghidate de traineri implicaţi şi deschişi, precum Diana Mitulescu,
Alina Mangra, Tudor Iosifaru şi Andrei Alex Moise.
Dar mai întâi, cine suntem?
Suntem un grup informal de tineri din Râmnicu Vâlcea,
reprezentat legal de Fundaţia “Informal” prin Prof. Ovidiu
Dumitrescu. Aşadar, în spatele numelui “Comunităţi Creative” se
află: Ştefania Buzatu, Laura Catană, Alexandra Cruceru, Denisa
Drăghici, Elena Dumitrescu, Ioana Firescu, Anca Ţenea, Radu Plută
şi Bogdan Statie, sprijiniţi de instructorul Dana Rădulescu.
5

6. Aşadar, după stabilirea staffului, a funcţionat desigur
principiul oricărui univers antropic: trei paşi până la fericire!
Pasul 1: Neliniştea promovării proiectului/ advertisingul unui vis
Odată cu finalizarea creionării ideii de proiect, aspectele
monotone ale comunităţii vâlceane au fost surprinse de 9 tineri
aparent teleghidaţi, făcând slalom printre afişe, bannere, flyere sau
spoturi. Reţeaua de “împinge informaţia” s-a format repede, iar
saitul Comunităţi Creative şi-a făcut intrarea.
La orizont s-au zărit aplicaţii pentru toate
cele patru ateliere şi se zvonea conturarea
Universului CC.
Pasul 2: Dezinhibări
şi asimilare
După formarea trăsnitelor echipe Marea Deschidere,
de workshop şi teambuildingul Galeriile de Artă
introductiv, a avut loc Marea Deschidere, găzduită de Galeriile de
Artă.
6

7. Ecologizarea malului râului Olăneşti
Ecologizarea ce a urmat pe malurile râului Olăneşti a
constituit substratul activităţii Atelierului de Design Urban şi astfel
primul episod de responsabilizare a populaţiei.
Cele 5 traininguri propriu-zise
desfăşurate în perioada 17 aprilie-
16 mai 2009 în Biblioteca
Judeţeană “Antim Ivireanul” şi
Colegiul Naţional “Mircea cel
Bătrân” au conţinut o prezentare
intensivă a elementelor
componente specifice fiecărei
Atelierul de Presă Scrisă activităţi, oferind indicii despre
ceea ce înseamnă la scară reală ziarul, scena, inventivitatea şi
fotografia.
Participanţii la cele 4 ateliere s-au lăsat îndrumaţi de traineri,
pentru a descoperi sau pentru a-şi aprofunda cunoştinţele despre
7

8. pasiunea sau domeniul lor de
interes, ori chiar o eventuală
vocaţie, concentrându-se apoi pe
aplicarea cunoştiinţelor dobândite,
care să demonstreze evoluţia pe
parcursul proiectului şi asimilarea
informaţiilor puse la dispoziţia lor.
Atelierul de teatru
Pasul 3: Dezlănţuirea de forţe
Cele cinci sesiuni de
traininguri s-au soldat cu apariţia
unor figurine din gunoaie
reciclate în urma campaniei
demarate pe sait-ul proiectului:
Florile nepăsării- artă urbană
reciclată
“Ce nu vă trebuie vouă, ne trebuie
nouă!”, în cadrul Atelierului de
Design Urban.
Musca otrăvită
8

9. Astfel, în timp ce
participanţii la Atelierul de
Design Urban au avut de
învăţat direct pe teren,
creaţiile lor fiind construite
în perioada cursurilor,
celelalte trei ateliere şi-au
expus rezultatele în
perioada 23 mai – 20 iunie,
asaltând oraşul cu
dinamism şi culoare. Expoziţie fotografie la "Casa
Simian"
Expoziţiile de
fotografie organizate în Biblioteca Judeţeană, în Casa Simian, în
Primaria Rm. Valcea şi în Pubul
Morisson, au prezentat diverse cazuri
sociale ce reflectă sărăcia,
discriminarea, toleranţa/ intoleranţa
sau neajunsurile, dar şi tradiţii,
elemente culturale şi artistice din
comunitatea vâlceană.
Ziarul “Comunităţi Crea-
tive” creat de echipa Atelierului de
Presă Scrisă a fost distribuit gratuit în
1000 de exemplare şi a abordat teme
cotidiene din mediul local, în
contextul european actual.
Ziarul "Comunităţi
Creative" 9

