În toată perioada celui de Al Doilea Război Mondial, serviciile secrete române au colectat informații privind localizarea unităților germane în țară. Ofițerii din grupul conspirativ pentru întoarcerea armelor împotriva Germaniei sporesc numărul unităților românești prezente în capitală, pentru a putea face față germanilor. O misiune interaliată clandestină a fost parașutată în București și găzduită în secret de generalul Constantin Sănătescu. Urmare a succesului ofensivei germane pe aliniamentul Iași-Chișinău, grupul conspirativ a decis accelerarea pregătirilor. Pe 20 august, Mihai I și grupul de militari din conspirație au stabilit data acțiunii pentru 26 august. În noaptea de 21 august, în secret, membrii opoziției și-au dat acordul pentru această dată. Aflând însă că mareșalul Antonescu intenționa să se întoarcă pe front în 24 august, Regele Mihai s-a văzut obligat să modifice data pentru 23 august 1944.
DOI: 10.13140/RG.2.2.22256.12808
În toată perioada celui de Al Doilea Război Mondial, serviciile secrete române au colectat informații privind localizarea unităților germane în țară. Ofițerii din grupul conspirativ pentru întoarcerea armelor împotriva Germaniei sporesc numărul unităților românești prezente în capitală, pentru a putea face față germanilor. O misiune interaliată clandestină a fost parașutată în București și găzduită în secret de generalul Constantin Sănătescu. Urmare a succesului ofensivei germane pe aliniamentul Iași-Chișinău, grupul conspirativ a decis accelerarea pregătirilor. Pe 20 august, Mihai I și grupul de militari din conspirație au stabilit data acțiunii pentru 26 august. În noaptea de 21 august, în secret, membrii opoziției și-au dat acordul pentru această dată. Aflând însă că mareșalul Antonescu intenționa să se întoarcă pe front în 24 august, Regele Mihai s-a văzut obligat să modifice data pentru 23 august 1944.
INTELLIGENCE INFO, Vol. 1, Nr. 2, Decembrie 2022, pp. 65-72
ISSN 2821 – 8159, ISSN – L 2821 – 8159, DOI: 10.58679/II88817
URL: https://www.intelligenceinfo.org/actul-de-la-23-august-1944-in-romania/
România între 23 august 1944 și Tratatul de pace de la ParisNicolae Sfetcu
Apărătorii lui Ion Antonescu consideră actul Regelui Mihai I ca pe o greșeală tragică sau o "gravă eroare politică", afirmând că Regele ar fi trebuit să mai așteptase o lună sau două astfel încât mareșalul însuși să ceară armistițiul. Istoricul Neagu Djuvara afirma că acele „condiții mai ușoare” pe care le-ar fi obținut Ion Antonescu „sunt pure fabulații”, în realitate Antonescu intenționa să le ofere un răgaz germanilor să părăsească România. Între 24-26 august armata română a învins ultimele puncte de rezistență germană, cu ajutorul voluntarilor civili. Până la 28 august în București și împrejurimi nu mai existau trupe germane, iar până la 31 au fost izgonite toate trupele germane din țară. La 10 februarie 1947 are loc ceremonia semnării Tratatului de pace de la Paris dintre Puterile Aliate și Asociate și România. Aliații nu au recunoscut România ca națiune co-beligerantă, considerând-o „aliat al Germaniei hitleriste”. Granița cu URSS și Bulgaria a fost fixată în statul său în ianuarie 1941, dar România a recuperat Transilvania de Nord, urmare a recunoașterii că România ”a acționat în interesul tuturor Națiunilor Unite” după data de 23 august 1944.
DOI: 10.13140/RG.2.2.24477.79844
Contextul intrării României în al Doilea Război MondialNicolae Sfetcu
La 23 august 1939 Germania și Uniunea Sovietică au semnat la Moscova pactul Ribbentrop-Molotov, conform căruia URSS revendica Bucovina de Nord și Basarabia. În septembrie 1939 Polonia este invadată de Germania. În acest context Consiliul de Coroană a decis, la 6 septembrie 1939, proclamarea neutralității României, securizând frontierele și evitând confruntarea militară prin activarea “Blocului Balcanic al Neutrilor”, a Acordului Balcanic din 1934 și prin încercarea de a încheia un pact de neagresiune cu URSS. La 29 martie 1940, V. M. Molotov vorbește despre “existența unei chestiuni litigioase nerezolvate, aceea a Basarabiei, a cărei anexare de către România nu a fost niciodată recunoscută de Uniunea Sovietică, cu toate că aceasta n-a pus niciodată chestiunea înapoierii Basarabiei pe cale militară”. Prin tratatul Hitler-Stalin, Tratatul de la Craiova și Al Doilea Arbitraj de la Viena (Dictatul de la Viena) România pierde peste o treime din teritoriu și peste un sfert din populație), inclusiv Ținutul Herța care nu făcea parte nici din Bucovina, nici din Basarabia și nu fusese revendicat inițial de URSS. O parte din Basarabia este alipită Ucrainei, iar cealaltă parte formează Republica Sovietică Socialistă Moldovenească,
DOI: 10.13140/RG.2.2.24746.49604
Mărturii importante despre momentul 23 august 1944Nicolae Sfetcu
Mărturii importante despre momentul 23 august 1944 deţinem şi ca urmare a existenţei, în Arhivele Naţionale ale României – Fondul „Manuscrise”, a Memoriului de activitate al lt.col. Traian Borcescu, şeful Secţiei a II-a Contrainformaţii din cadrul Serviciului Special de Informaţii (SSI). Ofiţerul, din postura sa de conducător al structurii SSI-ului cu atribuţii în ceea ce priveşte cunoaşterea şi combaterea fenomenelor care puteau atinge ordinea şi stabilitatea internă a ţării în timp de război, este unul din participanţii direcţi la acţiunea de pregătire a actului, demonstrând, încă o dată, că această îndrăzneaţă acţiune de alăturare a României la coaliţia Naţiunilor Unite nu s-a făcut ad-hoc, ci a necesitat un plan minuţios elaborat la care SSI-ul a contribuit prin reprezentanţii săi care şi-au făcut pe deplin datoria faţa de ţară, ca şi în alte momente sau evenimente de mare importanţă pentru România.
INTELLIGENCE INFO, Vol. 1, Nr. 2, Decembrie 2022, pp. 59-64
ISSN 2821 – 8159, ISSN – L 2821 – 8159
URL: https://www.intelligenceinfo.org/marturii-importante-despre-momentul-23-august-1944/
Contextul intrării României în al Doilea Război MondialNicolae Sfetcu
La 23 august 1939 Germania și Uniunea Sovietică au semnat la Moscova pactul Ribbentrop-Molotov, conform căruia URSS revendica Bucovina de Nord și Basarabia. În septembrie 1939 Polonia este invadată de Germania. În acest context Consiliul de Coroană a decis, la 6 septembrie 1939, proclamarea neutralității României, securizând frontierele și evitând confruntarea militară prin activarea “Blocului Balcanic al Neutrilor”, a Acordului Balcanic din 1934 și prin încercarea de a încheia un pact de neagresiune cu URSS. La 29 martie 1940, V. M. Molotov vorbește despre “existența unei chestiuni litigioase nerezolvate, aceea a Basarabiei, a cărei anexare de către România nu a fost niciodată recunoscută de Uniunea Sovietică, cu toate că aceasta n-a pus niciodată chestiunea înapoierii Basarabiei pe cale militară”. Prin tratatul Hitler-Stalin, Tratatul de la Craiova și Al Doilea Arbitraj de la Viena (Dictatul de la Viena) România pierde peste o treime din teritoriu și peste un sfert din populație), inclusiv Ținutul Herța care nu făcea parte nici din Bucovina, nici din Basarabia și nu fusese revendicat inițial de URSS. O parte din Basarabia este alipită Ucrainei, iar cealaltă parte formează Republica Sovietică Socialistă Moldovenească,
CUNOAȘTEREA ȘTIINȚIFICĂ, Vol. 1, Nr. 1, Septembrie 2022, pp. 69-74
ISSN 2021 – 8086, ISSN – L 2021 – 8086, DOI: 10.58679/CS41448
România intră, în iunie 1941, în al Doilea Război Mondial de partea Axei și împotriva URSS, sperând să redobândească astfel teritoriile pierdute. Pe 22 iunie 1941, armatele germană și română au început campania împotriva Uniunii Sovietice prin „Operațiunea München”, armata română fiind motivată de dorința de a lua înapoi de la URSS Basarabia și Bucovina. Pe 1 august 1943, aliații au bombardat câmpurile petroliere și rafinăriile de la Ploiești (Operațiunea Tidal Wave). După bătălia de la Stalingrad din perioada 23 august 1942–2 februarie 1943, armata sovietică a început să avanseze și, în martie 1944, ajunge pe teritoriul României. Trupele românești au participat la război alături de Axă în cadrul Grupului de armate german sub denumirea „Ucraina de Sud”. Mareșalul Antonescu, convins de imposibilitatea opririi asaltului sovietic, în noaptea de 21 august a cerut ambasadorului Manfred von Killinger să angajeze toate rezervele germane pentru a sprijini frontul, și a doua zi, pe 22 august, a informat guvernul român despre intenția sa de a continua lupta alături de Germania nazistă.
