Cartea analizează angelologia din perspectiva creștin-ortodoxă și comparată, abordând studiul îngerilor în diverse religii, arte și teologii. Autorul subliniază importanța îngerilor ca medii între umanitate și Dumnezeu și discută funcțiile lor, cum ar fi medierea, vestirea și doxologizarea. Lucrarea propune o viziune comparativă asupra credințelor referitoare la îngeri, evidențiind asemănările și diferențele dintre diversele tradiții religioase.

1. RADU TEODORESCU
ANGELOLOGIE CREŞTIN ORTODOX COMPARATĂ Ă
1

2. Dedica ieţ
Dedic aceast carte pentru familia, prietenii şi rudele meleă
CUPRINS
1. Introducere
2. Angelologia în religia comparată
3. Angelologia în teologia comparată
4. Angelologia în arte şi istoria artelor
5. Angelologia între orient şi occident
6. Angelologia academic şi angelologia pnevmatologică ă
7. Concluzii
2

3. INTRODUCERE
„Înconjoar -ne pe noi cu Sfin ii T i îngeri, ca prin mijlocirea lor fiind p zi i şi pov ui i, să ţ ă ă ţ ăţ ţ ă
ajungem la unirea credin ei şi la cunoştiinta slavei Tale celei neapropiate, ca binecuvântat eştiţ
in vecii vecilor. Amin.”
Rug ciune de la pavecerni a mareă ţ 1
Angelologia este studiul sistematic al existen elor îngereşti şi este parte a dogmaticiiţ
ortodoxe.2
Termenul de angelologie este de provenien elen şi înseamn original ştiin sauţă ă ă ţă
cuvânt despre îngeri [αγγελος trimis, sol, mesager şi λογος cuvânt, ştiin , ra iune].ţă ţ 3
Evident a
existat mai mult decât orice ceea ce am putea denumii o neîn elegere sau conflict alţ
angelologiilor fiindc mai toate religiile serioase s-au confruntat cu problema angelologiei.ă
Astfel, religiile politeiste au conceput diferit de religiile monoteiste angelologia. De fapt una
dintre principalele erori sau greşeli a politeismului care s-a exprimat cel mai bine prin ceea ce
avea s fie cunoscut ca şi p gânism a fost faptul de a îi „îndumnezei” sau a îi considera peă ă
îngerii lui Dumnezeu chiar dumnezeu.4
Ortodoxia la sinoadele ecumenice şi mai apoi la sfin ii p rin i avea s hot rasc c numaiţ ă ţ ă ă ă ă
lui Dumnezeu i se aduce un cult de adorare în timp ce îngerilor li se aduce un cult deλατρια
cinstire [ ]. Prin urmare, angelologia este mai mult decât orice experimentare aδουλια
existen elor îngereşti. Crea i mai înainte de facerea lumii, îngerii au fost cu Dumnezeuţ ţ
împ rt şindu-se de lumina şi bun tatea etern a lui Dumnezeu. Destina i s medieze întreă ă ă ă ţ ă
umanitate şi Dumnezeu, îngerii au fost din cele mai vechi vremuri prieteni ai omului şi ai
umanit ii. Mai to i dintre noi ne aducem aminte din copil rie rug ciunea c tre îngerul p zitorăţ ţ ă ă ă ă
„Înger îngerelul meu...”5
Aceast carte la care m-am gândit de mai mult vreme nu este nimic mai mult decât oă ă
sistematizare a cunoştin elor care le avem despre îngeri din diferitele mari religii ale lumii şiţ
marile curente religioase ale globului accentuând în cele din urm adev rul de înv tură ă ăţă ă
ortodox cu privire a înv turile şi doctrinele angelologice. Din câte ştim, lumea este împ r ităţă ă ţ ă
în mai multe mari religii. Dintre principalele religii actuale ale lumii voi enumera hinduismul,
buddhismul, taoismul, islamul, iudaismul şi nu în cele din urm creştinismul.ă
1
A se vedea Ceaslovul sau Orologionul din cultul ortodox.
2
A se vedea Dic ionarul explicativ al limbii române.ţ
3
Termenul de logos λογος este nu numai un termen filosofic ci şi unul cu implica ii teologice. Dumnezeu Fiul sauţ
Domnul Iisus Hristos este denumit în teologia ortodox drept Logosul lui Dumnezeu, adic ra iune, cuvântul sauă ă ţ
ştiin a lui Dumnezeu. Principalul teolog care a dezvoltat aceast înv tur a fost sfântul Ioan Teologul mort pe laţ ă ă ăţă ă
anul 90 în insula Patmos. Trebuie s subliniem c înger în lima elen poate fii şi o persoan uman , mai bines pusă ă ă ă ă
un sol sau un crainic ori un vestitor. Dar aceast carte nu este despre crainici sau posteşi ci despre categoria deă
fiin e suparanturale create de Dumnezeu înaintea de facera omuui şi a universului.ţ
4
Panteonul olimpian a fost mai mult decât orice de inspira ie p gân . Imaginea lui Zeus stand între zeii era foarteţ ă ă
mult imaginea distorionat a lui Dumnezeu între îngerii s i. Doar c zeii îi înlocuiau pe îngerii ceea ce este dină ă ă
punct de vedere teologic incorrect.
5
Originea rug ciunii se duce undeva în str fundurile patristicii şi a pnevmaologiei ortodoxe. De fapt nu ştim cuă ă
exactitate cine este autorul acestei rug ciuni pe care o spun mai to ii copii noştri.ă ţ
3

4. Deşi diversitatea religioas este extrem de ampl pe glob, variind de la regiuneă ă
geografic la regiune geografic şi de la etnie la etnie, vom încerca s avem o privire pozitivă ă ă ă
sau mai bine spus katafatic cu privire la crezurile umanit ii despre îngeri şi despre existen aă ăţ ţ
lor. La mai multe sondaje populare de opinie marea majoritate a celor care au fost interoga iţ
au recunoscut existen a îngerilor sau a unei clase de fiin e intermediare între noi şi Dumnezeu.ţ ţ
Func iile îngerilor nu sunt numai de mediere între om şi Dumnezeu ci îngerii mai au şiţ
alte func ii cum ar fii doxologia sau pream rirea în ceruri a lui Dumnezeu care ştim c seţ ă ă
realizeaz prin cântare. Modelul cânt rii ortodoxe [ce nu accept instrumente] este unul deă ă ă
origine angelic . La fel de bine exist îngeri care se ocup cu grija tronului lui Dumnezeu.ă ă ă
Sfântul Dionisie Areopagitul vorbea de aşa numi ii îngeri tronuri.ţ 6
Prin urmare am putea
denumii 3 principale func ii ale îngerilor: 1. mediere, 2. de vestire, sunt crainici ai lui Dumnezeuţ
care anun inten iile, deciziile şi cuvintele lui Dumnezeu, 3. Doxologie, dup cum am spus,ţă ţ ă
una dintre principalele meniri ale îngerilor este de a Îl l uda sau a Îl pream rii pe Dumnezeuă ă
Prin urmare cartea de fa nu aduce nimic controversial în studiuţă l tradi ional ortodox alţ
angelologiei sau al studiului exieten elor îngereşti. Voi ar ta doar c îngeri nu in de lumeaţ ă ă ţ
ştiin ei ci mai mult de lumea religiei şi de aici aceast confuzie a angelologiei unii ajungând sţ ă ă
vad în ea ceva care ine de evul mediu şi de lumea trecutului. Vom ar ta c într-o viziuneă ţ ă ă
comparativ angelologia are ample implica ii în pnevmatologie şi soteriologie. Îngerii sunt ceiă ţ
care ne ajut în procesul mântuirii. Deşi prezen a lor este nev zut ochilor noştii trupeşti, sfin iiă ţ ă ă ţ
p rin i ne spun c îngerii lucreaz la mântuirea şi la binele nostru. Din acest motiv este indicată ţ ă ă
s avem evlavie la sfin ii îngeri şi la s rb torile din calendar care le sunt dedicate.ă ţ ă ă 7
La fel de bine am putea spune c cultul îngerilor este cât se poate de comparativ nuă
numai în sânul marilor religii ale lumii ci şi în sânul creştinismului. Astfel dac prin extensiuneă
putem vorbii de o angelologie hindus , o angelologie taoist , de o angelologie şintoist sau deă ă ă
una islamic , şi în sânul creştinismului putem vorbii de mai multe angelologii cum ar fii oă
angelologie ortodox , una protestant şi de una catolic . Toate aceste angelologii seă ă ă
aseam n dar sunt diferite în acelaşi timp.ă ă 8
Asupra acestui aspect vom discuta mai apoi în
rândurile care vor urma.
Prin urmare, vom ar ta c nu numai geografic dar şi istoric crezurile în existen eleă ă ţ
îngereşti au variat foarte mult. De la concep ii panteiste, la concep ii energiste, trecând prinţ ţ
influen e filosofice sau epistemologice, îngerii au suscitat un mare interes pentru cei iubitori deţ
spiritual, de pnevmaologic sau de Dumnezeu. Oricum, vom ar ta c îngerii nu sunt fiin eă ă ţ
necreate numai Dumnezeu este necreat.
În angelologia tradi ional ortodox , binele este întotdeauna reprezentat de Dumnezeu şiţ ă ă
îngerii S i în timp ce r ul sau maleficul este reprezentat de Satan şi diavolii s i. Astfel mai mul iă ă ă ţ
sfin i p rin i au sus inut c lumea nu este nimic mai mult decât o încleştare dintre aceste douţ ă ţ ţ ă ă
„împ r ii” sau dimensiuni. Evident, lumea nu este în sens real un „teren de lupt dintre celeă ăţ ă
dou spa ii sau dimensiuni spirituale” dar istoric avem mai multe dovezii s credem c în lumeă ţ ă ă
îngerii şi diavolii dau lupta definitiv pentru st pânirea final a umanit ii şi a cosmosului.ă ă ă ăţ
6
Unele tradi ii [în special iudaice] vorbesc de un înger care st pururea în spatele tronului lui Dumnezeu. Acestţ ă
înger poart dup unii chiar numele dup tronul lui Dumnezeu. Este vorba de îngerul sau dup unii arhanghelulă ă ă ă
Metatron. A se vedea Andrei Orlov, The Enoch-Metatron Tradition (TSAJ, 107; Tuebingen: Mohr-Siebeck, 2005).
7
S rb toarea central a ortodoxiei pentru sfin ii îngeri are loc în fiecare an pe data de 8 noiembrie şi esteă ă ă ţ
dedicat arhanghelilor Mihail şi Gavriil.ă
8
Paradoxal am putea vorbii de o prim religie „matrice” din care au izvorât restul angelologiilor. Această ă
angelologie am putea data-o biblic atunci când protop rin ii noştrii Adam şi Eva au fost izgoni i din paradis [biblică ţ ţ ă
gr din a Edenului]. A se vedea Sfântul Ioan Hrisostom,ă ă Omilii la Facere, (EIBOR: Bucureşti, 1987).
4

5. Din nou, ne gândim în rândurile de fa c o abordare comparativ a crezurilor despreţă ă ă
îngeri este cât se poate de actual şi benefic demonstrând prin aceasta c ortodoxia nu areă ă ă
nimic de ascuns şi nici de inut la distan . Din acest punct de vedere, îngerii nu sunt fiin eţ ţă ţ
extraterestre de pe alte planete ci au foarte mult un caracter asem n tor cu al omului.ă ă
Evident, vom ar ta c îngerii nu in de lumea mitologiei deşi exist o întreag mitologieă ă ţ ă ă
în jurul lor. „Mitologia îngerilor” este mai mult decât orice ceea ce am putea denumii spiritul
comercial pe care îl putem vedea în zilele noastre în marile supermarkete sau mall-uri unde
g sim de p şti şi de cr ciun lumân ri cu chipuri de îngeri sau chiar beteal sau globuri de pomă ă ă ă ă
cu forme angelice. De fapt în prezentul volum am rezervat un întreg capitol compara ieiţ
îngerilor din diferitele curente artistice ale lumii.9
Lumea îngerilor sau universul îngerilor a continuat s fascineze şi s atrag . Aceasta dină ă ă
mai multe motive. Vom vedea c în diferitele perioade ale istoriei legendele sau basmele cuă
îngeri au fost din mai multe puncte de vedere similar identice. Din cele mai vechi vremuri omul
a c utat s r spund la întrebarea cine sunt aceste fiin e misterioase dar discrete care s-auă ă ă ă ţ
ar tat mai multor oamenii sfin i. Protop rin ii noştrii Adam şi Eva ni se spune au fost primii careă ţ ă ţ
au v zut îngeri, pe heruvimul cu sabie de foc care i-a scos din paradis. Se spune astfel că ă
heruvimii sunt cei mai în elep i dintre îngeri şi dup unii sunt fiin e ale în elepciunii.ţ ţ ă ţ ţ
Caracterul sofianic al îngerilor nu a fost negat de nici un sfânt p rinte. La fel de bineă
ortodoxia nu a negat capacitatea supranatural a îngerilor. Înzestra i de Dumnezeu cu puteriă ţ
supranaturale îngerii în bun tatea lor au ales s slujeasc lumea şi pe om în tot ceea ce esteă ă ă
bine pân la final. Îngerii sunt am putea spune „speran a” noastr în lumea de dincolo c totulă ţ ă ă
v-a fii bine şi frumos. Func ia lor de psyhopomi, adic de cei care duc sufletele noastre înţ ă
lumea de dincolo este recunoscut în mai multe mari religii. Dar dup cum am ar tată ă ă
absolutizarea îngerilor este mai mult decât orice ceea ce am putea denumii idolatrie. Din cele
mai vechi vremuri a fost oprit idolatrizarea îngerilor. Astfel c la al şaptelea sinod ecumenică ă
din anul 787 s-a hot rât c statui ale îngerilor, dup cum este mai ales moda catolic nu pot fiiă ă ă ă
acceptate ca având o func ie cultic . Singurele care au fost acceptate în cultul ortodox au fostţ ă
icoanele.
F r doar şi poate omul a sim it o atrac ie fatal asupra îngerilor şi a existen elor lor.ă ă ţ ţ ă ţ
Statui, picturi, produc ii cinema continu s ne prezinte ascuns sau pe fa frumuse ea uneiţ ă ă ţă ţ
lumi la care cu to ii sper m c vom fii p rtaşi. În timp ce lumea diavolilor este lumea hidosuluiţ ă ă ă
şi a r ului, lumea îngerilor este lumea frumosului şi a binelui. Binele este mai mult decât oriceă
de origine îngereasc şi vine de la Dumnezeu care este prin excelen bun.ă ţă 10
Concep iaţ
angelologic despre lume este una pozitivist care afirm mai mult decât orice suprema iaă ă ă ţ
binelui asupra r ului. Contrastul dintre bine şi r u este mai mult decât orice în plan spirituală ă
contrastul dintre îngeri şi diavoli.
O angelologie comparativ dup cum am spus este mai mult decât orice un demersă ă
katafatic care este menit s dialogheze cu diferitele concep ii religioase ale lumii. Astfelă ţ
începând cu protop rin ii noştri Adam şi Eva, îngerii au fost cunoscu i şi ei s-au descoperit laă ţ ţ
mai multe personalit i din Vechiul şi Noul Testament. Dintre personalit ile care au fostăţ ăţ
9
Mai recent americanul Tony Cushner a fost autorul unei controversate c r iă ţ Îngeri în America [Angels in America]
unde el sus ine c la cotitura marilor evenimente din trecutul Americii s-au aflat prezen e îngereşti. Ulterior dupţ ă ţ ă
aceast carte s-a realizat şi o produc ie cinematografic .ă ţ ă
10
Deşi mai mul i teologi au afirmat c esen a lui Dumnezeu este prin excelen binele, sfin ii p rin i şi în specialţ ă ţ ţă ţ ă ţ
sfântul Grigorie Palama a sus inut c esen a lui Dumnezeu este dincolo de bine fiind supraesen ial şiţ ă ţ ţ ă
transcendent . A se vedeaă Triadele sfântului Grigorie.
5

6. vizitate de îngerii lui Dumnezeu în mod real ortodoxia recunoaşte canonic pe urm torii: dreptulă
Avraam [un înger împiedic sacrificarea fiului s u Isaac pe muntele Moria], un alt înger i seă ă
arat lui Lot şi îl îndeamn s iese afar din p mântul Sodomei şi a Gomorei, Iacob vede în visă ă ă ă ă
pe îngeri ce se suiau pe o scar între cer şi p mânt, un alt înger i se arat lui Varlaam în timpă ă ă
ce se afla în c l torie pe un m gar. Pe vremea regelui David un înger i se arat luiă ă ă ă Aravna
Iebusitul care vede îngerul care ucisese prin cium 70 000 de oameni în Israel ca pedeapsă ă. În
Cartea lui Iov Elihu vorbeşte de un înger mijlocitor pentru el, unul din miile acelea, care vestesc
omului calea pe care trebuie s-o urmeze (Iov 33,23-30). La fel de bine cartea lui Tobit este o
carte care ne descrie interven ia miraculoas a arhanghelului Rafail care ajut pe fiul lui Tobitţ ă ă
s se c s toreasc cu o fat ce se afla sub posesie diavoleasc .ă ă ă ă ă ă
Noul Testament ne pune în fa o alt gam de ar t ri şi prezen e îngereşti. Astfel,ţă ă ă ă ă ţ
dreptul Iosif primeşte înştiin are de la îngeri cum c s o i-a în c s torie pe Maria fiindc ea v-aţ ă ă ă ă ă
naşte pe Domnul Iisus Hristos, Mântuitorul lumii. Via a Domnului Iisus Hristos este plin deţ ă
angelofanii sau de prezen e îngereşti. Un înger se arat înaintea de patima Domnului Iisusţ ă
Hristos pentru a Îl înt rii [ar tarea are loc în Gr dina Ghe imani din vechiul Ierusalim]. Laă ă ă ţ
învierea Domnului Iisus Hristos un alt înger se arat femeilor mironosi e vestindu-le învierea şiă ţ
spunându-le s nu se team . Dup în l area cu trupul la cer doi îngeri se arat sfin ilor apostoliă ă ă ă ţ ă ţ
şi le spune s se întoarc înapoi în Ierusalim.ă ă
Vie ile sfin ilor apostoli sunt şi ele pline de mai multe angelofanii sau ar t ri îngereşti. Unţ ţ ă ă
înger se arat sfântului apostol Petru pe când aceste fusese închis în temni de Irod şi îlă ţă
elibereaz în mod miraculos. Un alt înger i se arat sfântului apostol Filip îndemându-l să ă ă
mearg într-o direc ie în care el nu voia unde avea s aduc un înalt om de stat la credin . Ună ţ ă ă ţă
alt înger se arat sfântului apostol Pavel în timpul unei puternice furtuni pe mare încurajându-lă
şi spunându-i s nu se team fiindc el v-a merge la Roma şi acolo v-a vorbii despre credin aă ă ă ţ
creştin în fa a cezarului din acea vreme. Un alt înger se arat sfântului Ioan Teologul în insulaă ţ ă
Patmos descoperându-i Apocalipsa sau mai bine spus cartea care cuprinde evenimentele care
ine de sfârşitul lumii şi r splata drep ilor în veacul ce v-a s fie.ţ ă ţ ă
Dup cum vom ar ta o bogat m rturie angelologic o avem în special în literaturaă ă ă ă ă
monahal . Persoane sfinte cum ar fii Antonie cel Mare, Atanasie cel Mare, Arsenie, Agathon,ă
Sisoe cel Mare sau Grigorie Teologul au avut descoperiri îngereşti. Literatura monahal careă
abund în ar t ri şi angelofanii este în special prezent în Siria, Palestina, Egipt şi mai apoi înă ă ă ă
Muntele Athos în Grecia.11
Dar la fel de bine foarte multe relat ri angelologice avem în sinaxarele ortodoxe care nuă
sunt nimic mai mult decât sinteze la vie iile sfin ilor. Sfin i P rin i cum au fost Ioan Hrisostom,ţ ţ ţ ă ţ
Vasile cel Mare, Dionisie Areopagitul, Ioan Cassian, Simeon Noul Teolog sau Nicodim Aghioritul
au fost mai mult decât orice vizita i de îngeri şi ini ia i de ei. O m rturie a prezen ei angelice laţ ţ ţ ă ţ
muntele Athos a fost f cut în jurul cânt rii Cuvine-se cu adev rat. Se spune c în timp ceă ă ă ă ă
cânta privegherea de noapte unui c lug r atonit i s-a ar tat un tân r care l-a înv at s cânteă ă ă ă ăţ ă
„Cuvine-se cu adev rat s te fericim n sc toare de Dumnezeu, cea pururea fericit şiă ă ă ă ă
preanevinovat şi maica Dumnezeului nostru.” Unii cred c acest tân r ar fii fost arhanghelulă ă ă
Gavriil. Oricum mai înainte de aceast ar tare Biserica cânta numai „ceea ce eşti mai m rită ă ă ă
11
Începând cu întemeietorul muntelui Athos, Sfântul Atanasie Atonitul avem mai multe m rturii de cuvioşi atoni i aă ţ
ar t rii îngerilor pe parcursul timpului. Aceste ar t ri au fost relatate pe larg în mai multe Paterice atonite dintreă ă ă ă ă
care cel mai cunoscut este al arhimandritului Ioanikios.
6

7. decât heruvimii şi mai m rit f r de asem nare decât serafimii care f r stric ciune peă ă ă ă ă ă ă ă
Dumnezeu cuvântul ai n scut pe tine cea cu adev rat de m rim.”ă ă ă 12
Prin urmare, metoda care o voi aborda în prezentele rânduri este una în special de ordin
katafatic sau mai bine spus pozitiv. Deşi mai multe mari religii ale lumii sunt departe de la
adev rul de credin , toate religiile au avut ini ial o chemare de la Dumnezeu. Acest metodă ţă ţ ă ă
comparativ nu este o inova ie în angelologia ortodox . Atât religiile arhaice ale lumii cât şiă ţ ă
cele contemporane au men inut crezul în existen a îngerilor. Ei au fost grupa i şiţ ţ ţ
compartimenta i în mai multe ierarhii şi categorii. Aceste ierarhii şi categorii le vom analizaţ
comparativ sau mai bine spus pozitiv c utând s g sim cât mai multe similarit i şi puncte deă ă ă ăţ
convergen .ţă 13
Prin urmare, vom putea vedea c în calea katafatic sau cea pozitiv mai toate religiileă ă ă
care vorbesc despre îngeri provin de la un fel de „sâmbure primordial” sau mai mult decât
orice de la începuturile rela iei primordiale a omului cu Dumnezeu. Rela ia omului cuţ ţ
Dumnezeu este îns dinamic şi nu una static . Mai mul i teologi au greşit spunând c rela iaă ă ă ţ ă ţ
omului cu Dumnezeu este static din moment ce Dumnezeu este etern şi imuabil. Ceea ce aă
ar tat hristologia şi angelologia ortodox este c Dumnezeu ac ioneaz dinamic şi progresiv cuă ă ă ţ ă
umanitatea. Deşi Dumnezeu în raport cu sine este imuabil şi etern, în rela ie cu oameniiţ
Dumnezeu este muabil sau mai bine spus condescent.
Plecând de la sine, Dumnezeu a creat îngerii S i care au fost meni i s fie mediatori întreă ţ ă
umanitate şi Sine. La fel de bine îngerii au fost puşi supraveghetori între Dumnezeu şi
umanitate. Îngerii sunt cei care mai mult decât orice ne ajut în procesul mântuirii. Ei sunt ceiă
care ne vor duce în spre împ r ia cerurilor pe care a predicat-o Domnul Iisus Hristos. Rela iaă ăţ ţ
cu Dumnezeu este mai mult decât orice a fii dincolo de orice prietenii lui Dumnezeu şi a
îngerilor.
Cele mai cunoscute persoane angelice sunt arhanghelii Mihail, Gavriil şi Rafail. Aceşti
arhangheli îi vom întâlnii în mai multe culturi şi mari civiliza ii ale lumii sub diferite forme şiţ
denumiri.14
Ceea ce vom aborda în prezenta carte îns nu este sub nici o form o dezbatereă ă
filologic asupra numelor sau denumirilor îngereşti. La fel de bine vom ar ta c nu facem oă ă ă
munc de pionierat prin termenul de angelologie comparativ . Având în vedere c concep iileă ă ă ţ
omeneşti despre îngeri au variat de la epoc la epoc şi de la civiliza ie la civiliza ie vomă ă ţ ţ
încerca s aducem cât mai mult în elegere şi convergen în concep ii care au diferit şi auă ă ţ ţă ţ
variat în trecutul umanit ii.ăţ
Prinşi în specula iile contemporane care neag nu numai existen a îngerilor ci şi a luiţ ă ţ
Dumnezeu, omul contemporan se îndreapt subit spre un univers egoist lipsit de no iunea deă ţ
sfin enie şi de înger. Îngerii sunt mai mult decât orice cei care sunt meni i s ne deschid caleaţ ţ ă ă
12
Aceast ar tare a arhanghelului Mihail se spune c a fost înso it şi de o minune fiindc cu mâna sa, arhanghelulă ă ă ţ ă ă
a inscrip ionat pe o piatr monahului pe care îl vizitare textul ce trebuia s fie ad ugat cânt rii. Aceast scriere s-aţ ă ă ă ă ă
f cut în mod miraculos f r nici un fel de cioplire. Piatra respectiv se p streaz şi azi la Muntele Athos.ă ă ă ă ă ă
13
in s men ionez c scopul acestui volum nu este unul de ordin sincretic în care voi amesteca toate crezurileŢ ă ţ ă
despre existen a îngerilor. Scopul volumului meu este de a aduce mai mult încurajare dialogului interreligios şiţ ă
interconfesional care se resimte în vremurile noastre. A sta fiecare dintre noi în cochilia „bisericii noastre locale”
este de mai multe vreme o alternativ demodat şi învechit . Ea de mai multe ori este datorat influen elor deă ă ă ă ţ
ordin sectar şi obscurantist.
14
La o analiz filologic vom vedea c numele Mihail are mai mul i deriva i semantici în mai multe limbi deă ă ă ţ ţ
circula ie antic şi interna ional contemporan : astfel în limba elin avemţ ă ţ ă ă ă Μι , în ebraic avem Mihael, înχαλης ă
limba britanic avem Michael, în limba francez avem Michel şi în limba spaniol avem Miguel. Deriva ii filologiciă ă ă ţ
ai numelui Mihail sunt mult mai mul i. La fel al i deriva i filologici avem şi de la numele Gavriil şi Rafail.ţ ţ ţ
7

8. spre mântuire. Rolul îngerilor este din punct de vedere angelologic dogmatic şi soteriologic.
Astfel putem vorbii f r de nici o îndoial de o soteriologie angelologic . Angelologia este f ră ă ă ă ă ă
de nici o îndoial opus demonologiei. Atunci cu cine se înrudeşte angelologia? Angelologia seă ă
înrudeşte cu triadologia, pnevmatologia [aceasta având în vedere c precum Dumnezeu esteă
spirit la fel şi îngerii sunt spirite], soteriologia şi eshatologia. Rolul îngerilor este şi unul de ordin
eshatologic, ei fiind existen e care vor venii dup dogma ortodox la a doua venire a Domnuluiţ ă ă
Iisus Hristos [parusia, π ] pentru a r spl tii pe cei drep ii şi a pedepsii pe cei nedrep i.αρουσια ă ă ţ ţ
Lumea sau universul îngerilor prin urmare este mai mult decât orice o invita ie la medita ie sauţ ţ
mai mult decât orice la contempla ie. Contempla ia am putea spune c poate avea şi un gradţ ţ ă
comparativ.
Evident în sine angelologia ortodox nu are nevoie de nici un fel de compara ie. Metodaă ţ
comparativ îns este aplicabil la o scar mai larg în studiile academice şi în cele spirituale.ă ă ă ă ă
Angelologia este am putea spune o îngem nare de pnevmatologie şi triadologie. Tainaă
triadologic a teologiei ortodoxe continu s r mân peste veacuri sursa de existen aă ă ă ă ă ţă
îngerilor şi a fiin rii lor. La fel de bine în plan comparativ am putea vorbii şi de o ontologieţă
angelologic . Trebuie s ar t m c lucrarea noastr v-a evita specula iie ieftine în plană ă ă ă ă ă ţ
angelologic. O ontologie angelologic v-a fii probabil subiectul unei alte lucr ri de viitor.ă ă 15
CAPITOLUL 1
ANGELOLOGIA ÎN RELIGIA COMPARATĂ
„Mul umim ie şi pentru Liturghia aceasta, pe care ai binevoit a o primi din mâinileţ Ţ
noastre, deşi stau înaintea Ta mii de arhangheli şi zeci de mii de îngeri, heruvimii cei cu ochi
mul i şi serafimii cei cu câte şase aripi, care se înal zburând...”ţ ţă
Liturghia ortodox a Sfântului Ioan Hrisostomă
Religia comparat este mai mult decât orice ceea ce am putea denumii studiulă
comparativ al diferitelor mari crezuri ale umanit ii.ăţ 16
Astfel, religia comparat are mai multeă
obiective. Evident, cel mai clar obiectiv este promovarea dialogului şi a toleran ei religioase.ţ
Dar religia comparat îşi mai propune şi c utarea de erori sau greşeli dogmatice şi religiose dină ă
diferitele seturi de crezuri ale lumii. Se ştie astfel c în trecutul umanit ii au existat extrem deă ăţ
multe controverse şi conflicte în plan religios. S ne aducem aminte c la naşterea Domnuluiă ă
Iisus Hristos Irod a dat ordin s fie ucişi to i pruncii de pân la trei ani fiindc credea elă ţ ă ă
naşterea Domnului Iisus Hristos v-a aduce cu sine uzurparea puterii sale. Apoi s ne aducemă
aminte c la anul 1453 odat cu c derea Constantinopolului, s-a declanşat aşa numitul procesă ă ă
15
Ontologia a fost un concept introdus pentru prima dat în filosofie de filosoful Protagoras. Anumite implica iiă ţ
ontologice au fost recunoscute şi de teologia ortodox la fel de bine şi de angelologia ortodox . O ontologieă ă
angelologic este mai mult decât orice este demn de studiat în vremurile noastre. Ontologia vrea s arate astfelă ă
sursa ultim a fiin rii. Fiin area în sine pleac de la Dumnezeu. Ontologic Dumnezeu este surs a existen ei: aă ţă ţ ă ă ţ
universului, a galaxiilor, a planetelor, a omului şi a îngerilor. Afar de Dumnezeu am putea spune c ontologia esteă ă
mai mult decât orice un eşec de propor ii aceasta fiindc exist şi ontologi care neag existen a lui Dumnezeu.ţ ă ă ă ţ
16
Dintre cele mai celebre persoane care au activat în câmpul religiei comparate vom enumera pe Houstin Smith
care s-a distins în religia comparat prin lucrarea lui Religiile lumii: marile tradi ii de în elepciune, Mohamed Aliă ţ ţ
Muhiadin cu lucrarea sa Un studiu comparativ al religiilor ast zi, Laurence Brown, Mircea Eliade, Ann Wang Sen,ă
Stewart Farrar, Robert Graves, Alan Segal, Fritz Rednour şi mul i al ii.ţ ţ
8

9. de islamizare al Europei. Astfel, pentru europeni creştinismul a fost declarat o religie ce trebuie
înlocuit . În numele islamului s-au curmat mii de vie i omeneşti şi au fost distruse sute deă ţ
cl diri creştine [case parohiale, m n stiri, biserici, mitropolii, episcopii şi arhiepiscopii]. La felă ă ă
de bine s ne aducem c islamizarea Europei s-a f cut cu sabia în mân , sultanii şi paşiiă ă ă ă
otomani fiind cât se poate de radicali în abordarea lor a dogmelor şi crezurilor religioase.17
O alt mare controvers religioas ce intr foarte mult în câmpul religiei comparate aă ă ă ă
fost încreştinarea indigenilor americani. Se ştie c dup Christofor Columb vestul Europei a dusă ă
o campanie prelungit de aşa numit încreştinare a indigenilor americani [dintre cei maiă ă
cunoscu i vom amintii pe sioux, pe apaşi şi pe mohicani]. Dar trebuie s recunoaştem cţ ă ă
încreştinarea indigenilor americani a fost mai mult un pretext pentru suprema ia rasei albeţ
asupra celei roşii. Astfel, în statele americane din est au avut loc în numele crezurilor religioase
adev rate m celuri şi crime odioase care au dus la exterminarea popula iei native şi înlocuireaă ă ţ
ei cu colonişti.18
Religia comparat este mai mult decât orice o cale amiabil de dialog dintre diferiteă ă
concep ii şi crezuri religioase ale umanit ii. Ceea ce deprindem cel mai mult în cazul religieiţ ăţ
comparate este mai multe decât orice toleran a religioas şi calea de dialog ce excludeţ ă
violen a. A rezolva marile probleme religioase pe cale violent este mai mult decât orice ceeaţ ă
ce am putea denumii o solu ie cât se poate de slab din punct de vedere moral şi etic.ţ ă 19
Aceasta fiindc oricum Dumnezeu este suprem şi suveran din punct de vedere religios. Trebuieă
s spunem c una dintre cele mai degradante forme de ur şi teroare este teroarea religioas .ă ă ă ă
Aceasta fiindc acest gen de ur se bazeaz pe minciun şi falsitate. A curma o via uman înă ă ă ă ţă ă
numele lui Dumnezeu [cum s-a f cut de mai multe ori în istorie] este din nefericire una dintreă
cele mai mari minciuni ale omului.
În primul rând religia comparat este mai mult decât orice o modalitate de în elegere şiă ţ
de toleran între crezuri şi opinii religioase diferite. Astfel, în religia comparat vom descoperiiţă ă
c pentru buddhişti Mântuitorul lumii este nimeni altul decât Buddha [pe numele s u adev rată ă ă
Sidarta Gautama], în timp ce pentru musulmani mântuitorul lumii este Mohamed şi pentru
taoiştii chinezi nu este nimeni altul ca şi Confucius. La fel de bine am putea s îi amintim şi peă
zoroastrienii iranieni care cred c singur mâtuitor al lumii este Zarahrustra. Prin urmare, esteă
cât se poate de evident s amintim c religia comparativ este din acest punct de vedereă ă ă
împotriva fundamentalismelor şi fanatismelor religioase.
Religia comparat consider c a sus ine fanatic crezul într-o religie este împotriva voiiă ă ă ţ
lui Dumnezeu. Nu se ştie în nici un moment din trecut în care Dumnezeu s ne cear să ă ă
sus inem fanatic anumite crezuri religiose. Dar din nefericire la scar planetar sunt enorm deţ ă ă
mul i care sus in c credin a în Dumnezeu trebuie promovat cu riscul crimei şi a curm rii deţ ţ ă ţ ă ă
vie i omeneşti. Aceasta este una dintre cele mai mari şi mai fatale greşeli a umanit ii din celeţ ăţ
17
Un alt aspect din trecutul recent al Europei este f r de nici o îndoial sovietizarea Europei. Doctrinele sovieticeă ă ă
au fost f r de nici o îndoial un fel de ateism ce nu negat numai existen a lui Dumnezeu şi a oric rei forme deă ă ă ţ ă
religie şi teologie dar şi negarea realit ii îngerilor lui Dumnezeu. Probabil din aceast cauz din tot edificiulăţ ă ă
sovietic s-a ales nimicul.
18
Trebuie s ştim c în pofida a mai multor p reri adev ra ii americani au fost pieile roşii sau indigenii americani.ă ă ă ă ţ
Restul de americani nu sunt americani autentici ci sunt produsul diferitelor valuri de emigran i din Asia şi Europa.ţ
19
Se cunosc astfel mai multe organiza ii teroriste care impun crezurile lor religiose prin intermediul terorii şi aţ
violen ei. O astfel de organiza ie a fost şi este Al-Quida care a fost pentru prima dat constituit în orientulţ ţ ă ă
mijlociu şi care mai apoi a început s ac ioneze în plan interna ional. Liderii Al-Quida se ştie c nu sunt nimic maiă ţ ţ ă
mult decât fanatici religioşi şi adep i fundamentalişti ai islamului lui Mohamed.ţ
9

10. mai vechi vremuri.20
Vremurile în care tr im sunt vremuri ale toleran ei şi ale în elegerii. Oriceă ţ ţ
minte s n toas ştie c crima în numele lui Dumnezeu este un r u şi o falsitate. Abordareaă ă ă ă ă
comparativ religioas este din acest punct de vedere cât se poate de actual .ă ă
Dar am putea vorbii şi de o grada ie a experiment rii realit ii îngerilor şi mai mult decâtţ ă ăţ
orice a raport rii la realitatea lor. Astfel, no iuni vagi despre îngeri avem în mai multe mariă ţ
religii ale lumii. Ştim c Dumnezeu în hindus se spune Brahman. Chiar dac concep iile despreă ă ă ţ
Dumnezeu în hinduism sunt cât se poate de neortodoxe, în hinduism la un nivel destul de
primar putem descoperii crezul în îngeri.21
La fel de bine în hinduism putem vorbii de o angelologie desfigurat . Astfel, hinduismulă
nu vorbeşte de îngeri ci de zei. Aceşti zei evident au o identitate şi o origine confuz . Înă
hinduism unii sunt îngerii în timp ce al ii sunt diavoli. Este cât se poate de adev rat cţ ă ă
hinduismul nu are conceptul de diavol. Zeul poate fii dup înv tura hindus atât diavol cât şiă ăţă ă
înger.22
Astfel hinduismul crede c exist un zeu al lunii. El se numeşte Soma. Similari pentruă ă
termenul de înger putem g sii în hinduism termenul de deva sau de aditiai.ă 23
Dintre aceste
entit i care dup cum am spus nu este sigur dac sunt îngeri şi diavoli amintim pe Indra,ăţ ă ă
Mitra, Ravi, Varuna, Yama.24
Dup cum am spus aceast lucrare este de orientare pozitiv şi generic plecând de laă ă ă
crezul c toate religiile sunt în c utarea lui Dumnezeu. Evident nu vom insista pe caracterulă ă
soteriologic al hinduismului care credem c este inexistent. Dar vom insista mai mult peă
caracterul de iubire a lui Dumnezeu care „face ca soarele s r sar peste cei drep i şiă ă ă ţ
nedrep i.” S nu uit m c num rul total al hinduşilor se ridic la oare actual undeva la unţ ă ă ă ă ă ă
miliard.25
Ap rut în India înainte de Hristos hinduismul continu s existe şi în zilele noastre.ă ă ă
Prin urmare, o abordare comparativ a hinduismului este menit s deschid puncte de dialogă ă ă ă
cu omologii noştri hinduşi care au o întreag religie. Comparativ putem spune c concep iaă ă ţ
despre religie hindus este mai mult decât orice panteist . Zeii hinduşi este cât se poate s fieă ă ă
diavoli care vor distrugerea şi ruinarea deplin a omului şi a umanit ii. Dar în scopul acesteiă ăţ
c r i vom vedea punctele comune dintre religii şi în special concep ia creştin care a schimbată ţ ţ ă
fa a lumii. Lumea fost schimbat de Dumnezeu dar nu putem contesta varietatea crezurilor şiţ ă
a concep iilor religioase de pe glob şi din lume la ora actual . Dialogul cu hinduismul se duceţ ă
de mai mult vreme. Evident vom vedea c exist o parte ortodox a hinduismului.ă ă ă ă
Premiza ortodoxiei este c omul este înzestrat de Dumnezeu în mod natural cu libertate.ă
Aceast libertate omul o poate folosii în mai multe direc ii. Prin urmare putem vorbii de oă ţ
libertate angelologic şi de o libertate religioas . Evident, mântuirea omului este o problemă ă ă
cât se poate de important şi de definitorie dar trebuie s ştim c Dumnezeu este mai multă ă ă
decât orice ceea ce am putea denumii cel care ne mântuieşte prin Domnul Iisus Hristos. Deşi
20
S ne aducem aminte c în Europa medieval Inchizi ia catolic practica arderea pe rug în ceea ce ei denumeauă ă ă ţ ă
„exorcizarea Europei” de vr ji şi magie. O simpl reclama ie la marii inchizitori europeni era suficent pentru aă ă ţ
curma o via în numele crucii.ţă
21
La fel de bine o umbr a crezului hindus într-o Treime de persoane poate fii v zut în crezul în Şiva, Vişnu şiă ă
Brahman. Unii teologi v d în acest crez primar mai mult un fel de Tat , Fiu şi Duh Sfânt desfigurat.ă ă
22
Acest lucru este de în eles din anumite puncte de vedere având în vedere c la origine to i diavolii au fost îngeri.ţ ă ţ
Oricum, hinduismul face mari greşeli de natur dogmatic şi religioas . Zeii hinduismului sunt din acest punct deă ă ă
vedere impersonali şi parte din marele Brahman care nu este nimic mai mult decât neantul deplin.
23
Men ion m c aceasta este o traducere cât se poate de probabil .ţ ă ă ă
24
Aceast carte are menirea de a ne ar ta c între demonologie şi angelologie nu exist nici un fel de leg tur şiă ă ă ă ă ă
nici un fel de conec ie. În timp ce angeologia este expresia bineului şi a frumosului, demonologia este expresiaţ
r ului şi a urâtului.ă
25
O estima ie generic a num rului total al hinduşilor este de 890 miloane, deci undeva în jurul unui miliard.ţ ă ă
10