10. Cinci reprezentaţii stradale ale piesei “Un spectacol ratat” au
fost puse în scenă de participanţii la Atelierul de Teatru, în diferite
zone ale oraşului. Temele abordate vizau egalitatea de şanse,
toleranţa şi respectul, solidaritatea, antidiscriminarea, problematici
actuale ale lumii şi comunităţii locale.
Pe Terasă La Ceas În Zăvoi
În data de 23 mai cursanţii au beneficiat de o prezentare a
programului european de finanţare “Tineret în Acţiune” susţinută de
Vlad Dumitrescu, responsabil al acţiunii 1.2 “Iniţiative ale Tinerilor”
din cadrul Agenţiei Naţionale pentru Programe Comunitare în
Domeniul Educaţiei şi Formării Profesionale.
Dacă ciclul activităţilor acestor ateliere se încheie, seria
acestui tip de iniţiative ale tinerilor abia începe! Vrei să fii alături de
cursanţii atelierelor din proiectul “Comunităţi Creative” atunci când
îşi vor primi aplauzele, sau vrei să sprijini noile lor proiecte încă de
la formare? Atunci te aşteptăm la Ceremonia de Închidere a
proiectului “Comunităţi Creative” vineri, 18 septembrie 2009, orele
17.00, la Sala de Conferinţe a Bibliotecii Judeţene “Antim
Ivireanul”!
10

11. RAPORT
Cum a fost?
Opinia cursanţilor
După primul curs, cei 29 de
participanţi s-au declarat satisfăcuţi de
modul de desfăşurare al cursurilor, 13 dintre
ei notând cu foarte mulţumit, 15 cu
mulţumit şi doar unul cu nici mulţumit, nici
nemulţumit. În ceea ce priveşte relevanţa
temelor propuse în cadrul atelierului la care
participă, 12 le-au catalogat drept foarte
relevante, 14 relevante, iar 3 dintre ei nici
relevante, nici irelevante.
La plecare, starea de spirit a
cursanţilor era fericită, pozitivă, liberă sau
relaxată, ori inspiraţional-extatică, euforică,
entuziastă sau inspirată, lucru care ne-a Şerpişorul
confirmat faptul că atmosfera creată era una
deschisă, creativă.
Încă de la prima întâlnire cu trainerii, cursanţii au mărturisit
că au învăţat multe lucruri noi, spre exemplu rolul diafragmei în
fotografie, conceptele de teatru modern şi teatru repetitiv. Diferenţa
dintre copyright şi dreptul de autor, principiile de bază ale
jurnalismului au fost dezvăluite chiar de către cursanţii Atelierului de
Presă Scrisă printr-o dezbatere liberă. Atelierul de Design Urban a
participat la o prezentare a unor proiecte concrete de artă urbană
reciclată, iar la sfârşitul primului curs a finalizat o primă creaţie.
11

12. De-a lungul celor 5 traininguri, cursanţii au fost permanent
chestionaţi cu privire la organizarea atelierului, îndeplinirea
aşteptărilor şi nevoilor, relaţia cu trainerul şi satisfacţia cu privire la
temele abordate. În plus, ei au ţinut un jurnal în care au notat
activităţile fiecărei zile, momentele bune şi neajunsurile.
Astfel, am încercat să venim în întâmpinarea nevoilor lor,
colaborând cu trainerii şi asigurându-ne că dispun de resursele
necesare. Conform feedback-ului participanţilor, relaţia cursanţi-
trainer a fost una caldă, apropiată, comunicarea şi spiritul de echipă
favorizând inventivitatea şi creaţia. Dacă la prima întâlnire a fost mai
dificil, treptat ei s-au cunoscut şi au început să lucreze eficient
împreună.
La cel de-al doilea curs, cei de la teatru au experimentat noi
roluri, în timp ce Atelierul de Presă Scrisă a purtat lungi dezbateri
despre însuşirile unui reporter. Sesiunea despre construcţia unei ştiri
a fost urmată de transformarea unui articol într-o ştire. Cursanţii
Atelierului de Fotografie au aflat despre regulile realizării unui
portret şi ale unui peisaj şi au pus apoi în aplicare “teoria” realizând
fiecare câte un portret. Membrii Atelierului de Design Urban au
mărturisit că învăţătura zilei a fost că pot face lucruri surprinzătoare
din nimic, dacă îşi doresc cu adevarat.
Cursul al treilea a fost considerat drept unul dintre cele mai
bune, aşa cum a reieşit din mărturisirile cursanţilor, aceştia ajungând
să se cunoască bine şi să pună în practică multe din cunoştinţele
asimilate. Fotografii au continuat partea teoretică, pregătindu-se
pentru lucrul pe teren, discutând despre diferenţele dintre poză,
imagine şi fotografie.
Concentrarea şi exerciţiul au dominat Atelierul de Teatru,
cursanţii dobândind astfel încrederea necesară pentru a interpreta
rolurile cu succes în faţa unei audienţe numeroase.
12