DOI: 10.13140/RG.2.2.15073.38243
România intră, în iunie 1941, în al Doilea Război Mondial de partea Axei și împotriva URSS, sperând să redobândească astfel teritoriile pierdute. Pe 22 iunie 1941, armatele germană și română au început campania împotriva Uniunii Sovietice prin „Operațiunea München”, armata română fiind motivată de dorința de a lua înapoi de la URSS Basarabia și Bucovina. Pe 1 august 1943, aliații au bombardat câmpurile petroliere și rafinăriile de la Ploiești (Operațiunea Tidal Wave). După bătălia de la Stalingrad din perioada 23 august 1942–2 februarie 1943, armata sovietică a început să avanseze și, în martie 1944, ajunge pe teritoriul României. Trupele românești au participat la război alături de Axă în cadrul Grupului de armate german sub denumirea „Ucraina de Sud”. Mareșalul Antonescu, convins de imposibilitatea opririi asaltului sovietic, în noaptea de 21 august a cerut ambasadorului Manfred von Killinger să angajeze toate rezervele germane pentru a sprijini frontul, și a doua zi, pe 22 august, a informat guvernul român despre intenția sa de a continua lupta alături de Germania nazistă.
INTELLIGENCE INFO, Vol. 1, Nr. 1, Septembrie 2022, pp. 61-71
ISSN 2821 – 8159, ISSN – L 2821 – 8159, DOI: 10.58679/II31235
În toată perioada celui de Al Doilea Război Mondial, serviciile secrete române au colectat informații privind localizarea unităților germane în țară. Ofițerii din grupul conspirativ pentru întoarcerea armelor împotriva Germaniei sporesc numărul unităților românești prezente în capitală, pentru a putea face față germanilor. O misiune interaliată clandestină a fost parașutată în București și găzduită în secret de generalul Constantin Sănătescu. Urmare a succesului ofensivei germane pe aliniamentul Iași-Chișinău, grupul conspirativ a decis accelerarea pregătirilor. Pe 20 august, Mihai I și grupul de militari din conspirație au stabilit data acțiunii pentru 26 august. În noaptea de 21 august, în secret, membrii opoziției și-au dat acordul pentru această dată. Aflând însă că mareșalul Antonescu intenționa să se întoarcă pe front în 24 august, Regele Mihai s-a văzut obligat să modifice data pentru 23 august 1944.
INTELLIGENCE INFO, Vol. 1, Nr. 2, Decembrie 2022, pp. 65-72
ISSN 2821 – 8159, ISSN – L 2821 – 8159, DOI: 10.58679/II88817
URL: https://www.intelligenceinfo.org/actul-de-la-23-august-1944-in-romania/
România între 23 august 1944 și Tratatul de pace de la ParisNicolae Sfetcu
Apărătorii lui Ion Antonescu consideră actul Regelui Mihai I ca pe o greșeală tragică sau o "gravă eroare politică", afirmând că Regele ar fi trebuit să mai așteptase o lună sau două astfel încât mareșalul însuși să ceară armistițiul. Istoricul Neagu Djuvara afirma că acele „condiții mai ușoare” pe care le-ar fi obținut Ion Antonescu „sunt pure fabulații”, în realitate Antonescu intenționa să le ofere un răgaz germanilor să părăsească România. Între 24-26 august armata română a învins ultimele puncte de rezistență germană, cu ajutorul voluntarilor civili. Până la 28 august în București și împrejurimi nu mai existau trupe germane, iar până la 31 au fost izgonite toate trupele germane din țară. La 10 februarie 1947 are loc ceremonia semnării Tratatului de pace de la Paris dintre Puterile Aliate și Asociate și România. Aliații nu au recunoscut România ca națiune co-beligerantă, considerând-o „aliat al Germaniei hitleriste”. Granița cu URSS și Bulgaria a fost fixată în statul său în ianuarie 1941, dar România a recuperat Transilvania de Nord, urmare a recunoașterii că România ”a acționat în interesul tuturor Națiunilor Unite” după data de 23 august 1944.
DOI: 10.13140/RG.2.2.24477.79844
Contextul intrării României în al Doilea Război MondialNicolae Sfetcu
La 23 august 1939 Germania și Uniunea Sovietică au semnat la Moscova pactul Ribbentrop-Molotov, conform căruia URSS revendica Bucovina de Nord și Basarabia. În septembrie 1939 Polonia este invadată de Germania. În acest context Consiliul de Coroană a decis, la 6 septembrie 1939, proclamarea neutralității României, securizând frontierele și evitând confruntarea militară prin activarea “Blocului Balcanic al Neutrilor”, a Acordului Balcanic din 1934 și prin încercarea de a încheia un pact de neagresiune cu URSS. La 29 martie 1940, V. M. Molotov vorbește despre “existența unei chestiuni litigioase nerezolvate, aceea a Basarabiei, a cărei anexare de către România nu a fost niciodată recunoscută de Uniunea Sovietică, cu toate că aceasta n-a pus niciodată chestiunea înapoierii Basarabiei pe cale militară”. Prin tratatul Hitler-Stalin, Tratatul de la Craiova și Al Doilea Arbitraj de la Viena (Dictatul de la Viena) România pierde peste o treime din teritoriu și peste un sfert din populație), inclusiv Ținutul Herța care nu făcea parte nici din Bucovina, nici din Basarabia și nu fusese revendicat inițial de URSS. O parte din Basarabia este alipită Ucrainei, iar cealaltă parte formează Republica Sovietică Socialistă Moldovenească,
DOI: 10.13140/RG.2.2.24746.49604
Mărturii importante despre momentul 23 august 1944Nicolae Sfetcu
Mărturii importante despre momentul 23 august 1944 deţinem şi ca urmare a existenţei, în Arhivele Naţionale ale României – Fondul „Manuscrise”, a Memoriului de activitate al lt.col. Traian Borcescu, şeful Secţiei a II-a Contrainformaţii din cadrul Serviciului Special de Informaţii (SSI). Ofiţerul, din postura sa de conducător al structurii SSI-ului cu atribuţii în ceea ce priveşte cunoaşterea şi combaterea fenomenelor care puteau atinge ordinea şi stabilitatea internă a ţării în timp de război, este unul din participanţii direcţi la acţiunea de pregătire a actului, demonstrând, încă o dată, că această îndrăzneaţă acţiune de alăturare a României la coaliţia Naţiunilor Unite nu s-a făcut ad-hoc, ci a necesitat un plan minuţios elaborat la care SSI-ul a contribuit prin reprezentanţii săi care şi-au făcut pe deplin datoria faţa de ţară, ca şi în alte momente sau evenimente de mare importanţă pentru România.
INTELLIGENCE INFO, Vol. 1, Nr. 2, Decembrie 2022, pp. 59-64
ISSN 2821 – 8159, ISSN – L 2821 – 8159
URL: https://www.intelligenceinfo.org/marturii-importante-despre-momentul-23-august-1944/
Contextul intrării României în al Doilea Război MondialNicolae Sfetcu
La 23 august 1939 Germania și Uniunea Sovietică au semnat la Moscova pactul Ribbentrop-Molotov, conform căruia URSS revendica Bucovina de Nord și Basarabia. În septembrie 1939 Polonia este invadată de Germania. În acest context Consiliul de Coroană a decis, la 6 septembrie 1939, proclamarea neutralității României, securizând frontierele și evitând confruntarea militară prin activarea “Blocului Balcanic al Neutrilor”, a Acordului Balcanic din 1934 și prin încercarea de a încheia un pact de neagresiune cu URSS. La 29 martie 1940, V. M. Molotov vorbește despre “existența unei chestiuni litigioase nerezolvate, aceea a Basarabiei, a cărei anexare de către România nu a fost niciodată recunoscută de Uniunea Sovietică, cu toate că aceasta n-a pus niciodată chestiunea înapoierii Basarabiei pe cale militară”. Prin tratatul Hitler-Stalin, Tratatul de la Craiova și Al Doilea Arbitraj de la Viena (Dictatul de la Viena) România pierde peste o treime din teritoriu și peste un sfert din populație), inclusiv Ținutul Herța care nu făcea parte nici din Bucovina, nici din Basarabia și nu fusese revendicat inițial de URSS. O parte din Basarabia este alipită Ucrainei, iar cealaltă parte formează Republica Sovietică Socialistă Moldovenească,
CUNOAȘTEREA ȘTIINȚIFICĂ, Vol. 1, Nr. 1, Septembrie 2022, pp. 69-74
ISSN 2021 – 8086, ISSN – L 2021 – 8086, DOI: 10.58679/CS41448
România intră, în iunie 1941, în al Doilea Război Mondial de partea Axei și împotriva URSS, sperând să redobândească astfel teritoriile pierdute. Pe 22 iunie 1941, armatele germană și română au început campania împotriva Uniunii Sovietice prin „Operațiunea München”, armata română fiind motivată de dorința de a lua înapoi de la URSS Basarabia și Bucovina. Pe 1 august 1943, aliații au bombardat câmpurile petroliere și rafinăriile de la Ploiești (Operațiunea Tidal Wave). După bătălia de la Stalingrad din perioada 23 august 1942–2 februarie 1943, armata sovietică a început să avanseze și, în martie 1944, ajunge pe teritoriul României. Trupele românești au participat la război alături de Axă în cadrul Grupului de armate german sub denumirea „Ucraina de Sud”. Mareșalul Antonescu, convins de imposibilitatea opririi asaltului sovietic, în noaptea de 21 august a cerut ambasadorului Manfred von Killinger să angajeze toate rezervele germane pentru a sprijini frontul, și a doua zi, pe 22 august, a informat guvernul român despre intenția sa de a continua lupta alături de Germania nazistă.