11. este o singur cale spre mântuire care este „calea strâmt şi anevoioas ” prin voia luiă ă ă
Dumnezeu mântuirea se poate realiza şi în alte religii decât creştinism.26
Creştinismul este mai mult decât orice premiza de la care vom pleca comparativ în
aceast lucrare.ă 27
Vom vedea c termenul de înger primeşte mai multe denumiri în diferiteă
sisteme şi crezuri religioase, eshatologice şi angelologice ale lumii. În acest sens, la o scară
generic putem vorbii despre o angelologie creştin ortodox , o angelologie hindus , oă ă ă
angelologie buddhist , o angelologie islamic şi aşa mai departe.ă ă
Neîn elegerile angelologice au survenit în momentul în care diferi i adep i zeloşi sauţ ţ ţ
uneori chiar fanatici au sus inut angelologia lor ca fiind absolut şi totalitar . Este adev rat cţ ă ă ă ă ă
din mai multe puncte de vedere nu putem vorbii de angelologii imuabile din moment ce numai
Dumnezeu este imuabil dar totuşi, putem vorbii de o angelologie deplin sau împlinit . Este înă ă
acelaşi timp cât se poate de real şi adev rat c angelologia este o tain . În primul rând nu ştimă ă ă
num rul exact al îngerilor lui Dumnezeu şi în al doilea rând nu ştim cu exactitate numeleă
îngerilor. Dac Biblia foloseşte termenul de „miriade” când vorbeşte despre îngeri este cât seă
poate de greu s avem nu num r deplin al lor. Probabil c îngerii lui Dumnezeu pot fii undevaă ă ă
în jurul miliardelor sau a triliardelor. Dar aceasta nu poate fii afirmat cu exactitate. În acest
sens, opiniile sunt împ r ite dac fiecare om are un înger p zitor. Ortodoxia sus ine c un omă ţ ă ă ţ ă
nu poate avea un înger p zitor dac este botezat. Acest crez nu este îns prezent în religiileă ă ă
orientale şi mai ales în hinduism.28
Religia comparat am putea spune este un nivel sau o în elegere cât se poate de primară ţ ă
a ceea ce înseamnă existen a lui Dumnezeu. Pentru o în elegere gradual a faptelor şi aţ ţ ă
lucr rilor lui Dumnezeu religia comparat este un prim nivel primar prin care omul poate s îşiă ă ă
dea seama de diversitatea crezurilor şi a op iunilor religioase pe care le are pe p mânt. Îngeriiţ ă
au fost denumi i „prieteni,” ajutor, sprijin, îndrum tori şi uneori fra i. Dar evident s-a elaborat şiţ ă ţ
o mistic a îngerilor care este cel mai bine prezent în monahism. Monahul creştin vrea maiă ă
mult decât orice s fie un „înger p mântean.” El este dincolo de orice un fel de „preînchipuire aă ă
îngerului” dac îşi i-a în serios chemarea monahal .ă ă
În vechime sunt cunoscu i mai mul i sfin i p rin i care au avut descoperiri în timpulţ ţ ţ ă ţ
slujbelor sau a rug ciunii private a îngerilor care vegheau asupra umanit ii şi a oamenilor înă ăţ
parte. Faptul c omul nu este singura crea ie ra ional a lui Dumnezeu nu este menit s neă ţ ţ ă ă
însp imânte ci mai mult s ne deschid în elegerea spre faptul c Dumnezeu este atotputernic.ă ă ă ţ ă
Fiind prin Sine liber Dumnezeu poate crea câte universuri şi fiin e doreşte f r s fie constrânsţ ă ă ă
şi obligat de nimeni. La fel de bine ortodoxia m rturiseşte c Dumnezeu nu era obligat să ă ă
creeze universul şi pe om. Faptul c Dumnezeu a mai creat o clas de fiin e mai înainte de a îlă ă ţ
crea pe om este un lucru cât se poate de posibil din moment ce Dumnezeu este prin Sine liber
26
Astfel ştim c cei care au fost n scu i mai înainte de Domnul Iisus Hristos s-au mântuit dac au tr it o viaă ă ţ ă ă ţă
moral şi au f cut fapte bune şi faptele credin ei. Deşi creştinismul de ine teoretic monopolul soteriologic, putemă ă ţ ţ
crede c Dumnezeu poate mântui oamenii f r s ştim noi.ă ă ă ă
27
Unele specula ii hinduse sus in c ar exista un num r de aproximativ 33,000,000 îngeri [devas]. Dar este greuţ ţ ă ă
de precizat dac aceşti îngeri sunt îngeri sau diavoli din moment ce ei sunt grupa i într-un panteon dup modelulă ţ ă
mitologiilor p gâne. O ampl lucrare hindus ştim c este Bhagavad Gita care este o sintez a doctrinelor hinduseă ă ă ă ă
religiose şi filosofice.
28
Opiniile legate de îngerul p zitor sunt cât se poate de variate în marile concep ii religioase ale lumii. Astfel, înă ţ
timp ce unele concep ii sus in c la naştere omul primeşte din partea lui Dumnezeu automat un înger p zitor,ţ ţ ă ă
altele sus in c de fapt îngerul p zitor al omului apare din momentul concep iei în pântecele mamei sale. Alteţ ă ă ţ
concep ii sus in c îngerul p zitor al omului apare numai mai târziu în via . Alte concep ii sus in c îngerul p zitorţ ţ ă ă ţă ţ ţ ă ă
vine numai când este invocat sau chemat.
11

12. s fac ceea ce doreşte. În acelaşi timp în studiul angelologic putem cunoaşte din lumeaă ă
îngerilor numai ceea ce Dumnezeu a voit ca noi s cunoaştem şi s experiment m. Probabil că ă ă ă
sunt multe lucruri care nu le vom ştii niciodat despre îngerii lui Dumnezeu. Totuşi, înă
bun tatea Sa, Dumnezeu a descoperit omului anumite lucruri despre îngeri. Aceste lucruri suntă
prezente la un nivel inferior în ceea ce am putea denumii religia comparat , o disciplin careă ă
abund în extrem de multe informa ii şi concep ii divergente având func ia de a unifica ceea ceă ţ ţ ţ
este contrastant şi de a aduce în elegere între diferi ii adep i ai doctrinelor religiei. Religia esteţ ţ ţ
un factor care fascineaz şi prin care omul începe s fie conştient de realit i transcendente dină ă ăţ
lumea de dincolo şi de la Dumnezeu însuşi.
Evident, în religie nu poate exista concuren ca şi în lumea secular dar din nefericire auţă ă
existat mai multe neîn elegeri în lumea religioas dintre care unele le-am men ionat mai sus.ţ ă ţ
Evident, religia comparat este o disciplin din mai multe punct de vedere „artificial ” având înă ă ă
vedere c nu opereaz cu „deplin tatea religioas .” Vom vedea îns c religia comparat îşiă ă ă ă ă ă ă
are rolul sau rostul ei. Metoda comparativ nu este îns o metod absolut . Aceast metodă ă ă ă ă ă
îns se bazeaz pe faptul c Dumnezeu ne-a înzestrat cu minte şi cu logic . Având în vedereă ă ă ă
c acestea sunt daruri gratuite pe care Dumnezeu ni le-a f cut lumii şi omului suntem chema iă ă ţ
s „cercet m duhurile” şi s vedem de unde sunt şi s nu accept m orice crez sau doctrin oriă ă ă ă ă ă
înv tur religioas şi teologic .ăţă ă ă ă 29
Marile crezuri religioase ale lumii sunt f r de nici o îndoial fascinate şi pe parcursulă ă ă
anilor au fost foarte mul i cei care s-au avântat în studiul lumii religiilor. Aşa s-a n scut religiaţ ă
comparat . Religia comparat are în comun cu angelologia faptul c se vorbeşte despre îngeriă ă ă
nu numai în creştinism ci dup cum am ar tat şi alte religii ale lumii. Evident, mai multe religiiă ă
sunt confuze cu privire la existen a şi realitatea îngerilor dar trebuie s fim cât se poateţ ă
„deschişi şi în eleg tori” cu neputin ele de ordin religios a semenilor noştri. În sensţ ă ţ
antropologic s-a spus c omul este o fiin religioas . Faptul c omul este o fiin religioas nuă ţă ă ă ţă ă
este suficent. Omul are chemarea de a se ridica mai sus decât de o simpl percep ie religioas .ă ţ ă
Prin urmare, calea spre Dumnezeu se poate face şi printr-o modalitate religioas . S neă ă
aducem aminte că nu to i au aceleaşi daruri duhovniceşti de la Dumnezeu. Prin urmare nu to iţ ţ
pot ajunge la o cunoaştere deplin asemenea celei a sfin ilor lui Dumnezeu. În acest sens,ă ţ
religia comparat are menirea de a ne face în eles c nu to i au aceleaşi m suri şi la fel de bineă ţ ă ţ ă
unii trebuie s îi în eleag pe ceilal i.ă ţ ă ţ
F r nici o îndoit func iile îngerilor sunt aceleaşi din toate timpurile şi vremurile numaiă ă ă ţ
c percep ia lor este cât se poate de diferit din diferitele crezuri ale lumii dintre care trebuieă ţ ă
s spunem c unele sunt extrem de supersti ioase. Îngerii sunt cei care vegheaz asupra lumiiă ă ţ ă
pentru ca lumea s urmeze cursul stabilit ei de Dumnezeu şi s mearg în sensul pe careă ă ă
Dumnezeu îl voieşte. Prin urmare, ştim c Dumnezeu este cel care ne ocroteşte dar o face prină
îngerii S i.ă
În acest sens religia comparat ne familiarizeaz cu diversitatea crezurilor religioase şiă ă
cu faptul c trebuie s fim toleran i cu cei care nu cred ca şi noi. Din acest punct de vedereă ă ţ
exist mai mul i care nu cred în existen a îngerilor lui Dumnezeu. Mai mult decât atât unaă ţ ţ
dintre principalele calit i ale îngerilor este sfin enia. Faptul c îngerii sunt sfin i este un lucruăţ ţ ă ţ
care este dezb tut în religia comparat . Sfin enia îngerilor este cât se poate de prezent înă ă ţ ă
creştinism şi în special în creştinismul ortodox. Sfin enia îngerilor nu este o sfin enie a aseit iiţ ţ ăţ
29
Mai multe noi mişc ri religioase sunt acceptate f r nici un fel de studiu şi de abordare sau discern mântă ă ă ă
teologic ori religios. Astfel, ştim de mai multe mişc ri religioase cum ar fii new age, bahai, spiritism, teosofie, hareă
krişna şi multe altele.
12

13. ci provine din faptul c Dumnezeu însuşi este sfânt. Sfin enia lui Dumnezeu se împarte înă ţ
primul rând îngerilor S i dincolo de spa iu, timp şi de univers. Mai apoi aceast sfin enie esteă ţ ă ţ
împ rt şit şi oamenilor şi în special sfin ilor care se nevoiesc pentru aceasta.ă ă ă ţ
Sfin enia îngerilor are şi un anumit caracter comparativ fiindc ea este perceput şiţ ă ă
asumat în mai multe religii din lume sau de pe glob. În zilele noastre ceea ce avem cel maiă
mult lips în plan comparativ este f r nici o îndoial criza sfin eniei. Faptul c se cunosc maiă ă ă ă ţ ă
multe fapte minunate ale sfin ilor îngeri cum au fost cele men ionate mai sus din Vechiul şiţ ţ
Noul Testament nu înseamn mult pentru omul contemporan. Lumea îngerilor chiar şi în planulă
religiei comparate care ne pune în fa atât de multe m rturii zguditoare în acest sens esteţă ă
lipsit de relevan pentru vremurile noastre. Sfin i p rin i care au dat m rturii zdrobitoareă ţă ţ ă ţ ă
despre existen a, ac iunile şi prezen a îngerilor sunt considera i în vremurile noastre desuete şiţ ţ ţ ţ
mincinoase.
Vremurile noastre sunt vremurile în care lumea crede mai mult în fiin e extraterestre dinţ
alte constela ii şi galaxii. Foarte pu ini ar putea crede c nu a existat nici un fel deţ ţ ă
extraterestru la naşterea din Betleem a Domnului Iisus Hristos. Biblia ne vorbeşte cât se poate
de clar de prezen e îngereşti în jurul momentului naşterii Domnului Iisus Hristos. S fii fost eiţ ă
fiin e de pe alte planete cu nave spa iale şi cu supertehnologie? Cu greu am putea spune acestţ ţ
lucru. Îngerii sunt înzestra i cu aripi şi din mai toate m rturiile nu au nevoie de navete spa ialeţ ă ţ
pentru a se deplasa. Atunci de ce aceast confuzie în lumea religiei? Sunt foarte mul i care v dă ţ ă
în îngeri fiin e din alte galaxii care au venit aici pentru a ne descoperii tainele unei civiliza iiţ ţ
mai avansate şi mai sofisticate decât a noastr . Ori aici comparativ religia şi ştiin a nu sunt înă ţ
acord. Religia ne spune c îngerii nu au func ia de a ne înv a o civiliza ie mai avansat decâtă ţ ăţ ţ ă
a noastr ci au menirea de a media între noi şi Dumnezeu. La fel de bine este greu s definimă ă
raiul unde locuiesc îngerii în prezen a m ririi lui Dumnezeu ca şi o „civiliza ie mai avansat ”ţ ă ţ ă
decât a noastr din moment ce îngerii nu au no iunea de civiliza ie dup cum o avem noi.ă ţ ţ ă
Religia comparat este mai mult decât orice o apreciere a diversit ii de opinii şi p reriă ăţ ă
religioase. În religie dup cum ştim trebuie s domneasc în elegerea şi pacea. Rezolvareaă ă ă ţ
problemelor religioase prin folosirea violen ei şi a terorii este una dintre cele mai proasteţ
solu ii. Astfel dup cum am spus mai multe religii vorbesc de existen a îngerilor. Dintreţ ă ţ
principalele religii care vorbesc despre existen a îngerilor vom amintii hinduismul, taoismul,ţ
islamul, iudaismul şi creştinismul. Evident opiniile sunt împ r ite în aceste principale religii aleă ţ
lumii. Din aceast cauz este bine s folosim oă ă ă metod comparativ .ă ă
Dup cum am spus, hinduismul sus ine c exist undeva în just de 33.000.000 îngeriă ţ ă ă
care în hindus sunt denumi i deva sau devas. La fel de bine în arab şi în religiile arabiceă ţ ă
dintre care cel mai cunoscut este islamul termenul de înger este ‫عملة‬‫ذهبية‬ . Evident este cât se
poate clar c ceea ce o cultur cunoaşte despre îngeri nu înseamn c toate culturile sauă ă ă ă
civiliza iile ştiu la fel. Ceea ce este cel mai important în existen a îngerilor este faptul cţ ţ ă
dincolo de univers, de galaxii, de constela ii şi planete, Dumnezeu a creat o clas de fiin eţ ă ţ
supranaturale care nu au nici o inten ie de a ne distruge, ci din contr sunt menite s ne asisteţ ă ă
şi s ne sus in în drumul spre mântuire şi spre în dumnezeire. Evident, exist un termenă ţ ă ă
pentru înger în mai toate limbile p mântului. În acest studiu nu vom insista foarte mult peă
acest aspect din moment ce aceasta este un demers mai mult de natur filologic .ă ă 30
F r nici o îndoial angelologia comparat de care vom vorbii în rândurile noastre este oă ă ă ă
doctrin monoteist . Angelologia ortodox este o angelologie monoteist şi nu una politeistă ă ă ă ă
30
Astfel, în taivanez , vietnamez , chinez sau japonez cu siguran vorbim de anumi i termeni pentru înger.ă ă ă ă ţă ţ
Provenien a, originea şi istoria acestor termeni din orientul îndep rtat nu este de interes pentru cartea de fa .ţ ă ţă
13

14. sau panteist . Probabil c una dintre cele mai mari taine ale angelologiei ortodoxe comparativeă ă
este taina monoteismului. Îngerii sunt slujitorii Dumnezeului unu în fiin şi singular înţă
existen . Taina angelologiei este am putea spune una de natur monoteist . Din nou neţă ă ă
aducem aminte c îngerii sunt chema i s Îl slujeasc pe Dumnezeu. Acest lucru a fost profundă ţ ă ă
contestat în religiile antice p gâne care negau existen a unui singur Dumnezeu şiă ţ
propov duiau existen a mai multor dumnezei. Taina angelologiei ortodoxe este una de natură ţ ă
monoteist . Îngerii au fost fiin e create de Dumnezeu pentru a Îl sprijinii şi ajuta în crea ia şiă ţ ţ
pronierea lumii, a universului şi a omului. Din acest punct de vedere omul este inferior
îngerilor. Prin natur omul nu poate ajunge un înger. Totuşi, prin ascez , fapte bune, post şiă ă
rug ciune omul se poate ridica la o stare asem n toare îngerilor. „Asem narea” cu îngerii luiă ă ă ă
Dumnezeu se face cel mai mult de c lug ri în monahism. Din acest punct de vedere c lug riiă ă ă ă
sunt am putea spune urmaşii îngerilor. Metaforic monahismul este denumit şi „chipul
îngeresc.”31
Dar dac ortodoxia denumeşte monahismul „chipul îngeresc” trebuie s lu m înă ă ă
considerare c exist mai multe forme de monahism. Ştim astfel de monahismul tibetan deă ă
origine buddhist .ă 32
La fel de bine ca şi monoteismul angelologia ortodox este f r nici oă ă ă
îndoial o modalitate de a cunoaşte pe Dumnezeu. Îngerii cu existen a lor la fel de ca şiă ţ
universul şi podoaba lui sunt realit i care ne duc cu gândul şi mintea şi sfin irea la existen aăţ ţ ţ
lui Dumnezeu unul în fiin şi întreit în persoane. Ceea ce este cât se poate de profund înţă
angelologia ortodox comparativ este c Dumnezeu este descoperit ca şi tain ultim aă ă ă ă ă
universului şi a omului [sau a crea iei]. Taina lui Dumnezeu nu poate fii descoperit decât prinţ ă
îngerii S i care exist mai înainte de crea ia lumii. Faptul c îngerii au fost preceden i crea ieiă ă ţ ă ţ ţ
universului şi a omului nu poate avea nici o îndoial . Din acest punct trebuie s subliniem că ă ă
îngerii nu sunt un fel de civiliza ie avansat care exist undeva într-o galaxie îndep rt dinţ ă ă ă ă
univers şi care ne v-a vizita pentru a ne descoperii o civiliza ie mai avasat decât a noastr .ţ ă ă
Îngerii sunt mai mult decât orice ceea ce am putea descoperirea unei intimit i cu Dumnezeu şiăţ
cu existen a Lui. La fel de bine ei sunt şi o dovad de altruism pentru to i cei care vor s ajungţ ă ţ ă ă
la cunoaşterea lui Dumnezeu. Înaintând spre Dumnezeu ne vom da seama de realitatea
prezen ei şi a existen ei îngerilor S i. Aceasta este am putea spune o prob a credin ei şi aţ ţ ă ă ţ
credincioşiei noastre fa de Dumnezeu. Aceasta fiindc ne vom da seama c Dumnezeu nu aţă ă ă
creat numai pe noi şi universul nostru ci El a mai creat şi o lume a îngerilor.33
Prin urmare, dup adev rul relevat al Scripturii, îngerii ne sunt superiori în crea ie şiă ă ţ
avem datoria de asculta de ei, în special de sfin ii arhangheli Mihail, Gavriil şi Rafail.ţ 34
Vechiul şi
Noul Testament vorbesc de mai multe apari ii angelice dar dintre to i îngerii lui Dumnezeuţ ţ
Biblia îi denumeşte cu numele numai pe aceştia trei. Numele îngerilor ne sunt din mai multe
31
Acest titlu a fost conferit cel mai în pnevmatologia ortodox de Sfântul Ioan Climax în Scara sa. A se vedeaă
Filocaliile.
32
Mohanismul tibetan dintre care cel mai mult este reprezentat de aşa zişi patriahi tibetani denumi i dalailamaţ
este dincolo de orice mai mult „o caricatur ” a adev ratului monahism.” Aceasta fiindc monahismul îşi areă ă ă
bazele în imita ia vie ii îngereşti. Din acest punct de vedere via a îngereasc este universal şi deschis pentruţ ţ ţ ă ă ă
toate epocile şi civiliza iile şi nu numai pentru unele în sens absolutist.ţ
33
Ştim astfel din angelologia medieval de ierarhiile îngerilor. Dintre cei care s-au remarcat în crearea unor ierarhiiă
angelologice putem amintii pe Sfântul Clement al Romei, Sfântul Ambrozie al Milanului, Sfântul Ieronim, Sfântul
Grigorie Dialogul, Sfântul Ioan Damaschinul şi al ii.ţ
34
Arhanghelii Mihail, Rafail şi Gavriil prefigureaz am putea spune Treimea de persoane din Dumnezeu: Tat l, Fiulă ă
şi Duhul Sfânt. Dogmatic nu s-a stabilit deplin dac Dumnezeu este şi Tat al îngerilor, oricum mai multe texteă ă
teologice îi denumesc pe îngerii „fii lui Dumnezeu.”
14

15. puncte de vedere necunoscute. Aceasta datorit faptului c îngerii au nume mai multă ă
conven ional ei nefiind f pturi umane cum suntem noi oamenii. La fel de bine angelologiaţ ă
comparat ne spune c îngerii pot lua înf iş ri antropomorfice dar aceasta nu înseamn c eiă ă ăţ ă ă ă
sunt ca şi noi oamenii. Îngerii sunt eterni în sensul c nu mor şi nici nu se reproduc dup cumă ă
ne m rturisesc mai multe tradi ii ale religiilor lumii. Dincolo de orice îngerii sunt meni i să ţ ţ ă
mijloceasc la Dumnezeu pentru mântuirea noastr . Momentul cel mai greu din via a unui omă ă ţ
este atunci când acesta moarte. Din punct de vedere angelologic moartea este o „desp r ire” aă ţ
sufletului de trup.35
Faptul c îngerii au menirea de a duce sufletele drep ilor şi a celor care s-au nevoită ţ
pentru bine şi dreptate în aceast lume este unul dintre cele mai mari imperative religioase aleă
lumii religiei şi mai ales a religiei comparate. Fiind crea ie a Sa, Dumnezeu nu are nici unţ
interes s piard etern pe om. Dar în acelaşi timp Dumnezeu nu poare l sa r utatea omuluiă ă ă ă
nepedepsit .ă Astfel, îngerii sunt dincolo orice cei care dup m rturia religiei şi a religieiă ă
comparate fac dreptate omului şi a sufletului s u.ă 36
Astfel dup angelologia ortodox , îngerii sunt cei care atunci când omul moare îi ducă ă
sufletul în rai. Acest lucru a fost atestat de mai multe autorit i ortodoxe şi în special deăţ
aghiografia ortodox . Momentul mor ii nu este atât deă ţ tragic din punctul de vedere al
angelologiei ortodoxe comparate cât mai mult timpul în care omul în via a s-a le-a petrecut înţ
patimi şi p cate.ă 37
Pentru a ajunge în compania îngerilor sufletului omului trebuie s seă
desp timeasc sau s se p streze în starea de nep c tuire sau de nep timire. Termenul elenă ă ă ă ă ă ă
pentru nep timire este π ce nu trebuie confundat cu starea de apatie care este mai multă α αθια
decât orice o stare foarte asem n toare cu dezinteresul.ă ă
Aceast lupt care se duce în om între patimi şi virtu i începe odat cu maturizareaă ă ţ ă
omului şi se încheie numai pe patul mor ii. Din acest moment îndemnul religiei comparate esteţ
c trebuie s fim în stare de veghe pnevmatic pân în momentul mor ii.ă ă ă ă ţ
În mentalitatea religiei comparate dac diavolii sunt cei care ne trag în spre pr pastiaă ă
iadului îngerii sunt cei care ne ridic în spre în l imea raiului. Evident, omul nu ar putea faceă ă ţ
foarte multe lucruri în lupta cu for ele întunericului care vor s subjuge pe om. Modalitatea prinţ ă
care diavolii îl subjug pe om sunt patimile care le-am men ionat mai sus, dar aceste patimiă ţ
pot evolua şi pot avea deriva i. În Vechiul Testament avem o m rturie cât se poate de evidentţ ă ă
c îngerii îi pot birui pe diavoli. În cartea lui Tobit ni se spune c arhanghelul Rafail a izgonită ă
dintr-o femeie care era b nuit de diavolul curviei şapte diavoli conduşi de un aşa numit diavolă ă
Asmodeu [dup unele opinii Asmodeu este diavolul desfrân rii sau a sexului].ă ă 38
35
Aşa se face c exist o întreag literatur ortodox şi neortodox despre via a dincolo de moarte. O carteă ă ă ă ă ă ţ
celebr pe aceast tem scria acum mai bine de 30 de ani ieromonahul american Serafim Rose, (Edituraă ă ă
Tehnopress, 2003).
36
Exist o întreag literatur creştin şi mai ales creştin ortodox în aceea ce priveşte ieşirea sufletului din trup. Înă ă ă ă ă
termenii angelologiei ortodoxe moartea nu este nimic mai mult decât o ieşire a sufletului din trup şi o întoarcere a
trupului în p mânt dup cuvântul Scripturii când Dumnezeu le-a spus protop rin ilor noştrii Adam şi Eva: „p mântă ă ă ţ ă
eşti şi în p mânt te vei întoarce.” Biblia ne spune c Dumnezeu nu a inte ionat ini ial ca omul s se întoarc înă ă ţ ţ ă ă
p mânt, adic s moar , dar fiindc omul ajunsese la o „cunoaştere a binelui şi r ului” imediat într-un stadiu deă ă ă ă ă ă ă
infantilitate pnevmatic , Dumnezeu a hot rât ca omul s moar trupeşte.ă ă ă ă
37
Ortodoxia a m rturisit în mod tradi ional 7 p cate capitale c rora le corespund 7 patimi: l comia, mânia,ă ţ ă ă ă
mândria, desfrânarea, plictisul sau lenea, invidia şi iubirea de bani.
38
S nu uit m c şi în Grecia antic se credea într-o entitate care st pânea iubirea sexual sau erotic : este vorbaă ă ă ă ă ă ă
de Afrodita. S nu fie Afrodita grecilor antici, diavolul Asmodeu care odat stabilit în om îl înrobeşte patimiiă ă
sexuale? R spunsul la aceast întrebare îl las la latitudinea cititorului.ă ă
15

16. Ne gândim din nou la faptul c religia comparat nu este str in de problema şi studiulă ă ă ă
angelologiei ortodoxe. Angelologia este dincolo de orice ceea ce am putea denumii o
compara ie dintre îngeri şi diavoli.ţ 39
Oricum, dincolo de angelologia ortodox comparat putemă ă
vedea faptul c eshatologic îngerii au ieşit biruitori asupra diavolilor care au respins caleaă
iubirii şi a slujirii lui Dumnezeu. Fiindc îngerii au fost meni i s Îl iubeasc şi s Îl slujeasc peă ţ ă ă ă ă
Dumnezeu, respingerea principiului lor ontologic i-a aruncat în ceea ce religia denumeşte iad.
Iadul este din acest punct de vedere o deformare a ontologiei [a teoriei fiin ri] îngerilor.ţă 40
Trebuie s ştim c exist în religia comparat o întreag mas de oferte angelologiceă ă ă ă ă ă
extrem de ieftine care ne ofer calea unei comuniuni şi a unei comunica ii un îngerii extrem deă ţ
rapid şi facil . Aceste oferte variaz în practici tantrice şi de tip yoga care mai mult neă ă ă
demonizeaz . În acest sens, trebuie s ştim c diavolii pot s se dea pe sine ca şi îngeri pentruă ă ă ă
a ne duce în confuzie.41
Având în vedere c îngerii sunt de partea noastr şi ne sus in chiar şi înă ă ţ
cele mai disperate şi mai critice momente din via a noastr nu trebuie s dezn d jduim. Darţ ă ă ă ă
trebuie s ştim c Dumnezeu este cel care ne ine în via şi El ne duce în spre un scop care nuă ă ţ ţă
Îl putem ştii deplin. A dezn d jdui de bun tatea şi mila lui Dumnezeu este un p cat strig tor laă ă ă ă ă
cer acesta fiindc în cele mai multe cazuri omul este plin de sine şi de mândrie şi se crede peă
sine conduc tor şi st pân al vie ii sale.ă ă ţ
Dac via a noastr ne este dat de Dumnezeu nu prea putem face prea multe pentru aă ţ ă ă
ne-o face deplin independent . De fapt în cele mai multe situa ii via a noastr se descoper peă ţ ţ ă ă
sine în cunoştin a şi bun tatea lui Dumnezeu. Cu cât ne vom interioriza mai mult şi vom reduceţ ă
via a la ceea ce este esen ial vom vedea c îngerii lui Dumnezeu sunt dispuşi s ne ajute.ţ ţ ă ă 42
Lumea religiei este o lume ampl pe care cei mai mul i o ignor considerând-o naiv şiă ţ ă ă
credul . Aşa se face c mai multe confesiuni creştine resping cultul icoanelor considerându-lă ă
desuet şi neactual pentru nevoie religioase ale lumii secolului al XXI-lea. Nu trebuie s uit m că ă ă
foarte mul i îngeri au fost reprezenta i de oameni prin iconografie. Plecând de la imaginileţ ţ
îngerilor men iona i în Biblie şi mai apoi cu descoperiri ale îngerilor men ionate în vie ileţ ţ ţ ţ
sfin ilor, îngerii au fost f r de nici o îndoial obiect al interesului artistic. Dup cum am spusţ ă ă ă ă
un capitol din aceast carte se v-a ocupa excă lusiv cu acest studiu.
Religia comparat este menit s ne fac s ne d m seama c îngerii sunt aceiaşi dină ă ă ă ă ă ă
cele mai vechi vremuri şi pân în zilele noastre.ă 43
Dar în acelaşi timp angelologia ortodox neă
39
Este foarte greu s vorbim de demonologie ca şi un obiect de studiu teologic din moment ce diavolii nu sprijină ă
fiin a, ontologicul ci vor mai mult decât orice desfiin area ultim şi final a omului şi a universului. Demonologiaţ ţ ă ă
este surs a tot ceea ce este r u şi negativ din lume şi univers. Ea este punctul de început al filosofiilor nihilise şiă ă
desconstructiviste, la fel de bine a negativismului şi a distrugerii.
40
De fapt diavolii nu sunt nimic mai mult decât îngeri „deforma i” doar c aceast deformare este din nefericireţ ă ă
dup alegerea lor etern şi ireversitibil . Fiindc nu poate exista un alt principiu ontologic de fiin are în afar deă ă ă ă ţ ă
Dumnezeu. Orice separa ie de Dumnezeu duce la neantizare şi desfiin are. Odat prinşi în acest fapt, diavolii auţ ţ ă
ales s trag cu ei umanitatea în primul rând prin introducerea moralit ii în lume. Moartea este în acest sens, oă ă ăţ
prelungire a c derii diavolilor în lumea oamenilor.ă
41
Cea mai celebr şi mai puternic avertisment în acest sens ne-a fost l sat de sfântul apostol Pavel care neă ă
avertiza c „diavolul poate lua chip de înger.”ă
42
Tema ajutorului lui Dumnezeu este cât se poate de antic şi de veche. Astfel unul din cele mai vechi saluturi aleă
lumii creştine a fost „Doamne ajut .” A cere ajutorul lui Dumnezeu este una dintre cele mai mari dovezi deă
modestie şi de smerenie creştin .ă
43
O carte de mare circula ie a fost cea a protestantului american Billy Grahm care sus ine c „îngerii sunt agen iţ ţ ă ţ
secre i ai lui Dumnezeu.” Ortodoxia nu a folosit în mare numele de „agent” când s-a referit la îngeri, dar trebuieţ
s lu m eforturile lui Billy Grahm ca fiind pozitive în contextul dialogului religiei comparate. La fel ca şi Grahm maiă ă
exist şi al i mari autori protestan i şi neoprotesta i care au scris şi au popularizat marile adev ruri angelologice.ă ţ ţ ţ ă
Dintre acesta unul dintre cele mai mari adev ruri este c „îngerii vegheaz asupra noastr .”ă ă ă ă
16

17. spune c în planul religiei comparate nu trebuie s abuz m de îngeri transformându-i înă ă ă
elemente ale dorin elor noastre egoiste. În rug ciunile noastre c tre sfin ii îngeri şi c treţ ă ă ţ ă
Dumnezeu trebuie s cerem mai multe ceea ce este de folos sufletelor noastre şi mai ales să ă
l s m dup cum chiar Domnul Iisus Hristos ne îndruma şi ne sf tuia s ne l s m în grija luiă ă ă ă ă ă ă
Dumnezeu care „are grij de crinii p mântului.”ă ă
T cerea pe care cei mai mul i oameni credincioşi o resimt este faptul c îngerii nu neă ţ ă
vorbesc ca şi nişte prieteni ci parc stau undeva ascunşi. Trebuie s ştim c îngerii nu seă ă ă
ascund de noi. Rolul îngerilor este mai mult unul de natur eshatologic . Ei vor fii cei care neă ă
vor crea „veacul viitor” sau lumea ce v-a s fie. Lumea ce v-a s fie v-a fii o lume mai bună ă ă
decât cea de azi. Aceasta îns s nu ne fac s ne aliment m cu iluzii şi cum c lumea de apoiă ă ă ă ă ă
va fii mai bun decât lumea de aici. Lumea de aici din punct de vedere este numai un începută
pentru ceea ce v-a urma. Ceea ce v-a urma v-a fii f r de nici o îndoial o continuare a ceea ceă ă ă
am f că ut în lumea de aici. Din acest sens, am putea vorbii de un „conflict al lumii”. De fapt
acest conflict a început cu mult înainte de crea ia universului nostru. Universul nostru este f rţ ă ă
de nici o îndoial un univers în care diavolii sper c vor domina. Acest lucru poate fii v zută ă ă ă
pentru cei care vor studia religia comparat .ă 44
Prin urmare, ca şi sintez a concep iilor religiei comparate ce am putea concluzionaă ţ
referitor la îngeri şi angelologie c Dumnezeu a creat o clas de fiin e intermediare întreă ă ţ
univers, umanitate şi om. Aceast categorie este mai mult decât orice ceea ce am puteaă
denumii ierarhia îngereasc . Aceast ierarhie este transcendent şi nu este percepută ă ă ă
senzorial sau material. La fel de bine religia comparat ne spune c îngerii ne respect voin aă ă ă ţ
sau liberul arbitru. Îngerii ca şi noi au fost înzestraşi de Dumnezeu cu posibilitatea de a alege.
Aceast alegere se d în special între no iuneă ă ţ a de bine şi cea de r u. Binele şi r ul sunt dincoloă ă
de orice ceea ce am putea denumii capacitatea de alegere a omului. Îngerii au mai mult decât
orice şansa de a alege. Aceast alegere a fost f cut mai înainte de crea ia universului şi aă ă ă ţ
omului.
Angelologia este mai mult decât orice o arie de teologiei care poate fii studiat şi dină
punctul de vedere al religiei comparate. Astfel, musulmanii îi denumesc pe îngeri malaikaha45
şi
ei au anumite crezuri despre îngeri pe care le sus in şi le promoveaz . Astfel, Coranul ne dţ ă ă
mai multe informa ii despre îngeri. Ne spune c îngerii au fost crea i din lumin .ţ ă ţ ă 46
Ceea ce este
cel mai propriul musulmanilor este c ei nu cred c exist diavoli, astfel imaginea diavoliloră ă ă
este doar men ionat ca şi aşa numi ilor jinn care nu sunt diavoli ci doar un fel de îngeri maiţ ă ţ
neascult tori. Varietatea crezurilor în îngeri este extrem de ampl în religia comparat .ă ă ă
Astfel în japonez îngerii sunt denumi i kanji, şi ei sunt un fel de zei mai inferiori dintreă ţ
care amintim pe cei mai importan i:ţ Amaterasu, Uzume, Fujin, Hachiman, Inari, Izanagi,
Izanami, Ninigi, Omoikane, Rajin, Suijin şi mul i al ii. Toate aceste entit i sunt îngeri în sensţ ţ ăţ
tradi ional. Dar având în vedere c şintoismul este mai mult decât orice politeist, rolul de îngeriţ ă
poate fii luat de dumnezei. Religiile tradi ionale japoneze cred în mai mul i zei sau dumnezei.ţ ţ
44
A ne afunda în studiul religiei comparat necesit unele clarific ri. Religia comparat nu este în nici un cază ă ă ă
mitologie. Religia comparat este un studiu ştiin ific care se bazeaz pe diferite resurse şi studii ce le avem dină ţ ă
cele mai vechi vremuri pân în prezent.ă
45
Termenul arab este derivat din evreiescul mahalim care înseamn înger, deşi aceste lucru este profund negat deă
arabi.
46
Principalii îngeri de care vorbesc musulmanii sunt Jibreel [Gabriel], Israfeel [Rafail], Munkar şi Nakeer care se
spune c dup moarte îi vom întreba în mormânt pe cei mor i despre faptele lor, Malaak Am Maut se crede c esteă ă ţ ă
îngerul care i-a sufletele celor mor i şi le duce în rai, Malik este îngerul p zitor al iadului şi Ridwan este îngerulţ ă
p zitor al raiului. Mai sunt şi al i îngeri în islam dar dup cum am ar tat numai aceştia au nume.ă ţ ă ă
17

18. Şintoismul japonez nu este numai politeist ci este şi panteist, adic sus ine c Dumnezeu şiă ţ ă
universul sunt una şi aceiaşi realitatea. Panteismul japonez provine în special din buddhism cu
care are foarte multe puncte în comun. În acest sens, am putea spune c şintoismul are oă
viziune cât se poate de neclar asupra angelologiei. Aceasta fiindc dup cum am spus, înă ă ă
şintoism este neclar dac îngeri sunt o parte din fiin a lui Dumnezeu sau dac sunt o entitateă ţ ă
distinct .ă 47
Evident, din moment ce şintoismul este politeist şi panteist este greu s vorbim de îngeriă
din moment ce îngerii in în special de religiile monoteiste şi de religiile care cred numai înţ
fiin a şi persoane unui singur Dumnezeu. Dumnezeu în şintoism este mai mult o entitateţ
impersonal şi prin urmare şi restul zeilor sunt tot impersonali. Impersonalismul religiiloră
japoneze este f r de nici o îndoial o tr s tur cât se poate de evident . Dac Dumnezeu esteă ă ă ă ă ă ă ă
„marele tot” π este foarte greu s ne raport m într-un mod cât se poate deο αν τον κοσμος ă ă
ortodox la existen a lui Dumnezeu. Evident, prezenta carte nu este o anatematizare aţ
şintoismului japonez dar este f r de nici o îndoial mai mult decât orice ceea ce am puteaă ă ă
denumii o critic pertinent a crezurilor şintosite a japonezilor.ă ă
La fel de bine mai multe referin e referitoare la îngeri pot fii întâlnite şi în taosimulţ
chinezesc. În general în taoismul chinezesc îngeri sunt reprezenta i ca şi statui. Îngerii suntţ
percepu i în taosimul chinezesc ca şi vindec tori, p zitori, înv tori şi modele ale iubirii. La felţ ă ă ăţă
de bine taoismul crede c îngerii îi protejeaz pe cei tineri şi nevinova i. Cel mai mare înger ală ă ţ
taoismul se crede c este Pen Ming un fel de autoritate ultim a îngerilor. El este un înger careă ă
îi st pâneşte pe restul îngerilor universului. La fel de bine în partea sa pozitiv , taoismul chineză ă
vorbeşte de anumi i îngeri ai universului care au mai mult func ii de ordin astronomic.ţ ţ
Dincolo de toate acestea trebuie s men ion m c taosimul este îns o religie dualist .ă ţ ă ă ă ă
Plecând de la fondatorii lui Lao Tzu şi Chunag Tzu taoismul afirm mai mult decât orice ceea ceă
am putea spune faptul c binele şi r ul sunt dou principii eterne care vor continua s existeă ă ă ă
etern. În timp ce eshatologia creştin şi ortodox crede c numai binele este un principiu etern,ă ă ă
taoismul fiind dualist crede c şi binele şi r ul exist din eternitate şi v-a continua s existeă ă ă ă
etern fiind doar dou aspecte ale aceluiaşi Dumnezeu. Astfel, Dumnezeu în forma lui pozitiv aă ă
binelui este ying, în timp ce în forma lui negativ este yang.ă 48
O analiz formal a tă ă aoismului chinez nu este în scopul prezentelor rânduri. Dar vom
încerca s oferim viziunea generic a chinezilor antici şi actuali asupra îngerilor. Dar vomă ă
insista asupra caracterului dualist şi panteist al taoismului. Chinezii cred c Dumnezeu este oă
unitate dubl sau mai bine spus un ban cu dou fe e. Pe o fa Dumnezeu este autor al bineluiă ă ţ ţă
şi al crea iei şi pe cealalt El este autor al r ului şi al distrugerii. Taoismul este mai mult decâtţ ă ă
orice o religie confuz care de fapt promite o unitate disfunc ional a binelui şi a r ului.ă ţ ă ă
Faptul c taoismul este dualist este f r nici o îndoial ceea ce am putea denumii ună ă ă ă
panteism dualistic. Dualismul panteist crede mai mult decât orice într-o lupt f r de finală ă ă
dintre principiile r ului care ambele sunt fa ete ale aceleiaşi realit i.ă ţ ăţ 49
Evident exist o foarteă
47
A se vedea în acest sens Averbuch, Irit, The Gods Come Dancing: A Study of the Japanese Ritual Dance of
Yamabushi Kagura, Ithaca, NY: East Asia Program, Cornell University, 1995. Herbert, Jean (1967). Shinto The
Fountainhead of Japan. New York: Stein and Day. D.B. Picken, Stuart (2002). Historical Dictionary of Shinto.
Lanham, Maryland, and London: The Scarecrow Press. Littleton, C Scott (2002). Shinto: Origins, Rituals, Festivals,
Spirits, Sacred Places. Oxford, NY: Oxford University Press.
48
Chang, Stephen T. The Great Tao (Tao Longevity LLC, 1985). Graham, Angus. Disputers of the Tao (Open Court,
1989).
49
Tao in limba chinez înseamn „calea”. Cel mai mult a scris despre taosim Allan Wats care l-a şi f cut cunoscută ă ă
în occident. Taoismul este prin excelen o religie a orientului.ţă
18