13. Între timp, cursanţii Atelierului de Presă Scrisă au descoperit
tainele interviului şi au ales temele pe care le vor aborda în ziar.
Responsabilitatea şi creativitatea au caracterizat cursul celor
de la Design Urban, aceştia realizând că aproape toate materialele
sunt reciclabile, iar sarcina lor este de a găsi un mod inedit de a le
prezenta.
Penultimul curs a avut loc pe data de 9 mai, ziua Europei.
Pentru a sărbători această zi, trainerul Atelierului de Fotografie le-a
prezentat cursanţilor un invitat special, Victor Dumitrescu, fotograf
şi consultant IT, care le-a vorbit despre arta de a face o fotografie
reuşită, capabilă să sensibilizeze. Concluzie? Trebuie să “pui mult
suflet”.
Spectacolul celor de la Atelierul de Teatru şi-a căpătat
conturul, în continuare, accentul căzând pe sincronizare.
Atelierul de Presă a dezbătut articolele avute ca temă, în timp
ce designerii au continuat seria de creaţii urbane.
Finalul se apropia, astfel că participanţii munceau din greu
pentru a arăta comunităţii roadele. Invitaţii speciali de la Design
Urban şi Presă Scrisă, respectiv Mădălina Georgescu şi Cristina
Foarfă de la “Casa Lux” au adus noi perspective în vizorul tinerilor
începători, iar actorul Remus Vlăsceanu i-a ajutat pe cursanţii de la
Atelierul de Teatru la adaptarea scenică a textelor culese din Daniil
Harms.
Feedback-ul celui din urmă curs ne-a arătat că participanţii la
proiect au înţeles cât de important este să îşi asume responsabilităţi,
să realizeze ceea ce şi-au propus şi să se; încadreze în timp, aspect
care ne-a bucurat şi ne-a încurajat. Jurnaliştii ne-au prezentat
rezultatele muncii lor prin articolele, ştirile şi interviurile redactate,
fotografii ne-au expus propia lor viziune asupra lumii contemporane
şi asupra comunităţii vâlcene în imagini, iar actorii erau pregătiţi de
interpretare. Atelierul de Design şi-a încheiat activitatea cu
13

14. “Nepăsarea loveşte!”, creaţie expusă în parcul Zăvoi.
Astfel, în ciuda obstacolelor
survenite pe parcurs şi a unor
În ce măsură rezultatele survenite bariere de comunicare inerente,
în urma participării la aceste cursuri fiecare atelier a reuşit să realizeze
corespund aşteptărilor iniţiale? obiectivele iniţiale. “Totul e bine
in foarte mare masura 9 când se termină cu bine!” după cum
spuneau şi fetele de la Design
in mare masura 17
frecventa Urban.
nici, nici 3 În concluzie, putem afirma
in mică măsură că deşi rezultatele nu au corespuns
în totalitate aşteptărilor lor (vezi
în foarte mică măsură Grafic 1), cursanţii au fost
0 5 10 15 20 mulţumiţi de organizarea
proiectului (Tabel 1), feedback-ul
Grafic 1 dat după fiecare curs demonstrând
că în ciuda oboselii, noile cunoştinţe şi abilităţi acumulate fac din
experienţa “Comunităţi Creative” o reuşită.
Cât de mulţumit eşti până în momentul de
Momentul evaluării faţă de organizarea din cadrul proiectului? Frecvenţa
evaluare iniţială, după
primul curs mulţumit 15
foarte multumit 14
evaluare intermediară,
după al 3-lea curs mulţumit 13
foarte multumit 16
evaluare finală, după
ultimul curs mulţumit 15
foarte multumit 14
Tabel 1
14

