Articolul a fost publicat în numărul 93 din octombrie 2007 al revistei Dominus.

1. Seria Biografii
Alessandro Volta
Alessandro Giuseppe Antonio Anastasio Volta (rămas în istoria fizicii ca Alessandro Volta)
s-a născut în 18 februarie 1745, în oraşul italian Como din Lombardia într-o familie de
nobili. Copilăria lui nu a fost marcată de performanţe deosebite, începând să vorbească abia
la vârsta de patru ani. Îşi pierde tatăl atunci când avea numai şapte ani. Studiază în şcolile
publice din Como, intrând apoi, în 1758, la colegiul iezuit. De la vârsta de 14 ani începe să
fie atras de ştiinţă – în mintea sa luând naştere ideea că va deveni fizician – şi refuză să
urmeze cariera bisericească, care era o tradiţie în familia sa.
În anul 1769 publică prima sa lucrare despre electricitate (acesta fiind un subiect ştiinţific
abordat cu predilecţie în vremea sa) - De vi attractiva ignis electrici. Cartea atrage atenţia
lumii ştiinţifice asupra sa şi îl ajută să obţină postul de profesor de fizică la liceul din Como
(1774-1779). În 1774 inventează electroforul (instrument pentru acumularea de sarcină
electric, acesta stând la baza condensatoarelor utilizate şi astăzi în tehnică), iar în 1775
electroscopul (instrument care permite punerea în evidenţă a diferenţelor de potenţial
electric).
Alessandro Volta îşi continuă studiile şi experimentele, devenind foarte cunoscut în domeniu,
ceea ce îi permite ca în anul 1779 să obţină numirea în funcţia de profesor la Universitatea
din Pavia. Aici îşi continuă cercetările în domeniul electricităţii, realizând o serie de invenţii
deosebite, care îi aduc importante distincţii, printre care medalia Copley (acordată în 1791 de
Royal Society din Londra al cărei membru devenise) şi Legiunea de onoare.
În anul 1800, Volta pune la punct cea mai importantă invenţie a sa: prima baterie electrică
din istorie, aşa-numita pilă voltaică (aceasta fiind “strămoşul” bateriilor electrice de astăzi),
care realiza transformarea energiei chimice în energie electrică. La originea invenţiei se află
aşa-numita teorie a “electricităţii animale” şi experienţele asupra broaştelor, efectuate de către
un alt fizician italian, Luigi Galvani. Volta a repetat experienţele acestuia, avansând ipoteza
că originea curentului electric apărut când muşchiul este în contact cu două metale diferite nu
este ţesutul organic (după cum presupunea Galvani), ci contactul între metale. Marele
fizician şi-a demonstrat experimental ipoteza, înlocuind ţesutul broaştei cu bucăţi de hârtie
introduse anterior în soluţie salină (conductoare), obţinând astfel curent electric. Prima
publicare a descoperirii sale a fost făcuta într-o scrisoare adresată in martie 1800 lui Sir
Joseph Bancks, presedintele Royal Society.
Inventarea pilei voltaice reprezintă un moment de răscruce, atât în istoria fizicii, cât şi în cea
a dezvoltării tehnologiilor puse în slujba omenirii. Folosind această invenţie, s-au realizat
numeroase aplicaţii tehnice, primele dintre ele (în ordine cronologică) fiind electrolizei apei
(adică descompunerea apei în componentele sale, oxigen şi hidrogen, cu ajutorul curentului
electric generat de pila voltaică) de către A. Carlisle şi W. Nicholson în 1800, precum şi
separarea sodiului şi potasiului din sărurile lor, de către Sir H. Davy în 1807. De asemenea,
în 1820 Oersted a descoperit efectul magnetic al curentului electric, utilizând curentul
furnizat de o pilă voltaică.
Alessandro Volta a făcut cercetări şi în alte domenii, ca de exemplu chimia (în 1778 a izolat
metanul, principalul component al gazului natural) şi meteorologia (în 1781 a inventat
electrometrul, instrument pentru măsurarea diferenţelor de potenţial).
La invitaţia lui Napoleon, în anul 1801 ajunge la Paris, unde obţine calitatea de membru al
Institut de France. Napoleon îl numeşte conte, iar în 1810 senator al Lombardiei.

2. Allesandro Volta s-a stins din viaţă în 5 martie 1827. Ca un semn de apreciere a rezultatelor
deosebite obţinute de-a lungul vieţii în activitatea de cercetare de către acesta, unitatea de
măsură a potenţialului electric şi a tensiunii electrice a primit numele de volt (V).
Traian Anghel