19. popular filosofie taoist care pretinde c lumea este dualist şi la fel de şi omul este un fel deă ă ă ă
întruchipare a dualismului. Dincolo de filosofia sa, în practic taosimul este de inspira ieă ţ
diavoleasc . Aceasta fiindc nu are nimic împotriva magiei şi a ocultului. Dar cum am spus,ă ă
scopul c r ii de fa este de a lua ceea ce este bine din marile religii ale lumii şi a face tot ceeaă ţ ţă
ce este posibil pentru a avea o viziune pozitiv asupra crezurilor taosite.ă
În familia marilor religii orientale sunt mult asem n ri între religii cu timpul având locă ă
adev rate mixiuni. În acest sens, trebuie s ştim c hinduismul indian nu este identic cuă ă ă
şintoismul japonez şi nici cu taoismul chinez deşi din hinduism mai toate religiile orientale au
preluat panteismul.50
A scrie de o angelologie a taoismului este un lucru foarte dificil fiindcă
dup cum am spus, taosimul nu este monoteist în esen a sa ci crede în unitatea lui ying şi yangă ţ
care se realizeaz în tao. Tao este mai mult calea care duce spre Dumnezeu. La fel de bineă
exist dup taoişti o putere a c ii care ne duce la Dumnezeu pe care ei o denumesc Te. După ă ă ă
cum vom ar ta taoismul prezent o imagine ambigu şi desfigurat a lui Dumnezeu care esteă ă ă ă
autor al r ului şi a demonologiei. Dumnezeu fiind impersonal nu a l sat omului în îngeriloră ă
posibilitatea alegerii, a libert ii şi a liberului arbitru.ăţ
Ne gândim din nou mai mult la taosim în contextul angelologiei ortodoxe cu atât mai
mult cu cât China este una dintre cele mai puteri finaciare şi economice ale lumii. Este extrem
de chestionabil cu atât de multe dintre crezurile religioase ale Chinei sunt superficiale şi
necorespunz toare. O angelologie taoist nu poate fii decât o angelologie dualist dublat deă ă ă ă
principiile dualiste ale lui ying şi yang. Taoismul s-a impus pe plan mondial prin exotismul s uă
şi nu atât prin t ria concep iilor sale.ă ţ 51
Împinşi de curiozitate asemenea lui Marco Polo mai mul iţ
europeni, australieni şi americani au c zut prad concep iilor dualiste retrograde a taoismului.ă ă ţ
Caracterul retrograd al angelologiei taosite nu poate fii negat mai ales dup un studiuă
mai am nun it a concep iilor religioase chinezeşti. Indiferent de predilec ia lui moral omul v-aă ţ ţ ţ ă
fii mai mult decât orice un fel de „p puş ” care etern v-a pendula între principiile binelui şi aă ă
r ului. Evident taoismul exist de mai multe secole şi acest lucru trebuie cât se poate de bineă ă
ar tat în aceast lucrare. În toat aceast perioad de timp, marii ini ia i ai taoismului au fostă ă ă ă ă ţ ţ
mai mult interesa i de elaborarea unei filosofii taoiste care este mai mult decât orice filosofieţ
Chinei.
Cu greu putem vorbii de o angelologie în taosim şi apoi datorit climatului asiatic deă
specific oriental, mixiunile religioase duc foarte mult la un fel de „amestec eclectic.” Nu se
poate nega un caracter eclectic al taoismului. Astfel, în timp ce în unele texte taoiste se
vorbeşte de existen a unei clase intermediate de fiin e între Dumnezeu şi om, alte texte taoisteţ ţ
vorbesc de zei şi de zei e. Este cât se poate de evident c îngerţ ă ii nu sunt nici zei şi nici zei e. Înţ
sine taoismul tânjeşte dup vechile politeiste p gâneşti ce au existat mai înainte de Hristos. Cuă ă
greu am putem vorbii de o avansare a taoismului. Scopul prezentului volum nu este o privire
negativist la adresa complexit ii religoase a taoismului. Scopul nostru este de a ar ta că ăţ ă ă
anumi i germeni angelologici sunt prezen i şi în taosim deşi sub o form desfigurat şi de maiţ ţ ă ă
50
Lao Zi este autorul celei mai celebre lucr ri a taoismului Tao Te Chin, (Cartea c ii şi a puterii sale) care este ună ă
fel de amestec de crezuri religioase şi filosofice. La fel de bine în aceast carte întâlnit foarte multe referin e laă ţ
astrologie. Un alt mare scriitor taoist a fost Zhunag Zi.
51
Mare parte a adep ilor taoismului sunt v zu i ca şi lupt tori sau r zboinici şi pentru aceasta sunt foarte multţ ă ţ ă ă
îndruma i în spre practicarea artelor mar iale. Artele mar iale sunt un fel de rug ciune sau liturghie a taoiştilorţ ţ ţ ă
chinezi.
19

20. multe ori camuflat . Faptul c Dumnezeu a îng duit şi existen a taoismului între marile religiiă ă ă ţ
ale lumii este un fapt ce nu putem s îl ignor m.ă ă 52
Vremurile noastre sunt mai mult decât orice vremuri de dialog. Dialogul religios şi
interreligios trebuie s existe nu numai din considera ii geografice dar şi din considera ii deă ţ ţ
ordin umanitar. Un anumit consens sau sim al în elegerii trebuie s existe între toate marileţ ţ ă
curente religioase ale lumii.
CAPITOLUL 2
ANGELOLOGIA ÎN TEOLOGIA COMPARATĂ
„Sfinte Îngere, cel ce stai înaintea p timaşului meu suflet şi a vie ii mele celei tic loase,ă ţ ă
nu m l sa pe mine, p c tosul, nici nu te dep rta de la mine pentru necur ia mea; nu da locă ă ă ă ă ăţ
dracului celui viclean ca s -mi st pâneasc cu silnicie acest trup muritor. Înt reşte mâna meaă ă ă ă
cea tic loas şi proast şi m îndrepteaz la calea mântuirii.”ă ă ă ă ă
Canon de rug ciune c tre îngerul p zitor de Ioanis Mavrosă ă ă 53
Din nou începem acest capitol prin a ar ta distinc ia dintre religia comparat şi teologiaă ţ ă
comparat .ă Mai întâi de toate v-a trebui s stabilim cu exactitate ce este teologia comparat .ă ă
Dac în capitolul anterior am vorbit despre religia comparat , în acest capitol vom vorbiiă ă
despre teologia comparat . Teologia comparat spre deosebire de religia comparat studiază ă ă ă
ceea ce am putea spune diferitele dogme şi doctrine din cadrul creştinismului. Acestea fiind în
principal catolicismul, protestantismul şi ortodoxia.54
La o împ r ire generic am v zut că ţ ă ă ă
religia comparat se împarte în dou mari categorii: religiile orientale şi religiile occidentale.ă ă
Acestea au variat pe parcursul timpului. La fel de bine şi în teologia comparat vorbim de oă
teologie oriental şi de una occidental .ă ă
În mare am putea spune c teologia comparat este mai mult o ramur a teologieiă ă ă
dogmatice sau a teologiei sistematice. Totuşi, aceast ramur a teologiei dogmatice este câtă ă
se poate de comprehensiv şi de bine elaborat . În primul rând teologia comparat este maiă ă ă
mult decât orice monadologic şi triadologic . Ce în elegem prin caracterul monadologic ală ă ţ
teologiei comparate?55
Înainte de a vorbii de o angelologie comparat putem vorbii şi de oă
teologie comparat . Dumnezeu este în ortodoxie unul şi în acelaşi timp întreit în persoane.ă
Teologia ortodox vorbeşte de trei persoane în Dumnezeu: Tat l, Fiul şi Duhul Sfânt. Faptul că ă ă
52
Un aspect asupra c ruia nu am insista în acest capitol a fost faptul c Mohamed a sus inut c Coranul i-a fostă ă ţ ă
descoperit de un înger din cer. El sus inea c îngerul care l-a vizitat a fost nimeni altul decât Gavriil. Coranul este oţ ă
carte care nu face decât s parafrazele Biblia. Din acest punct de vedere este greu de crezut c un înger din cer i-ă ă
ar fii descoperit din nou lui Mohamed ceea ce a fost descoperit de Dumnezeu autorilor biblici. Coranul lui
Mohamed a r mas din acest punct de vedere o carte neautentic . Tot o astfel de revela ie a sus inut c a avut şiă ă ţ ţ ă
întemeitorul mormonismului Joseph Smith care a primit de a îngerul Moroni cartea Mormonilor. Între Biblie, Coran
şi Cartea Mormonilor sunt extreme de mari diferen ele încât ne este greu s credem c toate au fost inspirate deţ ă ă
aceleaşi entit i îngereşti.ăţ
53
Rug ciune a sfântului Macarie cel Mare.ă
54
Începând cu studiul religiei comparate, cel interesat de adev r v-a putea vedea centralitatea persoaneiă
Domnului Iisus Hristos în istoria religiilor şi a religiei comparate. Aceasta fiindc Domnul Iisus Hristos a fostă
singurul fondator de religie care a înviat din mor i.ţ
55
Monadologia este termen filosofic de origine elen ce provine de al termenul adic unul sau singular.ă μονος ă Un
autor recunsocut de monadologie a fost filosoful german Leibnitz care a scris o carte cu acelaşi titlu.
20

21. într-un singur Dumnezeu sunt trei persoane a fost un fapt contestat de mai mul i pe parcursulţ
istoriei. Aceasta fiindc din punct de vedere uman a exista o fiin cu trei persoane este deă ţă
neconceput. Adev rul existen ei lui Dumnezeu este îns unul de natur supranatural sauă ţ ă ă ă
metafizic , adic dep şeşte mintea limitat a omului. Existen a triadic a lui Dumnezeu îns seă ă ă ă ţ ă ă
poate accepta prin credin şi prin conştiin a dogmatic pe care un credincios şi-o poateţă ţ ă
impropria.56
Din acest punct de vedere şi angelologia ortodox este triadic dup chipul triadic al luiă ă ă
Dumnezeu. La fel de bine teologia comparat ne înva despre modalit ile de a ne a abordaă ţă ăţ
existen a şi persoana lui Dumnezeu. Vom vedea de exemplu c în timp ce ortodoxiaţ ă
m rturiseşte c Dumnezeu este incognoscibil în fiin a lui, catolicismul a m rturisit că ă ţ ă ă
Dumnezeu este cognoscibil în esen a Lui ceea ce a dus în vechime la vechea controversţ ă
palamit care urm rea elucidarea acestei probleme.ă ă 57
La fel de bine angelologia ortodox şi-aă
ridicat mai multe întreb ri despre fiin a sau esen a îngerilor. Dincolo de orice îngerii suntă ţ ţ
persoane. Prin faptul c îngeri sunt persoane adic au identit i distincte, în elegem c îngeriiă ă ăţ ţ ă
se aseam n cu oamenii. Chiar dac îngerii sunt supranaturali sau metafizici în raportul cuă ă ă
omul, ei sunt capabili de dialog cu el. Dialogul cu îngerii nu se face îns ca şi un fel de vorbireă
fa c tre fa . Teologia ortodox ne spune c îngerii ac ioneaz şi ne influen eaz prinţă ă ţă ă ă ţ ă ţ ă
gânduri, sugestii şi inten ii. Sfin ii p rin i ne spun c toate gândurile noastre bune ne vin de laţ ţ ă ţ ă
îngeri, în timp ce toate gândurile rele sau sugestiile rele ne vin de al diavoli.58
La fel de bine o alt poart de dialog cu lumea îngerilor ni se spune c sunt visele. Multeă ă ă
dintre visele noastre sunt naturale şi sunt produsul unei imagina ii latente care se odihneşteţ
dup rutina unei noi zile de munc . Cel mai exemplar caz c îngerii ne pot vorbii prin vise aă ă ă
fost faptul c atunci când dreptul Iosif se îndoia dac s o ia sau nu în c s torie pe fecioaraă ă ă ă ă
Maria, un înger i s-a ar tat în vis şi i-a spus c trebuie s o i-a în c s torie pe fecioara Maria.ă ă ă ă ă
inem s men ion m c în urma acestui vis, sfântul Iosif s-a c s torit cu fecioara Maria.Ţ ă ţ ă ă ă ă 59
Astfel, îngerii pot avea din acest punct de vedere enorm de mult influen asupraă ţă
personalit ii noastre. Din copil rie îngerii duc un r zboi pentru suprema ia moral a omului.ăţ ă ă ţ ă
Sfin ii p rin i ne spun c acest r zboi dintre îngeri şi diavoli pentru sufletul şi moralitateaţ ă ţ ă ă
noastr are loc nev zut sau mai bine spus în spatele nostru. Totuşi, în aceast lupt sauă ă ă ă
„încleştare” omul trebuie s îşi exprime singur adeziunea spre lumea şi existen a sauă ţ
universului îngerilor. Faptul c îngerii sunt de partea noastr este un lucru incontestabil. Dar să ă ă
56
Pentru o lectur mai am nun it a teologiei comparate recomand mă ă ţ ă ă Francis X. Clooney. 2010. Comparative
Theology: Deep Learning Across Religious Borders. Southern Gate: John Wiley & Sons şi Paul F. Kintter. 2005.
Introducing to Theologies of Religions. Maryknoll, NY: Orbis Books.
57
Controversa palamit s-a legat în special de numele Sfântului Grigorie Palama, care a fost cel ce a definit că ă
„Dumnezeu poate fii cunsocut în energiile şi lucr rile Sale dar nu în fiin a Lui.” Oponent al Sfântului Grigorieă ţ
Palama a fost italianul Varlaam din Calabria care ulerior a fost anatematizat de ortodoxie. Regretatul p rinte Johnă
Meyendorff de la Seminarul Teologic Sfântul Vladimir din Cretwood New York, Statele Unite ale Americii a fost
autorul a mai multor articole şi a unei c r i pe aceast tem :ă ţ ă ă Sfântului Grigorie Palama şi mistica ortodoxă (Editura
enciclopedic , Bucureşti, 1995). Lucrarea a ap rut pentru prima dat în limba francez în anul 1959. O reeditareă ă ă ă
a acestei lucr ri în limba român a avut loc în anul 2007 la editura Humanitas.ă ă
58
Este interesant din acest punct de vedere de ar tat c deşi îngerii şi diavolii se lupt în mintea noastr pentru aă ă ă ă
ne st pânii, omul are şi el capacitatea de a ra iona şi de a se gândii f r s fie influen at. Totuşi, îngerii şi diavoliiă ţ ă ă ă ţ
pot intervenii în mintea omului influen ând-o pozitiv [îngerii] şi negativ [diavolii.].ţ
59
O lucrare extensiv pe tema viselor şi a vedeniilor a fost scris în epoc de P rintele Arhimadrit Ilie Cleopa de laă ă ă ă
M n stirea Sih stria (Bac u, 2001). Nu trebuie s uit m c dac îngerii ne pot contacta prin vise, şi diavolii o potă ă ă ă ă ă ă ă
face. Din aceast cauz nu trebuie s primim orice vis în orice moment şi în orice situa ie, ci trebuie s fimă ă ă ţ ă
precau i dac un vis a venit de la îngeri sau de la diavoli.ţ ă
21

22. nu uit m c noi trebuie s îi şi aducem pe îngeri în vie ile noastre. Faptele rele, r utatea, ura,ă ă ă ţ ă
perversitatea, dezbinarea, spiritul de gâlceav şi cele asemenea nu fac decât s ne dep rtezeă ă ă
de lumea îngerilor şi s ne aproprie tot mai mult de lumea diavolilor.ă 60
Teologia comparat dup cum am spus are foarte multe în comun cu teologia dogmatică ă ă
şi cu teologia sistematic . F r de nici o îndoial exist un caracter dogmatic al angelologieiă ă ă ă ă
ortodoxe dar în acelaşi timp exist şi un caracter sistematic. Plecând de la teologia dogmatică ă
putem face mai multe remarci referitoare la angelologia ortodox . Angelologia ortodoxă ă
sus ine c orice persoan care s-a botezat primeşte un înger p zitor. Acest înger este invizibilţ ă ă ă
şi are menirea de a veghea asupra persoanei care s-a botezat. Din acest punct de vedere am
putea preciza c botezul „scufundarea în apa cristelni ei” nu simbolizeaz numai botezulă ţ ă
Domnului Iisus Hristos ci mai mult decât orice am putea spune aduce cu sine „un înger p zitoră
celui care se boteaz .”ă
Evident, în teologia ortodox opiniile sunt împ r ite referitor la ceea ce în elegem printr-ă ă ţ ţ
un înger p zitor. În acest sens am putea spune c dac sfin i p rin i precum a fost Sfântul Ioană ă ă ţ ă ţ
Teologul, Sfântul Grigore Teologul sau Sfântul Simeon Noul Teolog au fost cu to ii teologi,ţ
îngerii sunt suprateologi sau mai bine spus superteologi.61
Teologia îngerilor este una
fundamental pentru existen a ortodoxiei. Cultul îngerilor este cât se poate de propriuă ţ
ortodoxei. Îngerii au fost centrul aten iei a nenum ra i monahi ortodocşi din diferite epoci aleţ ă ţ
istoriei şi ale trecutului. Din acest punct de vedere este greu de vorbit de o „o istorie a
îngerilor.”62
Ştim astfel de mai multe m rturii patristice cum c îngerii sunt cei care au datoriaă ă
de a de duce în lumea de dincolo. Departe de a voi pierderea sau ruinarea crea iei Saleţ
Dumnezeu ne vegheaz prin îngeri care sunt fiin e ce vor da r spuns pentru noi în fa aă ţ ă ţ
scaunului sau a tronului de judecat a lui Dumnezeu.ă
Astfel se spune c atunci când Dumnezeu judec un suflet dac sufletul este g sit caă ă ă ă
fiind bun şi drept îngerii îl vor duce în rai în timp ce dac sufletul este g sit r u şi nedreptă ă ă
diavolii îl vor duce în iad. Func ia îngerilor este prin urmare una supramundan . La fel de bineţ ă
îngerii lui Dumnezeu sunt nep rtinitori şi nemitarnici. Îngerii nu duc la îndeplinire orbeşteă
poruncile şi voia lui Dumnezeu. Ei se sf tuiesc atât cu Dumnezeu ci şi cu ei înşişi şi între ei. Dină
aceast cauz se mai spune c heruvimii sunt „îngerii în elepciunii.” Îngerii sunt avansa i înă ă ă ţ ţ
grade de în elepciune. Din acest punct de vedere sunt mult mai în elep i decât orice om arţ ţ ţ
exista pe p mânt. Faptul c îngerii sunt în elep i nu înseamn c ei sunt şi filosofi. S-a vorbită ă ţ ţ ă ă
astfel şi despre o sofiologie a îngerilor.
Raportată la teologia comparat este mai mult decât orice important pentruă ă
angelologie. Angelologia nu poate fii decât teologic fiindc ea se raporteaz la Creatorul eiă ă ă
care nu este nimeni Altul decât Dumnezeu. Am putea spune c Dumnezeu a voit ini ial oă ţ
60
În acest sens se spune c cei care consum alcool [be ivi] nu au nici un înger p zitor în preajma lor. La fel deă ă ţ ă
bine cei împ timi i care nu au deloc inten ia de a se schimba sau a îşi îndrepta via a sunt f r de nici o îndoială ţ ţ ţ ă ă ă
lipsi i de ajutor. Sfin ii p rin i ne spun c îngerii sunt dispuşi în general pe cei care vor s lupte cu patimile şiţ ţ ă ţ ă ă
p catul. Patimile şi p catele sunt agen ii r ului ce trebuie elimina i din via a noastr .ă ă ţ ă ţ ţ ă
61
Unii dintre cei mai improtan i îngeri teologici sunt dup unele tradi ii Adriil, Ambriil, Arariil, Berachiil. Casiil,ţ ă ţ
Camail, Eremiil, Gavriil, Gradriil, Gagiil, Hadraniil, Haniil, Hesediil, Jegudiel, Jehoel, Jerahmeil, Jofiil, Kuşiil, Mihail,
Muriil, Nuril, Orifiil, Puriil, Raguil, Rafail, Sachil, Sariil, afkiil, Uziil, Zahariil, Zadkiil, Zofiil şi mul i al ii. Aceste numeŢ ţ ţ
de mai multe ori sunt folosite şi în magie dar f r nici un temei. Din moment ce Dumnezeu nu a creat numai ună ă
înger este firesc s avem unele neclarit i referitor la numele lor. Este f r nici o îndoial c diavolii pot asumaă ăţ ă ă ă ă
nume de îngeri pentru a pierde f pturile lui Dumnezeu.ă
62
S-au scris mai multe istorii ale îngerilor ceea ce este eronat din mai multe puncte de vedere fiindc istoria este oă
categorie a temporalit ii umane.ăţ
22

23. cooperare sau o sinergie între lumea îngerilor şi a oamenilor. Tainele universului sunt foarte
bine cunoscute de îngerii lui Dumnezeu. Dar trebuie s ştim c în teologia comparat ortodoxă ă ă ă
îngerii nu sunt în nici un fel „zânele” din basmele pentru copii. În basmele populare româneşti
şi europene au existat mai multe referin e la îngerii. În cele mai multe cazuri îngerii au fostţ
identifica i ca şi „zânele cele bune” care veneau în ajutorul Ilenei Cosânzeana. La fel de bineţ
licuricii din basme pot fii uneori imagini angelice.
La fel alte imagini camuflate se pot vedea şi în supereroii contemporani pentru cei mici
cum ar fii Superman, Spiderman, Batman, Ironman, Robocop, Terminator şi enumerarea ar
putea comtinua. To i aceşti eroi ai micului ecran au ca şi puncte de inspira ie elemente dinţ ţ
teologia comparat într-o form popularizat . La fel şi în legende vom vedea mai multe imaginiă ă ă
şi asem n ri îngereşti. Astfel se ştiu foarte multe legende despre îngeri în special la popoareleă ă
din regiunea Palestinei.
În teologia comparat îngerii sunt „garda de corp” a lui Dumnezeu. Tradi ia dup cumă ţ ă
am spus mai sus men ioneaz c atunci când diavolul a voit „detronarea” lui Dumnezeu dintreţ ă ă
îngerii care s-au remarcat cel mai mult a fost Sfântul Arhanghel Mihail. Astfel cum vorbesc mai
toate textele religioase ale teologiei comparate diavolul a fost biruit de arhanghelul Mihail.
Acest lucru dup cum am spus a avut loc mai înainte de facerea lumii şi a universului. Teologiaă
comparat se mul umeşte cel mai mult cu o analiz tematic a diferitelor opinii teologice cuă ţ ă ă
privire la îngeri şi la angelologie.
Trebuie s preciz m c teologia comparat nu este mitologie comparat . Se ştie foarteă ă ă ă ă
bine c exist o ştiin a miturilor. Astfel Platon a fost şi el într-un anume sens un mitolog.ă ă ţă 63
Îngerii nu sunt obiect de studiu al mitologiei, ci cum am spus ei sunt subiect de studiu al
dogmaticii şi al angelologiei.64
Trebuie s spunem c pe cale ierarhic , angelologia esteă ă ă
inferioar teologiei. Dar aceasta nu înseamn c angelologia nu este teologic . Angelologiaă ă ă ă
este prin excelen teologic fiindc ea este cea care a r mas credincioas şi loial luiţă ă ă ă ă ă
Dumnezeu.
Angelologia ortodox este mai mult comparativ în sensul c ea este liber . Libertateaă ă ă ă
angelologic este un lucru care trebuie s fie eviden iat fiindc îngerii au fost crea i liberi. Caă ă ţ ă ţ
şi oamenii, îngerii au posibilitatea de a alege între Dumnezeu şi lipsa de Dumnezeu. Unii îngeri
din nefericire şi-au exercitat aceast libertate şi produsul lor a fost apari ia iadului. Iadul a fostă ţ
un nou spa iu sau noua realitate a îngerilor ce au ales calea f r Dumnezeu. Iadul nu esteţ ă ă
nimic mai mult decât o aneantizare deplin a existen ei. Aceasta fiindc îngerii au fost meni iă ţ ă ţ
din început s existe cu Dumnezeu. Îngerii se puteau realiza pe sine la fel ca şi oamenii în ceeaă
ce Dumnezeu a preg tit pentru ei. Aceast carte nu vrea s aduc nimic spectacular înă ă ă ă
existen a şi universul îngerilor. Îngerii au fost mai mult decât orice cei care ne-au deschis caleaţ
spre rai şi spre Dumnezeu. În rug ciunile noastre trebuie s le cerem îngerilor s mijloceasc laă ă ă ă
Dumnezeu pentru noi şi pentru mântuirea noastr . Acest lucru trebuie s îl facem cum seă ă
poate mai elegant şi mai evlavios. Credem c îngerii sunt cei care ne ajut şi ne pot sprijinii înă ă
procesul de mântuire.65
63
Cel mai celebru mit platonic este „mitul peşterii” în care Platon care credea în metempsihoz sus inea că ţ ă
sufletul nu face nimic altceva decât s îşi reaminteasc tot ceea ce cunoaşte. A se vedea Dialogurile lui Platonă ă
[reeditare la editura Humanitas].
64
O publica ie care s-a remarcat cel mai mult în acest sens a fost mai mult decât orice Jurnalul teologiei comparateţ
http://www.comparativetheology.org.
65
Abordarea comparativ a teologiei comparate a angelologiei ortodoxe nu este îns un absolut şi nici nu seă ă
pretinde a fii absolut . Deşi în teologie exist foarte multe tendin e absolutiste trebuie s ştim c angelologia nuă ă ţ ă ă
este o ştiin a absolutului.ţă
23

24. Angelologia ortodox a fost de mai multe ori suprimat de diferitele tendin e teologice. Oă ă ţ
astfel de tendin a fost mai mult decât orice rivalitatea dintre dogmatişti şi angelologi.ţă
Dogmatiştii sus in c angelologia nu este esen ial ci mai mult dogmatica aşa c cu timpulţ ă ţ ă ă
începând cu perioada teologiei scolastice în care accentul era pus re intelect şi pe ra iune,ţ
angelologia a ajuns s fie considerat fie învechit sau fie un fel de supersti ie.ă ă ă ţ 66
Prin urmare în angelologia ortodox nu exist nici un fel de muta ie şi nici un felă ă ţ
schimbare în func ie de modific rile istorice ale omului. Omul este pentru îngeri crea ie a luiţ ă ţ
Dumnezeu şi ea trebuie mântuit . Din acest punct de vedere angelologia are ample implica iiă ţ
de ordin soteriologic. Îngeri au menirea şi misiunea de a ne îndrepta spre mântuire. Mântuirea
în sens angelologic înseamn a sc pa de diavoli şi de infernul pe care ei l-au creat prină ă
întrebuin area eronat a libert ii date de Dumnezeu. Trebuie s ştim c în sens ortodoxţ ă ăţ ă ă
infernul este format dincolo de orice de to i diavolii. Aceşti diavoli au voit s atrag cu sine peţ ă ă
to i oamenii din toate epocile şi vremurile istorice. Prin urmare, ştim c atunci când vorbim deţ ă
angelologie vorbim de o realitate suparantural .ă
Din punct de vedere angelologic mântuirea este realizat de Dumnezeu în cooperare cuă
îngerii S i. Mântuirea înseamn nu numai fericire trupeasc ci şi fericire pnevmatologic . Raiulă ă ă ă
este o realitate extrem de variat în imagina ia popular . Plecând de la un loc cu râuri de lapte,ă ţ ă
câmpuri de diamant şi mun i de ciocolat , şi ajungând în medievalele coruri angelice,ţ ă
imagina ia popular a fost extrem de bogat şi ingenioas în a atribui îngerilor şi spa iului înţ ă ă ă ţ
care ei locuiesc diferite tr s turi extrem de avansate şi extrem de ample. Dar una esteă ă
imagina ia a ceea ce sunt îngerii din rai şi alta este realitatea. S-au scris enorm de multeţ
romane şi nuvele sau schi e pe tema raiului şi a îngerilor.ţ 67
Pe parcursul epocilor şi a veacurilor oamenii au atribuit diferite nume sau denumiri
îngerilor, dar ceea ce au c utat ei dincolo de toate acestea a fost mai mult decât orice fericireaă
şi bucuria etern a raiului. Îngerii sunt cei care ne duc cu mintea şi imagina ia la o lume în careă ţ
nu mai „este suferin , durere, necazuri şi lacrimi.” Aceast lume ni se spune în teologiaţă ă
comparat numai Dumnezeu o poate crea. Teologii teologiei comparate ne spun c o alt lumeă ă ă
se v-a naşte dup aceasta în care tr im. Aceast lume nu v-a fi deloc asem n toare cu cea deă ă ă ă ă
acum. Aceast lume este mai mult decât orice lumea „vie ii de apoi.” În crezul ortodox seă ţ
m rturiseşte c noi „aştept m via a veacului ce v-a s fie.” Aceast via a veacului ce v-a să ă ă ţ ă ă ţă ă
fie este mai mult decât orice un imperativ categoric. Aceasta fiindc enorm de mul i oameni auă ţ
fost nedrept i i în lumea de aici. Exemplele ar fii mult prea multe.ăţ ţ
S inem contă ţ c teologia este deschis şi mai ales teologia ortodox . Teologia ortodoxă ă ă ă
se bazeaz în special pe tradi ia men inut de la sinoadele ecumenice şi mai apoi a p rin iloră ţ ţ ă ă ţ
pnevmatologiei bizantine. Mai apoi a avut din punct de vedere istoric ceea ce unii teologi au
denumit „sinteza neopatriscit ” care a început imediat dup c derea Constantinopolului la anulă ă ă
66
Angelologia ortodox sus ine c diavolii au fost ini ial buni şi slujitori ai lui Dumnezeu. Mai apoi ei s-au denaturată ţ ă ţ
grupându-se sub conducerea lui Satan. De fapt, diavolii sunt existen e iluzorii şi din acest punct tradi ia ortodoxţ ţ ă
ne spune s nu ne temem de ei [una dintre cele mai cunoscute metode de opera ie a diavolilor este frica şiă ţ
teroarea. La fel de bine ei sunt criminalii neamului omenesc. Aceast opinie ortodox este împotriva celor careă ă
sus in dualismul teologic cum c diavolul a fost creat ini ial r u. Fiind înzestrat cu libertate el a optat în spre r u.ţ ă ţ ă ă
Alegerea sa a fost liber şi din nefericire ireversibil . Problema unei posibile întoarceri [metanoia] a lui Satan laă ă
bine a fost respins la Sinodul al V-lea Ecumenic când a fost anatematizat Origen şi erezia origenist .ă ă
67
Mai recent în avem o adev rat explozie de literatur angelologic , ceea ce arat cel mai mult ingeniozitateaă ă ă ă ă
creatoare a min ii umane. S ne amintim c una dintre cele mai faimoase scrieri medievale a fost Divina comediaţ ă ă
a lui Dante Aligeri (Editura Casa şcolarului, Bucureşti, 1993).
24

25. 1453. În tot acest timp tradi ia angelologic ortodox s-a p strat nealterat .ţ ă ă ă ă 68
Oricum, trebuie
s ştim c fericirea raiului este una activ şi nu una pasiv . Dac raiul şi iadul sunt doar oă ă ă ă ă
imagina ie muribund a omului este un fapt cât se poate de contestabil. Raiul şi iadul sunt f rţ ă ă ă
de nici o îndoial realit i supranaturale care dep şesc nu numai pe om şi lumea sa dar şiă ăţ ă
universul. Universul este prin sine o realitate care a ap rut ulterior separa iei transcendenteă ţ
care a avut loc între rai şi iad în ceruri. Prin urmare, am putea spune c lumea noastr se află ă ă
la intersec ia a altor dou lumi: cea a raiului şi a iadului.ţ ă
Astfel, vom vedea c în dogma catolic mai exist o inova ie. Este vorba de purgatoriu.ă ă ă ţ
Începând cu evul mediu catolicii au început s sus in c nu exist numai rai şi iad ci şi ună ţ ă ă ă
spa iu intermediat. Acest spa iu a fost denumit purgatoriu [din latinescul purgatorium] care nuţ ţ
însemna nimic mai mult decât orice „loc de cur ie.” Înv tura catolic sus ine c cei care înăţ ăţă ă ţ ă
aceast via nu au f cut p cate mari, nu se duc direct în rai sau în iad ci într-un spa iuă ţă ă ă ţ
intermediar unde sunt chinui i pentru p catele f cute în aceast lume dup care se vor duce înţ ă ă ă ă
fericirea etern a raiului.ă 69
Teologia ortodox a respins îns doctrina purgatoriului ca fiindă ă
neortodox . Aceasta fiindc Domnul Iisus Hristos nu a f cut nici o men iune despre un locă ă ă ţ
intermediar între iad şi rai [doar dac lumea noastr ar putea fii considerat un purgatoriu ceeaă ă ă
ce nu este adev rat].ă 70
La fel de bine angelologia ortodox este patristic , adic se bazeaz pe centralitatea ideiă ă ă ă
c Dumnezeu este Tat l tuturor oamenilor şi al tuturor îngerilor. Angelologia ortodox îşi are şiă ă ă
ea rolul sau rostul ei în teologia comparat . În dialogul confesional, ea ne arat c trebuie să ă ă ă
evit m extremele anticilor de a se „anatematiza” şi a se excomunica unii pe al ii f r nici ună ţ ă ă
preget. Istoria Bisericii Ortodoxe este din acest punct de vedere plin de conflicte de ordină
religios în care diferite mari personalit i s-au antematizat şi s-au excomunicat reciproc.ăţ 71
Probabil cea mai exemplar perioad istoric a fost în timpul sinoadelor ecumenice, o perioadă ă ă ă
ce a durat între anii 325 şi anul 787.
Angelologia ortodox este din acest punct de vedere comparativ , ea grupându-se înă ă
analiza celor trei mari confesiuni creştine: ortodox , catolic şi protestant [cu secteleă ă ă
neoprotestante din vremurile noastre]. Dar trebuie s ne amintim şi de trecutul angelologiei înă
creştinism, aceasta în special în antichitate când am putut vorbii de mai multe doctrine
creştine, cum ar fii cea a gnosticilor. Gnosticii au elaborat şi ei mai multe doctrine sau
68
O mare problem a trecutului a fost teoria apocatastazei lui Origen sau doctrina origenist . Aici s-a stabilit c nuă ă ă
mai este nici o şans de mântuire pentru Satan şi diavolii s i. Omul îns are mai multe şanse de mântuire şi deă ă ă
fericire etern . O lucrare de referin pe aceast tem a scris Henri Crouzel,ă ţă ă ă Origen (Editura Deisis: Sibiu, 1999).
69
Printre sus in tori purgatoriului în vremurile contemporane a fost şi Josemaria Escriva. El sus inea c toateţ ă ţ ă
sufletele din purgatoriu îi sunt prietenii lui buni.
70
Existen a purgatoriului aduce cu sine mai multe “inconsisten e” de oridin angelologic. Dac purgatoriul ar existaţ ţ ă
aceasta ar înseamna o clas intermediar de fiin e netrupeşti între îngeri şi diavoli. Ori nu avem nici o m rturieă ă ţ ă
ortodox în acest sens. Nici un mare sfânt p rinte al Bisericii nu a vorbit despre „fiin e netrupeşti intermediareă ă ţ
între îngeri şi diavoli.” Dintre principali mari sfin i ai patrologiei ortodoxe amintim pe Sfântul Ioan Teologul, Sfântulţ
Clement Romanul, Sfântul Chiril al Alexandriei, Sfântul Iustin Martirul şi Filosoful, Sfântul Ignatie Teoforul, Sfântul
Vasile cel Mare, Sfântul Ioan Hristostom, Sfântul Grigorie Teologul, Sfântul Macarie cel Mare, Sfântul Antonie cel
Mare şi mul i al ii.ţ ţ
71
În acest sens, trebuie s amintim c deşi fostul Patriarh Ecumenic Atenagoras a ridicat în anul 1964 anatemaă ă
dat în anul 1054 între Biserica Ortodox şi cea Catolic , acesta a fost mai mult un gest irenic de în elegere şi deă ă ă ţ
fr ietate între catolici şi ortodocşi. În timp ce ortodoxia este universal , catolicismul se pretinde a fi roman, ceeaăţ ă
ce este exagerat şo neadev rat. În acest sens, ortodoxia recunoaşte pe unele personalit i ale lumii catolice cumă ăţ
ar fii Francisc de Assisi, Bonavetura sau Toma Aquino ca fiind scriitori bisericeşti, dar nu i-a recunoscut niciodată
ca sfin i adic ca fiind în rândul sfin ilor.ţ ă ţ
25

26. înv turi angelologice. Gnosticii au vorbit şi ei de îngeri doar c denumirea pe care o foloseauăţă ă
ei era de eoni. Eonii erau de fapt îngerii gnosticismului. Rela ia omului cu îngerii era îns unaţ ă
stric intelectual . Îngerii erau o parte din gnoza gnosticilor. În cele din urm , eonii erau realit iă ă ăţ
dualiste, ceea ce a dus la declararea gnosticismului ca fiind neortodox.
În cadrul ortodoxiei au existat mai multe personalit i care au vorbit de îngeri. Cine a fostăţ
recunoscut ca autoritate major în doctrina ortodox a fost sfântul Dionisie Areopagiutul.ă ă 72
În
cadrul catolicismului o autoritate major în angelologia a fost considerat Toma Aquino.ă
Protestantismul a fost îns mult mai re inut în acest sens fiindc cu greu putem vorbii despre oă ţ ă
angelologie în protestantism. Personalit i ale lumii protestante care au scris despre îngeri auăţ
fost Martin Luther, Jean Calvin şi Urlich Zwingli.73
Protestan ii şi neoprotestan ii vorbesc despreţ ţ
îngeri într-un mod foarte intelectualizant şi intelectualizator asemenea gnosticilor antici. Aceşti
îngeri sunt mai mult decât orice entit i care nu sunt grupate în jurul a unei teologii ci mai multăţ
a crezurilor diferitelor forma iuni creştine. Dintre principalele biserici neoprotestante amintimţ
pe martorii lui Iehova, baptişti, penticostali, adventişi şi evanghelişti. Bisericile neoprotestante
îns cu greu pot fii numite biserici în sensul tradi ional fiindc ele nu au o ecclesiologie şi nici oă ţ ă
ierarhie bisericeasc .ă
Angelologia protestan ilor este una care variaz de la sect la sect din aceast cauzţ ă ă ă ă ă
este foarte dificil s le acord m mai mult aten ie. La fel de bine mai multe bisericiă ă ă ţ
neoprotestante manifest în probleme de angelologie atitudine asemenea curenteloră
newagiste, sincretiste şi neopantesite contemporane. Trebuie s spunem c angelologia nuă ă
este în nici un caz sincretist . O angelologie sincretist ne este propus de mişcarea New Ageă ă ă
care a avut aderen i maximi cel mai mult între anii 70 şi 80.ţ ΄ ΄ 74
Mişc rile sincretiste în plană
angelologic ne spun c toate ideile religioase despre îngeri şi angelologia sunt adev rate şiă ă
sunt de fapt unitare.
O alt mişcare religioas care a vorbit de angelologie a fost mai mult decât oriceă ă
gruparea Medita iei Transcedentale. Organiza ie sincretic , medita ia transcedental a pus înţ ţ ă ţ ă
fa a adep ilor ei controlul min ii şi capacitatea de control de sine prin diferite matreţ ţ ţ 75
şi
invoca ii religioase. În mai multe mişc ri religioase ale lumii g sim mari adev ruri angelologiceţ ă ă ă
fie denaturate sau fie desfigurate. Dup teologia comparat îngerii sunt mai mult decât oriceă ă
cei care au modelat istoria uman şi continu s o fac în m sura în care oamenii le-auă ă ă ă ă
îng duit.ă 76
Dar evident nu numai teologia comparat vorbeşte despre existen ele îngereşti şiă ţ
despre modul de fiin are al îngerilor în cadrul universului. Foarte multe noi m rturii ne vin de laţ ă
persoane laice sau private care dau şi ei m rturie despre lucrarea şi faptele îngerilor.ă 77
72
Sfântul Dionisie denumit de unii ca Pseudo-areopagitul a sus inut c îngerii sunt grupa i în 9 cete sau o ierarhieţ ă ţ
cu 9 trepte.
73
În Bisericile neoprotestante s-a vorbit de mai multe ori despre îngeri. Un autor neoprotestant care a scris o carte
despre îngeri a fost baptistul George Clayton în New York la anul 1851. Un alt autor neoprostatent care a scris
despre angelologie a fost Ken Chan care a scris cartea Angelologie: un studiu al mesagerilor tainici ai lui
Dumnezeu.
74
Sincretismul este un alt aspect al angelologiei de care trebuie s ne ferim. Aceasta fiindc dup cum am sus,ă ă ă
doctrinele sincretice sunt de cele mai multe ori doctrine confuze şi pline erori.
75
Parafrazând rug ciunea creştin ortodox a c lug rilor „Doamne Iisuse Hristos Fiul lui Dumnezeu miluieşte-mă ă ă ă ă ă
pe mine p c tosul” mantrele sunt un fel de cuvinte unite la un loc care se crede în religiile orientale c au puteriă ă ă
transformatoare asupra celor care le rostesc. Adev rul este c matrele orientului îndep rtat nu sunt nimic maiă ă ă
mult decât simple autosugestii psihologice. Efectul lor este unul în general d un tor asupra psihicului omenesc.ă ă
76
În lumea misticii o mare persoanlitate care a spus c a avut contacte cu îngerii au fost William Blake.ă
77
Celebra publica ieţ Times afirma pe data de 27 decembrie 1993: „dac exist un astfel de lucru ca şi o ideeă ă
universal , comun în toate secolele şi prin toate culturile, crezul în îngeri se aproprie foarte mult de acest lucru.”ă ă
26