DOI: 10.13140/RG.2.2.15073.38243
România intră, în iunie 1941, în al Doilea Război Mondial de partea Axei și împotriva URSS, sperând să redobândească astfel teritoriile pierdute. Pe 22 iunie 1941, armatele germană și română au început campania împotriva Uniunii Sovietice prin „Operațiunea München”, armata română fiind motivată de dorința de a lua înapoi de la URSS Basarabia și Bucovina. Pe 1 august 1943, aliații au bombardat câmpurile petroliere și rafinăriile de la Ploiești (Operațiunea Tidal Wave). După bătălia de la Stalingrad din perioada 23 august 1942–2 februarie 1943, armata sovietică a început să avanseze și, în martie 1944, ajunge pe teritoriul României. Trupele românești au participat la război alături de Axă în cadrul Grupului de armate german sub denumirea „Ucraina de Sud”. Mareșalul Antonescu, convins de imposibilitatea opririi asaltului sovietic, în noaptea de 21 august a cerut ambasadorului Manfred von Killinger să angajeze toate rezervele germane pentru a sprijini frontul, și a doua zi, pe 22 august, a informat guvernul român despre intenția sa de a continua lupta alături de Germania nazistă.
INTELLIGENCE INFO, Vol. 1, Nr. 1, Septembrie 2022, pp. 61-71
ISSN 2821 – 8159, ISSN – L 2821 – 8159, DOI: 10.58679/II31235
Riscuri și provocări în inteligența artificială: Cutii negre și actorii de am...Nicolae Sfetcu
Inteligența artificială a creat oportunități fără precedent, dar și noi riscuri. Creșterea exponențială a capabilităților modelelor de inteligența artificială permite atingerea unor niveluri de valoare și generalizare neatinse până acum. Cu toate acestea, opacitatea acestor modele a crescut, de asemenea, iar natura lor de cutie neagră face dificilă, chiar și pentru experți, explicarea justificării concluziilor lor. Acest lucru poate reprezenta un punct critic din punct de vedere tehnologic și social, deoarece riscul este real, după cum demonstrează episoadele recente, ale sistemelor de antrenament care sunt compromise de părtiniri și prejudecăți de discriminare, care au învățat din datele de instruire. Prin urmare, este posibil ca învățarea din urmele digitale ale deciziilor trecute să poată duce la încorporarea prejudecăților invizibile existente în modelele rezultate, perpetuându-le.
IT & C, Volumul 2, Numărul 1, Martie 2023, pp. 41-47
ISSN 2821 – 8469, ISSN – L 2821 – 8469, DOI: 10.58679/IT21269
URL: https://www.internetmobile.ro/riscuri-si-provocari-in-inteligenta-artificiala-cutii-negre-si-actorii-de-amenintare/
EU Clear English Tips for Translators - eBookNicolae Sfetcu
Here are some tips to help translators avoid copying structure and wording from other languages that would be awkward in English.
They should be useful to non-native speakers, but may serve as handy reminders for native speakers too.
Funcții PHP definite de utilizator în dezvoltarea WordPressNicolae Sfetcu
PHP definește o gamă largă de funcții ca blocuri reutilizabile de instrucțiuni în limbajul de bază, și multe sunt, de asemenea, disponibile în diferite extensii. Aceste funcții sunt bine documentate în documentația online PHP. Funcțiile personalizate pot fi definite de dezvoltator. O funcție nu se va executa automat când se încarcă o pagină, ea poate fi apelată de oriunde și oricând în cadrul programului. PHP acceptă declarații de tip privind parametrii funcției, care sunt aplicate în timpul execuției.
IT & C, Volumul 2, Numărul 1, Martie 2023, pp. 37-40
ISSN 2821 – 8469, ISSN – L 2821 – 8469, DOI: 10.58679/IT37237
URL: https://www.internetmobile.ro/functii-php-definite-de-utilizator-in-dezvoltarea-wordpress/
Practici comune pentru limbajul de programare în CNicolae Sfetcu
Odată cu utilizarea pe scară largă, o serie de practici și convenții comune au evoluat pentru a ajuta la evitarea erorilor în programele C. Acestea sunt simultan o demonstrație a aplicării bunelor principii de inginerie software într-un limbaj, și o indicație a limitărilor C. Deși puține sunt utilizate universal, iar unele sunt controversate, fiecare dintre acestea se bucură de o utilizare largă.
IT & C, Volumul 2, Numărul 1, Martie 2023, pp. 30-36
ISSN 2821 – 8469, ISSN – L 2821 – 8469, DOI: 10.58679/IT80750
URL: https://www.internetmobile.ro/practici-comune-pentru-programarea-in-c/
IT & C, Volumul 2, Numărul 3, Septembrie 2023 - RezumateNicolae Sfetcu
Revista IT & C este o publicație trimestrială din domeniile tehnologiei informației și comunicații, și domenii conexe de studiu și practică.
Cuprins:
EDITORIAL
Provocări în inteligența artificială
TEHNOLOGIA INFORMAȚIEI
Blockchain Design and Modelling
TELECOMUNICAȚII
Arhitectura de bază a rețelelor 5G
INTERNET
Big Data Ethics in Education and Research
SOFTWARE
Tableau Software: Vizualizarea și analiza datelor
PROGRAMARE
Rezumarea automată în inteligența artificială prin învățare nesupravegheată: TextRank
DEZVOLTARE WEB
Argumentele funcțiilor PHP – Transmiterea argumentelor prin referință
SECURITATE CIBERNETICĂ
Criptomonede și criptosecurități – Contracte inteligente
ISSN 2821– 8469 ISSN – L 2821 – 8469, DOI: 10.58679/IT55267
EAN , Cod IT23 , ID 32330
IT & C (PDF, EPUB, MOBI pentru Kindle) https://www.internetmobile.ro/revista/revista-it-c-volumul-2-numarul-3-septembrie-2023/
Vizualizarea datelor cu aplicațiile Tableau SoftwareNicolae Sfetcu
Tableau este un instrument de analiză și vizualizare a datelor care se poate conecta cu multe surse de date, creând tablouri de bord interactive. Tableau utilizează inovații de integrare a aplicațiilor, cum ar fi API-urile JavaScript și aplicația de conectare unică, pentru a include în mod constant analiza Tableau în aplicațiile de afaceri de bază. Tableau interoghează baze de date relaționale, cuburi de procesare analitică online, baze de date în cloud și foi de calcul pentru a genera vizualizări de date de tip grafic. De asemenea, software-ul poate extrage, stoca și prelua date dintr-un motor de date în memorie.
IT & C, Volumul 2, Numărul 1, Martie 2023, pp. 23-29
ISSN 2821 – 8469, ISSN – L 2821 – 8469, DOI: 10.58679/IT10117
URL: https://www.internetmobile.ro/vizualizarea-datelor-cu-aplicatiile-tableau-software/
La revendication de Hooke sur la loi de la gravitéNicolae Sfetcu
Dans une note intitulée « Un état vrai de l'affaire et la controverse entre Sr Isaak Newton et le Dr Robert Hooke comme priorité de cette noble hypothèse du mouvement des planètes autour du Soleil en tant que leurs centres » non publié au cours de sa vie, Hooke a décrit sa théorie de la gravité. Pour soutenir sa « priorité », Hooke cite ses conférences sur les mouvements planétaires du 23 mai 1666, « Une tentative de prouver le mouvement de la Terre à partir d'observations » publiées en 1674 et la correspondance avec Isaac Newton en 1679.