15. Opinia trainerilor
Încă de la primul curs, trainerii s-au declarat mulţumiţi de
cursanţi şi de modul în care s-au desfăşurat activităţile. Odată cu
trecerea fiecărei zile de curs, relaţiile dintre cursanţi şi traineri s-au
îmbunătăţit: comunicare a fost mai bună, atmosferă mai destinsă,
totul a început să capete contur, ivindu-se deja rezultatele mult
aşteptate.
La fiecare atelier în parte au apărut mici dificultati; de
exemplu la Atelierul de Design Urban nu au fost suficiente materiale
pentru a putea realiza “mascotele” propuse şi a fost nevoie de
improvizaţia momentului. La Teatru “lipseau” elemente destul de
importante din recuzită... Cum s-a trecut peste asta? Împreună!
Trainerii au discutat între ei, iar cursanţii de la celelalte ateliere au
venit în ajutor – aşa cum fotografii şi jurnaliştii au cooperat pentru
realizarea fotografiilor pentru ziar. Şi în acest caz, comunicarea a fost
răspunsul! În opinia trainerilor, toţi cursanţii au facut progrese
remarcabile pe durata celor patru săptamani de curs.
Opinia organizatorilor
Am avut multe de învăţat. Dacă am lua-o de la capăt am
schimba multe. Am începe cu un plan mai elaborat, o distribuire a
sarcinilor mai eficientă, o cerere de finanţare mai mare. Cu toate
astea, un lucru, esenţial dealtfel, nu am schimba: ideea proiectului.
Ne-a plăcut, ne-am simţit bine şi credem că am reuşit în ciuda
obstacolelor. Muţumim programului “Tineret în Acţiune” prin care
am obţinut grantul, tuturor sponsorilor, partenerilor şi celor care ne-
au fost alături la nevoie!
15

16. Ce spun oamenii...
evaluare cantitativă
În încercarea de a cuantifica gradul de promovabilitate al
proiectului “Comunităţi Creative” şi de a afla opinia unor locuitori
ai Râmnicului cu privire la acest proiect, în perioada 7-19 iunie 2009
am aplicat un chestionar de opinie publică unui număr de 200 de
subiecţi, dintre care 98 de gen feminin şi 102 de gen masculin. 23
dintre persoanele chestionate au declarat că au domiciliul în mediul
rural, restul locuind în oraşul Râmnicu Vâlcea. Acest chestionar este
unul ad libitum(de convenienţă) şi nu este reprezentativ.
Întrebate dacă tinerii din Râmnicu Vâlcea, în opinia lor,
beneficiază de suficiente oportunităţi pentru dezvoltarea lor
personală şi profesională, 24 dintre persoanele chestionate au
răspuns pozitiv, 89 negativ, iar 77 au ales răspunsul “nici suficiente,
nici insuficiente”, ceea ce ne îndeamnă să continuăm drumul
proiectelor pentru tineret. Restul subiecţilor şi-au declarat
necunoaşterea subiectului (10).
În ceea ce priveşte locul în care se realizează educaţia şi
pregătirea pentru un loc de muncă, cei mai mulţi au declarat că
acestea au loc atât în şcoală, cât şi în afara ei (117), în timp ce mai
mult de 25 % consideră că tinerii beneficiază de adevărata pregătire
în afara şcolii(Tabel 2). Cu toate acestea, opiniile variază în funcţie
de vârstă, după cum reiese şi din tabel, persoanele în etate
considerând şcoala un pilon de bază în educaţie.
16

17. Varsta in ani impliniti
pana in 20 peste nu
de ani 21-30 31-50 51-60 60 raspund Total
Astazi, educatia si pregatirea
pentru un loc de munca se 1 4 7 5 5 22
face predominant in scoala.
Astazi, educatia si pregatirea
pentru un loc de munca se
face predominant in afara 25 14 11 4 2 56
scolii.
Astazi, educatia si pregatirea
pentru un loc de munca se
face atat in scoala, cat si in 44 22 31 10 7 3 117
afara scolii.
nu stiu 1 1 2
nu raspund 1 1 1 3
Total 71 41 49 20 13 6 200
Tabel 2
Ca responsabili pentru programele de tineret, 71 dintre
subiecţi numesc şcoala, 83 ONG-urile, 46 Uniunea Europeană, 66
Ministerul Tineretului şi Sporturilor, în timp ce alţii sugerează că
biblioteca, familia, parlamentul sau guvernul ar trebui să se ocupe de
activităţile destinate tinerilor.
Din cele 200 de persoane chestionate, 121 au auzit de
proiect, 67,7% dintre ele având vârsta sub 30 de ani (vezi Tabelul 3).
Întrucât proiectul s-a adresat tinerilor, am aplicat mai multe
chestionare acestui segment de varstă (71), fără a ignora însă
populaţia adultă. Datorită acestui fapt, între ultimele forme de şcoală
absolvită s-a regăsit liceul (77 de persoane), universitatea de lungă
durată (34 de persoane), studiile postuniversitare (19 persoane), apoi
gimnaziul şi cele 10 clase cu câte 18 persoane, şcoala postliceală sau
tehnic de maiştri (13 persoane), restul categoriilor având sub 6
17