27. Dup cum am spus îngerii apar în mai toate marile civiliza ii ale lumii [sumerian ,ă ţ ă
mesopotamian , caldeean , asiarian , persan , palestinian şi altele] atât antice cât şi celeă ă ă ă ă
contemporane. Dac în evul mediu, comunicarea despre îngeri era extrem de limitat , înă ă
vremurile noastre abordarea existen elor îngereşti este diferit . În televiziune, în massmedia,ţ ă
în literatur , în cinematografie şi în arte întâlnim ample referin e şi crea ii sau capodopere careă ţ ţ
fac referin e directe la îngerii lui Dumnezeu. Teologia comparat consider c îngerii sunt fiin eţ ă ă ă ţ
a lui Dumnezeu.78
Evident, teologia comparat a considerat c dac îngerii exist noi nu suntem singureleă ă ă ă
fiin e din univers sau singurele existen e şi în mod clar aceasta înseamn c rasa uman nuţ ţ ă ă ă
este produsul „evolu iei” ci mai mult decât orice este produs al crea iei lui Dumnezeu.ţ ţ 79
Prin
urmare, dac îngerii sunt fiin e spirituale sau pnevmatologice, aceasta nu îi face locuitori de peă ţ
alte planete dup cum cred unii ci mai mult decât orice fiin e care au un univers al lor, sau maiă ţ
bine spus „universul îngerilor.”80
Unele teorii sus in c dup crea ie, un înger din trei a devenitţ ă ă ţ
r u ceea ce ne duce cu gândul matematic c dac este aşa, atunci din num rul total ală ă ă ă
îngerilor [num r care nu ne este cunoscut deplin, unele opinii sus in c sunt de ordinulă ţ ă
miliardelor şi a triliardelor] dou treimi deci 70 sau 70% au r mas buni şi au continuat să ă ă ă
existe aşa cu i-a l sat Dumnezeu.ă
Trebuie s ştim c teologia comparat nu are nici un interes s popularizeze îngerii careă ă ă ă
sunt dincolo de orice existen e transcedente. Caracterul transecedent al îngerilor a ajuns s fieţ ă
considerat în vremurile noastre în func ie de gradul de popularitate pe care aceştia îl au în masţ
media. Evident, trebuie s spunem c în Dumnezeu nu exist nici un fel de compara ie şi că ă ă ţ ă
dac vorbim de compara ie în teologia cu siguran acesta este un termen cât se poate deă ţ ţă
„conven ional.” Vorbim de o teologie comparat nu în raport cu Dumnezeu ci mai mult cuţ ă
lumea sau omul care sunt crea iile lui Dumnezeu. Dumnezeu nu este şi nu poate fii comparativţ
dar totuşi, putem vorbii de o abordare comparativ a marilor adev ruri teologice aceastaă ă
fiindc mai multe dintre ele se afl în stare de contradic ie şi de diferen . Acest lucru a fostă ă ţ ţă
sus inut şi declarat de mai mult mari sfin i p rin i din vechime şi este şi mai recent atestat deţ ţ ă ţ
diferite experien e ale unor p rin i sau creştini avansa i. La fel de bine teologia comparatţ ă ţ ţ ă
arat c îngerii nu in de lumea ocultului, a magiei şi a supersti iei. Îngerii in mai mult deă ă ţ ţ ţ
lumea dogmelor, a angelologiei şi a teologiei ortodoxe în genere. Mai multe opinii neortodoxe
sus in c îngerii sunt de fapt o lume a ocultului. La fel de bine, tot ortodoxia a sus inut cţ ă ţ ă
îngerii nu trebuie credita i în orice sistem sau crez religios: p gân sau neoprotestant.ţ ă 81
Un alt aspect referitor la angelologia ortodox este c îngerii sunt persoane. Prin urmare,ă ă
ei au personalitate şi mai ales voin liber (Evrei 1, 6) şi se mai ştie c ei au şi sentimente dinţă ă ă
moment ce tot Biblia ne spune c ei se bucur de „poc in a unui p c tos” (Luca 10, 15).ă ă ă ţ ă ă În
78
Pentru urm toarele paragrafe am folosit cartea lui John Ankerberg şi John Weldon,ă Fapte despre îngeri (Oregon,
1995).
79
Charles Darwin a fost cel care a sus inut c nu este adev rat c lumea a fost creat de Dumnezeu ci c lumea şiţ ă ă ă ă ă
universul este produsul evolu iei separate de existen a lui Dumnezeu.ţ ţ
80
Teologia comparat a lansat de mai multe orice conceptul de „crea ie multidimensional ” a lui Dumnezeu.ă ţ ă
Aceast crea ie multidimensional sau pluridimensional a lui Dumnezeu poate implica cu sine mai multeă ţ ă ă
universuri sau mai bine spus mai mult cosmosuri. Ceea ce unii savan i au sus inut şi s-a dovedit a fii neveridic esteţ ţ
c îngerii sunt fiin e din universul nostru de pe alte planete, constela ii şi galaxii. Îngerii fiind de o esenă ţ ţ ţă
material şi prin urmare pnevmatic şi universul lor trebuie s fie de aceiaşi natur . Din acest punct de vedere amă ă ă ă
putea denumii raiul un alt univers sau un „univers al îngerilor.”
81
S-a mai spus c îngerii sunt cei care au r spunsuri la foarte multe dintre întreb rile noastre. Faptul c îngeriiă ă ă ă
ac ioneaz dup unii asupra poten ialului nostru psihologic este un aspect asupra c ruia trebuie mai mult studiu.ţ ă ă ţ ă
27

28. acest sens, avem motive s credem c îngerii se întristeaz de cei care îşi petrec via a înă ă ă ţ
p cate şi şi r utate. Dar îngerii dup cum m rturiseşte tradi ia ortodox respect libertatea deă ă ă ă ţ ă ă
alegere a omului, fiindc omul a fost înzestrat de la crea ie cu liber arbitru. La fel de bine, ni seă ţ
mai spune despre îngeri de c tre Sfântul Apostol Petru c ei sunt curioşi (1 Petru 10, 1-2).ă ă
Apari iile îngerilor au creat asupra oamenilor şoc sau como ii emo ionale.ţ ţ ţ 82
Ortodoxia
m rturiseşte c imnul Agni partene scris de sfântul Necarie din Egina a fost mai mult decâtă ă
orice descoperit sfântului în timp ce acesta se ruga fiind vizitat de o Maica Domnului şi un cor
de îngeri.
În vechime sfântul Beda venerabilul din Marea Britanie a dat şi el o m rturie despreă
îngeri pe care a luat-o de la un om ce a avut o experien clinic a mor ii. Iat ce ne spune el:ţă ă ţ ă
„Pu in mai înainte - istoriseşte unul întors din por ile mor ii - intrar in cas doi tineri foarteţ ţ ţ ă ă
pl cu i la chip, care s-au aşezat lâng mine, unul la cap, şi altul la picioare. Unul dintre ei mi-aă ţ ă
întins o carte minunat de frumoasa, foarte mititica, şi m-a îndemnat s-o citesc. Acolo erau
însemnate toate lucrurile bune pe care le f cusem în via a mea, şi erau foarte pu ine şiă ţ ţ
nedes vârşire. Ei şi-au luat cartea înapoi şi au r mas lâng mine, f r s scoat nici o vorb .ă ă ă ă ă ă ă ă
Apoi, dintr-o dat , se ivi o ceat de duhuri rele, cu chipuri negre şi hidoase; împresurar casa şiă ă ă
mul i dintre ei n v lir în untru, aşezându-se şi umblând tot locul. Atunci, unul mai negru, careţ ă ă ă ă
sta în fa şi p rea s le fie conduc tor, a poruncit uneia dintre brute, iar aceasta mi-a pusţă ă ă ă
înainte un c r oi terfelogit, gros şi foarte greu de urnit. Pe m sura ce citeam, vedeam cuă ţ ă
groaza c toate relele f cute fie cu fapta, fie cu cuvântul, înc şi numai cu gândul, pân şi celă ă ă ă
mai mic şi neînsemnat, erau acolo scrijelite cu literele groase şi întunecate. C petenia a spusă
atunci celor doi tineri str lucitori, îmbr ca i in alb: De ce mai sta i aici? Vede i bine c de-acumă ă ţ ţ ţ ă
al nostru este! Iar aceia r spunser : Aşa este!"ă ă 83
cel mai probabil acest muribund a fost trimis
înapoi în via pentru a face mai multe fapte bune şi pentru a se mântui. Prin urmare, îngerii l-ţă
au protejat deşi acuzatorii lui au dus o lupt acerb pentru a îl duce în iad.ă ă
Faptul c îngerii sunt prezen i în momentul mor ii a fost atestat de mai mul i sfin i p rin iă ţ ţ ţ ţ ă ţ
ai Bisericii şi ai Ortodoxei. Disputa îngerilor şi a diavolilor cu privire la destina ia ultim aţ ă
sufletului omului este consemnat de mai mul i sfin ii p rin i. Unul dintre cei mai cunoscu iă ţ ţ ă ţ ţ
sfin i care a v zut îngeri înainte de a murii a fost sfântul Sisoe cel Mare care înainte de a muriiţ ă
a mai avut timp s m rturiseasc c a v zut îngeri cum veneau spre el pentru a îi duce în rai.ă ă ă ă ă
La fel de bine angelologia ortodox comparative este liturgic , adic este grupat în jurulă ă ă ă
unui cult liturgic ce are mai mult decât orice menirea de a pream rii pe Dumnezeu şi îngeriiă
s i. Aşa se face c ştim de faptul c pomenirile de la sfântul Liturghie şi în special de laă ă ă
proscomidie au mare importan angelologic . Unui anumit p rin i Sava i s-a descoperit c înţă ă ă ţ ă
timp ce pomenea la proscomidie numele celor deceda i, un înger ştergea toate aceste nume şiţ
le ierta toate p catele şi astfel ei ajungeau în rai. Prin urmare dac ne rug m lor îngerii pot să ă ă ă
ne ajute în ceea ce inten ion m. Îngerii ni se spune astfel în angelologia ortodox au putereaţ ă ă
de a scoate sufletele mor ilor din iad şi a le duce în rai dac le cerem ajutorul şi face slujbe înţ ă
acest sens.
Angelologic este bine s avem un cult al mor ilor. Cultul mor ilor este angelologic, fiindcă ţ ţ ă
mai mul i drep i care au ajuns în lumea de dincolo au reuşit s fie mântui i prin rug ciunileţ ţ ă ţ ă
celor vii. Cultul mor ilor nu este numai un imperativ moral ci şi unul de ordin angelologic fiindcţ ă
82
Deşi s-au f cut mai multe specula ii referitoare la genul îngerilor, ortodoxia a continuat s îi considere de genă ţ ă
masculin şi chiar termenul de înger este masculin. Dar evident, fiind fiin e suparanturale îngeri nu au gen dupţ ă
cum mai mult lume ştie.ă
83
A se vedea via a Sfântului Veda Venerabilul.ţ
28

29. trebuie s men inem pomenirea şi amintirea celor care au trecut pragul acestei lumi prină ţ
moarte şi au ajuns în lumea de dincolo. Se cunosc astfel în angelologia ortodox mai multeă
interven ii angelice pentru sufletele celor pleca i de la noi.ţ ţ
Astfel s-a mai spus despre îngeri c sunt şi „psihogogi”,ă 84
adic ini iatori ai sufletuluiă ţ
uman în via a, lumea şi realit ile de dincolo. „ţ ăţ Istorisea, cândva, Sfântul Macarie Alexandrinul
(19 ianuarie), un lucru cu totul aparte despre Marcu ascetul și zicea: Pe când slujeam Slujba
Sfintei Liturghii, am observat, la momentul împ ră ţirii Tainelor lui Hristos, c lui (Marcu) nu i-amă
dat niciodat Sfânta Împ rtă ă ășanie ci un înger i-o d dea, luând-o de pe Jertfelnic. Eu vedeamă
doar dosul palmei îngerului ce-i d dea Împ rtă ă ășania. Acest Marcu, deşi era tân r,ă știa pe de
rost Vechiul și Noul Testament și era foarte blând și curat ca nimeni altul.”85
O alt mare autoritatea angelologic ortodox a fost sfântul Ioan Hristostom.ă ă ă 86
Se spune
c el a v zut de mai multe ori sfin ii îngeri cum p zeau şi supravegheau Biserica, în special înă ă ţ ă
timpul liturghiei. “„Când începe p rintele proscomidia, coboar imediat puteri cereă ă ști cu
veșminte str lucitoareă și minunate. Desculţi, cu chip plecat, înconjoar Sfântul Jertfelnică și stau
acolo liniștiţi și t cuă ţi pân la sfâră șitul Sfintei Liturghii. Dup aceea, se împră ăștie în toată
biserica, ajut p rintele care împarte Sfânta Împ rtă ă ă ășanie poporului și-i înt reă ște pe oameni în
credinţ ”, povestea Sfântul.ă 87
F r de nici o îndoial exist foarte multe m rturii c exist oă ă ă ă ă ă ă
alt lume, una alt univers sau o alt dimensiune dincolo decât cea a noastr . Explica ia ultimă ă ă ţ ă
a lumii nu o s o g sim în realit ile lumii prezente.ă ă ăţ
Ştim astfel de faptul c lumea de azi este dincolo de toate o lume care se aseam nă ă ă
foarte mult lui Toma Necredinciosul. Foarte greu se i-au în considerare crezurile în Dumnezeu şi
în existen a îngerilor S i. Aceasta vine şi din faptul c îngerii sunt mai mult decât orice ceea ceţ ă ă
am putea denumii fiin e accesibile. Dac Dumnezeu nu ne-a l sat singuri şi f r de nici oţ ă ă ă ă
asisten . Aceast asisten se realizeaz prin îngerii lui Dumnezeu. F r nici o îndoial îngeriiţă ă ţă ă ă ă ă
sunt spirite sau duhuri.88
Îngerii au conştiin de sine, şi acest lucru este foarte greu deţă
conceput din moment ce ei sunt fiin e sunt fiin e spirituale dar totuşi au capacitatea de a alegeţ ţ
de la sine. Totuşi se crede c deşi sunt duhuri, îngerii au totuşi un fel de „trupuri pnevmatice.”ă
(1 Corinteni 15, 44).89
Este cât se poate de evident c îngerii nu au trupuri cu carne şi îngeri.ă
Trupurile pnevmatice ale îngerilor sunt mai mult decât orice ceea ce am putea denumii
spirituale şi spiritualizante. Ceea ce este foarte important de spus este c îngerii nu suntă
muritori ca şi omul ci mai mult decât orice sunt fiin e nemuritoare care deşi au avut un începutţ
dar nu vor avea nici un final.90
Se poate spune c îngerii au trupuri cereşti. Trupurile îngeriloră
sunt foarte mult din acest punct de vedere asem n toare luminii deşi ele nu sunt lumin pur .ă ă ă ă
Am putea spune c la un anumit nivel trupurile îngerilor sunt un fel de „lumin solidificat ” dară ă ă
mai mult un fel de lumin pnevmatic .ă ă
84
Termenul de „psihogog” este un termen de origine elen şi provine din compuşii sufletă ψηχης διδαγμα
înv tur .ăţă ă
85
A se vedea via a Sfântului Macarie Egipteanul, în special P rin i şi Scriitori Bisericeşti, la Sfântul Macarieţ ă ţ
Egipteanul.
86
Sfântul Ioan Hrisostom a tr it în secolul al IV-lea în Istambul [Constantinopul de pe vremea sa].ă
87
A se vedea Omiliile sfântului Ioan Hrisostom.
88
Denumirea elenă este πνευματα.
89
Σωματα πνευωματικα după expresia sfinţilor părinţi şi a teologiei biblice.
90
Limonariul ortodox a dat m rturie despre acest lucru prin faptul c un monah care nu putea s îşi explice cumă ă ă
Dumnezeu este veşnic a v zut un înger sub forma unei p s ri care cânta extrem de frumos. Ascultând acel cânteă ă ă
s-a trezit c au trecut 300 de ani în timp ce lui i se p rea c a trecut doar o or . A se vedea Limonariul ortodox.ă ă ă ă
29

30. Dintre începuturi îngerii au fost destina i s slujeasc şi s ne bucure de lumina şi via aţ ă ă ă ţ
lui Dumnezeu. elul crea iei lor a fost mai mult decât orice ceea ce am putea denumii fiin a luiŢ ţ ţ
Dumnezeu pe care îngerii au fost meni i s o contempleze, s o slujeasc şi s o men in câtţ ă ă ă ă ţ ă
mai mult în centrul existen ei lor. Evident îngerii aveau şi alt posibilitate de a îl slujii peţ ă
Dumnezeu sau nu. Respingerea slujirii lui Dumnezeu a înseamant mai mult decât orice
aruncarea în neant sau neantizarea lor. Op iunea neantiz rii îngerilor lui Dumnezeu a dus dupţ ă ă
cum am spus la fondarea iadului. Iadul nu a fost o crea ie a omului ci a diavolilor. Cei careţ
încalc poruncile şi voia lui Dumnezeu vor urma din nefericire drumul sau calea diavolilor.ă
Locul existen ei îngerilor a fost mai mult decât orice denumit paradis. Acest paradis esteţ
îns în anumite tradi ii şi locuin a sfin ilor, adic a celor care s-au învrednicit a fii prietenii luiă ţ ţ ţ ă
Dumnezeu. Aşa se fac c ştim de oştirea sau de cetele îngereşti din paradis. Din acest punctă ă
de vedere îngerii sunt denumi i mai mult decât orice „stelele paradisului” şi ei sunt un fel deţ
lumin tori auxiliari ai paradisului pe lâng sursa prim care este Dumnezeu. Lumina luiă ă ă
Dumnezeu este mai mult decât orice ceea ce am putea spune c este sursa luminii luiă
Dumnezeu.91
Prin urmare, nu putem spune c crea ia omului a fost un surogat, dar Dumnezeu i-a creată ţ
pe îngeri mai întâi şi am putea spune c ei sunt primii locuitori ai existen ei. Deşi Dumnezeu aă ţ
creat lumea îngerilor perfect , ea avea posibilitatea s se distrug sau autodistrug în func ieă ă ă ă ţ
de voin a îngerilor. Aceast alegere putea crea mai mult decât orice ceea ce am putea denumiiţ ă
o schism sau un dezacord în lumea îngerilor. Fiind bun Dumnezeu a l sat îngeriloră ă
posibilitatea de a alege între a îi urma lui Dumnezeu sau a nu asculta de Dumnezeu sau mai
bine spus a se r zvr tii împotriva lui Dumnezeu.ă ă 92
La fel din punct de vedere angelologic îngerii
sunt într-o stare de aşteptare. Ei aşteapt ca lupta dintre bine şi r u s se finalizeze şi suntă ă ă
conştien i c aceast lupt are loc momentan în lumea noastr . În aceast lupt ei vor triumfaţ ă ă ă ă ă ă
în cele din urm , dar îngeri sunt înzestra i cu r bdare spre deosebire de diavoli care nu o au.ă ţ ă
Victoria eshatologic a îngerilor asupra diavolilor a avut loc deja şi a fost una extrem deă
glorioas .ă
Îngerii vor fii cei care la finalul veacurilor vor înl tura toate discordiile din universulă
nostru create şi ne vor da o lume fericit care v-a fii etern un imn de laud adus lui Dumnezeu.ă ă
Slujirea lui Dumnezeu nu se face în mod tiranic ci în mod firesc şi natural. Din acest caz, diavolii
sunt cei care înc dintru începuturi au sugerat c a Îl slujii pe Dumnezeu este un lucru ce nuă ă
poate fii f cut sau imposibil din moment ce Dumnezeu este un despot şi un tiran.ă 93
Din moment
ce omul şi universul sunt crea ie a lui Dumnezeu, şi îngerii sunt slujitorii lui Dumnezeu, îngeriiţ
ai misiunea de a ajuta şi a pov ui lumea în care ne afl m. Astfel, sfin ii p rin i ne spun căţ ă ţ ă ţ ă
îngerii lui Dumnezeu nu sunt str ini de istoria şi evenimentele istoriei omeneşti. Îngerii seă
91
Sfin ii P rin i urmând autorilor biblici ne spun s nu c ut m mai mult decât orice s vedem îngeri fiindc chiar şiţ ă ţ ă ă ă ă ă
diavolul se poate schimba într-un înger de lumin . Se ştia astfel o veche poveste din vechime care ne spune că ă
unui monah îmbun t it i s-a ar tat odat un înger luminos care l-a salutat bucuros. Monahul îns nu a dat semneă ăţ ă ă ă
de mari bucurie. Atunci îngerul i-a spus: nu te bucuri s m vezi, Dumnezeu şi Domnul Iisus Hristos m-au trimit laă ă
tine? La care monahul i-a r spuns: dac cu adev rat eşti îngerul lui Dumnezeu nu vreau decât s te v d în lumeaă ă ă ă ă
ce v-a s fie. În acel moment, aşa numitul înger s-a f cut nev zut. Acel care s-a ar tat monahului nu a fost ună ă ă ă
înger adev rat ci mai mult decât orice un diavol ce a fost trimis de diavol pentru a îl înşela pe monah. Astfel deă
povestiri sunt foarte multe în tradi ia ortodox .ţ ă
92
Când s-au referit la c derea îngerilor sfin ii p rin i au evitat s foloseasc termenul de „rebeliune” ci au folosită ţ ă ţ ă ă
ca şi în cazul omului termenul de „neascultare sau înc lcare a poruncilor lui Dumnezeu.” Cel mai probabil când neă
referim la diavoli am putea vorbii de termenul „revolt .” Aceasta fiindc diavolii sunt departe de a fii „rebeli.”ă ă
93
Folosesc aici o imagine antopomorfic pentru a îi crea cititorului o imagine despre ceea ce are loc în lumea deă
dincolo.
30

31. bucur de reuşitele lumii şi se întristeaz de eşecurile ei. Îngerii ne ajut atunci când le lupt mă ă ă ă
cu puterile întunericului. Ei la fel de bine particip la „supravie uirea” neamului omenesc peă ţ
care îl sus in şi c ruia îi sunt devota i prieteni. La fel unii teologic sus in c pentru îngeriţ ă ţ ţ ă
suntem „simpatici.”
Îngerii nu au nici un interes egoist personal în „afacerile” lumii noastre. Ei vor ca noi să
ne mântuim ceea ce este cel mai de luat în considerare din punctul nostru de vedre. Faptul că
îngerii vor mântuirea omului şi a neamului omenesc este ceea ce teologia ortodox denumeşteă
soterologie. Având în vedere c soteriologia este o ramur specific a teologiei, am puteaă ă ă
spune c exist un aspect comparativ între soterologia ortodox şi angelologia ortodox .ă ă ă ă
Îngerii particip la mântuirea noastr , dar mântuitorul nostru r mâne Domnul Iisus Hristos.ă ă ă
Oricum îngerii lui Dumnezeu sunt întotdeauna cu noi şi ne ştiu istoria din momentul în care
diavolul a dus-o în p cat pe Eva şi mai apoi de Adam protop rin ii noştri. Unele tradi ii spun că ă ţ ţ ă
atunci când protop rin ii noştiri au c zut în p cat îngerii din ceruri au înconjurat tronul luiă ţ ă ă
Dumnezeu şi au cerut s fie l sa i s ne ajute în mântuire.ă ă ţ ă
Prin urmare, pân la venirea mântuirii pentru neamul omenesc, îngerii nu au fost pur şiă
simplu pasivi în fa a dramei ce se desf şura în lume. Ei au fost cei prin care legea s-a dat luiţ ă
Moise pe muntele Sinai, şi la fel de bine tot prin medierea îngerilor avem tot ceea ce a inut deţ
istoria mântuirii în Vechiul Testament.94
CAPITOLUL 3
ANGELOLOGIA ÎN ARTE ŞI ISTORIA ARTELOR
94
Ne aducem aminte din nou despre relat rile Vechiului Testament referitor la îngerii lui Dumnezeu. Acesteă
relat ri deşi au avut un scop anume „cel al mântuiri omului” sau mai bine spus a posibilit ii mântuirii omului, nuă ăţ
au încetat. Dup cum vedem foarte mul i p rin i înduhovnici i au avut „descoperiri şi întâlniri” cu îngerii luiă ţ ă ţ ţ
Dumnezeu. O astfel de m rturie o avem consemnat destul de recent în cartea Mântuirea p c toşilor şi a avut locă ă ă ă
în insula Cipru din marea Mediteran . „ă În Cipru, în satul Trahiades, zece ani înaintea invad rii insulei (1571), tr iaă ă
un preot nevrednic. Prin ispita necuratului, se r t ciseă ă şi învăţase tehnica magiei. Ajunsese chiar s beaă şi să
m nânce împreun cu desfrânatele din Sfintele Vase. Dreptatea divin imediat l-a pedepsit. Guvernatorul regiunii,ă ă ă
unde tr ia el, imediat cum a aflat acestea, l-a condamnat la moarte.ă Şi, când condamnatul a fost condus în
mijlocul amfiteatrului, un consilier al guvernatorului l-a întrebat: - Spune-mi, cu ce inim , cu ce buze, cu ce mâiniă
îndr zneai s te apropii de Hristos? Nu tremurai la gândul c te va face scrum un fulger sau te va înghiă ă ă ţi
p mântul? Cum îndr zneai tu, care te închinai diavolului, s împară ă ă ţi creştinilor Sfintele Taine? - Jur pe Dumnezeu,
Care m va trimite în focurile veă şnice, c , de când am devenit vr jitoră ă Şi mag, nu am slujit eu. Imediat ce intram în
Sfântul Altar, înger se cobora din cer, m lega de mâiniă și de picioare și acela slujea Sfânta Liturghie. La sfârşit,
dup ce împ rtă ă ăşea credincioşii, m dezlegaă şi plecam.” A se vedea Minuni şi descoperiri în timpul sfin ei liturghiiţ ,
(Editura Egumeni a: Gala i, 2000). Traducerea este dup originalul elenţ ţ ă ΘAYMATA KAI AΠOKAΛYΨEIΣ AΠO THΘEIA
ΛEITOYPΓIA IEPA MONH ΠAPAKΛHTOY ΩPΩΠOΣ ATTIKHΣ 2000.
31

32. CAPITOLUL 3
ANGELOLOGIA ÎN ARTE ŞI ISTORIA ARTELOR
„Sfinte Îngere, cel ce eşti ales de Domnul Dumnezeu spre paza sufletului meu, eu,
nevrednicul, îndr znesc s - i aduc cânt ri de lauda, iar tu, ca cel ce ai îndr zneala c treă ă ţ ă ă ă
Împ ratul Cerului, ap r -m de duşmanii v zu i si nev zu i, izb veşte-m de toate nevoile siă ă ă ă ă ţ ă ţ ă ă
necazurile, ca sa strig ie: Bucura-te, Îngere al Domnului, neadormitul meu P zitor!”ţ ă
(Acatistul îngerului p zitor, Condacul 1)ă
Anul trecut (2011) editura Nemira publica o traducere a unui impresionat volum de
angelologie sub traducerea Mariei Yvonne B ncil . Aceast carte se denumeşteă ă ă Trupuri
imateriale, reprezent ri bizantine ale îngeriloră .95
Aceast lucrare nu este nimic mai mult decât oă
analiz a marilor reprezent ri iconografice ale îngerilor în timpul imperiului bizantin (secolele ală ă
IV-lea pân secolul al XV-lea). Ceea ce vom aborda în urm torul capitol este mai mult decâtă ă
orice reprezentarea îngerilor în arte şi în special în iconografia ortodox . Ştim astfel c la oraă ă
actual lumea accept conven ional şapte arte: 1. pictura, 2. sculptura [sau arhitectura după ă ţ ă
unii], 3. fotografia, 4. muzica, 5. literatura, 6. teatrul [sau televiziunea] şi 7. cinematografia.96
Din cele mai vechi vremuri omul a voit s îi reprezinte pe îngeri. Astfel din antichitate amă
g sit mai multe reprezent ri a unor fiin e înaripate fie în hieroglifele egiptene, în diferiteă ă ţ
localiz ri din orientul mijlociu sau în diferitele sculpturi antice. Astfel vom aborda în rândurileă
care urmeaz o abordare generic a îngerilor cu implica ii a tradi iilor care au r mas în istoriaă ă ţ ţ ă
artelor referitoare la reprezentarea lor. În primul rând pe îngeri îi g sim reprezenta i în pictură ţ ă
şi aici putem enumera mari pictori ai lumii care s-au întrecut în a reprezenta pe îngeri: El
Greco, Michelangelo, Gerard David, Antonello da Messina, Boticelli, Rafael, Andrea Mantegana,
Antonelo de Messina, Lorenzo Lotto, Leonardo Davinci şi mul i al ii.ţ ţ
Datorit variet ii picturii îngerilor, din cele mai vechi vremuri îngerii au fost reprezenta iă ăţ ţ
diferit la început, dar mai apoi în special în pictur s-au impus anumite norme sau baremeă
pentru reprezentarea lor. Astfel s-a elaborat ceea ce ortodoxia avea s denumeasc „erminiileă ă
95
Lucrarea apar ine lui Gleen Peers (Universitatea din California, 2001).ţ
96
Aceast numerotare este acceptat conven ional la scar planetar dar împ r irea nu a fost aceiaşi din toateă ă ţ ă ă ă ţ
vremurile. În antichitate scrisul, tragedia, astronomia şi pantonima erau considerate tot arte. La fel de bine
aceast împ r ire a variat în evul mediu.ă ă ţ
32

33. picturii ortodoxe.” Acest erminii au fost elaborate pentru prima dat în timpul imperiuluiă
bizantin şi au fost cât se poate de mult statornicite de Dionisie din Furna.
Astfel, ortodoxia a respins reprezent ri erotice sau pornografie referitoare la îngeri, fie înă
pictur , fie în iconografie sau în sculptur . Deşi sunt mai multe sculpturi celebre ale îngerilor,ă ă
ortodoxia a acceptat în cult numai reprezent ri ale iconografiei şi aceasta dup norme foarteă ă
bine stabilite din capul locului. Îngerii în ortodoxie sunt reprezenta i ca şi tineri imberbi cu aripi,ţ
cu haine lungi pân la p mânt, de cele mai multe ori având în mân o sabie [fie de foc sau deă ă ă
metal] sau inând o c delni ori un obiect de cult.ţ ă ţă
La fel de bine, îngerii sunt mai mult decât orice imagini ale unor principii care exist înă
lumea de dincolo. Trebuie s spunem c în special în pictur s-au f cut mai multe înc lc ri aleă ă ă ă ă ă
iconografiei îngerilor. De foarte mult ori în picturile laice g sim mai multe aspecte neortodoxeă
care nu pot r mâne neobservate. De obicei picturile catolice ale îngerilor sunt extrem deă
„senzualiste şi de impresioniste.” Un astfel de pictor a fost f r de nici o îndoial Guido Reniă ă ă
care a pictat în special o imagine a sfântului arhanghel Mihail extrem de bine realizeaz şi deă
frumoas . Totuşi, aceste picturi ale îngerilor deşi sunt frumoase şi aspectuoase nu pot fiiă
considerare ca fiind bune pentru a fii introduse în cultul ortodox. Barocul ne-a obişnuit şi el cu
foarte multe reprezent ri ale îngerilor lui Dumnezeu. Îngerii barocului sunt cât se poate deă
infantili şi buc la i sub forma unor copii uneori cu aripi alteori f r nici o arip . Ortodoxia aă ţ ă ă ă
respins îns îngerii barocului ca fiind canonici în reprezentare. Aceşti îngeri deşi frumoşi nuă
sunt dup normele sau canoanele Bisericii Ortodoxe.ă
Un alt curent puternic din lumea artelor a fost în special Renaşterea în timpul evului
mediu. Din aceast perioad ni s-au p strat în marile muzee ale lumii sau în marile galerii deă ă ă
art europene foarte mult reprezent ri ale îngerilor. Dintre marii pictori renascentişti care auă ă
pictat îngeri putem amintii pe Albrecht Durer, Giotto, Ştefan Lochner, Guariento di Arpo,
Bernardino Pinturioacchio, Fra Angelico, Jan Provost, Pietro Berrettini, Ambrigo Borgognone,
Melozo da Froli, Mathias Grunwald, Titian şi mul i al ii. Renaşterea italian a avut ca şi unţ ţ ă
laitmotiv imagini ale îngerilor din Dumnezeu. Aceast imagine este mult mai elaborat decâtă ă
cea a barocului şi a altor curente artistice. Îngerii sunt mult mai aproape de normele ortodoxe
dar sunt am putea spune departe de a fii „icoane”.97
Despre îngeri în art şi în iconografie s-au scris foarte multe lucruri. Trebuie s ştim c înă ă ă
timp ce artele sunt libere în curente şi modalit ile de exprimare, iconografia are bareme şiăţ
norme fixe. Nu orice imagine poate fii considerat din acest punct de vedere o icoan şi poateă ă
dobândii o menire cultic .ă 98
Evident cele mai multe reprezent ri ale îngerilor le avem în tradi iaă ţ
iudeo-creştin . Icoanele îngerilor au mai mult o valoare simbolic . Simbolismul lor religios esteă ă
cât se poate de evident. Iconografia referitoare la îngeri este una dintre cele mai profunde pe
care o putem avea şi în acelaşi timp ea ne arat c noi suntem cei care trebuie s îi c ut m peă ă ă ă ă
îngeri.99
Oricum mai mult decât orice trebuie s ştim c valoarea îngerilor nu este una pur şiă ă
simplu estetic . Îngerii sunt dincolo de orice ceea ce am putea denumii entit i transcendenteă ăţ
care dep şesc orice no iune pe care le-o atribuim a frumosului sau a esteticului. Evidentă ţ
97
În acest sens, Fra Angelico îi imagina pe îngerii lui Dumnezeu cântând la tamburin . Este pu in probabil că ţ ă
îngerii cânt la tamburin dar vom g sii dup cum vom vedea mai multe reprezenta ii neconven ionale aleă ă ă ă ţ ţ
îngerilor în diferitele curente ale lumii.
98
Normele iconografiei ortodoxe de orice natur au fost stabilite la Sinodul al VIII-lea ecumenic ce a avut loc laă
Niceea la anul 787 (provicia Bitinia din Turcia de azi).
99
O lucrare fundamental care s-a scris mai recent pe aceast tem a fost a lui Rosa Giorgi,ă ă ă Îngeri şi diavoli în artă
(USA, 2005).
33

34. ortodoxia ine la o anumit estetic a icoanelor îngerilor. Dincolo de toate acestea ştim foarteţ ă ă
bine c îngerii odat ce au fost reprezenta i nu sunt simple obiecte de neglijat. Îngerii sunt maiă ă ţ
mult decât orice o imagine sau o prefigurare a lumii de apoi. Iconografie şi art , îngerii auă
fascinat pe marii pictori ai lumii din cele mai vechi vremuri. Este greu s vorbim de un progresă
sau o avansare a reprezent rii îngerilor în pictur . Aceasta fiindc pictura nu are în nici un fel oă ă ă
modalitate de reprezentare care se bazeaz pe principii de natur ra ional ci mai mult deă ă ţ ă
natur estetic .ă ă
Estetica picturii nu este de interes în nici un caz în aceast carte. S-au scris mai multeă
c r i despre estetica picturii. Scopul nostru nu este de a face o trecere în revist a acestoră ţ ă
lucr ri care se adreseaz mai mult decât orice unui public specializat şi avizat. inem să ă Ţ ă
preciz m c autorul acestui volum are pu ine cunoştin e despre art şi istoria artelor în mare.ă ă ţ ţ ă
Interesul lucr rii este numai unul tangen ial în acest sens cu aceste arii de studiu. Mariă ţ
iconografi ortodocşi care au reprezentat foarte multe imagini ale îngerilor au fost Andrei
Rubliov, Teofan Cretanul, Dionisie din Furna, Nil Sorski, Teodor Bizantinul, Grigorie Zugravul,
Pimen de la Sofia şi mul i al ii.ţ ţ
Prin urmare rolul îngerilor este unul care evident ne cheam la descoperire şi laă
introspec ie. Plecând de la lumea noastr vom ajunge la lumea transcendent şi iconic aţ ă ă ă
îngerilor. Aceast lume este destina ia noastr ultim . Din lumea dincolo de veşnicie a îngeriloră ţ ă ă
putem vedea şi noi de multe ori o str vedere de ceea ce sunt îngerii prin imaginile unoră
iconografi inspira i şi evlavioşi.ţ
În timp ce picturile cu îngeri au o valoare estetic , icoanele au o valoare spiritual sauă ă
pnevmatologic . Icoanele sunt din acest punct de vedere cele care pleac de la paradigmaă ă
tabloului pe care o avem în casa noastr şi ne duce mai departe în spre o alt realitate. Icoanaă ă
îngerului trebuie s fie mai mult decât orice o realitate transparent . „Transparen a” îngeriloră ă ţ
este una care merge dincolo de orice la natura lor transcendent şi penvmatic . Îngerii nu suntă ă
„senza ionali” în sensul celor care iubesc adrenalina şi senza iile tari. Exist astfel mai multeţ ţ ă
curente artistice care au adoptat acest fel de demers. Trebuie s avertiz m c icoaneleă ă ă
îngerilor trebuie s ne dea o senza ie de pace, de reconciliere, de iubire, de linişte, deă ţ
compasiune, de evlavie şi de orice sentiment pozitiv şi în l tor.ă ţă
Cei care se folosesc de imaginea îngerilor pentru câştig sau pentru scopuri neortodoxe în
pictur cum au a fost cazul cu atât de multe picturi aşa zice celebre. La fel de bine picturileă
îngerilor nu sunt în nici un caz obiecte care au mai mult decât orice o valoare financiar . Seă
cunosc mai multe cazuri de mari licita ii care au avut ca şi scop vinderea şi scoaterea de baniţ
din imaginile şi reprezent rile îngerilor.ă 100
Astfel, având în vedere c ortodoxia a reprezentată
îngerii din cele mai vechi vremuri trebuie s ştim c cinstirea icoanelor îngerilor este ceea ceă ă
ne recomand ortodoxia cel mai mult. Pentru a avea un cadru în care s ne reculegem puterileă ă
sufleteşti spre Dumnezeu de mai multe ori credincioşii au folosit cadrul frumos şi adecvat al
100
Aceasta fiindc mai multe icoane ale îngerilor s-au dovedit a fii f c toare de minuni. O astfel de icoan exist înă ă ă ă ă
Grecia pe una dintre insulele de acolo. Povestea spune c unul dintre locuitori era şofer de curs lung deă ă ă
profesie. El obişnuia în anumite momente s se roage în fa a icoanei arhanghelului Mihail. Odat pe când acesteă ţ ă
şofer se afla într-o curs lung prin Europa l-a prins noaptea pe drum. Mergând printr-o regiune pr p stioas şiă ă ă ă ă
abrupt l-a prins somnul. Aşa se face c maşina lui de mare tonaj a deraiat de pe carosabil. Speriat c v-a c deaă ă ă ă
într-o pr pastie şoferul a strigat cu credin sfinte arhanghele Mihail ajut -m . Povestea ne spune cum şoferul aă ţă ă ă
sim it ca şi o putere extraordinar care i-a ridicat maşina şi i-a îndreptat-o înapoi pe carosabil. Apoi acea putere s-ţ ă
a f cut nev zut . Şoferul a sc pat teaf r şi nev t mat deşi putea s îşi piard via a instantaneu. Probabil aceaă ă ă ă ă ă ă ă ă ţ
putere nev zut a fost arhanghelul Mihail.ă ă
34

35. icoanelor. La fel de bine în fa a icoanelor îngerilor se aprind candele sau lumân ri care sunt unţ ă
fel de mici altare de jertf adus lui Dumnezeu.ă ă 101
Mai multe sculpturi celebre ale îngerilor au existat din cele mai vechi vremuri ale
umanit ii. Aceste sculpturi f r de nici o îndoial au inspirat şi au motivat prin frumuse ea lorăţ ă ă ă ţ
pe to i cei iubitori de arte şi de sculptur . Spre deosebire de picturi, sculpturile suntţ ă
tridimensionale şi au în centru „spa iul tridimensional” ce permite o şi mai mare receptare aţ
frumuse ii. Dintre cei mai mari sculptori ai lumii amintim pe Donatelo, Michelangelo, Gianţ
Lorenzo Bernini, Auguste Rodin sau Constantin Brâncuşi.
O celebr statuie a unii înger a fost sculptat de Michelangelo din marmur pe la anulă ă ă
1494. În special sculpturile de marmur a îngerilor au fost c utate cel mai mult. Ele au devenită ă
obiecte ornamentale pe diferite locuri şi în cele mai multe cazuri cimitire. O astfel de sculptură
a fost f cut de E. Furiesi sfântului arhanghel Mihail. Sculptura ni-l înf işeaz pe sfântulă ăţ ă
arhanghel Mihail cu o sabie în mân şi biruindu-l pe diavol. Aceast imagine nu este întâlnită ă ă
numai în sculptur ci şi în pictur şi iconografie. Foarte multe imagini ale îngerilor le avem înă ă
basoreliefuri şi în alte forme generice de a sculpta.
Evident, în timp ce sculpturile au numai un sens decorativ, sculpturile îngerilor sunt mult
mai apreciate şi mai c utate de iubitorii de art în general. În timp ce unii îngeri suntă ă
reprezenta i ca fiind lupt tori cu puterile r ului al ii sunt reprezenta i în pozi ie de rug ciune,ţ ă ă ţ ţ ţ ă
al ii în medita ie, al ii veghind asupra copiilor şi a adul ilor şi alte feluri de posturi ale îngerilor.ţ ţ ţ ţ
O statuie celebr a îngerilor se afl în Rusia asupra localit ii Sank Petersburg. Aceşti îngeriă ă ăţ
sunt îmbr ca i cu mantii pân la p mânt şi au aripi şi î i dau senza ia c vegheaz asupraă ţ ă ă ţ ţ ă ă
oraşului. Evident din motive de ordin religios, cultul statuilor îngerilor, sfin ilor şi a luiţ
Dumnezeu a fost respins de ortodoxie. Aceasta fiindc statuile zeilor din antichitate au creat ună
precedent de care trebuie s fim siguri c nu v-a mai revenii.ă ă 102
Din fericirea lumea noastr inund cu frumoase statui ale îngerilor ce ne aduc bucurie şiă ă
fericire în suflet şi în ochi. Dar pe îngeri nu îi întâlnim numai în statui şi în basoreliefuri pe
pere ii marilor catedrale europene, ci îi întâlnim şi pe medalii de aur. Unele dintre medaliile deţ
r zboi emise pentru eroii de la al doilea r zboi mondial au avut cu sine chipuri ale îngerilor. Prină ă
101
O mininue a sfin ilor îngeri este consemnat în muntele Athos. „Un tân r oarecareţ ă ă și-a pus în gând s vină ă și să
se închinovieze la M n stirea Dohiariu. A intrat în Sfântul Munte pe uscat, venind prin p dure. Dup rânduiala luiă ă ă ă
Dumnezeu a g sit o comoar . Acoperind cu grij locul a venit în m n stireă ă ă ă ă și a spus starețului despre comoar .ă
Atunci starețul chemând doi c lug ri încep tori le-a spus cele despre comoară ă ă ă și i-a trimis împreun cuă tân rul să ă
aduc comoara. Luând o barc , s-au dus pe mare pe lâng Sfântul Munte pân în dreptul unde se afla comoara.ă ă ă ă
Dup ce au luat-o, a intrat diavolul în inima loră și și-au pus în gând s -l omoare pe tân ră ă și s p streze comoaraă ă
pentru ei. Deci, luând o piatr mare au legat-o cu o funie de gâtul tân ruluiă ă și, neținând seam deă lacrimile lui, l-
au aruncat în mare. Apoi, ascunzând bine comoara, au venit în m n stire. Dar între timp ce se întâmplase? Când aă ă
intrat paracliserul în Sfântul Altar s aprind candelele a aflat pe tân r plin de apă ă ă ă și cu piatra legat de gât.ă
Însp imântându-se, a chemat pe stareă ț care l-a întrebat pe tân r dă e cele întâmplate. Atunci tân rul cu lacrimi înă
ochi a spus: „Dup ce le-am ar tat p rină ă ă ților comoara și au luat-o, mi-au legat aceast piatr de gâtă ă și m-au
aruncat în mare. Neavând nici o n dejde de sc pare am strigat c tre Dumnezeuă ă ă și c tre Maica Lui cea Preasfânt .ă ă
Atunci am v zut doi tineri luminoă și, în care am recunoscut pe Sfântul Arhanghel Mihail și îngerul meu p zitor, careă
mi-au zis să nu-mi fie frică și, apucându-m cu mâinile lor, într-o clipeal de ochi m-amă ă aflat aici, în Sfântul Altar”.
A se vedea http://www.munteleathos.com/Pagina/Afisare/Manastirea_Dohiariu.
102
Idolatria p gân politeist [adic cea care accepta mai mul i dumnezei] a adus şi ea mai multe statui zeilor. Înă ă ă ă ţ
special în Grecia şi Roma antic au existat astfel de culte p gâneşti. Aceste culte au fost respinse de Bisericaă ă
Creştin Ortodox şi ca şi modalitate de a demonstra c cultul îngerilor nu este idolatria, îngerii s-a hot rât şiă ă ă ă
decis s fie reprezenta i numai bidimensional, adic prin iconografie.ă ţ ă
35