DOI: 10.13140/RG.2.2.26375.24485
Procesarea Big Data cu instrumente avansateNicolae Sfetcu
Datele trebuie procesate cu instrumente avansate de colectare și analiză, pe baza unor algoritmi prestabiliți, pentru a putea obține informații relevante. Algoritmii trebuie să ia în considerare și aspecte invizibile pentru percepțiile directe. Big Data în procesele guvernamentale cresc eficiența costurilor, productivitatea și inovația. Registrele civile sunt o sursă pentru Big Data. Datele prelucrate ajută în domenii critice de dezvoltare, cum ar fi îngrijirea sănătății, ocuparea forței de muncă, productivitatea economică, criminalitatea, securitatea și gestionarea dezastrelor naturale și a resurselor.
IT & C, Volumul 2, Numărul 1, Martie 2023, pp. 18-22
ISSN 2821 – 8469, ISSN – L 2821 – 8469, DOI: 10.58679/IT91785
URL: https://www.internetmobile.ro/procesarea-big-data/
Corupţia, Globalizarea și NeocolonialismulNicolae Sfetcu
O introducere în conceptele interdependente despre corupţie, globalizare prin instituţiile financiare internaţionale, şi neocolonialism înţeles ca exploatarea resurselor şi materiilor prime a ţărilor sărace şi în curs de dezvoltare de unele mari corporaţii multinaţionale.
Corupţia este atât o cauză majoră cât şi un rezultat al sărăciei în întreaga lume. Ea apare la toate nivelurile societăţii, de la autorităţile locale şi naţionale, la societatea civilă, sistemul judiciar, întreprinderile mari şi mici, unităţile militare, etc. Corupţie sistemică (sau corupţia endemică) este corupţia, care se datorează în primul rând punctelor slabe ale unei organizaţii sau proces. Aceasta poate fi contrastată la funcţionarii sau agenţii individuali corupţi din cadrul sistemului. Factorii care încurajează corupţia sistemică includ stimulente contradictorii, puteri discreţionare, puteri de monopol, lipsa de transparenţă, salarii mici, şi o cultură a impunităţii. printre actele specifice de corupţie se numără luarea de mită, şantaj, şi deturnarea de fonduri, într-un sistem în care corupţia devine regula mai degrabă decât excepţia.
Neocolonialismului este practica de utilizare a capitalismului, globalizării, şi a forţelor culturale, pentru a controla o ţară, în locul unui control direct militar sau politic. Un astfel de control poate fi economic, cultural, sau lingvistic. Societăţile corporative care aparţin culturii impuse pot pătrunde mult mai uşor pe pieţele din aceste ţări. Astfel, neocolonialismului este rezultatul final al unor interese de afaceri sau geopolitice se obţine prin deformarea culturii ţărilor colonizate.
În urma unei ideologii cunoscut sub numele de neoliberalism, şi răspândită de instituţii financiare similare, cunoscută sub numele de "Consensul de la Washington", au fost impuse politici de ajustare structurală pentru a se asigura de rambursarea datoriilor şi restructurarea economică. Dar, în realitate s-a cerut ţărilor sărace să-şi reducă cheltuielile cu sănătatea, educaţia şi dezvoltarea, făcându-se o prioritate din rambursarea datoriilor şi a altor politici economice favorizante pentru ţările dezvoltate.Practic, FMI şi Banca Mondială au cerut ţărilor sărace să reducă nivelul de trai al populaţiei.
Corupţia, crimele de stat corporativ, şi crima organizată, sunt oricum considerate atât crime internaţionale cât şi crime de stat la nivel naţional. În cele mai multe cazuri crima de stat este considerată ca aplicabilă atunci când statul se implică direct în secretomania excesivă şi acoperirea unor activităţi ilegale, dezinformarea, şi o evidenţă financiară superficială sau chiar incorectă (care încurajează evaziunea fiscală în cazul unora din oficialii guvernamentali), reflectănd adesea interesele doar a anumitor clase sociale şi interese de grup, şi încălcând astfel drepturile omului.
Corupţia presupune cel puţin o persoană care corupe, una coruptă, şi o masă mare de păgubiţi inerţi. Vina este a tuturor!
Performanța și standardele rețelelor de telecomunicații 5GNicolae Sfetcu
Pentru măsurarea precisă a performanței 5G se utilizează simulatoare și teste specifice. Inițial, termenul a fost asociat cu standardul IMT-2020 al Uniunii Internaționale de Telecomunicații, care necesita o viteză maximă teoretică de descărcare de 20 gigabiți pe secundă și 10 gigabiți pe secundă viteza de încărcare, împreună cu alte cerințe. Apoi, grupul de standarde industriale 3GPP a ales standardul 5G NR (New Radio) împreună cu LTE ca propunere pentru transmitere la standardul IMT-2020.
IT & C, Volumul 2, Numărul 1, Martie 2023, pp. 13-17
ISSN 2821 – 8469, ISSN – L 2821 – 8469, DOI: 10.58679/IT52354
URL: https://www.internetmobile.ro/performanta-si-standardele-retelelor-de-telecomunicatii-5g/
Intelligence Info, Volumul 2, Numărul 3, Septembrie 2023Nicolae Sfetcu
Revista Intelligence Info este o publicație trimestrială din domeniile intelligence, geopolitică și securitate, și domenii conexe de studiu și practică.
Cuprins:
EDITORIAL
Rolul serviciilor de informații în război, de Nicolae Sfetcu
INTELLIGENCE
Intelligence Analysis, de Nicolae Sfetcu
ISTORIA
Reformele serviciilor secrete de la Mihail Moruzov la Eugen Cristescu, între inovație și decadență, de Rodica Liseanu
Take Ionescu – O biografie vectorială în istoria partidelor politice și în semantica diplomației, de Rodica Liseanu
GEOPOLITICA
Apusul universalismului european, de Lisa-Maria Achimescu
Chinese Hegemony in the Production of Rare Earths, de Emilian M. Dobrescu
România. Între ‘gura de rai’ geografică şi răspântia geopolitică, de Radu Carp
SECURITATE
Schimbarea paradigmelor în mediul internațional de securitate, de Alexandru Cristian
Adevăr și dezinformare în fenomenul OZN, de Dan D. Farcaș
ȘTIINȚA INFORMAȚIEI
Utilizarea analiticii rețelelor sociale în intelligence, de Nicolae Sfetcu
ISSN 2821-8159 ISSN-L 2821-8159, DOI: 10.58679/II30199
EAN , Cod II23 , ID 22330
Intelligence Info (PDF, EPUB, MOBI pentru Kindle) https://www.intelligenceinfo.org/revista/revista-intelligence-info-volumul-2-numarul-3-septembrie-2023/
Ontologii narative în tehnologia blockchainNicolae Sfetcu
Paul Ricoeur a examinat o serie de forme diferite de discurs extins, începând cu discursul metaforic. Discursul narativ este una din formele investigate, configurând concepte eterogene care identifică acțiunile într-un moment în care un lucru se întâmplă nu numai după altceva, ci și din cauza altui lucru dintr-o poveste sau istorie care poate fi urmată. Reformează evenimentele fizice ca evenimente narative, care au sens deoarece spun ceea ce se întâmplă într-o poveste sau într-o istorie. Narațiunile sunt întotdeauna o sinteză a conceptelor eterogene care configurează episoadele povestirii.
IT & C, Volumul 2, Numărul 1, Martie 2023, pp. 7-12
ISSN 2821 – 8469, ISSN – L 2821 – 8469, DOI: 10.58679/IT70323
URL: https://www.internetmobile.ro/ontologii-narative-in-tehnologia-blockchain/
Philosophy of Blockchain Technology - OntologiesNicolae Sfetcu
About the necessity and usefulness of developing a philosophy specific to the blockchain technology, emphasizing on the ontological aspects. After an Introduction that highlights the main philosophical directions for this emerging technology, in Blockchain Technology I explain the way the blockchain works, discussing ontological development directions of this technology in Designing and Modeling. The next section is dedicated to the main application of blockchain technology, Bitcoin, with the social implications of this cryptocurrency. There follows a section of Philosophy in which I identify the blockchain technology with the concept of heterotopia developed by Michel Foucault and I interpret it in the light of the notational technology developed by Nelson Goodman as a notational system. In the Ontology section, I present two developmental paths that I consider important: Narrative Ontology, based on the idea of order and structure of history transmitted through Paul Ricoeur's narrative history, and the Enterprise Ontology system based on concepts and models of an enterprise, specific to the semantic web, and which I consider to be the most well developed and which will probably become the formal ontological system, at least in terms of the economic and legal aspects of blockchain technology. In Conclusions I am talking about the future directions of developing the blockchain technology philosophy in general as an explanatory and robust theory from a phenomenologically consistent point of view, which allows testability and ontologies in particular, arguing for the need of a global adoption of an ontological system for develop cross-cutting solutions and to make this technology profitable.