18. reprezentanţi fiecare.
Varsta in ani impliniti
pana in 20 peste nu
de ani 21-30 31-50 51-60 60 raspund Total
Ati auzit de proiectul da 54 28 28 6 3 2 121
"Comunitati Creative"? nu 17 13 21 14 10 4 79
Total 71 41 49 20 13 6 200
Tabel 3
La întrebarea precodificată “Care din următoarele activităţi
credeţi că sunt sau credeţi că au fost realizate prin acest proiect?”,
răspunsurile subiecţilor au demonstrat că o mare parte dintre cei 121
care ştiau despre proiect cunoşteau majoritatea activităţilor, după
cum reiese din Tabelul 4.
Care din următoarele activităţi credeţi că sunt sau au fost realizate prin acest proiect?
Nr.crt. Răspuns Frecvenţa
1 expoziţii de fotografie 96
2 spectacole de teatru stradale 96
3 cursuri de teatru şi presă scrisă 76
4 ecologizări 55
5 cursuri de fotografie 67
6 redactarea unui ziar 93
7 seminarii pe tematică europeană 28
8 expoziţie de artă urbană reciclată 78
9 cursuri de design urban 61
Cât priveşte grupul ţintă, 91 dintre cei 121 de subiecţi ştiau
că proiectul se adresează tinerilor de liceu (45,5% din totalul
eşantionului studiat).
18

19. Impresia generala
Impresia generală asupra
foarte buna
proiectului “Comunităţi
buna Creative” a fost una pozitivă,
nici, nici 100 persoane din 121
slaba
evaluând-o ca foarte bună sau
procente
bună, 6 ca nici bună, nici
foarte slaba slabă, iar 2 ca slabă sau foarte
nu stiu slabă.
nu raspund
0 10 20 30 40 50
Grafic 2
Promovarea proiectului CC
5%
6%
21% 1%
4%
foarte buna
buna
nici, nici
15% slaba
foarte slaba
nu stiu
nu raspund
48%
Grafic 3
De asemenea, promovarea a avut parte de o evaluare bună,
84 de persoane oferind calificativul foarte bun sau bun, în timp ce
pentru activităţi 96 de subiecţi au avut aceeaşi opinie. Implicarea
19

20. tinerilor a fost cotată de 87 de persoane ca foarte bună sau bună.
Din punctul de vedere al utilităţii acestor iniţiative pentru
dezvoltarea tinerilor şi a comunităţii locale, 117 dintre cei 121 de
subiecţi care aflaseră despre proiectul “Comunităţi Creative” au
opinat că sunt benefice.
Utilitatea iniţiativelor tinerilor
31
foarte utile
utile
35 nici utile, nici
inutile
inutile
foarte inutile
nu stiu
82 nu raspund
20

21. Despre „Comunităţi Creative”
• Teodor Brucăr, director Kiss Fm Râmnicu-Vâlcea, director
Zile şi Nopţi
• Gabriela Ene, inspector adjunct la Inspectoratul Şcolar
Judeţean Vâlcea
• Gheorghe Dican, preşedintele Uniunii Artiştilor Plastici din
Râmnicu Vâlcea
• Laura Zamfiroiu, jurnalist Viaţa Vâlcii
• Daniela Popescu, profesor Colegiul Naţional de Informatică
Matei Basarab
• Romeo Rădulescu, viceprimar Primăria Municipiului
Râmnicu Vâlcea
Păreri despre proiect
Romeo Rădulescu: „ Activităţile voastre au avut, în general, efecte
vizibile asupra comunităţii şi unele dintre ele au reprezentat
model pentru alte demersuri similare, spre exemplu actuala
ecologizare a malului râului Olaneşti.”
Teodor Brucăr: „Prin ceea ce faceţi voi în „Comunităţi Creative”
dovediţi că noile generaţii nu sunt numai acele aşa-zise generaţii
„pokemon” sau „mtv”.”
21