36. urmare, angelologia a fost deschis în spre sculptur şi cei care au slujit-o. Astfel, când esteă ă
f cut o sculptur cu un înger sau ceva asemenea este bine ca s fie chemat un preot ortodoxă ă ă ă
pentru ca s citeasc anumite rug ciuni pentru acea sculptur . Deşi o sculptur cu îngeri nu v-ă ă ă ă ă
a fii folosit în cultul ortodox [ele sunt acceptate în cultul catolic] totuşi, o rug ciune de sfin ireă ă ţ
poate fii f cut .ă ă 103
Statuile nu au o valoare iconic ci mai mult una monumental . Mai multeă ă
monumente ale îngerilor au fost realizate ca şi statui. Fie în cur ile bisericilor sau în interiorulţ
catedralelor gotice, genurile de statui ale îngerilor au variat de la epoc la epoc şi de la poporă ă
la popor. Europa medieval a fost plin de statui ale îngerilor, în special al arhanghelilor Mihail,ă ă
Rafail şi Gavriil.
În acest sens, o alt modalitate de a realiza reprezent ri ale îngerilor au fost fotografiile.ă ă
inem s subliniem c fotografiile nu sunt numai simple reprezent ri a diferitelor imagini ci maiŢ ă ă ă
mult decât orice sunt şi prelucr ri ale diferitelor imagini ale îngerilor. Fotografiile îngerilor la felă
de bine nu au nici ele o reprezentare iconic a sfin eniei îngerilor lui Dumnezeu. Dar fotografiileă ţ
sunt şi ele un fel de potolire a imaginilor vizuale ale îngerilor lui Dumnezeu. Îngerii lui
Dumnezeu nu sunt „fotogenici.” Diferitele prelucr ri ale unor fotografii au putut îns redaă ă
chipuri ale îngerilor.
Un fotograf poate astfel reprezenta mai mult decât orice ceea ce am putea spune
„chipuri ale îngerilor.” Începând cu secolul al XIX-lea s-au realizat foarte multe fotografii ale
îngerilor mai ales în marile studiouri fotografice. Aşa se face c a fost lansat o mod aă ă ă
fotografiilor pe diferite obiecte de cult în special de paşti şi de cr ciun când se ofer felicit ri.ă ă ă
Pe foarte multe din aceste felicit ri se pot vedea îngeri înaripa i şi coruri de îngeri inândă ţ ţ
lumina de paşti în mâini sau se mai fac şi fotografii ale îngerilor cântând la ieslea de la
Betleem.
Astfel pe internet şi în diferite reviste populare circul mai multe imagini cu îngeri sauă
fiin e care se aseam n îngerilor. O astfel de fotografie a fost f cut în anul 2005 de Ron şiţ ă ă ă ă
Linda Martinez a unui înger care levita asupra unui lac cu ap . Marile galerii fotografice aleă
lumii ne ofer şi ele foarte multe poze cu îngeri. Plecând de la unele senzualiste la altele maiă
rafinate pentru fotogenic în angelologie pozele variaz de la epoc la epoc şi de la an la an.ă ă ă 104
Prin urmare, istoria ne-a dat foarte mul i fotografi celebri care au prelucrat şi au creat înţ
studiourile lor adev rate capodopere ale genului. Dintre cei mai celebrii fotografi amintim peă
Ansel Adams, Yosouf Karsh, Robert Capa, Henri Cartier Bresson, Dorotha Lange, Jerry Uelsman,
Annie Liebovitz, Brassai, Brian Duffy sau Jay Maisel.
Marii fotografi s-au întrecut în a reprezenta îngeri şi a face mai multe poze de studio cu
îngeri. Aceste poze le g sim expuse în diferite loca ii ale p mântului şi ne ofer încântareă ţ ă ă
privirii. Ortodoxia nu le-a pus în cult dar uneori au existat şi expozi ii sau galerii de poze cuţ
con inut religios. Aceste poze au fost apreciate şi de slujitorii lui Dumnezeu şi ai Bisericii.ţ
Fotografiile nu sunt numai opere de art ci sunt şi m rturii istorice sau cu con inut personal. Peă ă ţ
foarte multe dintre c r ile de specialitate întâlnim fotografii cu îngeri. Fie c ei sunt mula i sauă ţ ă ţ
prelucra i artificial, îngerii nu au fost o realitate str in de fotografie de când fotografia aţ ă ă
devenit o art . Fotografiile îngerilor de foarte multe ori ne schimb şi ne influen eaz percep iaă ă ţ ă ţ
şi modul în care vedem realitatea existen ei îngerilor.ţ
Trebuie s spunem c exist o anumit diferen între o pictur a unui înger şi oă ă ă ă ţă ă
reprezentare fotografic a lui. În timp ce o pictur pe care le-am men ionat mai sus este numaiă ă ţ
103
Termenul folosit de ortodoxie pentru o astfel de imagine este de „ierurgie:”
104
Mai recent îngerii au fost asocia i cu anumite crea ii fotografice de genul eroilor SF [Science Fiction] şi multeţ ţ
altele asemenea. Evident acestea sunt imagini neortodoxe ale îngerilor.
36

37. este o realitate mai primititiv sau primar a unui obiect, lucru, persoane sau peisaj, fotografiaă ă
este mult mai elaborat şi mai fidel a ceea ce se vrea redat. Foarte multe dintre fotografiileă ă
din zilele noastre sunt prelucrate în studio, ajungând s tr im într-o epoc a fotografiiloră ă ă
digitale. Aceste fotografii digitale spre deosebire de primele fotografii sunt prelucrate şi aduse
la un grad maxim de exprimare a realit ii.ăţ
F r nici o îndoial , o fotografie a unui înger, deşi nu se poate lua direct fiindc îngeriiă ă ă ă
sunt fiin e netrupeşti de mai multe ori ne ofer o imagine a caracterului realist sau real alţ ă
îngerilor. Astfel, foarte multe poze ale îngerilor fac deliciul a milioane de privitori pe internet. În
special pe internet se pot vedea foarte mute imagini ale îngerilor.
Dar cum am spus, deşi ortodoxia a încurajat fotografiile cu îngeri, ele trebuie s fie cât seă
poate conform cu normele ortodoxe ale reprezent rii şi s nu ne ofere sacrilegii religioase. Maiă ă
multe mişc ri oculte au folosit imagini desfigurate sau pornografice ale îngerilor pentru aă
calomnia şi agresa ortodoxia şi angelologia ortodox . Ne gândim în acest sens, c este bine caă ă
cei aviza i s fie avertiza i c dup cum îngerii sunt sfin i la fel şi imaginile sau pozele care îiţ ă ţ ă ă ţ
reprezent sunt şi ele sfinte. În zilele noastre când interesul fa de vizual este în creştereă ţă
maxim trebui s ştim c îngerii sunt personalit i ce nu pot fii reprezentare oricum şi deă ă ă ăţ
oricine. La fel de bine imagini ale îngerilor nu pot fii amplasate oriunde şi oricum. Este
recomandat ca imagini ale îngerilor s fie amplasate în spa ii anume cum sunt bisericileă ţ
parohiale, marile catedrale urbane sau m n stirile ortodoxe.ă ă 105
Prin urmare ortodoxia nu este
împotriva vizualului şi în special a fotografiei convins c aceasta este o art a vremuriloră ă ă
moderne. Dar inem s ar t m c reprezent ri ale îngerilor fie fotografice sau digitale trebuieţ ă ă ă ă ă
f cute în duhul Bisericii, al evlaviei şi al rug ciunii fiindc imaginile îngerilor nu sunt orice fel deă ă ă
imagine. La fel de bine ele trebuie p strate în locuri cinstite şi nu în locuri umede sau murdareă
în care nu facem nimic altceva decât s necinstim chipurile îngerilor.ă
F r de nici o îndoial c o alt art în care prezen a îngerilor s-a f cut cât se poate deă ă ă ă ă ă ţ ă
mult v zut a fost muzica. De fapt dup referatele biblice muzica este o art comun şiă ă ă ă ă
îngerilor fiindc dup revela ia biblic , în ceruri îngerii cânt neîncetat imne de laud luiă ă ţ ă ă ă
Dumnezeu. În ceea ce priveşte muzica avem foarte multe compozi ii referitoare la îngeri. Înţ
primul rând avem imnele ortodoxe ale bisericii. Dar mai apoi avem crea iile seculare ale laicilorţ
şi a diferitelor forma ii, grupuri vocale şi instrumentale orchestrale, sau diferitele filarmoniciţ
care pe parcursul timpului au creat compozi ii muzicale ce au avut tematica îngerilor. Gamaţ
compozi iilor muzicale este extrem de vast ca s putem enumera toate compozi iile muzicaleţ ă ă ţ
referitoare la îngeri. În ceea ce priveşte compozi iile ortodoxe putem amintii câ iva sfin i p rin iţ ţ ţ ă ţ
care au compus imne canonice dedicate îngerilor: Sfântul Ioan Damaschin, Sfântul Roman
Melodul, Sfântul Ioan Cucuzel, Sfântul Efrem Sirul,106
Sfântul Grigorie de Nazianz şi al i.ţ 107
105
Un celebru caz al prezen ei şi vizualit ii îngerilor îl g sim în via a Sfântului Dionisie Olimpianul, care a fostţ ăţ ă ţ
primul întemeietor al unui m n stiri ortodoxe de pe muntele Olimp din Grecia. Ni se spune c sfântul Dionisie aă ă ă
plecat de la muntele Athos pentru a întemeia o m n stire pe vechile localiz ri p gâne ale Olimpului. Acolo,ă ă ă ă
nevoindu-se mai mul i ai a ajuns la m suri spirituale extrem de înalte. Se spune c odat a fost vizitat de anumi iţ ă ă ă ţ
pelerini pentru binecuvântare. Când aceştia au intrat în curtea m n stirii l-au v zut pe sfânt lucrând de zor ajutată ă ă
de înc doi oameni care p reau foarte mult tineri. Când s-au apropiat mai mult de sfântul Dionisie acei doi tineriă ă
au disp rut imediat. Întrebat despre identitatea celor doi misterioşi înso itori sfântul Dionisie a r spuns c nu esteă ţ ă ă
nimeni ci numai Dumnezeu. Atunci şi-au dat seama cei doi c fuseser doi îngeri care îl ajutau pe sfânt la treburileă ă
zilnice ale m n stirii. A se vedeaă ă Patericul antonit de Arhimandritul Ioanichios (Bac u, 2000).ă
106
Acest sfânt p rinte a compus Imnele raiului în care face foarte multe referin e la îngeri.ă ţ
107
Imnele iubirii dumnezeieşti ale Sfântului Simeon Noul Teolog sunt şi ele o carte care face foarte multe referin eţ
la îngerii lui Dumnezeu. Aceast carte nu a fost îns introdus în cultul ortodox. Ea este recomandat celor careă ă ă ă
vor s Îl iubeasc pe Dumnezeu.ă ă
37

38. Dintre compozitorii seculari sau laici care au compus imne despre îngeri sau referitoare
la îngeri amintim pe Handel, Mozart, Bach, Bethoween, Schubert, Palestrina, de Victoria şi mul iţ
al ii. Evident, ortodoxia s-a pronun at împotriva mai multor genuri muzicale care suntţ ţ
d un toare crea iilor muzicale referitoare la îngeri. Amintim în acest sens, muzica rock şiă ă ţ
deriva ii ei la fel ca şi muzica hip-hop sau funk.ţ 108
inem c avertiz m c compozi iile cu caracter angelologic nu sunt date la dispozi iaŢ ă ă ă ţ ţ
oricui. O astfel de compozi ie a fost a lui Sabine Baring Gould (1834-1924). Mai recent aceastţ ă
compozi ie care este mai mult un fel de imn dedicat sfântului arhanghel Mihail a fost preluatţ ă
de mai mul i al i mari cânt re i ai lumii.ţ ţ ă ţ 109
Nu putem contesta puzderia de piese muzicale pe
care o avem de la diferi i cânt re i de muzic . Începând cu muzica clasic şi terminând cuţ ă ţ ă ă
muzica electronic , îngerii au fost subiect de inspira ie pentru mai mul i mari compozitori aiă ţ ţ
lumii. În special în perioada cr ciunului exist o adev rat mod de a compune melodii aleă ă ă ă ă
îngerilor. Astfel se dau concerte fie în aer liber, fie pe diferite stadioane în care se cânt foarteă
multe melodii cu con inut angelologic.ţ 110
Un alt gen de muzic care aduce mult doz deă ă ă
negativism ascult torului este muzica new age. Aceast muzic pretinde a fii o muzică ă ă ă
superioar . În muzica new age întâlnim foarte multe referin e la îngerii lui Dumnezeu.ă ţ 111
Crea iile şi melodiile cu referin e la îngeri sunt foarte ample şi au variat pe parcursulţ ţ
istoriei de la epoc la epoc . Renaşterea italian a avut şi ea nenum ra i compozitori deă ă ă ă ţ
muzic în care s-au scris imne şi cântece pentru îngeri. La fel de bine în baroc şi în rococoă
întâlnim al i compozitori dintre care pe unii istoria nu îi mai re ine dup nume care au scrisţ ţ ă
melodii despre îngeri. Ceea ce este cât se poate de negativ în muzica secular sau muzica laică ă
referitoare la îngeri este c aceast muzic nu face decât s promoveze un fel de modă ă ă ă ă
artistic a îngerilor. Foarte pu ini au fost marii compozitorii seculari care au compus cânteceă ţ
despre îngeri şi care au fost dubla i şi de o adev rat evlavie fa de îngeri. Muzica a continuatţ ă ă ţă
s inspire milioane de vie i omeneşti. Fie c este vorba de muzic american , european ,ă ţ ă ă ă ă
african , asiatic sau australian , în toate aceste genuri de muzic întâlnim ample referin e laă ă ă ă ţ
îngerii lui Dumnezeu. O analiz comprehensiv a tuturor acestor genuri de compozi ii şiă ă ţ
implica iile angelologice ar fii subiectul unei noi c r i.ţ ă ţ 112
O alt ramur a artelor este literatura. Literatura ne ofer f r de nici o îndoial o mareă ă ă ă ă ă
varietate de crea ii care îi implic pe îngerii lui Dumnezeu. Ştim astfel de celebrul poet britanicţ ă
John Milton care a scris dou mari lucr ri referitoare la îngeri: Paradisul pierdut şi Paradisulă ă
108
Forma ia rock heavy metal Scorpions din Germania a compus la un moment un dat un hit controversat la care îiţ
spunea „Send me an angel” Trimite-mi un înger. Având în vedere c muzica rock este de inspira ie şi provenienă ţ ţă
neortodox este greu de imaginat cât de multe sentimente pozitive poate crea în ascult tor o astfel deă ă
compozi ie. La mai multe forma ii de muzic uşoar , melodiile compuse despre îngeri sunt mai mult un sacrilegiu.ţ ţ ă ă
A enumera aceste exemple este foarte mult, fiindc la mai multe forma ii referin ele la îngeri sunt extrem deă ţ ţ
fireşti şi obişnuite.
109
Un nume notoriu care a cântat aceast melodie a fost britanicul Sting [pe numele s u adev rat Gordon Matthewă ă ă
Thomas Somner]. Acesta a f cut din acest imn dedicat arhanghelului Gavriil un hit interna ional.ă ţ
110
Luciano Pavaroti a cântat într-o anumit perioad a vie ii sale Panis angelicus, Pâinea îngerilor. Aceast cântareă ă ţ ă
i-a atras cu sine extreme de mult popularitatea în lumea Bisericii.ă
111
O celebr cânt rea de muzic new age este Enya Ni Brahonain. Ea a compus mai multe melodii despre îngeriă ă ţă ă
care au avut circula ie în toat lumea. Muzica pe care o promoveaz mişcarea new age este o muzic negativ înţ ă ă ă ă
cele din urm fiindc ea se vrea mai mult decât orice o muzic religioas dar care nu a ales s opereze în cadrulă ă ă ă ă
nici unui cult organizat.
112
În general muzica care îi implic pe îngeri trebuie s aib o linie melodic pl cut , odihnitoare, liniştitoare şi să ă ă ă ă ă ă
aib un mesaj pozitiv. Muzica despre îngeri trebuie s fie sincer şi conving toare. Nu se accept „manevr ri” sauă ă ă ă ă ă
„manipul ri” ale sunetelor pentru a introduce în aceste compozi ii mesaje muzicale subliminale.ă ţ
38

39. recâştigat.113
Mai recent Dan Brown a scris o carte cu tem angelologic Îngeri şi demoni care aă ă
avut şi o ecranizare cinematografic .ă 114
O alt lucrare literar a fost scris de americancaă ă ă
Daniele Trusoni, Angelologie. inem s preciz m c aceast carte la fel ca şi cartea lui DanŢ ă ă ă ă
Brown este o carte pur literar şi nu are implica ii de ordin dogmatic şi doctrinar. Multe dintreă ţ
opiniile exprimate în aceste volume sunt reprobabile şi pur fic ionale. Totuşi, ele s-au bucuratţ
de o mare popularitate şi o mare recep ie în sânul maselor largi de cititori.ţ 115
Spaniolul Carolos
Ruiz Zafon a scris şi el un roman cu o tematic par ial angelologic . Este vorba de romanulă ţ ă
Jocul îngerului.116
Alte romane celebre cu tem angelologic mai sunt: Priveşte înger c tre casă ă ă ă
de Thomas Wolfe, Îngerul înc lecat de Radu Aldulescu, Îngerul de ghips de Radu Breban sauă
Aceşti îngeri trişti Dumitru Radu Popescu.
Dar dup cum am spus crea iile literare despre îngeri sunt binevenite în anumi iă ţ ţ
parametrii. Denis Johnson a scris şi el o carte despre îngeri intitulată Îngeri un roman, în care el
prezint itinerarul unei femei care creşte doi copii ce încerca s îşi g seasc locul în via aă ă ă ă ţ
american . Kevin Anderson a scris şi el un roman cu tem angelologic . Este vorba de carteaă ă ă
Ceasul lucr rii îngerului: un roman,ă în care el expune creşterea şi formarea unui tân r ce seă
afla în lupt cu puterea ordinii şi a haosului, a binelui şi a r ului, şi la fel de bine a urâtului şi aă ă
frumosului. James Pence a scris şi el un alt roman despre îngeri. Este vorba de romanul Îngerul.
Lucrarea se bazeaz în special pe abordarea problemei eutanasiei şi a sfin eniei vie ii umane.ă ţ ţ
Alton Gansky este şi el autorul unui roman cu tem legat de existen a îngerilor. Cartea neă ă ţ
spune despre o fiin misterioas care a venit dintr-o alt lume şi care în cele din urm a salvatţă ă ă ă
lumea. Aceast fiin care nu este nimic altceva decât un înger se numeşte Aster. El v-a aduceă ţă
cu venirea sa nu numai salvarea umanit ii dar şi avansarea lumii într-un nou stadiu deăţ
spiritualitate, în elepciune şi adev r. Acest înger v-a explica începuturile umanit ii şi maiţ ă ăţ
multe mistere din trecutul umanit ii. Singura care ştie despre identitatea îngerului este oăţ
jurnalist , Priscila Simms.ă
Un alt roman scris despre îngeri a fost a lui James Patterson, Îngerul: o c l torie maxim ,ă ă ă
în care din nou personajul central Max Ride se confrunt cu o for malefic pentru a salvaă ţă ă
globul p mântesc. Pentru a face acest lucru v-a avea nevoie s se alieze cu un grup advers cuă ă
al s u şi lupta final pentru salvarea lumii v-a avea loc în Paris. Tema acestui roman esteă ă
profund apocaliptic . Prin urmare, putem vedea c exist o gam foarte mare de crea ii literareă ă ă ă ţ
referitoare la îngeri. Romanele care au avut con inut angelologic sunt prea multe ca s leţ ă
enumer m pe toate. În general tematica romanelor cu îngeri se leag de problemeă ă
apocaliptice, soteriologice sau umanitare. Marile problematici ale lumii sunt în orice caz cât se
poate de prezente în acest gen de literatur . La scar planetar exist o mas foarte mare deă ă ă ă ă
consumatori de literatur angelologic . Evident, imagina ia omului este creativ şi ea trebuieă ă ţ ă
în eleas cât se poate de bine. Dar s-au scris şi foarte multe poeme despre îngeri sau cu temeţ ă
angelologice. Dintre cei mai celebrii poe i care au scris poeme despre îngeri amintim pe Mayaţ
Angelou, William Blacke, Rabindranat Tagore, Ellis Parker Butler, Rupert Brooke, Robert
Browning, John Greenleaf Whittier, William Topaz McGongall, Emily Dickson, Duncan Campbell
Scot, John Donne, Allen Gingsberg, Steven Crane, E. Cummings, Russel Edson, Czeslaw Milosz,
113
John Milton este considerat al doilea poet ca importan dup William Shakespeare în Marea Britanie.ţă ă
114
inem s men ion m aici c lucrarea americanului Tony Kushener Îngeri în America [Angels in America] este oŢ ă ţ ă ă
lucrare reprobabil şi inte ionat calomniatorie. Biserica Ortodox nu a luat nici o pozi ie oficial împotriva acesteiă ţ ă ţ
c r i dar ne putem da seama din con inutul ei c este o lucrare care doreşte s fac r u.ă ţ ţ ă ă ă ă
115
A se vedea Alexandru Mikalah,Angels as warriors in the late second temple jewish literature, (Marea Britanie,
2012).
116
Lucrarea a ap rut la editura Polirom (Iaşi, 2009).ă
39

40. Andrew Paterson, George William Rossel, Jorie Ghram, Ela Wilcox, Anne Sexton, Edwin
Robinson, Denise Levertov, Vachel Lindsay, Raymond Foss, Garry Ferris, Diane Killday.117
Trebuie s ştim c deşi sunt atât de multe romane şi poezii pe teme angelologice nu trebuie să ă ă
le consider m canonice ca şi scrierile sfin ilor p rin i şi a autorilor biblici care au scris din voiaă ţ ă ţ
şi prin descoperirea lui Dumnezeu. Probabil c în iubirea sa fa de lume, Dumnezeu ne-a oferită ţă
o lume pe care o putem explora şi care este lumea îngerilor.
O alt ramur a artelor este teatrul şi televiziunea. Aici am g sit mai multe referin e careă ă ă ţ
s-au f cut la îngeri. Aceasta din cauza faptului c deşi în antichitate teatrul era simplu şi în aeră ă
liber, cu timpul acesta a avansat din ce în ce mai mult. În special în timpul cr ciunului seă
elaboreaz mai multe piese de teatru cu con inut angelologic care întruchipeaz naştereaă ţ ă
Domnului Iisus Hristos şi venirea îngerilor la fel ca şi ar tarea p storilor în ieslea din Betleem.ă ă
Astfel în rile creştine se cunosc foarte multe piese de teatru în special pentru cei mici în careţă
aceştia îşi pot pune în eviden talentul cu care au fost înzestra i.ţă ţ 118
În localitatea Waterbury
din Marea Britanie exist un teatru privat cu numele de Teatrul celor şapte îngeri. Astfel ună
autor român care a scris mai multe piese de teatru referitor la îngeri a fost Valentin Nicolau.119
O alt celebr pies de teatru cu profunde implica ii angelologice a fost Colonia îngeriloră ă ă ţ
de Ştefan Caraman.120
Aceast pies de teatru ne pune în fa în special anatagonia dintreă ă ţă
moarte şi via şi cum faptul c îngerii ne ajut s biruim asupra r ului şi a mor ii prinţă ă ă ă ă ţ
bun tatea lor. Piesa este mai mult o varia ie între tragedie şi comedie dar mesajul ultim este înă ţ
cele din urm unul pozitiv, îngerii sunt aici pentru a ne ajuta şi pentru ca noi s ne putemă ă
sprijinii pe ei. O alt pies de teatru scurt pentru copii este Copiii şi îngeraşi care este maiă ă ă
mult o introducere în atmosfera de cr ciun. Piesa este mai mult un fel de dialog între oameni şiă
îngeri.121
Teatrul german din Sibiu a dat şi el o pies pe aceast tem . Este vorba de piesa deă ă ă
teatru Îngeri în Sibiu. Piesa este mai mult un fel de prezentare istoric pentru turist a celor careă
viziteaz Sibiul. O alt pies de teatru a fost cea de la teatrul Anima Mundi, Darul arhangheliloră ă ă
care este mai mult un fel de descoperire a interiorului uman prin introspec ie şi via religioas .ţ ţă ă
Regizorul Marius Rogojinschi a fost şi el autor al unei piese de teatru cu privire la îngeri:
D rui i copiilor îngeri. Piesa vorbeşte de datoria adul ilor de a le face cunoscu i celor miciă ţ ţ ţ
existen a îngerilor. Îngerii sunt astfel prezenta i ca şi slujitori ai lui Dumnezeu care au un rol înţ ţ
formarea şi conducerea umanit ii. La fel de bine piesa ne spune c îngerii sunt ocrotitori aiăţ ă
copiilor care sunt nevinova i. Mai multe seriale de televiziune ne-au pus în fa piese cuţ ţă
îngeri.122
Un alt serial de televiziune care a avut ca tem de inspira ie pe îngeri a fost Atins deă ţ
îngeri [Touched by the angels] care a fost turnat de televiziunea american CBS din anul 1994ă
pân în anul 2003. Acest serial vorbeşte de faptul c pentru a ne g sii drumul în via avemă ă ă ţă
117
Mai toate epocile istorice au excelat în a ne oferii poe i şi poeme despre îngeri sau cu teme angelologice. Îngeriiţ
i-au fascinat şi i-au inspirat pe marii poe i ai lumii. Aceştia ne-au transmis şi nou prin poemele lor tr irile şiţ ă
speran ele lor.ţ
118
Nu este surprinz tor c în Marea Britanie la Londra exist un teatru care se numeşte Little angels teather, sauă ă ă
Teatrul îngerilor mici.
119
Valentin Nicolau, Taina îngerilor. Antologie de piese de teatru (Editura Nemira: Bucureşti, 2009).
120
Piesa de teatru a fost desemnat ca şi cea mai bun pies de teatru româneasc a anului 2005.ă ă ă ă
121
Eugen Lovinescu a scris şi el o pies de teatru Înger şi demon care vorbea de a rela ia dintre Mihail Eminescu cuă ţ
Veronica Miclea. Piesa ar ta dispropor ia dintre personalitatea lui Eminescu şi a Veronic i. Oricum piesa a primită ţ ă
mai multe comentarii critice cum a fost cea a lui George C linescu.ă
122
O astfel de pies de teatru adaptat pentru televiziune a fost Îngerii lui Charlie, care a rulat în Statele Unite aleă ă
Americii între anii 1976 şi anul 1981. Evident serialul las multe de dorit. Dar ceea ce vrea s prezinte este luptaă ă
dintre bine şi r u în ultim instan şi c atunci când exist în elegere, binele iese întotdeauna victorios. Serialul aă ă ţă ă ă ţ
fost din nou reluat în anul 2000 şi 2001 cu al i actori.ţ
40

41. nevoie de ajutorul lui Dumnezeu. La fel de bine serialul pune foarte mult în eviden faptul cţă ă
avem nevoie s pre uim foarte mult prietenia. Mesajul serialului este c ne putem încrede înă ţ ă
iubirea lui Dumnezeu şi în sprijinul îngerilor S i.ă
Putem vedea c atât în lumea teatrului cât şi a televiziunii îngerii nu au fost uita i şi niciă ţ
l sa i la o parte. Imagina ia creativ a marilor oameni de teatru şi de televiziune de-a dat înă ţ ţ ă
acest sens foarte multe crea ii originale ale angelologiei atât ortodoxe cât şi mai pu inţ ţ
ortodoxe. Suntem siguri c crea ia angelologic nu v-a înceta nici în lumea teatrului şi nici aă ţ ă
televiziunii. Noi şi noi piese de teatru şi noi seriale de televiziune se vor inspira pe viitor din apa
proasp t a angelologiei deşi formele de exprimare nu sunt de cele mai multe ori lipsite deă ă
confuzie. Cu excep ia a mai multor seriale de televiziune care au dep şit limitele ortodoxiei,ţ ă
îngerii au fost surse de reper în vremuri confuze şi în timpul grele. Dar dup cum vom ar taă ă
teatrul cu îngeri sau serialele de televiziune cu îngeri trebuie s fie mai mult decât orice ceeaă
ce am putea denumii motive ale inspira iei ortodoxe şi a sentimentului religios de comuniuneţ
cu Dumnezeu şi cu îngerii S i. Scopul acestor produc ii care dup cum am ar tat au fost multă ţ ă ă
în ultimii ani este de a lega pe om de Dumnezeu, şi nu de a scoate bani ori de a face din îngerii
lui Dumnezeu mai mult un fel de spectacol comercial ieftin. La fel de bine serialele de
televiziune şi piesele de teatru cu astfel de tematici, nu trebuie s creeze psihoze religioase înă
sânul marilor mase de consumatori de teatru şi televiziune.
Ultima ramur a celor şapte arte este dup cum se ştie mai de toat lumea:ă ă ă
cinematografia. Vom enumera dintre principalele produc ii cinematografice referitoare laţ
îngeri: I Married an Angel (1942) It's a Wonderful Life (1946) A Matter of Life and Death (1946)
The Bishop's Wife (1947) Heaven Only Knows (1947) Angels in the Outfield (1951) The Littlest
Angel (1963) Heaven Only Knows (1979) The Heavenly Kid (1985) Date with an Angel (1987)
Wings of Desire (1987) Faraway, So Close! (1993) Angels in the Outfield (remake) (1994)
Michael (1996) Angels in the Endzone (1997) A Life Less Ordinary (1997) City of Angels (1998)
Meet Joe Black {1998} Dogma (1999) Angels in the Infield (2000) Wishmaster 3: Beyond the
Gates of Hell (2001) Angel Wars (2004-2009) Constantine (2005) Gabriel (2007) Legion (2010)
Tensou Sentai Goseiger: Epic on the Movie (2010) Tensou Sentai Goseiger vs. Shinkenger: Epic
on Ginmaku (2011) Gokaiger Goseiger Super Sentai 199 Hero Great Battle (2011) Tensou
Sentai Goseiger Returns (2011).123
Cinematografia evident a creat mai multe imagini grafice ale îngerilor dintre care unele
au fost cât se poate de originale. Chipul îngerului nu putem spune c a devenit o constant înă ă
cinematografia secolului al XX-lea.124
Mai multe produc ii SF (Science Fiction) ne-au obişnuit cuţ
diferite reprezent ri ale îngerului. S nu uit m c Terminatorul luiă ă ă ă Arnold Alois Schwarzenegger
are foarte multe asem n ri ale unui „înger p zitor.” Evident nu putem cere cinematografiei să ă ă ă
men in exigen ele religiei în probleme de angelologie. O celebr produc ie care i-a avutţ ă ţ ă ţ
protagonişti pe îngerii lui Dumnezeu a fost Îngeri în zona din exterior, care l-a avut protagonişti
pe Paul Dooley, Matthew Lawrence şi David Gallagher. Tematica produc iei este cea aţ
sporturilor şi a jocurilor sportive. Îngerii sunt dincolo de orice fiin ele care vor ajuta o echip deţ ă
oin s câştige o competi ie sportiv .ă ă ţ ă
Cinematografia evident are un mare impact asupra maselor largi de privitori sau
cinespectatori. La fel de bine cinematografia s-a impus şi ca şi un mediu prin care sunt
123
Aceasta este o listare cronologic a filmelor care au ca şi protagonişti diferi i îngeri.ă ţ
http://en.wikipedia.org/wiki/List_of_films_about_angels.
124
În renumitul R zboi al stelelor [Star wars] produs de regizorul american George Lucas avem unele imagini aleă
îngerilor sub chipul „cavalerilor Jedi.” Aceştia au mai multe tr s turi angelice.ă ă
41

42. modelate anumite mentalit i şi convingeri sociale, politice, religioase sau culturale. În fa aăţ ţ
micului ecran sau a marelui ecran începând cu secolul al XX-lea omul a voit mai mult decât
orice o „evadare” din rutina zilnic . Lumea cinematografiei s-a impus foarte mult în ultimii ani,ă
nefiind o carte sau o nuvel popular care s nu aib şi o reproducere în cinematografie. Dară ă ă ă
cinematograful ne-a pus în fa şi foarte multe genuri de filme negative care promoveazţă ă
violen a, sexualitatea, destr b larea sau promiscuitatea.ţ ă ă
Aşa numita „revolu ie sexual ” a atins foarte mult cinematografia pe la mijlocul secoluluiţ ă
al XX-lea. Sexul a devenit una dintre metodele de promovare a cinematografiei. În mare parte
nu putem vorbii de un anumit gen cinematografic specific îngerilor. Evident, mentalitatea
maxim a cinematografiei este una care se bazeaz pe modelul „superstarului.” Superstarulă ă
este eroul ultim al marelui ecran. O alt produc ie care i-a avut în vedere pe îngeri a ap rut înă ţ ă
anul 2000 şi s-a denumit Îngeri în interiorul stadionului. Produc ia se bazeaz pe analizaţ ă
sportiv a unor meciuri de baseball. Motivul îngerului a fascinat şi îi v-a fascina pe diferi iă ţ
cineaşti din lume. Dintre cei care au fost fascina i de îngeri din cadrul cinematografiei amintimţ
pe Franco Zefirelli, Ron Haward, Brad Silberinng, James Cameron, Steven Spilberg sau Wim
Wenders.
Trebuie s ştim îns c cinematografia nu este deplin iconic . Cinematografia are rolulă ă ă ă
de promova valoriile şi axiologia binelui într-o lume relativ în care normele etice şi moraleă
sunt de cele mai multe ori contestate sau desconsiderate. Prin urmare, cinematografia trebuie
s urmeze religiei şi credin ei în Dumnezeu. O cinematografie în care lipseşte „fiorul sauă ţ
pulsa ia religioas ” este am putea spune mai mult decât orice o cinematografie care nu îşi maiţ ă
g seşte sensul de fii. Filmul este o modalitate de a ne îmbun t ii şi a ne face via a maiă ă ăţ ţ
frumoas . Cinematografia din nefericire a eşuat s fac acest lucru de mai multe ori.ă ă ă
Pornografia şi erotismul sunt laturi extrem de bine vândute în cinematografia secolului al XXI-
lea. Cinematografia a ajuns astfel în situa ia de a exprima mult mai bine subcultura şiţ
tendin ele anticulturale şi a ajuns am putea spune un „ghetou sau refugiu” al lumii interlopeţ
care caut s ias la suprafa . A cita aici toate aceste produc ii cinema mi-ar lua prea multă ă ă ţă ţ
spa iu de scriere. Ortodoxia a fost profund recunosc toare acelor actori şi regizori care prinţ ă
talentul şi munca lor au fost preocupa i de o reprezentare cinematic a preceptelor şiţ ă
doctrinelor religioase. Pe parcursul timpului putem amintii nume pe cum Anthony Quinn, Sir
Laurence Olivier, Peter Falk, Mel Gibson, Tom Cruise, Jerome Seinfeld, Matt Daemon, John
Travolta sau Tom Hanks.
Capitolul nostru despre îngeri şi angelologie se încheie aici. Evident, scopul acestui
capitol a fost mai unul de natur introductiv fiindc autorul are pu ine cunoştin e din domeniulă ă ă ţ ţ
artistic şi estetic. În mare mai toate marile crea ii cu caracter angelologic fie din lumea muzicii,ţ
a picturii sau a cinematografului au intrat în istoria lumii. Crea iile care vor venii pe viitor suntţ
astfel demne de apreciat în perspectiva a ceea ce a fost în trecut. Marile curente artistice au
fost cât se poate de fascinante cu îngerii dar au g sit abordarea lor mai pu in artistic fiindcă ţ ă ă
îngerii lui Dumnezeu nu sunt subiectul unor curente populiste sau poplurarizatoare cum sunt
cele ale artiştilor.
Ne aducem aminte de mai multe curente artistice ale lumii: baroc, rococo, renascentist,
iluminist, clasic, impresionist, realist sau gotic. Toate aceste mari curente şi principii ale artei
coexist şi continu s se dezvolte în zilele noastre. Arta modern este ceea ce se denumeşteă ă ă ă
art contemporan . Pentru mai mul i artişti „contemporanul” este adev rata fa a artei. Înă ă ţ ă ţă
acest capitol am enumerat mai multe nume ilustre ale artei fie c am vorbit de picturi, muzică ă
sau cinematografie. Au fost foarte multe mari personalit i care au slujit toat via a artele şiăţ ă ţ
42

43. frumosul. Acest lucru este demn de apreciat fiindc prin natur noi trebuie s fim educa i să ă ă ţ ă
înv m frumosul şi s dispre uim urâtul. Adev rata art nu poate fii dezlegat de no iunea deăţă ă ţ ă ă ă ţ
estetic . Esteticul este ceea ce confer axiologia artei.ă ă
Artele sunt dincolo de orice simbolice şi din acest punct de vedere ele au o modalitate
indirect de a ne transpune în mesajul pe care ni-l transmit. Muzica ne încânt auzul, pictura şiă ă
cinematografia ne încânt ochiul şi vederea. Sculptura ne încânt pip itul şi dorin a de formeă ă ă ţ
propor ionate. S-a spus de mai multe ori c artele sunt un fel de supap a absolutului. Arteleţ ă ă
dup cum am spus prin metodele lor indirecte îl pot duce pe om la concluzia c exist o altă ă ă ă
lume paralel cu a noastr care ne duce în spre realitatea lumii de dincolo. Perfec iunea la careă ă ţ
aspir arta nu poate fii g sit decât în Dumnezeu. Dezideratul ultim al artei este f r de nici oă ă ă ă ă
îndoial c utarea lui Dumnezeu.ă ă
Arta este prin sine filocalic în modalitatea ei de exprimare. Dar supremul artei şiă
simbolul cooper ri dintre teologia ortodox şi arte este icoana. Icoana are valoarea simbolică ă ă
de a ar ta c lumea religiei şi a teologiei este deschis spre c ut rile şi aspira iile artelor.ă ă ă ă ă ţ
Artele sunt pre uite în lumea civilizat , aceasta fiindc ele sunt considerate mai mult decâtţ ă ă
orice chipuri ale modelului suprem al frumosului. Dintr-un anume punct de vedere adev rataă
art este un cult al frumosului.ă 125
Trebuie s ar t m în acest capitol c artele pot devenii într-ă ă ă ă
un anume sens hedoniste. Hedonismul artei poate provenii din faptul c frumosul produceă
pl cere în fiin a uman . Pl cerea pe care o resimte cineva în art este una şubred şi seă ţ ă ă ă ă
bazeaz foarte mult pe stimuli şi impresii şi nu pe principii şi pe convingeri superioare. Astfelă
unii ascult muzic clasic şi al ii ascult muzic rock. Diferen e dintre cele dou genuri esteă ă ă ţ ă ă ţ ă
cât se poate de mare.
Artele au progresat foarte mult în ultimii ani. Grafic , proiec ii digitale, efecte speciale înă ţ
cinematografie sau muzica electronic ne-au introdus într-o alt epoc a artei decât cea clasică ă ă ă
cunoscut nou . Faptul c artele variaz poate fii v zut în diferitele crea ii artistice ale istoriei:ă ă ă ă ă ţ
antic , medieval şi contemporan . Ne gândim astfel la mai multele opere artistice ale lumii.ă ă ă
Artele s-au dovedit productive în anumite momente ale trecutului umanit ii. Foarte multeăţ
opere de art sunt reprezentative pentru diferite culturi. S ne amintim c statuia libert ii nuă ă ă ăţ
este nimic mai mult decât o statuie extrem de bine sculptat care i-a atras pe foarte mul iă ţ
privitori din toate col urile lumii.ţ
Angelologia ortodox se afl într-un dialog cât se poate de evident cu lume artelor. Laă ă
baza a mai multor mari crea ii artistice ale umanit ii au fost mai mult decât orice motive deţ ăţ
origine religioas şi prin urmare direct sau indirect şi de ordin angelologic. Oricum se crede că ă
cea mai apropiat art de îngeri este muzica. Mai multe descrieri ale sfin ilor ne spun c înă ă ţ ă
ceruri îngerii îi cânt neîncetat imne de laud lui Dumnezeu. Oricum putem vorbii de oă ă
frumuse e a angelologiei ortodoxe. Aceast frumuse e este f r de nici o îndoial ceea ce amţ ă ţ ă ă ă
putea denumii o reflec ie a imaginii lui Dumnezeu.ţ
Frumuse ea îngerilor nu poate s ne duc decât la frumuse ea lui Dumnezeu. De faptţ ă ă ţ
exist frumuse e în tot ceea ce a creat Dumnezeu. Frumuse ea crea iei lui Dumnezeu nu esteă ţ ţ ţ
prin sine direct estetic dar mai mul i mari artişti au redat-o în diferite arte.ă ţ 126
Natura a fost din
cele mai vechi vremuri un subiect de inspira ie pentru mari artişti ai lumii. Dar dup cum amţ ă
125
Filocalia ortodox este f r de nici o îndoial un gen diferit de art . Deşi filocalia înseamn iubirea deă ă ă ă ă φιλοκαλια ă
frumos, frumosul filocalic este unul spiritual şi nu artistic.
126
Celebrele anotimpuri ale lui Vivaldi sunt în acest sens, mai mult un imn de laud adus lui Dumnezeu.ă
Anotimpurile sunt mai mult decât orice ceea ce am putea denumii o exprimare artistic a unei legi naturale l sateă ă
de Dumnezeu: succesiunea celor patru anotimpuri.
43