Inteligența artificială, o provocare esențialăNicolae Sfetcu
Inteligența artificială a progresat până la punctul în care este o componentă esențială în aproape toate sectoarele economiei moderne actuale, cu un impact semnificativ asupra vieții noastre private, sociale și politice. Ea a fost întemeiată pe presupunerea că inteligența umană poate fi descrisă atât de precis încât să poată fi făcută o mașină să o simuleze. Acest lucru ridică argumente filozofice despre minte și etica creării de ființe artificiale înzestrate cu inteligență asemănătoare omului. Inteligența artificială sunt o sursă a unui set complet nou de probleme de explicabilitate, responsabilitate și încredere.
IT & C, Volumul 2, Numărul 1, Martie 2023, pp. 3-6
ISSN 2821 – 8469, ISSN – L 2821 – 8469, DOI: 10.58679/IT30677
URL: https://www.internetmobile.ro/inteligenta-artificiala-o-provocare-esentiala/
Ghidul de faţă se bazează în general pe ghidul în limba engleză „How to write clearly”, aducând o serie de recomandări specifi ce redactării textelor în limba română.
https://www.telework.ro/ro/e-books/ghid-ue-pentru-traduceri/
Activitatea de intelligence – Ciclul intelligenceNicolae Sfetcu
David Singer afirmă că, în prezent, amenințarea constituie principalul obiectiv al agențiilor de informații. Activitatea de informații poate fi considerată ca fiind procesul prin care anumite tipuri de informații sunt solicitate, colectate, analizate și diseminate, și modul în care sunt concepute și desfășurate anumite tipuri de acțiuni secrete. Ciclul intelligence reprezintă un set de procese utilizate pentru a furniza informații utile în luarea deciziilor. Ciclul constă din mai multe procese. Domeniul conex al contrainformațiilor este însărcinat cu împiedicarea eforturilor informative ale altora.
INTELLIGENCE INFO, Volumul 2, Numărul 1, Martie 2023, pp. 34-40
ISSN 2821 – 8159, ISSN – L 2821 – 8159, DOI: 10.58679/II18551
URL: https://www.intelligenceinfo.org/activitatea-de-intelligence-ciclul-intelligence/
Cunoașterea Științifică, Volumul 2, Numărul 3, Septembrie 2023Nicolae Sfetcu
Revista Cunoașterea Științifică este o publicație trimestrială din domeniile științei și filosofiei, și domenii conexe de studiu și practică.
Cuprins:
EDITORIAL
Știința schimbărilor climatice, de Nicolae Sfetcu
ȘTIINȚE NATURALE
Interactions between the brain, the biofields, and the physical, de Adrian Klein și Robert Neil Boyd
The Psycho-Neural Connectivity, de Adrian Klein
ȘTIINȚE SOCIALE
School dropout rate in Romania, de Alexandra Mocanu
Ipoteza hipercivilizațiilor, de Dan D. Farcas
The Importance of the Rare Earths for the World Economy, de Emilian M. Dobrescu
Puteri emergente şi noile paradigme în mediul internațional de securitate, de Alexandru Cristian
Models of Emotional Intelligence in Research and Education, de Nicolae Sfetcu
Cultura anime în România, de Alexandra Mocanu
ȘTIINȚE FORMALE
Etica în inteligența artificială: provocări și perspective, de Sebastian Bidașcă
FILOSOFIE
Portretul biblic al unicornilor și paranoia fără fundamente privind seria „My Little Pony”, de Valentina-Andrada Minea
Materialism şi realitatea esteticii: Argumente şi contraargumente la scrisorile lui Friedrich Schiller privind educaţia estetică a omului (1/3), de Petru Ababii
Unele aspecte ale filosofiei lui Albert Einstein și Henri Bergson, timpul şi paradoxul lui Zenon în viziune critică nonsofisticată, de Petru Ababii
RECENZII CĂRȚI
Humanism, Becoming and the Demiurge in The Adventures of Pinocchio, de Nicolae Sfetcu
ISSN 2821-8086 ISSN-L 2821-8086, DOI: 10.58679/CS90773
EAN 725657205492, Cod CS23P , ID 12330
Cunoașterea Științifică (PDF, EPUB, MOBI pentru Kindle) https://www.cunoasterea.ro/revista/revista-cunoasterea-stiintifica-volumul-2-numarul-3-septembrie-2023/
Manual pentru începători pentru întreţinerea şi depanarea calculatoarelor, cu o introducere în noţiuni de calculatoare, hardware, software (inclusiv sisteme de operare) şi securitatea pe Internet.
Un calculator de uz general are patru componente principale: unitatea logică aritmetică (ALU), unitatea de control, memoria, şi dispozitive de intrare şi ieşire (denumite colectiv I/O). Aceste piese sunt interconectate prin bus-uri, de multe ori făcut din grupuri de fire.
Caracteristica definitorie a computerelor moderne, care le distinge de toate celelalte maşini, este că acestea pot fi programate. Asta presupune că un anumit tip de instrucţiuni (program) poate fi implementat în calculator, care le va procesa. Calculatoare moderne, bazate pe arhitectura von Neumann, au adesea codul maşină în forma unui limbaj de programare imperativ.
Drobeta Turnu Severin Heavy Water Plant: ConstructionNicolae Sfetcu
The heavy water plant was established under the name of Combinatul Chimic Drobeta, by Decree 400/16.11.1979, under the Inorganic Products Industrial Center (CIPA) Râmnicu Vâlcea. The thermo-electric plant for supplying the heavy water factory with steam was decided to be located in Halânga village, three kilometers from the factory. The process water required for the factory was brought from the Danube, and the hydrogen sulphide used in the process was produced in the plant, through a specific technology, and then compressed, liquefied and stored in special tanks. The works on the heavy water factory at Drobeta Turnu Severin started in 1979, based on a derogatory HCM. The equipment for the heavy water plant was purchased through the Industrial Center for Chemical and Refinery Equipment (CIUTCR). All equipment and facilities that transported hydrogen sulphide had to meet strict quality assurance conditions.
CUNOAȘTEREA ȘTIINȚIFICĂ, Volumul 2, Numărul 1, Martie 2023, pp. 39-44
ISSN 2821 – 8086, ISSN – L 2821 – 8086, DOI: 10.58679/CS96723
URL: https://www.cunoasterea.ro/drobeta-turnu-severin-heavy-water-plant-construction/
Din punct de vedere metodologic, atât Newton cât și Einstein, și ulterior Dirac, au susținut fără rezerve principiul simplității matematice în descoperirea noilor legi fizice ale naturii. Lor li s-au alăturat și Poincaré și Weyl. Eduard Prugovecki afirmă că gravitația cuantică a impus luarea în considerare a unor întrebări epistemologice fundamentale, care pot fi identificate în filosofie cu problema minții-corp și cu problema liberului arbitru. Aceste întrebări au influențat epistemologia mecanicii cuantice sub forma “paralelismului psiho-fizic” al lui von Neumann și analiza ulterioară a tezei de către Wigner că “colapsul pachetului de unde” are loc în mintea “observatorului”.
CUNOAȘTEREA ȘTIINȚIFICĂ, Volumul 2, Numărul 1, Martie 2023, pp. 20-38
ISSN 2821 – 8086, ISSN – L 2821 – 8086, DOI: 10.58679/CS96800
URL: https://www.cunoasterea.ro/epistemologia-gravitatiei-cuantice/
Riscuri și provocări în inteligența artificială: Cutii negre și actorii de am...Nicolae Sfetcu
Inteligența artificială a creat oportunități fără precedent, dar și noi riscuri. Creșterea exponențială a capabilităților modelelor de inteligența artificială permite atingerea unor niveluri de valoare și generalizare neatinse până acum. Cu toate acestea, opacitatea acestor modele a crescut, de asemenea, iar natura lor de cutie neagră face dificilă, chiar și pentru experți, explicarea justificării concluziilor lor. Acest lucru poate reprezenta un punct critic din punct de vedere tehnologic și social, deoarece riscul este real, după cum demonstrează episoadele recente, ale sistemelor de antrenament care sunt compromise de părtiniri și prejudecăți de discriminare, care au învățat din datele de instruire. Prin urmare, este posibil ca învățarea din urmele digitale ale deciziilor trecute să poată duce la încorporarea prejudecăților invizibile existente în modelele rezultate, perpetuându-le.