22. Daniela Popescu: „In ceea ce priveşte schimbările produse în
urma proiectului, pot spune că acestea sunt vizibile. Tinerii chiar
acţionează mai responsabil, mai matur. Se vede diferenţa între cei
implicaţi într-o astfel de activitate şi cei care sunt blazaţi şi pur şi
simplu superficiali în tot ceea ce fac.”
Gheorghe Dican: „Să nu vă fie niciodată teamă că vă veţi vedea
într-o zonă care aminteşte de pionierii vechi, pentru că instituţia
voluntariatului încă nu s-a inventat în România, poate o inventaţi
voi, iar cetăţeanul român încă nu s-a născut, poate îl construiţi
voi. Când spun cetăţean mă refer la omul care trăieşte în cetate şi
este conştient de faptul că cetatea este locul unde el trăieşte,
creează, visează şi procreează.”
Despre programele de dezvoltare personală şi profesională pentru
tineri în Râmnicu-Vâlcea
Teodor Brucăr: „Consider că tinerii nu beneficiază de foarte
multe oportunităţi. Din fericire, a existat anul aceasta un proiect
semnat de cei de la Comunităţi Creative.”
Gabriela Ene: „Niciodată nu este suficient, fiindcă dorinţa
tinerilor este aceea de a percepe cam tot ce e în jurul lor şi de a se
auto-perfecţiona .Voi le-aţi oferit altceva: posibilitatea de a realiza
un spectacol de teatru şi de a-l vedea cu ochiul liber şi zic eu că
implicarea este lucrul cel mai necesar pentru cei tineri.”
22

23. Gheorghe Dican: „Tinerii din oraşul nostru nu beneficiază de
suficiente programe, iar ele sunt cu atât mai benefice cu cât
manipularea este prezentă la fiecare pas în interesul unor cercuri
de oameni care au scopuri politice şi economice, în condiţiile în
care mesajele subliminale sunt ingurgitate de către toată lumea
fără să fie conştientizate.”
Laura Zamfiroiu: „Nu există suficiente programe. Ar trebui ca
tinerii cu iniţiative cum aţi fost voi să acceseze fonduri europene
pentru implementarea unor proiecte de acest gen.”
Daniela Popescu: „Consider că tinerii din Râmicu Vâlcea
beneficiază de o serie de programe şi activităţi de dezvoltare
personală, civică şi profesională şi chiar am auzit despre
activitatea pe care o desfăşoară cei din cadrul proiectului
Comunităţi Creative.”
Activităţile proiectului nostru...
Teodor Brucăr: „Activităţile s-au bucurat de succes, au fost
promovate ca la carte, cei de acolo au muncit, au luat legătura cu
mass media locală. Rămâne de văzut dacă acest proiect a fost
doar o rara avis sau vor merge mai departe.”
Gabriela Ene: „Voi aţi făcut un lucru nemaipomenit, fiindcă la
ora actuală şcoala trebuie să lupte cu strada; mediul stradal se
poate transforma şi se poate transforma în bine.”
Gheorghe Dican : „Consider că aceste acţiuni pe care le-aţi creat
23

24. voi sunt destul de vizibile, pentru că oraşul este curat, mai curat
decât altele, un pic mai civilizat, lumea merge cu coloana un pic
mai dreaptă.”
Laura Zamfiroiu: „Toate cele patru ateliere au fost potrivite
tinerilor. Am văzut că au avut un feedback foarte bun la publicul
care a asistat la spectacole, chiar eu am fost martor la cel din
Zăvoi şi s-a aplaudat la scenă deschisă.”
Daniela Popescu: „Abordarea propusă de echipa proiectului
“Comunităţi Creative” din municipiul Râmnicu Vâlcea mi s-a
părut destul de potrivită pentru faptul că au încercat să epuizeze
toate modalităţile artistice.”
Cea mai reuşită activitate...
Teodor Brucăr: „Practic am participat la una singură, la cea din
Zăvoi, unde câţiva tineri entuziaşti au ţinut un spectacol nu-
violenţei, cu o grafică foarte nouă, ce a strâns în jur destul de
mulţi spectatori.”
Gabriela Ene: „E greu de spus, fiindcă oricum au fost toate foarte
frumoase, însă, probabil fiindcă am fost şi eu odată copil ş mi-ar
fi plăcut teatrul foarte mult, probabil cele de la teatru.”
Gheorghe Dican: „Consider că toate activităţile au fost extrem de
24

25. interesante, dar până la urmă cea mai importantă a fost
componenta practică. Acolo tinerii pot să dea un exemplu celor
maturi de modul civilizat în care pot trăi.”
Laura Zamfiroiu: „Ecologizarea pe malul râului a tras un semnal
de alarmă în ceea ce priveşte păstrarea curăţeniei, care este o
veche meteahnă la români. A fost educaţie ecologică, dacă se
poate spune aşa.”
Daniela Popescu: „Nu aş putea alege cea mai reuşită activitate,
pentru că mi s-ar părea ca fac o ierarhie a celor patru acţiuni
prezentate. Cred că este vorba chiar de o sinergie şi nu s-ar putea
prezenta o formă artistică fără cealaltă.”
Sfaturi
Gabriela Ene: „Sfatul meu este să-i căutaţi pe cei care într-adevăr
au şi capacitatea intelectuală şi capacitatea materială, dar şi pe cea
sufletească să poată să vă ajute.”
Teodor Brucăr: „Tinerii trebuie scoşi „de după blocuri” şi aduşi
alături de voi”.
Gheorghe Dican: „Cred că ar trebui să fiţi mai penetranţi în
rândul şcolilor.Ar trebui să vă asociaţi cu mai multe organizaţii
non-guvernamentale, să vă luaţi de partea voastră profesori,
educatori care pot să ajute şi să mobilizeze mai mult tinerii.”
25