44. ar tat lumea îngerilor nu a fost şi ea str in de preocup rile artiştilor. Statuile îngerilor neă ă ă ă
creeaz la mai to i dintre noi un sentiment al impozantului şi al transcendentului.ă ţ 127
Prin
urmare, avem foarte multe m rturii istorice despre faptul c îngerii au fost prezen i din celeă ă ţ
mai vechi vremuri în preocup rile marilor artişti ai lumii. Ei au adus astfel ceea ce am puteaă
denumii mul umirea lor în fa a lui Dumnezeu pentru tot ceea ce a f cut pentru om şi pentruţ ţ ă
lume. Acest capitol dup cum am spus nu pretinde c ofer toate r spunsurile care şi le ridică ă ă ă ă
marii artişti ai lumii dar trebuie s spunem c ortodoxia este în dialog cu artele şi aspira iile ei.ă ă ţ
CAPITOLUL 4
ANGELOLOGIA ÎNTRE ORIENT ŞI OCCIDENT
„Aşa Sfinte Îngere al lui Dumnezeu, p zitorul şi acoperitorul sufletului şi al trupului meuă
celui tic los, iart -mi toate cu câte te-am scârbit în toate zilele vie ii mele, şi orice am greşit înă ă ţ
aceast zi, acoper -m în aceast noapte şi m p zeşte de toat ispita potrivnicului, ca s nuă ă ă ă ă ă ă ă
mânii cu nici un p cat pe Dumnezeu, si te roag pentru mine c tre Domnul, ca s mă ă ă ă ă
înt reasc în frica Sa şi vrednic s m arate pe mine, robul S u, bun t ii Sale. Amin”ă ă ă ă ă ă ăţ
Rug ciune de sear c tre îngerul p zitoră ă ă ă
Mai toat lumea ştie c pe glob exist dou mari sfere de influen : cea oriental careă ă ă ă ţă ă
este şi cea mai veche şi cea occidental care este desprins din cea oriental . Orientul şiă ă ă
occidentul sunt dou sfere care deşi ini ial nu au f cut-o au ajuns de mai multe ori s îşiă ţ ă ă
dispute suprema ia. Prin urmare, împ r irea dintre orient şi occident nu este numai geografic ,ţ ă ţ ă
ci este şi una ordin cultural şi spiritual. Religiile occidentale au diferite axiologii comparativ cu
cele orientale. Scopul acestui capitol este de a prezenta diferen ele dintre occident şi orient înţ
ceea ce priveşte angelologia. Aceasta nu este o abordare confesional sau interconfesional ciă ă
mai mult de toate este o abordare intercultural . Este greu s spunem c exist religii orientaleă ă ă ă
şi religii occidentale, dar dup cum vom vedea istoria a f cut aceste separa ii pe care nu leă ă ţ
putem ignora. Separa ia dintre orient şi occident este greu de stabilit cu exactitate. Ceea ceţ
vom ar ta în prezentul volum este c din punct de vedere angelologic nu mai este bine să ă ă
accentu m prea mult separa ia dintre orient şi occident. Occidentul şi orientul au fost privite deă ţ
prea multe ori ca şi antagonice şi ireconciliabile.
Orientul şi occidentul sunt doi pl mâni ai aceluiaşi organism. Dar acest lucru nu a fostă
v zut la fel de toat lumea. Pentru mai mul i lideri sociali şi religioşi, occidentul şi orientul suntă ă ţ
127
O icoan care se consider c nu este f cut de mân este Prodromi a din Muntele Athos. „La schitul Prodromulă ă ă ă ă ă ţ
se g seă ște un document datat 29 iunie 1863 care reprezint m rturia iconarului Nicolau Iordache:ă ă "Eu, Iordache
Nicolau, zugrav din târgul Iașiam zugr vit aceasta sfânta icoan a Maici Domnului cu însă ă ăși mana mea, la care a
venit o minune: dup ce am ispr vit veă ă șmintele, dup meă șteșugul zugr virii mele, m-am apucat sa lucrez fe eleă ţ
Maicii Domnului şi a lui Iisus Hristos (sic).Privind eu la chipuri, cu totul am ieșit din potriva, pentru care foarte mult
m-am mâhnit, socotind c mi-am uitat meă șteșugul. A doua zi, dup ce m-am sculat, am f cut trei metanii înainteaă ă
Maicii Domnului, rugându-m s -mi lumineze mintea, s pot ispr vi sfânta ei icoan . Când m-am dus sa m apucă ă ă ă ă ă
de lucru ,am aflat chipurile drese des vâră șit, precum se vede. V zând aceastaă minune, n-am mai adaos a-mi pune
condeiul, f r numai am dat lustrul cuviincios, deă ă și o greșeal a fost aceasta c am dat lustru la o asemeneaă ă
minune". Se crede c icoana a fost pictat de un înger.ă ă
44

45. dou separa ii ce nu mai pot fii reconciliate. Adev rul este c nu putem vorbii de o concep ieă ţ ă ă ţ
deplin oriental şi una occidental a angelologiei. Prin urmare, din aceast perspectiv sauă ă ă ă
punct de vedere termenii de angelologie oriental şi angelologie occidental sunt cât se poateă ă
de nepotrivi i. S-a vorbit astfel de o reconciliere în plan religios a orientului şi a occidentului.ţ
Aceast reconcliere este dincolo de orice ceea ce am putea denumii probleme Bisericii şi aă
slujitorilor ei. Slujirea Bisericii este mai mult decât o chestiune care nu intr în inciden aă ţ
diferen elor de civiliza ie şi a celor culturale. Cultura nu poate fii în nici un caz un factor careţ ţ
poate hot rî diferen ele de convingeri angelologice. Trebuie s ar t m c angelologia se opuneă ţ ă ă ă ă
demonologiei şi nu orientului şi occidentului. Cele dou sfere geografice oriental şi occidentală ă ă
s-au ar tat de mai multe în contrast una cu alta. Evident, au fost mai mul i cei care au sus inută ţ ţ
c diferen ele de ordin geografic sunt definitorii pentru angelologie. Acest lucru este cât seă ţ
poate de neveridic şi neadev rat. Îngerii şi angelologia nu au nimic de a face cu lumeaă
geografic deşi cunosc foarte bine geografia p mântului. Fiind chema i s vegheze asupraă ă ţ ă
p mântului este greu de crezut c îngerii nu cunosc cum este p mântul din punct de vedereă ă ă
geografic.
Separa ia dintre orient şi occident a fost în aten ia a mai multor teologi ortodocşiţ ţ
contemporani. Un teolog ortodox contemporan care a abordat problema diferen ei dintre orientţ
şi occident este Hristos Yanaras de la facultatea de teologie ortodox din Atena. S-a spus astfelă
c în timp ce angelologia ortodox este oriental şi prin urmare pasiv şi meditativ ,ă ă ă ă ă
angelologia occidental este mult mai pragmatic şi mai comprehensiv .ă ă ă 128
Aparent diferen aţ
dintre orient şi occident nu este atât de major dar vom vedea c pe parcursul timpului ea aă ă
devenit din ce în ce mai mare şi mai profund . Absolutizarea ideilor de occident şi orient esteă
un lucru greşit şi el trebuie evitat. Diferen ele dintre orient şi occident au început s apar înţ ă ă
timpul evului mediu şi au ajuns ca la finalul evului mediu lumea s considere c nu mai există ă ă
nici un fel de punct de leg tur dintre orient şi occident. Astfel, o mare contribu ie la separa iaă ă ţ ţ
orient occident a avut-o în special filosofia. S-au creat filosofii cât se poate de diferite şi de
contradictorii.
Prin urmare este impropriu s vorbim de o angelologie oriental şu una occidentală ă ă
fiindc angelologia este una şi aceiaşi. Dar dup cum vom vedea din punct de vedere uman,ă ă
angelologiile sunt diferite din acest punct de vedere. Orientul are calea lui şi occidentul are şi el
calea lui. Aceste separa ii au avut loc şi în pan religios şi în plan angelologic. S ne aducemţ ă
aminte c orientul şi occidentul au fost şi mai sunt într-o stare de schism începând de la anulă ă
1054. Faptul c schisma a fost ridicat într-un anume fel sub patriarhul ortodox Atenagoras nuă ă
este am putea zice diluat nu a schimbat foarte mult rela ile din dintre orient şi occident.ă ţ
Mai ales acum, în secolul al XXI-lea ni se spune c suntem într-o epoc global în careă ă ă
„trebuie s gândim global şi s ac ion m local.” Religiile occidentale au fost foarte multe peă ă ţ ă
parcursul timpului. Ne aducem aminte de cel i antici, de religiile primitive ale germanilor, deţ
religiile p gâne ale francilor sau de religiile iberice. Mai multe curente religioase occidentale auă
elaborat propriile lor angelologii care au fost mai mult sau mai pu in ortodoxe.ţ
Fascina ia occidentului cu angelologia a crescut în special cu Toma Aquino, Bonaventura,ţ
Francisc de Aissi sau Meister Eckart. Nu putem spune c între cele dou mari sfere de influenă ă ţă
nu se duce o mare b t lie de suprema ie şi în plan religios. Lupta pentru suprema ie este maiă ă ţ ţ
mult decât orice ceea ce am putea denumii specificul dintre orient şi occident. Ceea ce este
adev rat este c s-au f cut foarte pu ine eforturi pentru o „reîntregire” a orientului şi aă ă ă ţ
occidentului, noi fiind oameni care tr im fiecare în cochiliile noastre. Orientul şi occidentul suntă
128
Christos Yannaras, Ortodoxie şi Occident, text îngrijit de Iulian. Nistea, Ed. Bizantin , Bucureşti, 1995.ă
45

46. pentru mul i dou sfere ce nu se vor reconclia niciodat . În acest sens, deşi nu se vorbeşteţ ă ă
„concuren a pentru suprema ie” este cât se poate de acerb între cele dou sfere. S neţ ţ ă ă ă
aducem aminte c atunci când coloniştii europeni au mers în spre regiunea Americii, s-au iscată
foarte multe conflicte de ordin etnic, europenii şi pieile roşii americane nefiind capabile s neă
în eleag una pe alta.ţ ă
Diferen ele dintre orient şi occident de mai multe ori s-au finalizat în r zboaie, conflicte şiţ ă
lupte violente. Acest lucru face parte din istoria neagr a lumii. S nu uit m c odat cuă ă ă ă ă
iluminismul şi revolu iile industriale pentru occidentali orientul a devenit o modalitate deţ
exercitare a unei suprema ii ridicole. Estetica orientului cu ondula ii şi sintagme filosofice a fostţ ţ
de mai multe ori g sit ca fiind nepotrivit urechii şi gustului occidental care se pretinde celă ă ă
mai mult unul axat pe ra iune. Occidentul nu ne-a dat o filosofie anume ci ne-a dat mai mult unţ
fel de for at „cult al ra iunii” sau a ra ionalit ii în termenii lui Renes Descartes.ţ ţ ţ ăţ
Ra ionalitatea este mai mult decât orice un fel de surogat al unei concep ii universaleţ ţ
despre via a occidentului. Mai mult decât orice caracterul filosofic al orientului a fost g sit deţă ă
mai multe ori ca fiind incomplet şi insuficent min ii occidentale. Astfel, marea schism de laţ ă
anul 1054 nu a fost numai o simpl alterca ie dintre episcopi, preo i şi c lug ri şi mai multă ţ ţ ă ă
decât orice un avertisment c occidentul s-a îndep rtat foarte mult de realitatea primordial aă ă ă
culturii şi a civiliza iei. Axiologia occidental este una care se bazeaz pe aparen a uneiţ ă ă ţ
„prosperit i materiale.” Occidentalul se simte bine în compania mânc turilor alese şi aăţ ă
locuin elor luxoase pe care le idolatrizeaz din nefericire. Accentul extrem al civiliza ieiţ ă ţ
occidentale pe bun starea material a dus şi la unele consecin e de ordin angelologic. A urmaă ă ţ
o prosperitate exclusiv material f r ne a ridica întrebarea caracterului ascetic al existen eiă ă ă ţ
este o mentalitate înapoiat . Oricum trebuie s îi privim pe fra ii noştri occidentali ca fiind deă ă ţ
„acelaşi sânge cu noi.” Lumea occidental este din punct de vedere spiritual o lume înşelat .ă ă
Acest lucru s-a v zut mai recent în anumite evenimente tragice care au avut loc în occident. Laă
fel de bine una dintre cele mai mari maladii a occidentului este depresia sau întristarea. Spiritul
occidental deşi este unul cât se poate de atractiv din exterior este am putea spune sub
inciden a deluziei.ţ
Prin urmare, nu putem vorbii în sens real de o separa ie în angelologie dar putem vedeaţ
c marile concepte angelologice dintre orient şi occident difer . La scar global acest lucruă ă ă ă
trebuie s îl lu m mai mult în considerare. Concep iile angelologice sunt imuabile, astfel există ă ţ ă
doar o diferen de percep ie între orient şi occident. Angelologia este prin urmare dincolo deţă ţ
atribu iile pe care i le atribuie anumite persoane din cursul firesc al istoriei o parte integral aţ ă
teologiei ortodoxe. Îngerii au datoria şi misiunea de a ne ajuta în drumul nostru spre
Dumnezeu. Drumul spre Dumnezeu este am putea spune „sensul umanit ii, al universului şi alăţ
omului.” Omul este creat pentru a îl g sii pe Dumnezeu.ă
Lumea occidental la fel de ca şi lumea oriental din cele mai vechi vremuri au avută ă
anumite angelologii, dintre care unele au fost mai avansate şi altele mai înapoiate. Dincolo de
toate acestea ştim c lucrarea lui Dumnezeu este mai mult decât orice cea care v-a duce laă
„restaurarea final a omului, lumii şi a universului.” În veacul de apoi ni se spune c îngerii auă ă
un rol estatologic. Ei vor cânt rii faptele noastre. La fel de bine îngerii vor avea menirea ultimă ă
de a îi separa pe cei buni de cei r i. Separa ia celor buni de cei r i ne spune angelologia v-a fiiă ţ ă
ultim şi ireversibil . Ea se v-a asem na într-un anume fel arunc rii diavolului în iad.ă ă ă ă
Diavolul v-a fii deplin scos din lumea aceasta şi nu v-a mai exista suferin , lacrimi,ţă
durere şi moarte. Toate acestea vor fii lucrarea lui Dumnezeu care se v-a realiza prin îngerii
S i. Trebuie s ştim c concep ia eshatologic a îngerilor a fost mai mult decât orice contestată ă ă ţ ă ă
46

47. de religiile occidentale. În trecutul umanit ii se cunosc dou mari imperii care au avut ampleăţ ă
implica ii angelologice ale umanit ii. Primul imperiu de acest fel a fost imperiul roman dupţ ăţ ă
care am avut imperiul bizantin. Aceste dou imperii au avut sfere geografice de opera ie destulă ţ
de diferite. Imperiul roman s-a extins foarte mult în occident, în timp ce imperiul bizantin a fost
foarte mult extins în partea de orient. Împ r irea între orient şi occident este una cât se poateă ţ
de arbitrar şi ea a variat foarte mult cu timpul. Totuşi, Dumnezeu şi îngerii S i nu sunt str iniă ă ă
de realitatea lumii în care tr im. Astfel, angelologia ortodox s-a mulat mult mai bine peă ă
orientarea şi gândirea oriental . Marii p rin i care sunt autorit i în probleme de angelologie auă ă ţ ăţ
fost mai mult decât orice orientali.
Spiritualitatea oriental în ciuda ingeniozit ii şi a aparentei ei creativit i a dat naştereă ăţ ăţ
occidentului. Aceast naştere avea s aduc cu sine una dintre cele mai mari dispute dină ă ă
istoria umanit ii. Care este diferen a dintre orient şi occident şi de ce marile concepte deăţ ţ
civiliza ie, art şi cultur s-au grupat în dou sfere diferite de activitate. Orientul a dat naştereţ ă ă ă
occidentului dar în cele din urm setea de expansiune a occidentului a dus la nega iaă ţ
orientului. Orientul a fost mai mult decât orice „devansat” în mod abuziv din ambi iile şi nevoiaţ
de suprema ie occidental . Apari ia occidentului a avut loc în Grecia antic şi în special înţ ă ţ ă
concep ia antic greceasc a lumii şi a vie ii. Ulterior acest lucru a fost l sat uit rii şi nu s-a maiţ ă ă ţ ă ă
pus mare accent pe el.
Noua civiliza ie occidental a r mas în esen a ei oriental . Dihotomia orient şi occidentţ ă ă ţ ă
este una care are la baz orientul. Orientul ca şi occidentul au mituri, legende, basme şi filosofiiă
distincte dar care au la baz concep ia oriental a vie ii. Din acest punct de vedere am puteaă ţ ă ţ
spune c occidentul înc este tributar orientului.ă ă 129
Lupta noastr spiritual este dincolo deă ă
orice ceva care dep şeşte grani a dintre orient şi occident. Eshatologic orientul şi occidentul nuă ţ
vor mai exista în veacul viitor. În acest spectacol eshatologic nu v-a mai exista maestrul zen şi
nici monahul ortodox, ci vor fii doar cei buni separa i de cei r i. S-a spus de mai mul i c înţ ă ţ ă
religiile orientului îndep rtat nu exist nici o şans de mântuire fiindc ele sunt panteiste [prină ă ă ă
aceste religii în elegem credin ele Japoniei, ale Taiwanului, Tailandei, Chinei, Indiei, Filipine,ţ ţ
Indonezia, Corea, Malaezia, Mongolia, Birmania şi altele].
Lumea în care tr im este o lume divizat din nefericire, orientul şi occidentul sunt şi eleă ă
dou mari separa ii dar marea mas a oamenilor nu au no iunea de orient şi occident. În acestă ţ ă ţ
sens, vom lucrara la o mai bun în elegere a no iunii de orient şi de occident. Emancipareaă ţ ţ
occidentului în spre o lume a ştiin ei şi a ra iunii nu a fost niciodat contestat în orient.ţ ţ ă ă
Probabil c occidentul a exagerat extrem de mult în a pune cât mai mult accent pe caracterulă
ştiin ific al civiliza iei sale dar nu aceasta este obiectivul în cele din urm a orientului şi aţ ţ ă
occidentului. Separa ia dintre orient şi occident a fost ini ial una asemenea a doi fra ii. Rela iaţ ţ ţ ţ
îns s-a depreciat şi a fost departe de a fii una fr easc ci a fost mai mult decât orice ceea ceă ăţ ă
am putea denumii una inamic . Ştim astfel de un anume fel de demonstra ie cât se poate deă ţ
evident a diferen elor dintre orient şi occident. Orientul este mai mult decât orice dispus la oă ţ
angelologie grupat în ierarhii şi cel mai cunoscut caz este ierarhia dionisian în cele nouă ă ă
ierarhii cereşti. Occidentul a conceput angelologia în termenii unor ordine monahale:
augustinian, fraciscan, dominican sau iezuit.
Religiile orientale au fost mai mult decât orice primitive la începuturi. Fericirea
p mânteasc consta foarte mult în îndeplinirea unor ritualuri precise de preo ii din aceleă ă ţ
vremuri. Astfel se cereau mai multe ritualuri de purificare şi de cur ire. Astfel, credin aăţ ţ
129
A se vedea cartea japonezului Hajime Nakamura, Orient şi occident: o istorie comparat a ideiloră (Editura
Humanitas: Bucureşti, 1997).
47

48. orientului a fost c dac un om a tr it o via bun în aceast lume, dup moarte v-a tr ii oă ă ă ţă ă ă ă ă
via fericit şi nemuritoare. Orientalii credeau c în via a de apoi ei îşi vor vedea str moşii şiţă ă ă ţ ă
pe to i cei apropia i din familie. În special japonezii este foarte pu in s credem c credeau înţ ţ ţ ă ă
vechime într-o via de apoi. În mai toate religiile orientale putem vedea conceptul de r splatţă ă ă
a celor buni şi pedeaps a celor r i. Cultul mor ilor şi a str moşilor a fost cât se poate deă ă ţ ă
prezent la mai toate popula iile orientale şi am putea spune c el era un fel de punte deţ ă
leg tur cu lumea de dincolo. Mor ii erau vii în conştiin a orientalilor din cele mai vechi vremuriă ă ţ ţ
dar într-o alte lume de unde putea vedea faptele celor vii.
Din nou ne aducem aminte c angelologia este o ramur transcedent a teologiei. Ceeaă ă ă
ce se poate ştii din angelologie ştim numai prin bunavoirea lui Dumnezeu şi dorin a Lui de a neţ
descoperii lucrurile mai presus de fire. Faptul c îngerii lui Dumnezeu nu locuiesc în universulă
nostru este un lucru cât se poate de adev rat. Orientul şi occidentul au creat cu sine două ă
spiritualit i diferite şi distincte. Aceste spiritualit i au influen at într-o oarecare m sur şiăţ ăţ ţ ă ă
angelologia. Îngerii prin urmare nu sunt separa i de ordinea natural a crea iei ci mai multţ ă ţ
decât orice ei o întregesc şi o completeaz . Aceast completitudine v-a fii deplin realizat înă ă ă
veacul viitor. Atât în orient cât şi în occident îngerii au fost concepu i ca şi fiin e suprasensibile.ţ ţ
Îngerii ca şi mişc tori sau motoare ale universului au fost lucruri acceptate în teologia şiă
filosofia oriental .ă
Filosoful oriental arab Aviacena spunea c îngerii nu sunt nimic mai mult decât „intelecteă
active.” Mai to i p rin ii orientali ne-au spus c îngerii au prin excelen o activitate de ordinţ ă ţ ă ţă
spiritual în universul nostru material. Îngerii prin sine nu pot crea materie cum ar fii pomi,
plante sau pietre. Dar îngerii au prin natura lor spiritual st pânie asupra lumii materialeă ă
fiindc lumea material este mult mai uşor de st pânit din punct de vedere spiritual. Este câtă ă ă
se poate de evident c îngerii au putere mai mare decât a oamenilor şi a animalelor. Îngerii îiă
înva pe oameni într-un fel foarte asem n tor pe care îl folosesc ierarhiile superioare de îngeriţă ă ă
pentru a le înv a şi ilumina pe cele mai de jos. Îngerii ne comunic am putea spune inten iileăţ ă ţ
sau voia lor nu telepatic ci printr-un proces de iluminare sau de transmitere intelectual .ă
Prin urmare, îngerii ne pot influen a gândirea, dispozi ia sufleteasc şi modul de a priviiţ ţ ă
lumea în func ie de modul în care noi le permitem acest lucru. În timp ce gândurile bune au înţ
cele mai multe cazuri o surs îngereasc , gândurile rele ne sunt sugerate de diavoli. Minteaă ă
omului este am putea spune câmpul de b t lie a dou realit i nev zute care îşi dispută ă ă ăţ ă ă
suprema ia. Îngerii nu ne pot for a s facem binele la fel cum nici diavolii nu o fac pân la unţ ţ ă ă
anumit moment. Voin a omului trebuie s r spund în mod voluntar acestor influen e. Stimuliiţ ă ă ă ţ
prin care opereaz îngerii asupra noastr sunt în orice caz externi şi nu interni. În momentul înă ă
care cineva primeşte un gând bun şi îl duce la îndeplinire am putea spune c acea persoană ă
intr sub inciden a sau sfera de ac iune a îngerilor. În modul în care o persoan primeşte ună ţ ţ ă
gând r u, acea persoan intr sub inciden a diavolilor şi a lucr rilor negative. Pe cum cinevaă ă ă ţ ă
avanseaz în bine pe atât el se aproprie mai mult de îngeri şi pe cum cineva face r ul pe atâtă ă
de mult el se aproprie de diavoli şi se demonizeaz .ă
În ceruri dup cum se ştie nu to i îngerii au aceleaşi activit i. Prima ierarhie de îngeri seă ţ ăţ
centreaz cel mai mult pe slujirea lui Dumnezeu (vorbim de serafimi, heruvimi şi tronuri). Aă
doua ierarhie şi în special primul grup de îngeri din ea (st pâniile) sunt mai mult un fel deă
mediumuri dintre curtea cereasc şi mesagerii ei; în timp ce ultimele dou grupuri din a douaă ă
ierarhie (puterile şi t riile) şi ierarhia a treia (încep torii, arhangheli şi îngeri) au misiunea sauă ă
datoria de a veghea asupra lumii materiale. Am mai putea spune c îngerii sunt fiin e asistenteă ţ
sau sunt îngeri asisten i. Ei asist tronul lui Dumnezeu (în special serafimii, heruvimii şiţ ă
48

49. tronurile) în timp ce restul ierarhiilor şi a grupurilor de îngeri se ocup cel mai mult cuă
administra ia lumii. Îngerii care îl asist pe Dumnezeu sunt mult mai numeroşi şi prin aceastaţ ă
în elegem c îngerii superiori sunt mai mul i decât îngerii inferiori.ţ ă ţ
Scopul îngerilor în raportul cu omul nu este numai de a îl veghea pe om ci mai mult decât
orice de a îl integra pe om în ordinea exemplar a universului pe care Dumnezeu o hot r şteă ă ă
pentru fiecare dintre noi. Astfel îngerii sunt trimişii noştri în fa a lui Dumnezeu. La fel de bineţ
îngerii mai au şi menirea de a ne ajuta în procesul de lupt cu patimile şi cu poftele trupuluiă
sau a c rnii. În timp ce îngerii ne ajut în practicarea virtu ilor, diavolii ne îndeamn laă ă ţ ă
practicarea viciilor. Acest conflict sau neîn elegere a celor dou sfere de influen spiritual areţ ă ţă ă
loc mai întâi pe plan moral, dar mai apoi v-a continua în plan eshatologic. Îngerii sunt cei prin
care Dumnezeu îşi duce la îndeplinirea pronia sau voia Sa în univers şi în lume. Acest lucru se
face într-un mod nev zut şi care este accesibil numai celor extrem de avansa i din punct deă ţ
vedere spiritual.
Deşi to i îngerii sunt îngeri, ierarhiile ne arat c ei sunt de mai multe genuri. Cu cât unţ ă ă
înger este mai des vârşit cu atât el primeşte am putea spune mai multe de lucru şi de f cut.ă ă
Cei mai buni îngeri sunt trimişi oamenilor celor mai capabili cum sunt sfin ii de exemplu. Maiţ
mul i sfin i au spus c au sim it prezen a şi lucrarea îngerilor în jurul lor. În aceast carte amţ ţ ă ţ ţ ă
enumerat numai câteva exemple.
Unele teorii orientale sus in c Dumnezeu a hot rât c omul s aib un înger p zitorţ ă ă ă ă ă ă
imediat dup izgonirea protop rin ilor noştri din rai fiindc Dumnezeu şi-a dat seama deă ă ţ ă
lucrarea diavolului asupra primilor oameni şi a voit ca ei s fie p zi i. Aceast opinie este doară ă ţ ă
o teologumen şi nu a ajuns s fie o dogm . La fel de bine ortodoxia sus ine c deşi fiecareă ă ă ţ ă
dintre noi avem un înger p zitor, pân în momentul naşterii în cazul unei femei îns rcinate,ă ă ă
îngerul p zitor al mamei este şi al pruncului din pântece. Îngerii p zitori stau cu noi pân înă ă ă
momentul mor ii. În acel moment ei vor lua sufletul celui mort şi îl vor duce în fa a luiţ ţ
Dumnezeu unde îl vor ap ra de acuza iile diavolilor ori se vor îndep rtat de cel sufletul celuiă ţ ă
mort dac acesta a fost un om r u şi pervers. În aceast situa ia opinia ortodox oriental esteă ă ă ţ ă ă
c acel om v-a fii dus de diavoli în iad. Din acest punct de vedere este cât se poate de evidentă
c nu putem demonstra existen a şi activitatea îngerilor numai prin ra iunea uman singur .ă ţ ţ ă ă
Oricum, ceea ce angelologia oriental sus ine este c îngerii sunt fiin e pure care stau purureaă ţ ă ţ
în fa a lui Dumnezeu.ţ 130
Prin urmare, angelologia oriental şi cea occidental nu sunt extrem de diferite şi deă ă
separate. Dar unele ambi ii au creat aceast diviziune a conceptelor şi a modului de abordareţ ă
angelologic. Angelologia ortodox a fost astfel mai mult decât orice ceea ce am putea denumiiă
sintez a conceptelor de via şi de filosofie a celor din orient. Orientul a continuat s neă ţă ă
fascineze prin caracterul s u spiritual şi pnevmatic. Numeroşi filosofi şi mari mistici au tr it înă ă
spa iul privilegiat al orientului. Nu putem ascunde c civiliza ia occidental a fost mai multţ ă ţ ă
decât orice format de crezurile angelologice. Aceste crezuri orientale au fost mai mult de oriceă
un fel de anticipare a unui noi veac care v-a fii veacul în care nu v-a mai fii durere, suferin ,ţă
morte şi r u. În angelologia oriental , mari sfin i p rin i ai ortodoxiei au vorbit de mai multe oriă ă ţ ă ţ
de o extirpare final a r ului, mor ii şi suferin ei din lume.ă ă ţ ţ
Angelologia ortodox nu a considerat c Dumnezeu avea neap rat nevoie de o crea ie aă ă ă ţ
lumii îngereşti. Crea ia îngerilor a venit din bun tatea lui Dumnezeu cum tot din bun tatea luiţ ă ă
Dumnezeu a venit şi crea ia lumii materiale. Dumnezeu este autor şi creator al îngerilor. În sineţ
îngerii nu au nevoie şi nici nu simt nevoia unei angelologii, fiindc pentru ei angelologia esteă
130
Toma Aquino, Summa theologica (Editura Polirom: Iaşi, 2009).
49

50. modul lor natural de a tr i. Îngerii ne arat mai mult decât orice perfec iunea lui Dumnezeu şiă ă ţ
faptul c Dumnezeu este bun. Taina îngerilor îns este cunoscut numai de Dumnezeu şi areă ă ă
implica ii participative în om şi umanitate. Angelologia ortodox sus ine c îngerii au fost crea iţ ă ţ ă ţ
din nimic. Prin urmare, nu a existat o fiin sau o materie care s fii existat mai înaintea lor peţă ă
care Dumnezeu s o întrebuin eze în crea ia lor.ă ţ ţ
Ştim c num rul îngerilor este comparat cu cel al stelelor, fiind foarte mare dup cum amă ă ă
ar tat şi în rândurile de mai înainte. La fel de bine îngerii nu îmb trânesc, nu au nevoie să ă ă
m nânce şi la fel de bine nici nu se obosesc. La fel de bine îngerii sunt invizibili. Când ei apar înă
forme v zute ei asum o anumit imagine care este cea mai potrivit cu contextul sauă ă ă ă
persoana care o viziteaz .ă
Ortodoxia consider că ă îngerilor li se aduce un cult de cinstire în timp ce lui Dumnezeu i
se aduce un cult de adorare. Îngerii vor fii cei care la finalul timpului vor restaura la loc crea iaţ
lui Dumnezeu dup cum a fost ea inten ionat s fie. F r nici o îndoial c mai to i mari sfin iă ţ ă ă ă ă ă ă ţ ţ
orientali au considerat c îngerii au fost asisten i ai lui Dumnezeu la crea ia universului. Esteă ţ ţ
pu in probabil ca diavolii s fii participat la crea ia universului. Reac ia îngerilor la inten ia şi laţ ă ţ ţ ţ
punerea ei în aplicare a lui Dumnezeu de a crea universul a fost una de bucurie şi de acord.
Îngerii nu s-au opus crea iei lumii şi a universului. Oricum în planul angelologiei exist maiţ ă
multe specula ii care dincolo de orice nu sunt acceptate. O astfel de opinie sus ine c omul aţ ţ ă
fost mai mult decât orice o înlocuire a lui Satan şi a diavolilor care i-au urmat lui. Mai mult
decât toate nu putem spune cu exactitate dac acest lucru este adev rat dar mai mul i sfin iă ă ţ ţ
p rin i au vorbit de revolta diavolului mai înainte de crea ia omului. Este cât se poate deă ţ ţ
evident c moartea nu a venit în neamul omenesc din voin a expres a lui Dumnezeu fiindcă ţ ă ă
Dumnezeu nu ar fii avut nici o dorin de a îşi distruge ceea ce tocmai El crease. Moartea aţă
survenit mai mult decât orice din ura diavolului fa de Dumnezeu şi crea ia Lui.ţă ţ 131
Orientul şi occidentul sunt dou mari sfere de influen care au avut un mare impactă ţă
asupra istoriei umanit ii şi a omului în genere. Dar putem vedea c în elegerea orientului şi aăţ ă ţ
occidentului asupra angelologiei este foarte diferit şi contradictorie. În timp ce orientul aă
r mas foarte mult fidel tradi iei ortodoxe pe parcursul timpului occidentul a fugit în spre maiă ţ
multe curente adverse şi contradictorii. În plan angelologic nu exist nici o diferen dintreă ţă
orient şi occident care sunt dou sfere de influen cât se poate de arbitrare. Astfel, dup cumă ţă ă
nu putem vorbii de o angelologie oriental şi una occidental , la fel de bine nu putem vorbii deă ă
o moral sau o etic occidental şi una oriental . Mai mult decât orice, ceea ce se cuvine să ă ă ă ă
ştim este c fericirea angelologic nu este o fericire impersonal .ă ă ă
Îngerii sunt fiin e şi persoane care au „conştiin de sine” şi care au fost înzestrate deţ ţă
Dumnezeu cu liber arbitru. În acelaşi timp trebuie s spunem c nu trebuie s vedemă ă ă
angelologia mai mult decât ceea ce este ea. Angelologia nu este subiect al imagina iei şi nici aţ
ştiin ifico fantasticului. O angelologie ştiin ifico fantastic este departe de scopul ortodoxiei şiţ ţ ă
la fel de bine a autorului prezentului volum. Angelologia ne ofer multe speran e şi ne dă ţ ă
n dejdea c nu trebuie s ne pierdem încrederea în mântuirea noastr . Dac Dumnezeu exist ,ă ă ă ă ă ă
cu siguran exist şi îngeri.ţă ă
Caracterul dogmatic al angelologiei nu poate fii negat în nici un fel. Dogma angelologică
nu este îns tautologic . Dogma angelologic sus ine c nu v-a mai exista în nici un cază ă ă ţ ă
revenire în cadrul diavolilor. Acest lucru este cât se poate de tainic şi ar trebuie s sus inem că ţ ă
nu are nici un fel de analogie comprehensibil din punct de vedere omenesc. Lucrarea de faă ţă
nu aduce cu sine nimic revolu ionar în ceea ce priveşte îngerii şi angelologia. Mai mult am doriiţ
131
A se vedea Radu Teodorescu, Astronomie şi angelologie (România, 2011).
50

51. ca rândurile noastre s fie o mângâiere şi o alinare a celor care eroic sunt pe drumul binelui şiă
al drept ii. Ne aducem aminte c aceast lupt a fost atestat şi în lumea îngereasc odat cuăţ ă ă ă ă ă ă
c derea diavolilor. „Frângerea” care a avut loc când au ap rut diavolii, mari tirani ai lumii şi aiă ă
omului, a fost resim it şi de îngeri la fel cum atunci când vedem un semen de al nostru cţ ă ă
„calc strâmb”. Probabil c a fost dureros pentru îngerii lui Dumnezeu s îi vad pe semenii loră ă ă ă
diavoli cum p r sesc sau dezerteaz calea binelui. Dar Dumnezeu a hot rât cel mai bine înă ă ă ă
privin a diavolilor. Ei au fost aneantiza i veşnic. Din raiul sau casa de lumin şi de splendoareţ ţ ă
diavolii au avut s locuiasc în tenebrele şi oroarea iadului. De fapt sfin ii p rin i ne spun că ă ţ ă ţ ă
diavolii ar voit distrugerea lumii şi a întregii umanit i. Acest lucru nu le este îng duit deăţ ă
Dumnezeu care prin îngerii S i înc vegheaz lumea şi pe om.ă ă ă
Mai mul i îngeri dup cum am ar tat în aceast carte au vizitat anumite persoane sfinteţ ă ă ă
ale ortodoxiei orientale. Printre aceştia enumer m pe Sfântul Ioan Teologul [în timp ce se aflaă
pe insula Patmos], Sfinta Maria Maica Domnului [în Nazaret], Sfântul Antonie cel Mare [în timp
ce se afla în deşertul Egiptului] , Sfântul Sisoe cel Mare, Sfântul Agathon, Sfântul Dionisie
Areopagitul, Sfântul Ciprian şi mul i al ii. Trebuie s ar t m c angelologia este f r de nici oţ ţ ă ă ă ă ă ă
îndoial înrudit cu aghiografia care este dincolo de orice ştiin a care se ocup cu studiulă ă ţ ă
vie ilor sfin ilor. Sfin ii au fost mai mult decât orice cei care au avut contacte nemijlocite cuţ ţ ţ
îngerii lui Dumnezeu. S-au consemnat în trecut mai multe apari ii ale îngerilor înso i i de sfin i.ţ ţ ţ ţ
Orientul şi occidentul am putea spune c sunt numai dou mari regiuni în care se dispută ă ă
suprema ia dintre angelologie şi demonologie. O lume care urmeaz principiilor demonologieiţ ă
este o lume care am putea spune este de mult vreme pe calea pierzaniei. Diavolii sunt ceiă
care nu mai au nimic de a face cu binele şi Dumnezeu, regresarea lor spre infern fiind
ireversibil şi f r de oprire. Lumea de aici, reprezentat de orient şi occident nu este nimică ă ă ă
mai mult decât „un teren de lupt ” a celor dou puteri: cea a îngerilor şi cea a diavolilor. Moral,ă ă
fiecare dintre noi avem op iunea de a alege între bine sau îngeri şi r u sau diavoli. Diavolii suntţ ă
autorii morali ai r ului şi ai mor ii. În acest gen de lupt nu putem câştiga decât prin ajutorulă ţ ă
îngerilor lui Dumnezeu.
O angelologie scris din perspectiva oriental şi occidental nu este o popularizare aă ă ă
marilor adev ruri angelologice ci mai mult decât orice o „deschidere” a angelologiei fa deă ţă
lume. Îngerii au descoperit în vechime toate marile adev ruri despre viitorul lumii şi al omenirii.ă
Omenirea este înc l sat s aleag între bine şi r u, vechea dihotomie a existen ei. Dar după ă ă ă ă ă ţ ă
cum putem vedea cât se poate de bine, antagonia dintre alegerea binelui şi a r ului nu r mâneă ă
f r nici o consecin . În timp ce cei care urmeaz binele se vor bucura în fericirea şi luminaă ă ţă ă
raiului, cei care urmeaz r ul se vor pedepsii în suferin a şi întunericul iadului. Intervalulă ă ţ
temporal al vie ii noastre nu face decât s ne hot rasc destina ia noastr ultim şi etern .ţ ă ă ă ţ ă ă ă
Acest lucru este cât se poate de evident în ambele sfere de pe glob, occidental şi oriental .ă ă
Balan a dintre orient şi occident putem spune înclin foarte mult spre orient în ceea ce priveşteţ ă
raportarea la adev rurile angelologice. Dar evident, mai este înc timp ca occidentul s îşiă ă ă
revin în sine şi s se men in pe vechile pozi ii tradi ionale ale angelologiei ortodoxe.ă ă ţ ă ţ ţ
Orientul şi occidentul sunt mai mult decât orice dou ideologii separate dar ele auă
fost şi crezuri religioase. În timp ce occidentul a f cut din ştiin e o religie, orientul a r mas multă ţ ă
mai precaut în acest sens. Orientul şi occidentul sunt o dihotomie a lumii în care tr im deşiă
no iunile de orient şi occidentul se vrea din ce în ce mai mult s fie reduse la t cere. Nouaţ ă ă
ideologie a umanit ii de la sfârşitul secolului al XX-lea este mai mult decât orice globalizarea.ăţ
În cadrul propagandelor globaliz rii orientul şi occidentul trebuie s îşi piard contururile uneiă ă ă
51