IT & C, Volumul 2, Numărul 1, Martie 2023, pp. 41-47
ISSN 2821 – 8469, ISSN – L 2821 – 8469, DOI: 10.58679/IT21269
URL: https://www.internetmobile.ro/riscuri-si-provocari-in-inteligenta-artificiala-cutii-negre-si-actorii-de-amenintare/
EU Clear English Tips for Translators - eBookNicolae Sfetcu
Here are some tips to help translators avoid copying structure and wording from other languages that would be awkward in English.
They should be useful to non-native speakers, but may serve as handy reminders for native speakers too.
Funcții PHP definite de utilizator în dezvoltarea WordPressNicolae Sfetcu
PHP definește o gamă largă de funcții ca blocuri reutilizabile de instrucțiuni în limbajul de bază, și multe sunt, de asemenea, disponibile în diferite extensii. Aceste funcții sunt bine documentate în documentația online PHP. Funcțiile personalizate pot fi definite de dezvoltator. O funcție nu se va executa automat când se încarcă o pagină, ea poate fi apelată de oriunde și oricând în cadrul programului. PHP acceptă declarații de tip privind parametrii funcției, care sunt aplicate în timpul execuției.
IT & C, Volumul 2, Numărul 1, Martie 2023, pp. 37-40
ISSN 2821 – 8469, ISSN – L 2821 – 8469, DOI: 10.58679/IT37237
URL: https://www.internetmobile.ro/functii-php-definite-de-utilizator-in-dezvoltarea-wordpress/
Practici comune pentru limbajul de programare în CNicolae Sfetcu
Odată cu utilizarea pe scară largă, o serie de practici și convenții comune au evoluat pentru a ajuta la evitarea erorilor în programele C. Acestea sunt simultan o demonstrație a aplicării bunelor principii de inginerie software într-un limbaj, și o indicație a limitărilor C. Deși puține sunt utilizate universal, iar unele sunt controversate, fiecare dintre acestea se bucură de o utilizare largă.
IT & C, Volumul 2, Numărul 1, Martie 2023, pp. 30-36
ISSN 2821 – 8469, ISSN – L 2821 – 8469, DOI: 10.58679/IT80750
URL: https://www.internetmobile.ro/practici-comune-pentru-programarea-in-c/
IT & C, Volumul 2, Numărul 3, Septembrie 2023 - RezumateNicolae Sfetcu
Revista IT & C este o publicație trimestrială din domeniile tehnologiei informației și comunicații, și domenii conexe de studiu și practică.
Cuprins:
EDITORIAL
Provocări în inteligența artificială
TEHNOLOGIA INFORMAȚIEI
Blockchain Design and Modelling
TELECOMUNICAȚII
Arhitectura de bază a rețelelor 5G
INTERNET
Big Data Ethics in Education and Research
SOFTWARE
Tableau Software: Vizualizarea și analiza datelor
PROGRAMARE
Rezumarea automată în inteligența artificială prin învățare nesupravegheată: TextRank
DEZVOLTARE WEB
Argumentele funcțiilor PHP – Transmiterea argumentelor prin referință
SECURITATE CIBERNETICĂ
Criptomonede și criptosecurități – Contracte inteligente
ISSN 2821– 8469 ISSN – L 2821 – 8469, DOI: 10.58679/IT55267
EAN , Cod IT23 , ID 32330
IT & C (PDF, EPUB, MOBI pentru Kindle) https://www.internetmobile.ro/revista/revista-it-c-volumul-2-numarul-3-septembrie-2023/
Vizualizarea datelor cu aplicațiile Tableau SoftwareNicolae Sfetcu
Tableau este un instrument de analiză și vizualizare a datelor care se poate conecta cu multe surse de date, creând tablouri de bord interactive. Tableau utilizează inovații de integrare a aplicațiilor, cum ar fi API-urile JavaScript și aplicația de conectare unică, pentru a include în mod constant analiza Tableau în aplicațiile de afaceri de bază. Tableau interoghează baze de date relaționale, cuburi de procesare analitică online, baze de date în cloud și foi de calcul pentru a genera vizualizări de date de tip grafic. De asemenea, software-ul poate extrage, stoca și prelua date dintr-un motor de date în memorie.
IT & C, Volumul 2, Numărul 1, Martie 2023, pp. 23-29
ISSN 2821 – 8469, ISSN – L 2821 – 8469, DOI: 10.58679/IT10117
URL: https://www.internetmobile.ro/vizualizarea-datelor-cu-aplicatiile-tableau-software/
La revendication de Hooke sur la loi de la gravitéNicolae Sfetcu
Dans une note intitulée « Un état vrai de l'affaire et la controverse entre Sr Isaak Newton et le Dr Robert Hooke comme priorité de cette noble hypothèse du mouvement des planètes autour du Soleil en tant que leurs centres » non publié au cours de sa vie, Hooke a décrit sa théorie de la gravité. Pour soutenir sa « priorité », Hooke cite ses conférences sur les mouvements planétaires du 23 mai 1666, « Une tentative de prouver le mouvement de la Terre à partir d'observations » publiées en 1674 et la correspondance avec Isaac Newton en 1679.
DOI: 10.13140/RG.2.2.26375.24485
Procesarea Big Data cu instrumente avansateNicolae Sfetcu
Datele trebuie procesate cu instrumente avansate de colectare și analiză, pe baza unor algoritmi prestabiliți, pentru a putea obține informații relevante. Algoritmii trebuie să ia în considerare și aspecte invizibile pentru percepțiile directe. Big Data în procesele guvernamentale cresc eficiența costurilor, productivitatea și inovația. Registrele civile sunt o sursă pentru Big Data. Datele prelucrate ajută în domenii critice de dezvoltare, cum ar fi îngrijirea sănătății, ocuparea forței de muncă, productivitatea economică, criminalitatea, securitatea și gestionarea dezastrelor naturale și a resurselor.
IT & C, Volumul 2, Numărul 1, Martie 2023, pp. 18-22
ISSN 2821 – 8469, ISSN – L 2821 – 8469, DOI: 10.58679/IT91785
URL: https://www.internetmobile.ro/procesarea-big-data/
Corupţia, Globalizarea și NeocolonialismulNicolae Sfetcu
O introducere în conceptele interdependente despre corupţie, globalizare prin instituţiile financiare internaţionale, şi neocolonialism înţeles ca exploatarea resurselor şi materiilor prime a ţărilor sărace şi în curs de dezvoltare de unele mari corporaţii multinaţionale.
Corupţia este atât o cauză majoră cât şi un rezultat al sărăciei în întreaga lume. Ea apare la toate nivelurile societăţii, de la autorităţile locale şi naţionale, la societatea civilă, sistemul judiciar, întreprinderile mari şi mici, unităţile militare, etc. Corupţie sistemică (sau corupţia endemică) este corupţia, care se datorează în primul rând punctelor slabe ale unei organizaţii sau proces. Aceasta poate fi contrastată la funcţionarii sau agenţii individuali corupţi din cadrul sistemului. Factorii care încurajează corupţia sistemică includ stimulente contradictorii, puteri discreţionare, puteri de monopol, lipsa de transparenţă, salarii mici, şi o cultură a impunităţii. printre actele specifice de corupţie se numără luarea de mită, şantaj, şi deturnarea de fonduri, într-un sistem în care corupţia devine regula mai degrabă decât excepţia.
Neocolonialismului este practica de utilizare a capitalismului, globalizării, şi a forţelor culturale, pentru a controla o ţară, în locul unui control direct militar sau politic. Un astfel de control poate fi economic, cultural, sau lingvistic. Societăţile corporative care aparţin culturii impuse pot pătrunde mult mai uşor pe pieţele din aceste ţări. Astfel, neocolonialismului este rezultatul final al unor interese de afaceri sau geopolitice se obţine prin deformarea culturii ţărilor colonizate.
În urma unei ideologii cunoscut sub numele de neoliberalism, şi răspândită de instituţii financiare similare, cunoscută sub numele de "Consensul de la Washington", au fost impuse politici de ajustare structurală pentru a se asigura de rambursarea datoriilor şi restructurarea economică. Dar, în realitate s-a cerut ţărilor sărace să-şi reducă cheltuielile cu sănătatea, educaţia şi dezvoltarea, făcându-se o prioritate din rambursarea datoriilor şi a altor politici economice favorizante pentru ţările dezvoltate.Practic, FMI şi Banca Mondială au cerut ţărilor sărace să reducă nivelul de trai al populaţiei.
Corupţia, crimele de stat corporativ, şi crima organizată, sunt oricum considerate atât crime internaţionale cât şi crime de stat la nivel naţional. În cele mai multe cazuri crima de stat este considerată ca aplicabilă atunci când statul se implică direct în secretomania excesivă şi acoperirea unor activităţi ilegale, dezinformarea, şi o evidenţă financiară superficială sau chiar incorectă (care încurajează evaziunea fiscală în cazul unora din oficialii guvernamentali), reflectănd adesea interesele doar a anumitor clase sociale şi interese de grup, şi încălcând astfel drepturile omului.