26. Laura Zamfiroiu: „Cred că ar trebui implicaţi mai mulţi tineri,
create noi alteliere. Spre exemplu unul de îndrumare profesională,
să fie chemaţi specialişti din diverse domenii de activitate.”
Daniela Popescu: „Părerea mea este că ar trebui o mai bună
mediatizare, chiar şi la nivelul şcolii.”
Repetarea activităţior
Teodor Brucăr: „Cred că activităţile ar trebui repetate”.
Gabriela Ene: „Cu astfel de ateliere ca cele din proiect, unii pot
să-şi descopere chiar înclinaţii pentru viitoarea meserie.
Activităţile ar trebui repetate.”
Gheorghe Dican: „Acţiunile ar trebui repetate, ar trebui să fie
săptămânale.”
Laura Zamfiroiu: „Iniţiativa voastră este extraordinară, poate va
apărea o a doua ediţie a acestui proiect, chiar şi titlul este
sugestiv. Cred că astfel de activităţi ar trebui repetate de cel puţin
două ori pe an.”
Daniela Popescu: „Aceste iniţiative trebuie într-adevăr repetate şi
extinse, pentru a atrage cât mai mulţi tineri, chiar şi adulţi.”
26

27. Tineret în Acţiune
Programul Tineret în Actiune urmăreşte să răspundă, la nivel
european, nevoilor tinerilor de la vârsta adolescenţei şi până la
maturitate. Aduce o importantă contribuţie competenţelor, fiind un
instrument important de furnizare, către tineri, a unor oportunităţi de
învăţare non-formală şi informală cu o dimensiune europeană,
punând în practică cadrul legal de susţinere a acestor activtăţi.
Obiectivele programului sunt:
• să promoveze cetăţenia activă în rândul tinerilor în general şi
cetăţenia europeană în particular
• să dezvolte sentimentul de solidaritate şi să promoveze
toleranţa în rândul tinerilor, în special pentru a contribui la
procesul de coeziune socială în Uniunea Europeana
• să sprijine întelegerea reciprocă între tinerii din diferite ţări
• să contribuie la îmbunătăţirea calităţii sistemelor de susţinere
a activităţilor de tineret şi a capacităţii organizaţiilor de
tineret din societatea civila
• să promoveze cooperarea europeană în domeniul tineretului
Priorităţile programului sunt:
• Cetăţenia europeană
• Participarea activă a tinerilor
• Diversitatea culturală
27

28. • Incluziunea tinerilor cu oportunităţi reduse
În 2009, Priorităţile Anuale sunt următoarele:
• Anul European al Creativităţii şi Inovaţiei
• Participarea activă a tinerilor la alegerile pentru Parlamentul
European
• combaterea violenţei împotriva femeilor
• Sportul ca instrument de promovare a cetăţeniei active şi
includerii sociale a tinerilor
• Promovarea unor stiluri de viaţă sănătoase prin activităţi
fizice, inclusiv sport
• Promovarea includerii tinerilor cu dizabilităţi
• constientizarea provocărilor la nivel global (cum ar fi
dezvoltarea durabilă şi provocările legate de schimbări
climaterice
• Implicarea tinerilor în revizuirea cadrului european de
cooperare în ceea ce priveşte politicile de tineret
• Dialog intercultural
Tineret în Acţiune presupune un set de 5 programe
operaţionale prin care aceste obiective şi priorităţi pot fi atinse:
Acţiunea 1: Tineri pentru Europa
• 1.1 Schimburi de Tineri
• 1.2 Iniţiative ale Tinerilor
• 1.3 Proiecte pentru Democraţie Participativă
• 1.4 Reţele Tematice
Acţiunea 2: Serviciul european de voluntariat
28