52. noi civiliza ii care este doar nominal una activ . La ora actual umanitatea nu este preg tit deţ ă ă ă ă
o epoc a globaliz rii din cauza imaturit ii culturale şi intelectuale.ă ă ăţ
Marii artizani ai globaliz rii care viseaz la o ştergere definitiv şi complet a contururiloră ă ă ă
dintre occident şi orient vor mai mult un fel de religie universal de tip panteist, sincretic şiă
newagist. Mai mul i mari savan i au ajuns la concluzia c foarte multe dintre deziderateleţ ţ ă
mişc rii new age sunt inspira ia idealurilor newagiste. Globalizarea nu are nici un fel deă ţ
obiectiv exact sau precis. Ea vrea mai mult decât orice o modelare a tuturor ariilor etnice de pe
glob în numele unor principii insipide şi de mai multe ori relativizate. În cadrul globaliz rii seă
vorbeşte de mai multe ori de faptul c nici m car o unire a orientului cu occidentul nu v-a fiiă ă
suficent în plan global. Globalizarea de fapt nu deschide oameni, ri sau regiuni geograficeă ţă
una spre alta ci din contr , ofer doar iluzia unei „comunic ri şi deschideri universale.”ă ă ă
Poate cititorul v-a g si destul de nepotrivit s abord m o astfel de tematic în prezentaă ă ă ă
carte dar trebuie s ştim c una dintre misiunile sau îndatoririle îngerilor este de a veghea laă ă
bunul mers al lumii şi al umanit ii. Îngerii sunt cei care fac „calcule” la scar global sauăţ ă ă
planetar despre cum v-a decurge viitorul şi noile epoci ale umanit ii. Deşi în vremurileă ăţ
noastre se fac foarte multe decizii mai mult sau mai pu in corecte despre bunul mers alţ
umanit ii şi al lumii, trebuie s ne aducem aminte c îngerii lui Dumnezeu au datoria de aăţ ă ă
veghea asupra noastr şi a umanit ii în general.ă ăţ
Sunt foarte mul i cei care plini de sine şi încrez tori în orgoliul lor propriu au ajuns sţ ă ă
exclud participarea lui Dumnezeu şi a îngerilor S i în marile evenimente ale istoriei omului.ă ă
Entit i invizibile îngerii spune tradi ia patristic a sfin ilor p rin i vor descoperii în veacul viitorăţ ţ ă ţ ă ţ
care au fost planurile, inten ia şi voia lui Dumnezeu cu lumea şi umanitatea. În scar genericţ ă ă
nu putem vorbii de îngeri ai orientului şi de îngeri ai occidentului dar f r de nici o îndoială ă ă
putem vorbii de faptul c demarca ia orient şi occident este una care trebuie luat înă ţ ă
considerare. Orientul şi occidentul trebuie s coopereze mai mult decât orice. În cooperareaă
egal dintre orient şi occident umanitatea v-a ajunge la realizarea sau împlinirea ei. Înă
vremurile noastre se face caz foarte mult de no iunea de orient şi occident cel mai mult dinţ
punct de vedere economic şi financiar.
Dac în vechime orientul şi occidentul îşi disputau suprema ia din punct de vedereă ţ
religios, filosofic şi moral, vremurile noastre au o cu totul alt abordare a problemei. Orientul şiă
occidentul sunt mai mult decât orice sfere ale disputei pentru suprema ia economiei şi aţ
intereselor financiare. Aceasta a dus la mai multe crize în plan global. rile occidentale sunt laŢă
ora actual convinse c „suprema ia religioas ” a occidentului fa de orient nu poate fii în niciă ă ţ ă ţă
un fel câştigat decât numai prin „puterea şi for a economic şi financiar .” Corpora ii uriaşeă ţ ă ă ţ
cum ar fii cele din Manhattan New York ac ioneaz la scar planetar f r s cunoascţ ă ă ă ă ă ă ă
adev rata raportarea a orientului fa de occident.ă ţă 132
Angelologia este dincolo de separa ia orient şi occident şi nu v-a fii niciodat implicat înţ ă ă
aceast mare problematic a umanit ii. Dar se cuvine s readucem discu ia despre raportareaă ă ăţ ă ţ
angelologiei ortodoxe la crezurile orientale şi la cele occidentale. Prin urmare, putem vedea că
teoretic orientul şi occidentul sunt dou entit i care pot fii reconciliate, dar în realitateă ăţ
diferen ele sunt ireconciliabile. Occidentul şi orientul sunt am putea spune dou entit i careţ ă ăţ
au nevoie mai mult decât orice de un „impuls angelologic.” Occidentul şi orientul sunt am
putea spune dou categorii care sunt cât se poate de definitorii a ceea ce noi denumim lumeă
sau umanitate. Deşi împ r irile geografice sunt cât se poate de reprobabile, orientul şiă ţ
occidentul au avut anumite implica ii în modul de a privii şi a ne raporta la îngeri şi angelologie.ţ
132
Francesco Buranelli, Între Dumnezeu şi om: îngerii în arta italiană (Mississippi, 2007).
52

53. Tema angelologic este cu mai multe forme şi cu mai multe sensuri. Un sens este mareaă
împ r ire global dintre orient şi occident. Din câte ştim la ora actual sunt urm toareleă ţ ă ă ă
continente locuite pe p mânt: America (nord şi sud), Europa, Africa, Asia şi Australia.ă 133
Lumea
îngerilor este f r de nici o îndoial o lume care ne fascineaz şi care ne v-a descoperii maiă ă ă ă
mult decât orice de ce exist diversitatea dintre orient şi occident. Aceast diversitate este f ră ă ă ă
de nici o îndoial principiul din care s-au format ulterior continentele, mai apoi rile şi mai apoiă ţă
jude ele, oraşele şi satele.ţ
Prin urmare, nu putem evita problematica orientului şi a occidentului. Orientul şi
occidentul au datoria de a crea o lume mai bun şi mai dreapt dar în acelaşi timp şi o lucrareă ă
spre o unitate a tuturor religiilor. Atât orientul cât şi occidentul sunt teritorii libere dar au
datoria de a se accepta şi în elege reciproc unul pe altul. Conflictele şi neîn elegerile dintreţ ţ
orient şi occident nu fac bine şi nu aduc nici un folos nim nui. O în elegere desfigurat aă ţ ă
contextului şi a realit ii în care este perceput orientul şi occidentul duc mai mult decât orice laăţ
o angelologie nesigur şi d un toare. O alt mare minune în plan oriental a sfin ilor îngeri aă ă ă ă ţ
avut loc cu p rintele Dimitrie Gagastathis din Grecia. Deşi acest p rinte a fost un om extrem deă ă
simplu via a lui ne înregistreaz prezen a a dou mari interven ii îngereşti. Prima a avut loc înţ ă ţ ă ţ
anul 1945 când au început prigoanele comuniste în Grecia. Comuniştii stalinişti din acele
vremuri au voit mai mult ca orice s îi atrag şi pe preo i la ideologia marxist atee. Nevoind să ă ţ ă ă
accepte doctrina comunist atee, p rintele Dimitrie se spune c îşi aştepta moartea dină ă ă
moment ce fusese condamnat la moarte. Pe când soarta lui era pecetluit şi veneau solda iiă ţ
spre a îl executa, ni se spune c p rintele Dimitrie s-a pus la rug ciune în fa a icoanei sfin iloră ă ă ţ ţ
arhangheli Mihail şi Gavriil. În momentul în care a început s spun canonul de poc in c treă ă ă ţă ă
toate puterile cereşti, a auzit afar din biserica în care se ruga un mare zgomot şi apoi o mareă
h rm laie. Solda ii care veniser s execute pedeapsa cu moartea plecau de acolo în grabă ă ţ ă ă ă
fiindc adversari ideologici de ai lor veniser şi ei pe urmele lor. Aşa se fac c p rinteleă ă ă ă ă
Dimitrie nu a p it nimic.ăţ
Tot în via a lui a mai r mas consemnat o minune în care p rintele Dimitrie a fostţ ă ă ă
împuşcat de un om r u şi criminal. Ni se spune c glon ul deşi a fost îndreptat în spre el nu l-aă ă ţ
atins de loc fiindc la protejat sfântul arhanghel Mihail. Se spune c acest glon a trecut prină ă ţ
sutana p rintelui dar el nu a fost atins deloc. Toate aceste lucruri au fost consemnate în via aă ţ
p rintelui Dimitrie Gagastathis. În mod real îngerii nu in cont de diferen ele de cultur şiă ţ ţ ă
civiliza ie dintre orient şi occident dar vom vedea o prepodenren a minunilor sfin ilor îngeri înţ ţă ţ
sfera oriental . Orientalii au fost am putea spune mult mai deschişi spre angelologie. Izulă
spiritual al orientului este am putea afirma prin extrapolare unui de inspira ie angelologic .ţ ă
Angelologia ortodox este plin de m rturii cutremur toare ale interven iei şi a prezen eiă ă ă ă ţ ţ
sfin ilor îngeri în cursul desf şur rii istoriei şi a destinului uman. În momente cruciale şi deţ ă ă
intensitate maxim îngerii au intervenit în via a şi activitatea unor sfin i sau oameni cu viaă ţ ţ ţă
sfânt . S-a mai spus de unii c sfin iii sunt prietenii lui Dumnezeu şi a îngerilor. Faptul c îngeriiă ă ţ ă
au f cut mai multe minuni în cursul istoriei omeneşti nu poate fii negat. Sunt foarte multeă
m rturii c dincolo de lumea noastr mai exist o alt lume, univers sau dimensiune care neă ă ă ă ă
supravegheaz şi ne ocroteşte. Culturile şi civiliza iile orientale şi cele occidentale sunt dină ţ
acest punct de vedere mai mult un fel de m rturie a ceea ce este dincolo de universul nostruă
limitat. Îngerii sunt fiin e transcendente şi ei nu se interpun între noi şi Dumnezeu atâta vremeţ
când „oper m dup legile jocului.” Aceasta implic s respect m poruncile lui Dumnezeu. Laă ă ă ă ă
133
Oceania din centrul oceanului pacific este şi ea denumit de unii mai mult decât orice un continent. Tu to iă ţ
geografii recunosc acest lucru, pentru unii Oceania fiind mai mult un fel de conglomerat de insule.
53

54. fel cum atunci când un mare om de stat are nevoie de protec ie când ias în „b ile deţ ă ă
mul ime,” tot aşa şi îngerii sunt chema i s Îl apere şi s Îl protejeze pe Dumnezeu. Aceasta nuţ ţ ă ă
fiindc Dumnezeu în atotputernicia Sa nu s-ar putea ap ra şi proteja pe Sine. S-a mai spusă ă
despre îngeri c sunt un fel de „armat a lui Dumnezeu.” Asemenea unui armate care areă ă
menirea de a ap ra teritoriul suveran al unui stat independent, tot aşa îngerii Îl ap r peă ă ă
Dumnezeu şi raiul care este casa lor dintr-un începuturi.
Devia iile religioase în orient şi occident au fost şi ele multe pe parcursul timpului în ceeaţ
ce priveşte angelologia. Aceast carte şi în special acest capitol vine doar s sesizeze pe cititoră ă
c avem nevoie de mai mult transparen şi mai mult deschidere fa de marile adev ruriă ă ţă ă ţă ă
religioase de ordin angelologic. În plan oriental şi occidental, angelologia vine s ne spun că ă ă
lumea şi universul nu sunt autonome ci teonome. Aceasta însemnând c Dumnezeu esteă
centrul de gravita ie al existen ei lumii şi al universului. Deşi mai multe concep ii occidentale înţ ţ ţ
special vor mai mult decât orice un univers autonom care s nu fie cu nimic dependent deă
Dumnezeu, universul din punct de vedere angelologic îşi are menirea Sa în planul providen ialţ
pe care Dumnezeu i l-a rezervat înc dintru începuturi. Astfel, îngerii au şi func ia de a mediaă ţ
între Dumnezeu şi univers şi nu numai între Dumnezeu şi umanitate. Umanitatea este o parte a
universului dar nu este singura din ordinea existentului. Angelologia ortodox dincolo deă
percep ia ei occidental şi oriental este mai mult decât orice supraontologic . O defini ie aţ ă ă ă ţ
angelologiei din punct de vedere occidental şi oriental nu poate fii oferit , dar putem oferii maiă
multe perspective în acest sens a ceea ce este dincolo de orice angelologia ortodox în plană
concret şi total. Din punct de vedere uman nu putem crea o angelologie total . În fiecareă
moment ne vom lovii de „limita ia natural ” a omului ca şi crea ie a lui Dumnezeu. Atât înţ ă ţ
occident cât şi în orient ne putem da seama c omul nu a fost creat îngeri şi nici nu v-a puteaă
ajunge prin sine înger. Mai mul i sfin i ortodocşi prin ascez , rug ciune şi fapte bune s-auţ ţ ă ă
ridicat la o stare asem n toare a îngerilor dar nu au devenit îngeri prin natur .ă ă ă
Sfin ii p rin i ne spun c natura îngerilor este una imaterial , spiritual sauţ ă ţ ă ă ă
pnevmatic .ă 134
Din acest punct de vedre din lumea fizic probabil cel mai mult se aseam n loră ă ă
lumina. Lumina fie c este fizic sau artificial cum este cea produs de curentul electric seă ă ă ă
aseam n foarte mult cu fiin ele îngereşti. În occident au existat mai multe teorii cum că ă ţ ă
îngerii sunt doar produsul imagina iei creatoare a omului. Putem vedea îns c nu este aşa.ţ ă ă
Lumea şi omul sunt supuse lui Dumnezeu prin îngerii S i. La fel de bine mai multe teoriiă
occidentale au sus inut c de fapt îngerii nu sunt nimic mai mult decât fiin e din altţ ă ţ ă
dimensiune sau din alt univers care au fost înzestra i de Dumnezeu cu „o civiliza ieţ ţ
134
P rintele Pio din Italia deşi a avut unele divergente în probleme de doctrin şi ortodoxie [a fost sus in tor ală ă ţ ă
stigmatelor, fenomen mistic respins de ortodoxie] a fost şi el foarte aproape de via a îngerilor. Din via a lui existţ ţ ă
o întâmplare care face o referin cât se poate de exact şi precis la interven ia îngerilor în via a oamenilor.ţă ă ă ţ ţ
„Într-o zi, englezul Cecil Hunpherey - Smith, cunoscut fiu spiritual al lui Padre Pio, în timp ce se afla în Italia, a avut
un accident de automobil şi a fost grav r nit. Un prieten, g sindu-l într-o stare foarte critic , s-a dus la un oficiuă ă ă
poştal s -i trimit o telegram lui Padre Pio, în care îi cerea s se roage pentru Cecil. Când a dat telegramaă ă ă ă
oficiantului poştal, acesta i-a înmânat o alt telegram care tocmai sosise pe adresa sa, şi care venea de la Sană ă
Giovanni Rotondo. În aceasta, Padre Pio îl asigura c se va ruga pentru vindecarea lui Cecil Hunpherey - Smith. Auă
trecut câteva luni înainte ca Cecil s fie în stare s c l toreasc . Dar imediat ce s-a vindecat, s-a dus împreun cuă ă ă ă ă ă
prietenul s u la San Giovanni Rotondo pentru a-i mul umi lui Padre Pio. Ajunşi la m n stire s-au întâlnit cuă ţ ă ă
onoratul p rinte, i-au mul umit pentru rug ciuni şi, pentru a-şi satisface curiozitatea, l-au întrebat pe Padre Pioă ţ ă
cum aflase de accident şi cum f cuse s le trimit atât de rapid telegrama prin care îi asigura c se va ruga. Padreă ă ă ă
Pio, cu un zâmbet larg pe buze, le-a spus : "Crede i c îngerii sunt la fel de înce i ca avioanele?" A se vedeaţ ă ţ
http://www.lumeaingerilor.ro.
54

55. tehnologic ” mult mai avansat ca şi a noastr . Aşa se face c unii îngeri au fost descrişi ca şiă ă ă ă
având s bii de foc.ă
Problema îngerilor este îns departe de fii una ştiin ific . Ea este una în principal de ordină ţ ă
religios. Religia este cea care îi abordeaz pe îngeri şi nu ştiin a. Deşi s-au emis mai multeă ţ
teorii cu privire la natura, func iile şi obliga iile îngerilor, îngerii sunt şi trebuie c uta i peţ ţ ă ţ
terenul religiei şi nu al ştiin ei. Teoriile ştiin ifice care au sus inut c îngerii sunt civiliza ii maiţ ţ ţ ă ţ
avansate din alte universuri este neveridic . Aceasta fiindc Dumnezeu nu a creat un altă ă
univers decât al nostru. La fel de bine universul nostru dup cum ne spune astronomia şiă
cosmologia este destul de imens. Mai multe teorii astronomice şi cosmologice au fost cât se
poate de departe de adev rul revelat al dogmei ortodoxe. Aceasta fiindc , dac în cosmologiileă ă ă
occidentale Dumnezeu nu mai era recunoscut ca şi creator al universului, şi universul devenea
produs al hazardului şi al neantului, îngerii nu îşi mai au nici un loc. Un univers care nu îl
recunoaşte pe Dumnezeu ca şi creator este un univers lipsit de sens şi de scop. La fel cum un
copil orfan este un copil suferind, universul este într-o stare nenatural separat de creatorulă
s u Dumnezeu.ă
Dumnezeu confer universului maximul de sens şi de plenitudine. Plenitudineaă
universului nu face s ne duc cum spunea şi psalmistul David decât la Dumnezeu. „Cerurileă ă
spun slava lui Dumnezeu şi facerea mâinilor Lui o vesteşte t ria.” Dar trebuie s ştim că ă ă
Dumnezeu nu a creat pe îngerii S i pentru ca noi s ne amuz m. Îngerii nu sunt obiect ală ă ă
amuzamentului. Pe îngeri îi vom g sii atât în orient cât şi în occident în structura ontologică ă
profund a omului. Am putea vorbii metaforic de o ontologie a angelologiei în occident cât şi înă
orient. Orientul şi occidentul îşi vor g sii probabil odihna eshatologic în pacea angelologiei.ă ă
Minuni ale sfin ilor îngeri au fost atestate din cele mai vechi vremuri. Probabil c în vremurileţ ă
noastre trebuie s ştim mai mult decât orice c „odihna angelologic ” poate fii o eshatologie aă ă ă
orientului şi a occidentului.
Angelologia ortodox este mai mult decât orice atât în orient cât şi în occidentă
eshatologic . Dac occidentul a ridicat din ce în ce mai mult standardele sale referitoare laă ă
raportarea fa de orient, probabil c nu ar fii lipsit de sens s ridic m problema angelologiei înţă ă ă ă
spa iul occidental. Am putea investiga pe viitor mai mult raportarea occidentului la problemeleţ
de angelologie ortodox . Occidentul îşi v-a g sii sensul existen ei sale numai în stare deă ă ţ
comuniune şi de fr ietate cu orientul. Aceast fr ietate dac nu are implica ii de ordinăţ ă ăţ ă ţ
angelologic v-a avea în orice caz implica ii de ordin eshatologic. Vremurile în care tr im pare sţ ă ă
nu fie interesate de problema şi problematica angelologiei ortodoxe. S ne aducem aminte deă
to i mari p rin i orientali de mai înainte care au f cut experien a şi comuniunea cu îngerii luiţ ă ţ ă ţ
Dumnezeu. Pentru a fii siguri c suntem pe drumul cel bun sfin ii de mai înainte de noi ne suntă ţ
un reper. Capitolul de fa a voit s expun principalele tendin e în angelologie dintre orient şiţă ă ă ţ
occident. Acest capitol nu este în formatul acestei c r i decât unul de natur introductiv .ă ţ ă ă
Cititorul nefamiliarizat cu probleme de angelologie v-a putea s se familiarizeze din ce în ceă
mai mult dac v-a fii interesat de aceste lucru. La fel cum pe Dumnezeu nu îl putem vedea, laă
fel de bine nici pe îngerii S i nu îi putem vedea. Dac pe Dumnezeu nu Îl vedem cu ochiiă ă
trupeşti cu numai cu ochii sufletului şi ai credin ei ce ne-ar împiedica s nu îi vedem la fel şi peţ ă
îngerii S i?ă
Orientul şi occidentul sunt dou îngem n ri ale unei angelologii pnevmatice care vin dină ă ă
aceştia surs . O împ care sau o deplin tate a occidentului şi a orientului o vom g sii numai înă ă ă ă
plan angelologic. Atunci când binele v-a triumfa eshatologic definitiv şi ireversibil asupra r ului,ă
atunci vom putea cu siguran fii siguri c orientul şi occidentul nu vor mai fii în antagonie.ţă ă
55

56. Antagonia orient şi occident este numai una de ordin fic ional pentru cei care nu sunt ini ia i înţ ţ ţ
tainele angelologiei.
CAPITOLUL 5
ANGELOLOGIA ACADEMIC ŞI ANGELOLOGIA PNEVMATOLOGICĂ Ă
“Sfinte Mihail, principele cetelor nenum rate ale îngerilor, înving tor al Satanei, spiritulă ă
cel r u, iubitor al ordinii stabilite de Creatorul universului şi supus voin ei Celui Preaînalt, teă ţ
invocam în lupta împotriva celui r u şi a uneltelor sale: pornirile dezordonate şi spiritul lumesc.ă
Înl tura cu bra ul t u puternic orice influen rea, care ne-ar abate de la planul plin deă ţ ă ţă
iubire al lui Dumnezeu hot rât pentru noi înainte de întemeierea lumii.ă
Fii al turi de noi în clipa mor ii, ca s primim cununa biruin ei dup ce vom fi purtat luptaă ţ ă ţ ă
cea bun , înt ri i prin sângele Mielului, şi ajuta-ne s facem parte din num rul acelora care voră ă ţ ă ă
admira pentru toata veşnicia victoria ta asupra Satanei şi vom preasl vi credin a cu care l-aiă ţ
slujit pe Dumnezeu. Amin.”
Rug ciune c tre sfântul Arhanghel Mihailă ă
Mai to i sfin ii p rin i ne spun c angelologia ortodox este una dar modalit ile în careţ ţ ă ţ ă ă ăţ
este ea perceput şi implicat sunt multiple. Astfel, în timp ce unii sfin i ai ortodoxiei au ajunsă ă ţ
la întâlniri reale cu îngeri şi cu fiin e îngereşti, mai mul i teologi au r mas doar la stadiul de aţ ţ ă
scrie mii de tomuri şi uneori chiar milioane de tomuri despre îngeri şi existen a lor sau de aţ
face specula ii pe baza îngerilor. Se poate vorbii astfel de o sciziune în cadrul percep ieiţ ţ
angelologiei: putem vorbii astfel de o angelologie pnevmatologic sau spiritual care o g simă ă ă
în vie ile sfin ilor exprimat prin întâlniri, minuni şi contacte nemijlocite cu îngerii luiţ ţ ă
Dumnezeu, şi g sim şi o angelologie academic de sorginte scolastic în care totul se rezumă ă ă ă
mai mult la nenum rate pagini scrise despre îngeri şi existen a lor dar f r o vedere sau ună ţ ă ă
contact „fa c tre fa ” cu îngerii lui Dumnezeu.ţă ă ţă
Evident c r ile scrise despre îngeri îşi au şi ele rostul lor, dar dac este s vorbim despreă ţ ă ă
cine sunt adev ra ii eroi ai angelologiei cu siguran ei sunt sfin ii. Faptul c s-au scris foarteă ţ ţă ţ ă
multe c r i despre îngeri ne face îns s fim receptivi la aspectul academică ţ ă ă al acestor c r i.ă ţ
Dintre cei mai cunoscu i autori contemporani care au scris c r i despre îngeri amintim pe Peterţ ă ţ
Kreeft, Mortimer Jerome Adler, Doreen Virtue, Andrei Pleşu, Billy Graham, A S Lane, Hope Price,
Grigorie Boyd, J. Oropeza, Petru Williams, Rudolf Steiner, Emma Heathcoat James sau Henri
Corbin. Foarte multe dintre aceste c r i au un grad academic extreme de ridicat şi nu putem să ţ ă
nu le abord m în acest volum de angelologie comparativ . Vom pune astfel în compara ieă ă ţ
angelologia academicilor şi angelologia misticilor sau a c lug rilor ortodocşi.ă ă
Vom vedea c deşi c lug rii ortodocşi sunt mai avansa i în abordarea angelologiei în plană ă ă ţ
pnevmatic, ei nu sunt extrem de buni în a o exprima în expresii literare sau crea ii academice.ţ
Dar la fel de bine deşi foarte mul i teologi, angelologi, filosofi sau antropologi sunt preg ti i înţ ă ţ
plan academic le lipseşte ceea ce evlavia sau pietatea ortodox denumeşte „tr ire.” Evlaviaă ă
monahal este extrem de crescut în sânul monahilor. Începând cu sfântul Antonie cel Mareă ă
care este considerat întemeietor al monahismului ortodox şi pân în zilele noastre monahismulă
a fost denumit „chipul îngeresc.” Nenum ra i c lug ri ortodocşi s-au avântat spre în l imileă ţ ă ă ă ţ
56

57. cunoaşterii îngerilor lui Dumnezeu. În sinaxarul ortodox şi vie ile sfin ilor sunt foarte multeţ ţ
astfel de cazuri.
Dezam git de caracterul superficial şi nestatornic al lumii, monahul era cel care p r seaă ă ă
lumea pentru a se putea apropia mai mult de seriozitatea şi de statornicia îngerilor.135
Dar au
fost şi mari teologi şi angelologi care au tr it marile adev ruri despre îngeri în scrierile şiă ă
tratatele lor exhaustive despre îngeri şi angelologie. Angelologia era mai mult decât orice ceea
ce am putea denumii obiect al investiga iilor şi cercet rilor savan ilor. Ortodoxia nu a negatţ ă ţ
niciodat latura academic a studiului îngerilor. Din contr , din cele mai vechi vremuri, înă ă ă
special din vremea p rin ilor bizantini s-au elaborat scrieri dogmatice şi ascetice despre natura,ă ţ
fiin a şi modul de existen al îngerilor. Aceste lucr ri le avem disponibile în mai multe colec iiţ ţă ă ţ
de specialitate care pot fii consultate de cei care sunt interesa i şi doritori. Problema este c nuţ ă
sunt foarte mul i cei care sunt interesa i la nivel cât se poate de serios de tema şi tematicaţ ţ
angelologic .ă
Departe de a fii o lume serioas lumea de azi vrea foarte mult senza ionalul angelologic.ă ţ
Acest senza ional se manifest în cât mai multe minuni ale îngerilor şi în cât mai multe apari iiţ ă ţ
extraordinare ale lor. Ori trebuie s ştim c din sursele biblice şi din cele patristice, îngerii auă ă
intervenit în cursul istoriei omeneşti nu când omul a considerat c este nevoie ci când au primită
voie şi îns rcin ri din partea lui Dumnezeu. Lumea academic am putea spune este mai multă ă ă
decât orice ceea ce am putea denumii o lume care a avut tangen e cu temele angelologiceţ
numai tangen ial. În acest sens a vorbii de o „academie a îngerilor” nu se poate face decât înţ
sens metaforic.
Studiile academice ale îngerilor nu pot fii veridice decât dac se bazeaz pe fapte reale şiă ă
pe experien a concret a rug ciunii şi a ascezei. Studiile academice în privin a angelologiei potţ ă ă ţ
fii considerate ca fiind veridice atunci când sfera academic este în eleas ca şi o ascez .ă ţ ă ă
Ortodoxia vorbeşte de o ascez a min ii care înseamn cur irea de gândurile rele şi umplereaă ţ ă ăţ
ei cu gânduri bune. Caracterul angelologic al studiilor academice este mai mult decât orice
asceza care trebuie s o facem pentru a fii capabili de a duce o via curat asemeneaă ţă ă
îngerilor. În acest sens, sinteza dintre studiile academice şi penvmatologia ortodox formează ă
ceea ce am putea denumii „caracterul ascetic” al angelologiei ortodoxe. Angelologia ortodoxă
este mai mult decât orice ceea ce am putea denumii plenitudinea vie ii ascetice şi harismaticeţ
a celor care sunt în drumul mântuirii.
Exist f r de nici o îndoial o pnevmatologie angelologic . Având în vedere că ă ă ă ă ă
Dumnezeu este o fiin de sorginte spiritual sau pnevmatic şi îngerii S i se bucur deţă ă ă ă ă
caracteristicile Sale. Îngerii sunt fiin e metafizice care dep şesc grani ele dintre lumea creat şiţ ă ţ ă
cea necreat . Studiile academice sunt de folos min ilor ascu ite şi inchizitive care vor mai multă ţ ţ
decât simple fapte sau minuni pe care le-au consemnat mai multe vie i de sfin i.ţ ţ 136
Sfin ii suntţ
mai mult decât orice ceea ce am putea denumii „deschiz torii de drumuri” în ceea ce priveşteă
adev rurile de ordin angelologic şi marile studii despre îngeri. Faptul c lumea academic esteă ă ă
destul de opac în zilele noastre referitoare la îngeri şi la existen a lor nu poate în nici un cază ţ
135
A se vedea în acest sens o lucrare care abordeaz problema r ului, James L Crenshaw,ă ă Defending God: biblical
responses to the problem of evil (Universitatea Oxford, 2005).
136
Trebuie s spunem c angelologia ortodox nu are nimic de a face cu magia sau cu practicile magice aleă ă ă
diferitelor forma iuni oculte ale lumii. Angelologia ca şi obiect de studiu este parte a dogmaticii ortodoxe, şi la felţ
de bine este teologic . Magia se înrudeşte cu demonologia care este mai mult decât orice disciplin a diavolilor. Aă ă
se vedea Sfântul Iustin Martirul şi Filosoful, Prima sa apologie (carte ap rut în Bucureşti la IBMBOR)ă ă .
57

58. s ne ridice semne de întrebare. Evident, rolul îngerilor nu este unul prin excelen academic,ă ţă
ci este mai mult unul pnevmatologic, teologic şi soteriologic.
Ortodoxia este mai mult decât orice o soteriologie angelologic fiindc în veacul viitoră ă
chiar dup spusele Domnului Iisus Hristos cei drep i sau cei care se vor mântui „vor fiiă ţ
asemenea îngerilor lui Dumnezeu din ceruri.” Pnevmatologic îngerii nu ne îndeamn s urâmă ă
lumea ca şi crea ie a lui Dumnezeu ci mai mult decât orice ei ne duc în spre Dumnezeu. Dupţ ă
cum s-a spus de mai multe ori „îngerii ne arat calea spre Dumnezeu.” Înc de la începuturiă ă
Biserica a încurajat evlavia la sfin ii îngeri şi şi-a dat seama c dac este bine programatţ ă ă ă
aceast evlavie poate fii mai mult decât orice una de natur academic . Sunt în marile instituteă ă ă
ale lumii foarte mul i savan i care se roag , postesc, frecventeaz Biserica şi merg în pelerinajeţ ţ ă ă
la m n stiri f r s considere c aceasta ar fii mai mult decât orice o umilire. În evul mediuă ă ă ă ă ă
întunecat romano-catolicismul a creat aceast mentalitate c „lumea îngerilor” nu esteă ă
compatibil cu lumea academic fiindc îngerii cum sunt prezenta i de religie in mai multă ă ă ţ ţ
decât orice de „supersti ie şi ocult.” De mai multe ori am v zut lucr ri academice medievale înţ ă ă
care îngerii lui Dumnezeu sunt prezenta i ca inând de ocult.ţ ţ
Dup cum am ar tat angelologia ortodox nu ine în nici un fel de ocult şi de lumeaă ă ă ţ
magiei. Cel mai mult îi cinstim pe îngeri dac îi imit m, adic dac voim s fim asemenea lor.ă ă ă ă ă
Dup cum îngerii Îl imit pe Dumnezeu, omul îi poate imita pe îngeri. Îngerii pot fii mai multă ă
decât orice cinsti i şi de min ile ascu ite ale lumii care trebuie s aib evlavie la ceea ce neţ ţ ţ ă ă
spun sfin ii Bisericii. Sfin ii sunt cei care au avut un contact sau o experien exact a îngerilorţ ţ ţă ă
şi ne-o comunic şi nou spre binele şi spre mântuirea noastr . S-a spus în acest sens, că ă ă ă
vechile religii ale antichit ii nu cinsteau cu adev rat zei ci mai mult decât orice diavoli.ăţ ă
Adev rul unic al angelologiei este unul de esen monoteist . Religiile zeilor antici nu erau înă ţă ă
nici un caz monoteiste ceea ce a fost cea mai mare absurditate în plan religios şi teologic. Din
moment ce exist un singur Dumnezeu care este etern şi infinit ar fii o tautologie şi logic s neă ă
gândim la mai mul i dumnezei care s fie to i în contradic ie unul cu altul. Zeii lumii anticeţ ă ţ ţ
[Apolo, Artemis, Zeus, Minerva, Ahriman, Isis, Osiris, Zamolxe, Umanitu sau Vişnu şi Şiva) sunt
am putea spune cu to ii diavoli deghiza i care au dus umanitatea în întunericul idolatriei. Toateţ ţ
cultele zeilor antici erau idolatre. Angelologia nu este idolatr şi nici nu sus ine idolatria. Dină ţ
câte putem vedea angelologia are puternice implica ii academice şi intelectuale.ţ
Sfântul apostol Pavel a vorbit şi el în vremurile sale despre îngeri şi cinstirea lor. Femeile
spunea el trebuie s stea în biseric cu capul acoperit din cauza faptului c sunt de fa îngeriiă ă ă ţă
lui Dumnezeu. Filosoful antic Celsus ne spunea c dac îngerii ar fii zei ei cu adev rat ar fii fostă ă ă
diavoli. Dar având în vedere c îngerii sunt fiin e spirituale ei nu sunt zei şi aşa ei nu pot fiiă ţ
diavoli.137
Aceste adev ruri au fost privite extrem de profund în antichitate şi multe dintreă
lucr rile antice sunt şi în zilele noastre cât se poate de actuale. Exigen ele studiilor academiceă ţ
despre îngeri sunt mult mai largi şi mai preten ioase. Aceasta fiindc îngerii trebuie s fie maiţ ă ă
mult decât orice ceea ce am putea denumii dubla i nu numai de o mare precizie informa ionalţ ţ ă
ci şi de o mare evlavie şi mult credin .ă ţă
Ortodoxia ne spune c îngerii sunt acolo unde noi nici nu am crede şi c nimic nu esteă ă
întâmpl tor când vorbim de îngeri şi de existen a lor. Intelectul uman are mai multe lucruri înă ţ
137
Marea problem a religiilor antice a fost c ele au vorbit numai de „zei” şi în nici un caz de Dumnezeu, îngeri şiă ă
diavoli. În timp ce „expansiunea religioas ” a politeismelor antice se rezuma numai la zei, imaginea iudeo-creştină ă
era mult mai larg . Deşi era un singur Dumnezeu, acest Dumnezeu era înconjurat de îngeri şi hulit de diavoli.ă
Aceste viziuni sunt tratate destul de fugitiv în cartea sa fundamental Liturghia cosmic : universul dup sfântulă ă ă
Maxim M rturisitorul de Hans urs von Balthasar. (Editura Johannes, 1988).ă
58

59. comun cu îngerii. Atât îngerii cât şi oamenii au intelect. Acest intelect trebuie luminat şi nu
trebuie l sat în întunericul necunoştin ei şi ignoran ei. Dar în acest timp intelectul nu trebuieă ţ ţ
dus pân la satura ie. S-a mai spus din acest punct de vedere c nu putem vorbii de oă ţ ă
„satura ie angelologic .” Dumnezeu v-a face în aşa fel ca în lumea de dincolo s nu vedem peţ ă ă
îngeri ca fiind plictisitori ci pururea vom vedea noi şi noi dimensiuni în experimentarea luminii
neînserate a lui Dumnezeu.
F r de nici o îndoial unul dintre cele mai evidente atribute ale îngerilor esteă ă ă
„luminozitatea” Luminozitatea este din acest punct de vedere desprins din lumina luiă
Dumnezeu. De fapt surs a oric rei lumini este Dumnezeu. Dumnezeu este „lumina purureaă ă
fiitoare” din care s-au desprins toate celelalte lumini ale universului, a îngerilor şi a ra iuniiţ
omeneşti. Dumnezeu nu este numai autor al luminii fizice ci este şi autor al luminii intelectuale
sau a luminii spirituale. Aceast lumin poate fii la o adic şi lumina înv turii academice. Să ă ă ăţă ă
ne aducem aminte de miile de savan i şi academiceni din toat istoria şi din toat lumea careţ ă ă
şi-au dedicat via a lor studiului ştiin elor. Aceşti mari savan i dintre care amintim pe Newton,ţ ţ ţ
Giordano Bruno, Albert Einstein, John Nash, Pitagora, Thales şi mul i al ii pe care nu îi potţ ţ
enumera pe to i cu to ii s-au împ rt şit de lumina sapien ial a ra iunii sau a min ii care aţ ţ ă ă ţ ă ţ ţ
venit de la Dumnezeu.
Dup cum am ar tat „lumina sapien ial ” este o lumin pe care şi îngerii o au de laă ă ţ ă ă
Dumnezeu. Lumina sapien ial sau lumina ra iunii a fost în centrul a mai multor curenteţ ă ţ
intelectuale sau sapien iale. Dar îngerii au fost surs de inspira ie şi a unor curenteţ ă ţ
pnevmatologice. În acest sens, isihasmul a fost foarte mult o mişcare cu anumite implica iiţ
angelologice. Isihasmul palamit dorea s ajung la o unire cu Dumnezeu şi cu îngerii S i prină ă ă
contempla ie şi printr-o via a introspec iei depline.ţ ţă ţ
Deplin tatea comuniunii cu Dumnezeu este rezervat numai câtorva aleşi ai lumii.ă ă
Aceasta şi din motivul c lumea de azi s-a l sat sedus de „frumuse ea aparent a cotidianuluiă ă ă ţ ă
nostru.” Departe de a fii o tematic exclusiv academic , angelologia a avut adep i care au fostă ă ţ
mari sfin i savan i cum a fost sfântul Maxim M rturisitorul. Savan i care au petrecut mare parteţ ţ ă ţ
a vie ilor lor în marile academii ale lumii au c utat mai mult decât orice lumina angelologic aţ ă ă
comuniunii cu Dumnezeu. Aceast lumin a fost creatoare a nenum rate capodopere aă ă ă
erudi iei şi a creativit ii intelectului uman.ţ ăţ
Savan ii ca şi sfin ii au dus lumea cu un pas înainte în drumul realiz rii şi împlinirii ei. Oţ ţ ă
împlinire a lumii v-a putea fii realizat în sinteza de comuniune şi iubire cu îngerii luiă
Dumnezeu. În acest sens, sfântul Grigorie Palama ne spunea c lumina lui Dumnezeu esteă
singura lumin necreat . Credem c luminile îngerilor sunt create. Dar aceste lumini sunt multă ă ă
mai aproape de esen a luminii lui Dumnezeu.ţ
Nici îngerii şi nici oamenii nu vor putea s Îl cunoasc pe Dumnezeu în esen a Lui. Maiă ă ţ
toate studiile academice care s-au scris despre Dumnezeu ne spun c esen a lui Dumnezeuă ţ
este incomunicabil . La fel de bine esen a îngerilor am putea spune c ne este „impropriabil .”ă ţ ă ă
Prin natur nu vom putea devenii dup cum am ar tat în capitolele precedente îngeri. Naturaă ă ă
noastr uman este o natur care v-a fii asemenea îngerilor fiind restaurat de lucrarea şi voiaă ă ă ă
lui Dumnezeu. Voia lui Dumnezeu pentru om a fost f cut cunoscut . Aceast voie este că ă ă ă ă
Dumnezeu îl iubeşte pe om. Iubirea lui Dumnezeu fa de om este mult mai puternic şi maiţă ă
profund decât iubirea omului fa de Dumnezeu. Aceasta fiindc în timp ce iubirea luiă ţă ă
Dumnezeu este infinit , iubirea omului este limitat . Caracterul nelimitat al iubirii luiă ă
Dumnezeu este cel mai amplu lucru al angelologiei ortodoxe. Aceasta fiindc Dumnezeu i-aă
iubit atât pe îngeri cât şi pe diavolii care mai înainte au fost îngeri. Iubirea etern şi infinit sauă ă
59