Corupţia presupune cel puţin o persoană care corupe, una coruptă, şi o masă mare de păgubiţi inerţi. Vina este a tuturor!
Performanța și standardele rețelelor de telecomunicații 5GNicolae Sfetcu
Pentru măsurarea precisă a performanței 5G se utilizează simulatoare și teste specifice. Inițial, termenul a fost asociat cu standardul IMT-2020 al Uniunii Internaționale de Telecomunicații, care necesita o viteză maximă teoretică de descărcare de 20 gigabiți pe secundă și 10 gigabiți pe secundă viteza de încărcare, împreună cu alte cerințe. Apoi, grupul de standarde industriale 3GPP a ales standardul 5G NR (New Radio) împreună cu LTE ca propunere pentru transmitere la standardul IMT-2020.
IT & C, Volumul 2, Numărul 1, Martie 2023, pp. 13-17
ISSN 2821 – 8469, ISSN – L 2821 – 8469, DOI: 10.58679/IT52354
URL: https://www.internetmobile.ro/performanta-si-standardele-retelelor-de-telecomunicatii-5g/
Intelligence Info, Volumul 2, Numărul 3, Septembrie 2023Nicolae Sfetcu
Revista Intelligence Info este o publicație trimestrială din domeniile intelligence, geopolitică și securitate, și domenii conexe de studiu și practică.
Cuprins:
EDITORIAL
Rolul serviciilor de informații în război, de Nicolae Sfetcu
INTELLIGENCE
Intelligence Analysis, de Nicolae Sfetcu
ISTORIA
Reformele serviciilor secrete de la Mihail Moruzov la Eugen Cristescu, între inovație și decadență, de Rodica Liseanu
Take Ionescu – O biografie vectorială în istoria partidelor politice și în semantica diplomației, de Rodica Liseanu
GEOPOLITICA
Apusul universalismului european, de Lisa-Maria Achimescu
Chinese Hegemony in the Production of Rare Earths, de Emilian M. Dobrescu
România. Între ‘gura de rai’ geografică şi răspântia geopolitică, de Radu Carp
SECURITATE
Schimbarea paradigmelor în mediul internațional de securitate, de Alexandru Cristian
Adevăr și dezinformare în fenomenul OZN, de Dan D. Farcaș
ȘTIINȚA INFORMAȚIEI
Utilizarea analiticii rețelelor sociale în intelligence, de Nicolae Sfetcu
ISSN 2821-8159 ISSN-L 2821-8159, DOI: 10.58679/II30199
EAN , Cod II23 , ID 22330
Intelligence Info (PDF, EPUB, MOBI pentru Kindle) https://www.intelligenceinfo.org/revista/revista-intelligence-info-volumul-2-numarul-3-septembrie-2023/
Ontologii narative în tehnologia blockchainNicolae Sfetcu
Paul Ricoeur a examinat o serie de forme diferite de discurs extins, începând cu discursul metaforic. Discursul narativ este una din formele investigate, configurând concepte eterogene care identifică acțiunile într-un moment în care un lucru se întâmplă nu numai după altceva, ci și din cauza altui lucru dintr-o poveste sau istorie care poate fi urmată. Reformează evenimentele fizice ca evenimente narative, care au sens deoarece spun ceea ce se întâmplă într-o poveste sau într-o istorie. Narațiunile sunt întotdeauna o sinteză a conceptelor eterogene care configurează episoadele povestirii.
IT & C, Volumul 2, Numărul 1, Martie 2023, pp. 7-12
ISSN 2821 – 8469, ISSN – L 2821 – 8469, DOI: 10.58679/IT70323
URL: https://www.internetmobile.ro/ontologii-narative-in-tehnologia-blockchain/
Philosophy of Blockchain Technology - OntologiesNicolae Sfetcu
About the necessity and usefulness of developing a philosophy specific to the blockchain technology, emphasizing on the ontological aspects. After an Introduction that highlights the main philosophical directions for this emerging technology, in Blockchain Technology I explain the way the blockchain works, discussing ontological development directions of this technology in Designing and Modeling. The next section is dedicated to the main application of blockchain technology, Bitcoin, with the social implications of this cryptocurrency. There follows a section of Philosophy in which I identify the blockchain technology with the concept of heterotopia developed by Michel Foucault and I interpret it in the light of the notational technology developed by Nelson Goodman as a notational system. In the Ontology section, I present two developmental paths that I consider important: Narrative Ontology, based on the idea of order and structure of history transmitted through Paul Ricoeur's narrative history, and the Enterprise Ontology system based on concepts and models of an enterprise, specific to the semantic web, and which I consider to be the most well developed and which will probably become the formal ontological system, at least in terms of the economic and legal aspects of blockchain technology. In Conclusions I am talking about the future directions of developing the blockchain technology philosophy in general as an explanatory and robust theory from a phenomenologically consistent point of view, which allows testability and ontologies in particular, arguing for the need of a global adoption of an ontological system for develop cross-cutting solutions and to make this technology profitable.
Inteligența artificială, o provocare esențialăNicolae Sfetcu
Inteligența artificială a progresat până la punctul în care este o componentă esențială în aproape toate sectoarele economiei moderne actuale, cu un impact semnificativ asupra vieții noastre private, sociale și politice. Ea a fost întemeiată pe presupunerea că inteligența umană poate fi descrisă atât de precis încât să poată fi făcută o mașină să o simuleze. Acest lucru ridică argumente filozofice despre minte și etica creării de ființe artificiale înzestrate cu inteligență asemănătoare omului. Inteligența artificială sunt o sursă a unui set complet nou de probleme de explicabilitate, responsabilitate și încredere.
IT & C, Volumul 2, Numărul 1, Martie 2023, pp. 3-6
ISSN 2821 – 8469, ISSN – L 2821 – 8469, DOI: 10.58679/IT30677
URL: https://www.internetmobile.ro/inteligenta-artificiala-o-provocare-esentiala/
Ghidul de faţă se bazează în general pe ghidul în limba engleză „How to write clearly”, aducând o serie de recomandări specifi ce redactării textelor în limba română.
https://www.telework.ro/ro/e-books/ghid-ue-pentru-traduceri/
Activitatea de intelligence – Ciclul intelligenceNicolae Sfetcu
David Singer afirmă că, în prezent, amenințarea constituie principalul obiectiv al agențiilor de informații. Activitatea de informații poate fi considerată ca fiind procesul prin care anumite tipuri de informații sunt solicitate, colectate, analizate și diseminate, și modul în care sunt concepute și desfășurate anumite tipuri de acțiuni secrete. Ciclul intelligence reprezintă un set de procese utilizate pentru a furniza informații utile în luarea deciziilor. Ciclul constă din mai multe procese. Domeniul conex al contrainformațiilor este însărcinat cu împiedicarea eforturilor informative ale altora.
INTELLIGENCE INFO, Volumul 2, Numărul 1, Martie 2023, pp. 34-40
ISSN 2821 – 8159, ISSN – L 2821 – 8159, DOI: 10.58679/II18551
URL: https://www.intelligenceinfo.org/activitatea-de-intelligence-ciclul-intelligence/
Cunoașterea Științifică, Volumul 2, Numărul 3, Septembrie 2023Nicolae Sfetcu
Revista Cunoașterea Științifică este o publicație trimestrială din domeniile științei și filosofiei, și domenii conexe de studiu și practică.
Cuprins:
EDITORIAL
Știința schimbărilor climatice, de Nicolae Sfetcu
ȘTIINȚE NATURALE
Interactions between the brain, the biofields, and the physical, de Adrian Klein și Robert Neil Boyd
The Psycho-Neural Connectivity, de Adrian Klein
ȘTIINȚE SOCIALE
School dropout rate in Romania, de Alexandra Mocanu
Ipoteza hipercivilizațiilor, de Dan D. Farcas
The Importance of the Rare Earths for the World Economy, de Emilian M. Dobrescu
Puteri emergente şi noile paradigme în mediul internațional de securitate, de Alexandru Cristian
Models of Emotional Intelligence in Research and Education, de Nicolae Sfetcu
Cultura anime în România, de Alexandra Mocanu
ȘTIINȚE FORMALE
Etica în inteligența artificială: provocări și perspective, de Sebastian Bidașcă
FILOSOFIE
Portretul biblic al unicornilor și paranoia fără fundamente privind seria „My Little Pony”, de Valentina-Andrada Minea
Materialism şi realitatea esteticii: Argumente şi contraargumente la scrisorile lui Friedrich Schiller privind educaţia estetică a omului (1/3), de Petru Ababii
Unele aspecte ale filosofiei lui Albert Einstein și Henri Bergson, timpul şi paradoxul lui Zenon în viziune critică nonsofisticată, de Petru Ababii
RECENZII CĂRȚI
Humanism, Becoming and the Demiurge in The Adventures of Pinocchio, de Nicolae Sfetcu
ISSN 2821-8086 ISSN-L 2821-8086, DOI: 10.58679/CS90773
EAN 725657205492, Cod CS23P , ID 12330
Cunoașterea Științifică (PDF, EPUB, MOBI pentru Kindle) https://www.cunoasterea.ro/revista/revista-cunoasterea-stiintifica-volumul-2-numarul-3-septembrie-2023/
Manual pentru începători pentru întreţinerea şi depanarea calculatoarelor, cu o introducere în noţiuni de calculatoare, hardware, software (inclusiv sisteme de operare) şi securitatea pe Internet.