29. Acţiunea 3: Tinerii în lume
• 3.1 Cooperare cu Ţările Partenere din Vecinătatea Uniunii
Europene
• 3.2 Cooperare cu alte Ţări Partenere din Lume
Acţiunea 4: Sisteme de susţinere
• 4.1 Susţinerea organismelor active la nivel european în
domeniul tineretului
• 4.2 Susţinerea Forumului European de Tineret
• 4.3 Proiecte de formare şi reţele pentru cei activi în domeniul
tineretului şi în organizaţii de tineret
• 4.4 Proiecte care încurajează inovarea şi calitatea
• 4.5 Activităţi de informare a tinerilor şi a celor activi în
domeniul tineretului şi în organizaţii de tineret
• 4.6 Parteneriate
• 4.7 Susţinere pentru structurile Programului
• 4.8 Acţiuni de valorizare a Programului
Acţiunea 5: Susţinerea cooperării europene
• 5.1 Întâlniri ale tinerilor şi responsabililor cu politicile de
tineret
• 5.2 Susţinere pentru activităţi care facilitează o mai bună
cunoaştere a domeniului tineretului
• 5.3 Cooperarea cu organizaţii internaţionale
Cui se adresează Programul şi cine poate candida?
Programul se adresează tuturor tinerilor cu vârste cuprinse
între 13 şi 30 de ani, lucrătorilor în domeniul tineretului, asociaţiilor
şi organizaţiilor neguvernamentale, organismelor publice locale sau
regionale implicate nemijlocit în lucrul cu tinerii şi grupurilor
informale de tineri. Mai precis, dacă sunteţi:
29

30. • un organism public local sau regional
• un grup informal de tineri
• un organism activ la nivel european în domeniul tineretului
(ONGE), cu filiale în cel puţin 8 ţări participante în Program
• o organizaţie guvernamentală internaţională non-profit
• o organizaţie care realizează profit şi organizează un
eveniment în domeniul tineretului, sportului sau culturii,
atunci puteţi fi promotorul unui proiect Tineret în Acţiune, în funcţie
de acţiunea şi sub-acţiunea vizată.
Punerea în aplicare a Programului Tineret în Acţiune este, în
mare parte, descentralizată, în scopul de a se lucra cât mai strâns cu
beneficiarii şi de a exista o adaptare la diversitatea sistemelor şi
situaţiilor naţionale în domeniul tineretului. Fiecare Ţară-Participantă
în Program a desemnat o Agenţie Naţională. Aceste Agenţii
Naţionale promovează şi implementează Programul la nivel naţional
şi acţionează ca intermediar între Comisia Europeană, promotori la
nivel naţional, regional şi local şi tineri.
Cine implementează Programul Tineret în Acţiune?
• Comisia Europeană
• Agenţia Executivă pentru Educaţie, Audiovizual şi Cultură
• Agenţiile Naţionale
• Alte structuri(Centrele de Resurse pentru Tineret SALTO,
Reţeaua Eurodesk, Platforma Euro-Med Tineret, Structuri de
foşti voluntari SEV)
30

31. Când pot fi depuse candidaturile(proiectele)?
Pentru proiectele care sunt selectate la nivel naţional exista
cinci termene limită de depunere a candidaturilor pe an (pentru toate
acţiunile):
Termenul limită Data de începere a proiectului
1 februarie Între 1 mai şi 30 septembrie
1 aprilie Între 1 iulie şi 30 noiembrie
1 iunie Între 1 septembrie şi 31 ianuarie
1 septembrie Între 1 decembrie şi 30 aprilie
1 noiembrie Între 1 februarie şi 31 iulie
Pentru proiectele care sunt selectate la nivel european există trei
termene limita de depunere pe an:
Termenul limită Data de începere a proiectului
1 februarie Între 1 iulie şi 30 noiembrie
1 iunie Între 1 noiembrie şi 30 martie
1 septembrie Între 1 ianuarie şi 31 iulie
NOTĂ! La nivel european nu pot candida decat organizaţii non-
guvernamentale europene care îşi au sediul în una din ţările
participante la program şi au sucursale în cel puţin opt ţări
participante la program.
31

32. Pentru mai multe detalii:
ROMÂNIA
Agenţia Naţională pentru Programe Comunitare în Domeniul
Educaţiei şi Formării Profesionale
Calea Şerban Vodă, 133, et. 3
RO - 040205 Bucureşti
Tel.: +40-21-201.07.00
Fax: +40-21-312.16.82
Website: www.anpcdefp.ro
www.eurodesk.ro
www.ec.europa.eu/youth (Ghidul Programului)
`
32

33. teambuilding pe Capela
Curs de presa scrisa
Albinute-harnicute
Expozitie foto la Biblioteca Judeteana
33

34. distribuirea ziarului CC
"Un spectacol ratat"
34

35. 35

36. 36