60. nelimitat a lui Dumnezeu este f r de nici o îndoial cea care a dus la distrugerea final aă ă ă ă ă
diavolilor. Dumnezeu a r spuns cu iubire r ut ii diavolilor şi aceasta a dus la distrugerea finală ă ăţ ă
a diavolilor. Incapabili de iubire diavolii au ales drumul distrugerii eterne în timp ce îngerii au
ales calea avans rii şi a binelui etern şi suprem. Binele şi iubirea sunt mai mult decât oriceă
filocalice şi axiologice.
Dintr-un punct de vedere intelectual axiologia angelologiei este academic . Îngerii suntă
mai mult decât orice existen e înzestrate de Dumnezeu cu capacit i intelectualeţ ăţ
extraordinare. Îngerii sunt dincolo de orice cei care dup cum am ar tat sunt fiin eă ă ţ
comparative. Ca s ne putem da seama cine sunt îngerii trebuie s ne raport m cât mai mult laă ă ă
mai multe realit i şi lucruri. În primul rând pe îngeri îi vom în elege cel mai bine în raportareaăţ ţ
la Dumnezeu. Mai apoi îi putem raporta la univers şi mai apoi la umanitate. Studiile academice
cu privire la angelologie sunt mai mult decât orice pentru cei care iubesc exerci iul min ii ca unţ ţ
fel de „deliciu.” Dar s-au scris din nefericire şi foarte multe lucruri calomniatoare şi
denigratoare referitoare la îngeri şi mai mult decât orice incorecte.138
Dup cum am ar tat,ă ă
unele opinii au sus inut c este bine şi potrivit s men inem studiul academic referitor la îngeriţ ă ă ţ
în timp ce unele au sus inut c nu este bine s o facem. Dintre to i sfin ii p rin i care au scrisţ ă ă ţ ţ ă ţ
despre îngeri putem amintii în special doi sfin i p rin i care au scris dou lucr ri despre îngeri.ţ ă ţ ă ă
Primul a fost sfântul Dionisie Areopagitul cu lucrarea sa Despre ierarhia cereasc şi al doilea aă
fost sfântul Ioan Hrisostom cu lucrarea sa Omilii la serafimi. Al i sfin i care au scris despreţ ţ
îngeri dar nu au scris c r i integrale despre ei au fost Sfântul Maxim M rturisitoul, Sfântul Ioană ţ ă
Damaschin, Sfântul Grigorie Teologul, Sfântul Simoen Noul Teolog şi mul i al ii. Dup cum vomţ ţ ă
vedea to i aceşti sfin i au avut contacte sau leg turi cu îngerii. Mai to i sfin i p rin i aiţ ţ ă ţ ţ ă ţ
ortodoxiei deşi au fost mari cunosc tori ai adev rurilor angelologice nu au voit s fac preaă ă ă ă
mult un fel de colec ie de studii academice referitoare la îngeri.ţ
Deşi sfin ii p rin i nu au scris expres tratate de teologie vom putea vedea c în scrierileţ ă ţ ă
lor ei nu sunt str ini de problematica angelologic . Tema îngerilor a ap rut la mai to i sfin iiă ă ă ţ ţ
p rin i şi mai înainte de a da crezare diferitelor opinii ştiin ifice sau academice cu privire laă ţ ţ
îngeri trebuie s d m crezare sfin ilor p rin i. Evident se cunoaşte şi un fel de pseudo-ă ă ţ ă ţ
angelologie p gân politeist . Aceast angelologie este mai mult decât orice o caricatur aă ă ă ă ă
adev ratei teologii. Nefiind capabili s fac distinc ia dintre teologie şi angelologie, p gâniiă ă ă ţ ă
antici au sus inut în mai multe rânduri c nu exist nici un fel de diferen între îngeri şiţ ă ă ţă
Dumnezeu. Panteonul elen antic p gân care îl avea în centru pe Zeus a fost foarte mult un felă
de caricatur la adresa rela iei lui Dumnezeu cu îngerii S i. În augustul Munte Olimp, Zeus eraă ţ ă
înconjurat de ceilal i zei cum ar fii Hermes [o caricatur a sfântului arhanghel Gavriil] care eraţ ă
purt torul de cuvânt al lui Zeus, Afrodita, Apolo, Ares, Poseidon şi al ii. Trebuie s ştim c iadulă ţ ă ă
nu este nimic mai mult decât o parodie a raiului. Modelul pe care diavolul [Satan] îl urmeaz înă
raport cu diavolii s i este foarte mult de inspira ie cereasc . Diavolul a organizat iadul foarteă ţ ă
mult dup modelul raiului, vorbindu-se astfel şi de o ierarhie a diavolilor. În timp ce unii diavoliă
sunt extrem de r i şi de feroce, al ii nu au acelaşi grad de r utate. Sfin ii p rin i ne spun că ţ ă ţ ă ţ ă
r utatea diavolilor este de o propor ie în m sur cu gravitatea r zvr tirii lor fa de Dumnezeu.ă ţ ă ă ă ă ţă
138
În anul 1959 renumitul psihanalist şi psihiatru Carl Gustan Jung publica o care credea el era revolu ionare:ţ
Farfuriile zbur toareă : un mit modern al obiectelor v zute pe ceră (New York, 1959). Aceast carte a abordată
problema existen elor extraterestre dintr-un punct de vedere agnostic. În timp ce religia vorbea în vechime deţ
diavoli zbur tori, mai mul i oameni de ştiin au pus acest lucru pe seama unor civiliza ii avansate din alte galaxii.ă ţ ţă ţ
Având în vedere c sfin ii p rin i ne spun c diavolul poate lua chip al unui înger de lumin , ce ne-ar puteaă ţ ă ţ ă ă
împiedica s credem c OZN-uri de care se vorbeşte atât de mult în mass media nu sunt decât diavoli deghiza iă ă ţ
sau masca i?ţ
60

61. Angelologia ortodox nu vorbeşte de un panteon al îngerilor dar mai recent s-au scris mai
multe lucr ri în care este abordat cu foarte mult acurate e problema angelologic . Gustavă ă ă ţ ă
Davidson a fost şi el un autor creştin care a scris pe la mijlocul secolului al XX-lea un Dic ionarţ
al îngerilor. Tot un Dic ionar al îngerilor a scris mai recent Julia Creswell de la universitatea dinţ
Oxford. F r de nici o îndoial putem vedea mai mul i academici sau chiar academicieni careă ă ă ţ
au scris ample lucr ri de angelologie şi de raportare la îngeri şi la existen a lor.ă ţ
Angelologia ortodox este în mod esen ial o angelologie patristic şi are mai mult de aă ţ ă
face cu centralitatea conceptului de Dumnezeu Tat l în mijlocul ei. Faptul c Dumnezeu esteă ă
Tat l umanit ii şi al fiec ruia din noi în parte nu este un lucru str in de tematica şiă ăţ ă ă
problematica angelologiei. Angelologia ortodox se poate cel mai bine raporta la Dumnezeuă
Tat l ca fiind scopul sau sensul angelologic final. În mai multe texte patristice îngerii suntă
denumi i „fii lui Dumnezeu.” Faptul c îngerii sunt crea i de Dumnezeu am putea spune c îiţ ă ţ ă
face s avem un „Dumnezeu Tat comun.” Evident percep ia religioas a îngerilor fa deă ă ţ ă ţă
Dumnezeu Tat l nu este identic cu cea a oamenilor.ă ă 139
Dup cum am spus, sfin ii p rin i deşiă ţ ă ţ
au fost unii dintre ei extrem de bine preg ti i în domeniul academic nu au voit s lase în urmaă ţ ă
lor lucr ri expres academice despre sfin ii îngeri. Ştim astfel de cei doi sfin i p rin i care auă ţ ţ ă ţ
scris câte o carte exclusiv despre sfin ii îngeri Sfântul Dionisie Areopagitul [sau Pseudo-ţ
Areopagitul dup unii] şi Sfântul Ioan Hrisostom. Restul de referin e cu privire la îngeri şi eleă ţ
sunt multe trebuie s le c ut m în paginile scrierilor sfin ilor p rin i mai am nun it.ă ă ă ţ ă ţ ă ţ
Sfin ii p rin i ai patristicii şi ai angelologiei ortodoxe nu au fost organiza i sub forma uneiţ ă ţ ţ
academii dup modul celor care le cunoaştem în zilele noastre. Deşi academiile au existat şi peă
vremea sfin ilor p rin i, experien a a demonstrat c adev rurile angelologice nu sunt de ordinţ ă ţ ţ ă ă
academic. Pe îngeri lumea i-a g sit mai mult în jurul Bisericilor şi al m n stirilor decât în jurulă ă ă
academiilor şi a universit ilor. Capitolul de fa nu vine decât s mai clarifice înc odatăţ ţă ă ă ă
pentru cititor c angelologia este deschis investiga iilor academice când acestea sunt f cuteă ă ţ ă
într-un cadru şi o dispozi ie anume. Astfel, nu vom avea îngeri puşi sub microscop sau diseca iţ ţ
în diferitele laboratoare sau institute de cercetare ale lumii ci vom avea mai mult decât orice
ceea ce am putea denumii „revela ii” ale îngerilor. Îngerii deşi pot fii exprima i în termeniţ ţ
academici in mai mult de lumea misticii şi a aghiografiei.ţ
Cele mai mari autorit i în probleme de angelologie nu sunt savan ii ci sfin ii. Dar dupăţ ţ ţ ă
cum vom vedea trebuie s deosebim pe adev ra ii sfin i de sfin ii falşi. Rela ia cu îngerii esteă ă ţ ţ ţ ţ
una în special de iubire şi de cinstire. Pe îngeri sau pe îngerul p zitor trebuie s îl cinstim prină ă
fapte de iubire, de rug ciuni şi tot ceea ce este curat şi frumos. S-a spus în acest sens de maiă
mul i c îngerii şi îngerii p zitori sunt cât se de poate de sensibili. Unii sfin i p rin i ne spun cţ ă ă ţ ă ţ ă
faptele, gândurile şi ac iunile noastre îi in pe sfin ii îngeri sau îi dep rteaz de noi. Sfântulţ ţ ţ ă ă
Vasile cel Mare f cea referin c îngerii p zitori nu stau prea mult în jurul celor care devină ţă ă ă
dependen i de alcool sau a be ivilor. Faptele personale ale omului pot influen a mai mult decâtţ ţ ţ
orice prezen a sau absen a îngerului p zitor în via a unei persoane.ţ ţ ă ţ
Faptul c exist o leg tur între aghiografie, pnevmatologie şi angelologie nu poate înă ă ă ă
nici un fel s fie contrazis. Între sfin i şi îngeri exist o „sinergie” cât se poate de evident .ă ţ ă ă
Aceast sinergie a fost afirmat cel mai mult de Biblie. În cartea Faptele Apostolilor 6, 15 ni seă ă
spune c fa a Sfântului Ştefan era ca şi „o fa de înger.” Aceast m rturie şi multe altele dină ţ ţă ă ă
vie ile sfin ilor ne fac s credem c dup cum am spus se poate vorbii de un primatţ ţ ă ă ă
pnevmatologic asupra unui primat academic în probleme de angelologie. Cei care au o
139
O lucrare care face mai multe referin e la îngeri este a academicianului Constantin B l ceau Stolnici,ţ ă ă Dialoguri
despre cele v zute şi nev zuteă ă (Editura Harisma: Bucureşti, 1995).
61

62. puternic via spiritual sunt mult mai aproape de realitatea şi de experien a îngerilor decâtă ţă ă ţ
cei care sunt ancora i numai în lumea studiilor, a intelectului şi a academiei.ţ
Faptul c omul se poate angeliza este un lucru adev rat. Mai mul i sfin i ni se spune că ă ţ ţ ă
au ajuns „precum îngerii lui Dumnezeu.” Acest lucru nu este deloc de neglijat. F r de nici oă ă
îndoial angelologia ortodox este pnevmatologic . Pnevmatologia este cea care primeaz înă ă ă ă
angelologie şi nu aspectul academic sau intelectual. Faptul c la ora actual avem foarte mul iă ă ţ
intelectuali care studiaz şi scriu despre îngeri este un lucru bun dar trebuie s inem cont c oă ă ţ ă
experien personal a îngerilor este mult mai pre ioas şi mai potrivit celor care vor s îiţă ă ţ ă ă ă
reduc la un studiu pur intelectual şi academic.ă
Pentru a putea scrie sau vorbii [în limbaj bisericesc a predica] despre sfin ii îngeri trebuieţ
s ducem o via pe m sur . Trebuie ca angelologul s fie un ascet şi un nevoitor în cele aleă ţă ă ă ă
ortodoxiei. Despre angelologie se poate scrie şi se poate vorbii numai dup ce am ajuns laă
anumite st ri superioare ale tr irii ortodoxe. În acest sens o astfel de personalitate a fostă ă
sfântul Maxim M rturisitorul care ne-a m rturisit c la adormirea fecioarei Maria s-au auzită ă ă
cântând din ceruri coruri de îngeri. Acest lucru Sfântul Maxim l-a consemnat în cartea sa Via aţ
Maicii Domnului.140
Îngerii au fost prezen iţ în via a a mai multor sfin i p rin i ai trecutului şi a mai multorţ ţ ă ţ
mari p rin i înduhovnici i ai contemporaneit ii noastre. Prin ei şi prin m rturia lor, aceşti sfin iă ţ ţ ăţ ă ţ
p rin i ne-au f cut s ne sim im mângâia i c deşi lupta cu r ul şi r utatea din noi şi din lumeă ţ ă ă ţ ţ ă ă ă
este acerb de foarte multe ori mai avem o şans de mântuire şi nimic nu este pierdut pentruă ă
noi. A da n dejde celor dezn d jdui i este un lucru cu adev rat sfânt şi îngeresc. Foarte mul iă ă ă ţ ă ţ
din zilele noastre îşi pierd n dejdea de mântuire. Vremurile noastre sunt vremuri aleă
dezn dejdii fiindc de ai multe ori asemenea lui Sisif cel din vechime ne sim im slei i de puteriă ă ţ ţ
în lupta contra r ului şi a demonicului.ă
În timp ce m rturiile sfin ilor despre prezen a şi lucrarea îngerilor ne aduc bucurie şi neă ţ ţ
dau n dejde în propria noastr mântuire, scrierile sfin ilor p rin i ne înt resc şi ne luminează ă ţ ă ţ ă ă
mintea de a merge pe drumul cel bun al cunoaşterii lui Dumnezeu. Existen a îngerilor ne faceţ
s credem c lumea şi universul pe care le-a creat Dumnezeu sunt mult mai complexe decât niă ă
le-am imaginat noi. Plecând de la universul cu galaxiile lui şi ajungând la lumea îngerilor nu
putem decât s aducem laud lui Dumnezeu care le-a orânduit pe toate dup ne rmuita Luiă ă ă ţă
în elepciune. F când aceste lucru ne asem n m îngerilor fiindc ei sunt fiin e care Îl laud peţ ă ă ă ă ţ ă
Dumnezeu. Aici putem vedea marea diferen dintre specula iile mai multor mari savan i cumţă ţ ţ
c îngerii nu sunt nimic decât alte fiin e extraterestre de pe alte planete care posed oă ţ ă
civiliza ie mult mai avansat decât a noast şi care fiind buni nu vor decât s ne duc şi pe noiţ ă ă ă ă
la gradul şi nivelul lor de civiliza ie. Ori abordarea pnevmatologic este foarte diferit de acestţ ă ă
lucru. Îngerii sunt fiin e doxologice dup cum am ar tat la începutului acestei c r i care îl laudţ ă ă ă ţ ă
şi îl pream resc în ceruri neîncetat pe Dumnezeu pentru bun tatea şi m rirea Sa.ă ă ă
CONCLUZIE
„Cel ce în cer vezi m rirea lui Dumnezeu şi pe p mânt din în l ime dai dar, mai mareleă ă ă ţ
îngerilor, în elepte Gavriile, al m ririi lui Dumnezeu slujitorule şi al lumii dumnezeiesculeţ ă
ap r torule, mântuieşte, p zeşte pe cei ce strig c tre tine: însu i fii ajut tor şi nimeneaă ă ă ă ă ţ ă
împotriva noastr ”ă
140
Sfântul Maxim M rturisitorul,ă Via a Maicii Domnuluiţ (Sibiu, 1998).
62

63. Rug ciune c tre sfântul arhanghel Gavriilă ă
Volumul nostru de angelologie creştin ortodox comparat se încheie aici. În acest volumă ă
am ar tat şi am demonstrat c exist un aspect comparativ al angelologiei creştin ortodoxe.ă ă ă
Acest aspect variaz de la istoria religiilor, la religia comparat , la teologia comparat , înă ă ă
istoria rela iilor dintre orient şi occident şi aşa mai departe. Poate mai mul i dintre cei care suntţ ţ
familiari cu lumea religiei şi a teologiei vor considera aceast carte ca fiind prea îndr znea şiă ă ţă
mult prea imaginar . Dar trebuie s inem cont c „revela ia lui Dumnezeu,” este progresiv şiă ă ţ ă ţ ă
ea am putea spune trebuie actualizat . Acelaşi lucru îl spunea şi sfântul apostol Pavel cu suteă
de ani în urm când le scria evreilor: „dup ce Dumnezeu în multe rânduriă ă şi în multe chipuri, a
vorbit p rin ilor noştri prin prooroci,ă ţ în zilele acestea mai de pe urm ne-a gr it nou prin Fiul,ă ă ă
pe Care L-a pus moştenitor a toate şi prin Care a f cut şi veacurile.” (Evrei 1, 1-2).ă
F r nici o îndoial putem vorbii de un caracter progresiv al revela iei lui Dumnezeu careă ă ă ţ
ne-a descoperit marile adev ruri angelologice despre îngeri. Aceast carte îşi propune mai multă ă
decât orice s fie deschiz toare de drumuri pentru cei care sunt dornici de o via îngereasc .ă ă ţă ă
Trebuie s ştim c dac procesul de demonizare vine de la diavoli, procesul de angelizare vineă ă ă
de la îngeri. Dar angelizarea nu este dincolo de orice ceea ce am putea denumii un lucru
neap rat antitetic diavoliz rii.ă ă 141
Tot în aceast carte am folosit mai multe exemple dină
141
„Când aveam nou ani, m-am îmboln vit dintr-un motiv pe care nu-l cunoşteam. Febra mea era peste 41°C.ă ă
Medicul m-a consultat de mai multe ori şi, când a devenit evident c situa ia e foarte critic , s-a hot rât s mă ţ ă ă ă ă
interneze în spital. Aceasta nu a produs nici o ameliorare. De-a lungul zilelor urm toare febra chiar aă crescut.
Medicii au f cut toate analizele la care s-au putut gândi, dar nu au descoperit cauza febrei. În final, o echip deă ă
trei sau patru pediatri au decis c era absolută necesar s se scad temperatura, altfel creierul ar fi fost afectat.ă ă
Eram foarte sl bit în acel moment. Auzeam doctorii exprimându-şi îngrijorarea c nu aş mai fi rezistat prea multă ă ă
cu aceast febr . În final, doctorii au hot rât s ia m suri drastice. M-au dezbr cat complet şi m-au înf şurat într-ă ă ă ă ă ă ă
un cearşaf, cu cuburi de ghea . Apoi, o asistent a r mas acoloţă ă ă şi-mi lua temperatura la câteva minute. Când am
fost complet acoperit am leşinat. Mi se p rea c pluteam şi totul în jurul meu era întunecat şi pl cut. Şi apoi aă ă ă ă
ap rut un tunel, cu o lumin foarte orbitoare la cap t. Am fost ajutat de cineva s urc prin acest tunel. Când amă ă ă ă ă
ajuns la cap t, o privelişte încânt toare se desf şura înaintea mea. Erau peste tot câmpuri cu flori şi ună ă ă drumeag
în dreapta mea, iar copacii erau vopsi i cu alb pân la jum tate; era şi-un gard alb. Totul p reaţ ă ă ă minunat. Iar pe
p şunea din partea dreapt erau cei mai splendizi cai pe care-i v zusem vreodat . Trebuia s trec peste două ă ă ă ă ă
garduri ca s ajung la aceşti cai, dar la vârsta de nou ani nu era nici o problem oriunde ar fi fost s merg. Amă ă ă ă
început s merg încolo pe acel drum şi, după ă pu in timp, amţ observat un fel de lumin alb , o prezenă ă ţă
prietenoas care era în urma mea. Prezen a a spus: „Încotro mergi?”. Iar eu i-am r spuns: „Merg şi eu pe aici”. Iară ţ ă
ea mi-a zis: „Excelent. Te voi înso i”. Erau o mul ime de flori pe care nu le mai v zusem niciodat . Leţ ţ ă ă culegeam în
timp ce ne deplasam, întrebând „prezen a” cum se cheam fiecare dintre ele. Şi eu vorbeam cu aceast luminţ ă ă ă
orbitoare, care con ineaţ toate culorile şi nici o culoare în acelaşi timp. Ea nu avea nici un fel de fa sau tr s turi,ţă ă ă
dar asta nu m deranja. Îmi amintesc cum priveam înapoi, în jos prin tunel, la oamenii aduna i în jurul patului şiă ţ
nu-mi p sa c eram aici sus, iar corpul meu era acolo jos. De fapt, m sim eam foarte bine. Deci, vorbeam cuă ă ă ţ
această lumin şi m minunam asupra acestor cai. Tocmaiă ă pusesem piciorul pe parapetul de deasupra gardului
şi m preg team s intru pe p şunea cailor, când o voce de nic ieri aă ă ă ă ă spus: „Ce caut ea aici?”. Iar lumina aă
r spuns: “Ea a venit s ia caii.” Iar vocea a vorbit din nou: „Nu e drept. Nu e timpul ei. Trebuie s se întoarc ”. Înă ă ă ă
acel moment, m-am prins cu mâna de parapetul gardului, pentru c nu doream s m întorc. Era ultimul lucru peă ă ă
care-l voiam. Vocea i-a mai vorbit un pic luminii albe şi au decis c ar trebui s m întorc. Aşa c m-am aruncat,ă ă ă ă
într-un acces de furie, asupra gardului şi mi-am înf şurat mâinile şi picioarele în jurul lui şi nu i-aş fi dat drumul.ă
Vocea doar râdea. „Uite, îl po i avea mai târziu, dar nu e acum momentul. C zând prad unui acces de furie nu teţ ă ă
va duce la nimic bun.” M-am trezit c pluteam deasupra câmpului, întorcându-m înapoi în tunel. Iar eu continuamă ă
s ip şi s urlu, în timp ce aceast mân doar m ghida gentil în jos, prin tunelul prin care am urcat. „De ce nuă ţ ă ă ă ă
pot s r mân?” am ipat. „Pentru c tu aiă ă ţ ă altceva de f cut”, a spus vocea.ă A trebuit s m pliez şi s intruă ă ă
repede în corpul meu. Îmi amintesc c eram întinsă ă în patul meu şi c priveam în sus. Un doctor însp imântată ă
st tea în picioare al turi de patul meu. A suspinat uşurat şi i-a spus unei asistente: „Oh Doamne, s-a întors.”ă ă
63

64. aghiografie şi din vie ile diferi ilor sau credincioşi care au avut întâlniri şi contacte cu îngeri sauţ ţ
fiin e angelice. Mai multe întâmpl ri miraculoase cu fiin e îngereşti au fost înregistrate în maiţ ă ţ
multe col uri ale planetei. Una dintre ele a fost înregistrat şi dat pe un canal de televiziuneţ ă ă
american NBC News nu cu mult timp în urm din statul Atlanta care ne-a relatat cazul uneiă
adolescente de 15 ani care se afla pe pragul mor ii şi care şi-a revenit miraculos în urmaţ
ajutorului primit de la un înger. Ni se spune c acest înger a venit sub forma unei lumini albeă
str lucitoare f r s aib o form anume conturat . Povestea ne spune c mama adolescenteiă ă ă ă ă ă ă ă
era în camera de spital unde a venit şi îngerul. Mama a v zut cum îngerul a intrat în camer şiă ă
şi-a dat seama c îngerul a venit fie pentru a o lua în ceruri sau pentru a o îns n toşii. În urmaă ă ă
acestei prezen e luminoase mama fetei relata c fata s-a vindecat miraculos aproapeţ ă
instantaneu de boala grav ce o avea.ă
Îngerii au primit mai multe defini ii. Unii i-au denumit eroi ai binelui şi ai drept ii, al iţ ăţ ţ
fl c ri ai adev rului şi alte denumiri. Dar din toate acestea ne putem da seama de ceea ceă ă ă
tradi ia biblic şi patristic a men ionat înc de la începuturile umanit ii: 1. îngerii suntţ ă ă ţ ă ăţ
vestitori şi slujitori ai lui Dumnezeu. 2. îngerii ajut oamenii şi umanitatea în mare mediind înă
fa a lui Dumnezeu pentru noi şi 3. îngerii sunt cei care Îl pream resc şi Îl laud neîncetat peţ ă ă
Dumnezeu pentru toate lucr rile Sale.ă
Se ştie c îngerul p zitor este mai mult un fel de „biograf al faptelor bune” pe care leă ă
face un om pe parcursul vie ii sale. Aceste fapte îi vor definii starea în lumea care v-a s fie. Peţ ă
cum starea omului v-a fii mai bun pe atât şi „judecata” cu privire la faptele vie ii omului esteă ţ
mai am nun it . Unii au fost de p rere c îngerii sunt cei care ne „admit” în rai în timp ceă ţ ă ă ă
diavolii sunt cei care ne arunc în iad. A ajunge în posesia diavolilor este unul dintre cele maiă
uşoare lucruri. Tradi ia ortodox ne spune c în momente dificile din via a cuiva Dumnezeuţ ă ă ţ
poate trimite mai mul i îngeri suplimentari care s ne ajute. Oricum se ştie c îngerul p zitor alţ ă ă ă
omului nu doarme niciodat ci este într-o veghe continu pentru sufletul care i-a fostă ă
încredin at.ţ
Cartea de fa a voit s fie cât mai mult fidel tradi iei biblice şi a sfin ilor p rin i. Amţă ă ă ţ ţ ă ţ
ar tat c dup Domnul Iisus Hristos îngerii sunt fiin e reale şi active care „pururea v d fa a luiă ă ă ţ ă ţ
Dumnezeu Tat l din ceruri.” (Matei 18, 10).ă La fel de bine am ar tat c îngerii sunt sub poruncaă ă
sau comanda lui Dumnezeu. La fel de bine sfin enia îngerilor este f r de nici o îndoialţ ă ă ă
derivat din sfin enia lui Dumnezeu. Îngerii nu sunt personific ri a lui Dumnezeu dup cumă ţ ă ă
spun unii teologi ci sunt mai mult crea ii sau fapte concrete a lui Dumnezeu. Ei duc laţ
îndeplinire poruncile lui Dumnezeu referitoare la lume şi la crea ie în general. Trupurileţ
îngerilor sunt trupuri cereşti şi nu p mânteşti ca şi ale oamenilor. Viteza lor de deplasare esteă
viteza gândului.
Organizarea îngerilor dup cum am spus este ierarhic . Dar s-au folosit mai mul iă ă ţ
termeni pentru a descrie aceast ierarhie a lor cum ar fii: cete, oştiri, legiuni, coruri şi alteă
denumiri. Îngerii au jucat un rol determinant în via a Domnului şi Mântuitorului Iisus Hristos.ţ
Acest lucru este consemnat cât se poate de bine în paginile Noului Testament. Sfântul Apostol
Pavel sus inea c Domnul Iisus Hristos este mai mare ca şi îngerii. În Epistola c tre Filipeni 2, 9-ţ ă ă
10 el spune c „în numele Domnului Iisus Hristos se pleac tot genunchiul al celor creşti şi ală ă
celor p mânteşti.” Aceast afirma ie implic c Domnul Iisus Hristos ca şi Fiul lui Dumnezeuă ă ţ ă ă
este mai mare decât îngerii din ceruri. Nu trebuie s vedem acest lucru ca fiind absolut. Înă
ceruri exist o armonie deplin şi o în elegere perfect .ă ă ţ ă
http://adevarate-vindecari-miraculoase.blogspot.ro/2010/12/vindecari-miraculoase-prezenta.html.
64

65. Superioritatea Domnului Iisus Hristos fa de îngerii din ceruri a fost tema a mai multorţă
dezbateri teologice aceasta fiindc Domnul Iisus Hristos şi-a asumat şi un trup omenesc.ă
Persoana Domnului Iisus Hristos este f r de nici o îndoial central angelologiei ortodoxe.ă ă ă ă
Astfel c raportul teologic dintre îngeri lui Dumnezeu şi Domnul Iisus Hristos a fost şi el subiectă
al acestui volum de angelologie ortodox . Ne aducem aminte c Domnul Iisus Hristos a existată ă
ca şi Fiul lui Dumnezeu mai înainte de crea ia îngerilor. Unele opinii teologice şi angelologice auţ
sus inut c Domnul Iisus Hristos a fost n scut dup crea ia îngerilor. Teologia ortodox aţ ă ă ă ţ ă
afirmat c Domnul Iisus Hristos a existat înainte de toate cele care s-au f cut.ă ă 142
Consider m că ă
o abordare angelologic comparativ este actual mai ales în fa a puzderiei de informa ii şi deă ă ă ţ ţ
tratate care au fost scrise de diferi i autori mai mult sau mai pu in competen i. Am ar tat înţ ţ ţ ă
aceast carte principalele concep ii ale orientului şi ale occidentului în materie de angelologie.ă ţ
Orientul şi occidentul este f r de nici o îndoial o problem a angelologiei ortodoxe. Tot înă ă ă ă
aceast carte am ar tat c îngeri sunt mai mult decât orice produse ale crea iei libere a luiă ă ă ţ
Dumnezeu. Îngerii nu sunt produs al emana iilor lui Dumnezeu dup cum sus ineau dualiştii şiţ ă ţ
gnosticii.
Un sfânt p rinte care a fost de p rere c îngerii au fost crea i odat cu lumea a fostă ă ă ţ ă
Augustin. Îngeri apar astfel ca şi fiin e deosebite de Dumnezeu şi de oameni. Este cât se poateţ
de evident c îngerii îi sunt inferiori lui Dumnezeu. Din anume puncte de vedere am puteaă
spune c angelologia este similarul antropologiei care este dincolo de orice ştiin a careă ţ
studiaz problematica şi diversitatea fiin ei omeneşti. Eshatologic putem vorbii de oă ţ
angelologie antropologic . Oricum, teologia ortodox le atribuite un rol profund eshatologică ă
îngerilor. Poate îngerii lui Dumnezeu nu sunt atât de mult implica i în evenimentele istorice aleţ
lumii fiindc ei vor fii cei care vor da semnalul finalului lumii. Lumea aceasta nu v-a fii distrusă ă
în sensul unui dezastru iminent. F r nici o îndoial îngerii vor fii implica i în evenimentele de laă ă ă ţ
finalul lumii. Aceste evenimente vor fii dramatice, tragice şi nefericite dup m rturia Domnuluiă ă
Iisus Hristos numai pentru cei care s-au lep dat de Dumnezeu şi au urmat r ului. De faptă ă
apocalipsa sau sfârşitul lumii nu este nimic mai mult decât o înştiin are judec toreasc final aţ ă ă ă
faptelor pe care cineva l-a comis în aceast lume.ă
Ni se spune c îngerii vor avea func ia de executori ai hot rârilor sau deciziilor luiă ţ ă
Dumnezeu de la sfârşitul lumii. Prin urmare, func iile îngerilor in atât de cosmologie cât şi deţ ţ
eshatologie. Îngerii au fost asisten i ai lui Dumnezeu şi ei vor fii asisten i la finalul lumii.ţ ţ
Angelologia ortodox nu este dualist şi am putea spune ea guverneaz în jurul principiuluiă ă ă
moral al binelui. Binele este o no iune ampl care am putea spune defineşte foarte multţ ă
conturile angelologiei. Binele ca şi idee sau ca şi în elegere angelologic este mai mult decâtţ ă
orice comun şi omului. No iunea de bine uneşte atât lumea oamenilor cât şi pe a îngerilor. Darţ
am putea spune c no iunea de îngeri este mai mult decât orice o no iune cât se poate deă ţ ţ
evident a tot ceea ce este pozitiv.ă
Binele este dincolo de orice ceea ce am putea denumii esen a îngerilor. Îngerii au fostţ
f r de nici o îndoial f cu i s slujeasc şi s fie cea mai bun defini ie a binelui. Mai multă ă ă ă ţ ă ă ă ă ţ
decât orice cea mai mare realizare în plan angelologic este dincolo de orice monahul ortodox
care tr ieşte cât se poate de aproape de via a îngereasc . Mai multe icoane ortodoxe ni-iă ţ ă
prezent pe monahii ortodocşi ca fiind încununa i de îngeri. Aceste reprezent ri au un caracteră ţ ă
simbolic şi unul eshatologic.
Ni se spune c monahii ortodocşi vor fii foarte mult al turi de îngeri în veacul viitor.ă ă
Prezen a îngerilor în veacul viitor este ceea ce am putea spune c ne ofer cele mai multeţ ă ă
142
Pierre Jovanovici, Anchet asupra îngerilor p zitoriă ă (Editura Philobia, 2011).
65

66. speran e într-o lume fericit şi deplin . Rela ia dintre monahismul ortodox şi angelologie a fostţ ă ă ţ
dezb tut de mai mul i teologi ortodocşi. Pe aceast tem s-au sus inut conferin e şiă ă ţ ă ă ţ ţ
simpozioane interna ionale, s-au scris c r i şi lucr ri de specialitate. Monahii sunt de mai multeţ ă ţ ă
ori v zu i ca şi „supapa angelologic ” atunci când suntem în perioade de criz . Trebuie s ştimă ţ ă ă ă
c cinstindu-i pe monahi într-un anume fel ar t m c suntem deschişi fa de îngeri.ă ă ă ă ţă
Deschiderea fa de îngeri şi angelologie este cea care ne v-a face s fim al turi de parteaţă ă ă
celor „de-a dreapta” în ziua judec ii. Faptul c unii nu vor avea parte de nici un fel de judecatăţ ă ă
a lui Dumnezeu este cât se poate de evident din mai multe afirma ii ale Bibliei. Ni se spuneţ
astfel c „dreptul se v-a muta din moarte la via ” şi la judecat nu v-a venii. La fel de bineă ţă ă
judecata lui Dumnezeu v-a fii numai formal pentru cei care toat via a au f cut binele.ă ă ţ ă
Binele este o no iune ampl şi ea face din înseşi existen a lui Dumnezeu care este la modţ ă ţ
absolut autor al binelui şi a tot ceea ce este bun. Am ar tat în acest volum c metoda cea maiă ă
bun de a ne apropria de îngeri şi de via a lor este mai mult decât orice rug ciunea. Îngerii potă ţ ă
fii invoca i în ajutor prin rug ciune. De mai multe ori se întâmpl ca îngerii s nu r spundţ ă ă ă ă ă
imediat şi deloc cererilor noastre din rug ciuni. Acest lucru ne spun sfin ii p rin i are locă ţ ă ţ
datorit faptului c îngerii sunt dincolo de orice îngerii nu consider c ceea ce cerem este bună ă ă ă
pentru mântuirea noastr . Sfin ii p rin i ne spus c având un grad mult mai avansat deă ţ ă ţ ă
inteligen , îngerii ştiu mult mai bine decât noi ceea ce ne este necesar. Acest lucru îl spunea şiţă
Domnul Iisus Hristos în rela ie cu Dumnezeu Tat l.ţ ă
Îngerii au fost astfel dup cum am ar tat subiect comparativ de analiz în mai multeă ă ă
epoci ale istoriei. Am putut vedea în a cest volum c imaginea despre îngeri a fost progresiv .ă ă
Dac în antichitate concep iile angelologice se grupau în jurul a diferite panteonori care mai deă ţ
care mai impozante, evul mediu a grupat marile concepte angelologice în jurul a nenum rateă
ordine monahale.143
Epoca noastr este o epoc care înc este în durerile naşterii unei noiă ă ă
mode angelologice. Moda noastr angelologic este mai mult decât orice cea a super-eroilor.ă ă
Dac secolul al XX-lea a adus cu sine o anumit noutate în ceea ce priveşte raportarea la îngeriă ă
a fost f r de nici o îndoial noile crea ii din domeniu eroilor.ă ă ă ţ
Tot în acest capitol am încercat s ar t m o imagine de ansamblu a reprezent riiă ă ă ă
îngerilor în arte şi în istoria artelor. Am ar tat astfel c angelologia creştin ortodox este într-ună ă ă
profund dialog cu lumea celor şapte arte. De la imagini şi produc ii cinema, îngerii au inspirat şiţ
au sus inut imagina ia a milioane de oameni din toat lumea. Departe de a fii f cut din acestţ ţ ă ă
volum un scenariu apocaliptic de prost gust am voit s ar t m mai mult decât orice implica iileă ă ă ţ
şi raportarea ortodox la îngeri şi angelologie. Angelologia a fost mai mult decât orice solu ia laă ţ
toate problemele omului confruntat cu marile probleme sau crize ale umanit ii din vremurileăţ
noastre. Am ar tat c angelologia ne ofer mai mult decât orice solu ii la marile impasuri aleă ă ă ţ
epocii în care ne afl m. Atunci când ne vom întoarce la îngeri sinceri şi cu iubire, vom primiiă
ajutorul pe care îl merit m.ă
Îngerii ne ajut în func ie de vrednicia noastr personal . Pe cum suntem mai avansa i înă ţ ă ă ţ
via a rug ciunii a postului şi a nevoin ei pe atât mai mult avem şansa de a avansa înţ ă ţ
cunoaşterea şi tainele angelologice. Am ar tat aici c îngerii sunt mai mult decât orice ceea ceă ă
am putea denumii o tain . Exist astfel f r nici o îndoial o mistic a îngerilor. Dar la fel deă ă ă ă ă ă
bine şi o ascetic a îngerilor. Aceast mistic şi ascetic a angelologiei poate fii subiect al uneiă ă ă ă
viitoare c r i. Îngerii şi angelologia sunt din cele mai vechi vremuri în aten ia teologiloră ţ ţ
ortodocşi. Ortodoxia dup cum am ar tat cel mai mult în aceast carte a avut nenum ra i sfin iă ă ă ă ţ ţ
143
O lucrare în acest sens a scris profesorul Ludo J. R. Milis, C lug ri îngereşti şi oameni p mânteşti: monahismul şiă ă ă
sensul lui în societatea medievală (Boydell & Brewer,1999).
66

67. p rin i care au f cut experien a cunoaşterii îngereşti. Dar au existat şi cazuri în care oameniiă ţ ă ţ
au fost înşela i de false prezen e îngereşti care s-au denumit pe sine îngeri dar au fost de faptţ ţ
diavoli.
Un astfel de caz a fost men ionat în vremea sfântului Martin pap al Romei. Aceastţ ă ă
întâmplare a avut loc mai înainte de marea schism dintre orientul ortodox şi occidentul catolică
de la anul 1054. Se spune c în m n stirea sfântului Martin exista un novice care nu voia să ă ă ă
asculte de nimeni decât de voia sa proprie. Acest lucru îl f cea din mândrie. Aşa s-a f cut că ă ă
într-o noapte acest tân r novice a fost vizitat de diavoli sub chipul unor îngeri. Chilia noviceluiă
s-a umplut de o lumin puternic [lumina era mai mult o înşel torie a diavolilor] care l-auă ă ă
înconjurat şi au început s îi spun c ei sunt îngeri trimişi din ceruri de la Dumnezeu care auă ă ă
venit s îl cinsteasc pentru marea sa virtute. Atins în propriul amor novicele a c zut pradă ă ă ă
ispitirilor diavoleşti. Când au v zut c novicele a c zut prad cursei lor, diavolii i-au promis că ă ă ă ă
în noaptea urm toare îi vor aduce o hain din cer care s fie pe m sura virtu ilor sale. Înşelată ă ă ă ţ
în a doua noapte diavolii s-au ar tat din nou şi i-au dat novicelui un fel de hain mai purpurieă ă
dar în nici un caz o hain cereasc . A doua zii de diminea nocivele a ieşit mândru din chilieă ă ţă
ar tându-le şi celorlal i c lug ri ceea ce a primit el. Fiind mult mai experimenta i decâtă ţ ă ă ţ
novicele, restul c lug rilor i-au spus c ar fii bine dac ar ar ta-o şi egumenului care era chiară ă ă ă ă
sfântul Martin. Novicele a refuzat fiind convins c vrednicia lui era mult prea mare pentru ca să ă
fie recunoscut şi de un egumen obscur. Atunci restul de monahi au încercat s o zmulgă ă ă
novicelui. În momentul în care au f cut acest lucru povestea ne spune c haina a disp rut ca şiă ă ă
prin minune. Povestea ne mai spune c acest lucru a avut loc fiindc diavolul ştia de sfin eniaă ă ţ
egumenului Martin şi nu a voit s fie f cut de ruşine.ă ă
Aceast întâmplare şi multe altele ne spun foarte mult c nu trebuie s ne l s m pradă ă ă ă ă ă
oric rei vizite pe care o avem de la fiin e spirituale. La fel de bine trebuie s avem în vedere că ţ ă ă
Dumnezeu este de partea noastr . Cartea de fa sper m s fie de folos celor care vor s urceă ţă ă ă ă
cu înc un pas în drumul spre mântuire. Domnul Iisus Hristos şi sfin ii p rin i ne spun c acestă ţ ă ţ ă
drum este greu şi anevoios dar nu este imposibil. Mântuirea impune mai mult decât orice o
disciplin şi mai mult decât orice ceea ce am putea denumii „disciplina binelui.” Binele esteă
mai mult decât orice principul final al angelologiei. Cartea de fa nu vrea s rezolve toateţă ă
problemele şi dificult ile din lumea angelologiei, ci ea vrea s arate mai mult decât orice căţ ă ă
angelologia este parte a dogmaticii ortodoxe şi continu s aib o dezvoltare în cadrul ei. Amă ă ă
ar tat în acest volum caracterul dogmatic ortodox al angelologiei. Am ar tat c angelologiaă ă ă
poate fii v zut şi dintr-o perspectiv comparativ . Perspectiva comparativ a angelologiei esteă ă ă ă ă
mai mult decât orice ceea ce am putea denumii o abordare cât se poate de veridic aă
adev rurilor dogmatice angelologice. Am ar tat în aceast carte care sunt principalii sfin iiă ă ă ţ
p rin i care au scris texte fundamentale pentru marile adev ruri angelologice. Angelologia esteă ţ ă
dincolo de orice ceea ce am putea spune suma a tot ceea ce este pozitiv: virtu i, pace,ţ
în elegere, iubire, fr ietate, compasiune şi orice este benefic şi suprem în sensul binelui.ţ ăţ
Tot în acest volum am ar tat caracterul psihopomp al îngerilor, asupra faptului c îngeriiă ă
sunt cei care particip şi asist la desp r irea sufletului de trup. Am voit s spunem c nu a fostă ă ă ţ ă ă
în inten ia autorului ca aceast lucrare s fie una de pionierat. Vremurile în care tr im suntţ ă ă ă
vremuri care sunt cât se poate de opace fa de dimensiunea transcenduntului şi prin urmare aţă
angelologiei creştin ortodoxe. Cartea de fa îşi v-a ajunge la adev ratul ei sens şi menire dacţă ă ă
v-a isca în mintea cititorului interesul fa de universul îngerilor şi la fel de bine în inima saţă
dragoste fa de existen ele îngereşti. Am ar tat în aceast carte cele mai semnificative fapteţă ţ ă ă
din vie ile sfin ilor şi din referatele biblice cu privire la îngeri şi angelologie.ţ ţ
67

68. 68