Un calculator de uz general are patru componente principale: unitatea logică aritmetică (ALU), unitatea de control, memoria, şi dispozitive de intrare şi ieşire (denumite colectiv I/O). Aceste piese sunt interconectate prin bus-uri, de multe ori făcut din grupuri de fire.
Caracteristica definitorie a computerelor moderne, care le distinge de toate celelalte maşini, este că acestea pot fi programate. Asta presupune că un anumit tip de instrucţiuni (program) poate fi implementat în calculator, care le va procesa. Calculatoare moderne, bazate pe arhitectura von Neumann, au adesea codul maşină în forma unui limbaj de programare imperativ.
Drobeta Turnu Severin Heavy Water Plant: ConstructionNicolae Sfetcu
The heavy water plant was established under the name of Combinatul Chimic Drobeta, by Decree 400/16.11.1979, under the Inorganic Products Industrial Center (CIPA) Râmnicu Vâlcea. The thermo-electric plant for supplying the heavy water factory with steam was decided to be located in Halânga village, three kilometers from the factory. The process water required for the factory was brought from the Danube, and the hydrogen sulphide used in the process was produced in the plant, through a specific technology, and then compressed, liquefied and stored in special tanks. The works on the heavy water factory at Drobeta Turnu Severin started in 1979, based on a derogatory HCM. The equipment for the heavy water plant was purchased through the Industrial Center for Chemical and Refinery Equipment (CIUTCR). All equipment and facilities that transported hydrogen sulphide had to meet strict quality assurance conditions.
CUNOAȘTEREA ȘTIINȚIFICĂ, Volumul 2, Numărul 1, Martie 2023, pp. 39-44
ISSN 2821 – 8086, ISSN – L 2821 – 8086, DOI: 10.58679/CS96723
URL: https://www.cunoasterea.ro/drobeta-turnu-severin-heavy-water-plant-construction/
Din punct de vedere metodologic, atât Newton cât și Einstein, și ulterior Dirac, au susținut fără rezerve principiul simplității matematice în descoperirea noilor legi fizice ale naturii. Lor li s-au alăturat și Poincaré și Weyl. Eduard Prugovecki afirmă că gravitația cuantică a impus luarea în considerare a unor întrebări epistemologice fundamentale, care pot fi identificate în filosofie cu problema minții-corp și cu problema liberului arbitru. Aceste întrebări au influențat epistemologia mecanicii cuantice sub forma “paralelismului psiho-fizic” al lui von Neumann și analiza ulterioară a tezei de către Wigner că “colapsul pachetului de unde” are loc în mintea “observatorului”.
CUNOAȘTEREA ȘTIINȚIFICĂ, Volumul 2, Numărul 1, Martie 2023, pp. 20-38
ISSN 2821 – 8086, ISSN – L 2821 – 8086, DOI: 10.58679/CS96800
URL: https://www.cunoasterea.ro/epistemologia-gravitatiei-cuantice/
1. Actul de la 23 august 1944 în România
Nicolae Sfetcu
31.03.2022
Sfetcu, Nicolae, "Actul de la 23 august 1944 în România", Telework (31 martie 2022), DOI:
10.13140/RG.2.2.22256.12808, URL = https://www.telework.ro/ro/actul-de-la-23-august-1944-
in-romania/
Email: nicolae@sfetcu.com
Acest articol este licențiat sub Creative Commons Attribution-NoDerivatives 4.0
International. Pentru a vedea o copie a acestei licențe, vizitați
http://creativecommons.org/licenses/by-nd/4.0/..
2. NICOLAE SFETCU: ACTUL DE LA 23 AUGUST 1944
2
În toată perioada celui de Al Doilea Război Mondial, serviciile secrete române au colectat
informații privind localizarea unităților germane în țară. Regele Mihai I și generalul Constantin
Sănătescu au avut acces la aceste informații prin colaborarea cu membrii Statului Major. Dar
ofițerii activi dislocați pe front încă mai susțineau unitățile germane. Ofițerii din grupul conspirativ
pentru întoarcerea armelor împotriva Germaniei (general Constantin Sănătescu la Judecătorie,
oficiali militari din București și cei din regiunea Ploiești) sporesc numărul unităților românești
prezente în capitală, pentru a putea face față germanilor (Axworthy, Scafeș, și Crăciunoiu 1995,
368). O misiune interaliată clandestină a fost parașutată în București și găzduită în secret de
generalul Constantin Sănătescu (Dennis Deletant 2016, 33).
Urmare a succesului ofensivei germane pe aliniamentul Iași-Chișinău, grupul conspirativ
a decis accelerarea pregătirilor creând panică în statul major pentru a îndepărta cât mai mulți
generali de Antonescu (Ceaușescu, Constantiniu, și Ionescu 1985, 38). Pe 20 august, Mihai I și
grupul de militari din conspirație au stabilit data acțiunii pentru 26 august (D. Deletant 2006, 240).
În cazul în care Ion Antonescu refuza negocierea cu Aliații, urma să fie demis și să se formeze un
nou guvern din membri ai opoziției, care să ceară un armistițiu de la Aliați și să acționeze în direcția
retragerii germanilor din România.
În noaptea de 21 august, în secret, membrii opoziției (Iuliu Maniu, Constantin I. C.
Brătianu, Titel Petrescu și Lucrețiu Pătrășcanu) și-au dat acordul pentru data de 26 august, apoi
”s-au ascuns” (D. Deletant 2006, 240). Urma să fie contactat Înaltul Comandament Aliat de la
Cairo, solicitându-se sprijinirea acțiunii prin bombardarea simultană a unităților germane din
nordul Capitalei (la nord de Aeroportul Băneasa) și a centrelor feroviare aflate la granița cu
Ungaria și Iugoslavia. Aflând că mareșalul Antonescu intenționa să se întoarcă pe front în 24
august, regele s-a văzut obligat să modifice data pentru 23 august (Axworthy, Scafeș, și
Crăciunoiu 1995, 177) (Hitchins 1994, 499).
În seara zilei de 22 august, Mihai Antonescu i-a propus mareșalului să ceară un armistițiu
de la Aliați, dar acesta a refuzat (D. Deletant 2006, 241). Mihai Antonescu îl trimite totuși pe
atașatul Neagu Djuvara la Stockholm, pentru a-l informa pe ambasadorul României, Frederic
Nanu, că guvernul acceptă propunerea de armistițiu sovietic, dar mesajul a ajuns în capitala Suediei
abia pe 24 august (Ceaușescu, Constantiniu, și Ionescu 1985, 29). De asemenea, intermediază o
întâlnire între Rege și Mareșal fără acordul lui Ion Antonescu, pentru ora 15.00. Gheorghe I.
3. NICOLAE SFETCU: ACTUL DE LA 23 AUGUST 1944
3
Brătianu i-a transmis lui Ion Antonescu propunerea unei audiențe cu suveranul (Dennis Deletant
1999, 47).
Pe 23 august, după ce le-a promis liderilor opoziției Iuliu Maniu și Dinu Brătianu că va
cere un armistițiu de la Aliați (Erickson 2015, 362), Ion Antonescu a luat în considerare
posibilitatea retragerii forțelor române din sudul Moldovei pe linia fortificată Carpați-Focșani-
Dunăre pentru a continua lupta acolo (Nagy-Talavera 1970, 336). La prânz, urmare a informării
privind situația militară îngrijorătoare, mareșalul a decis să revină pe front în aceeași seară. Mihai
Antonescu, împreună cu soția Mareșalului (D. Deletant 2006, 241), a încercat să-l convingă să se
predea la invitația suveranului înainte de a pleca (Axworthy, Scafeș, și Crăciunoiu 1995, 178).
Mareșalul a fost de acord, dar doar cu condiția ca Iuliu Maniu și Dinu Brătianu să susțină armistițiul
cu Aliații (Constantinescu-Iasi 1968, 47) în timp ce el urma să reziste în sudul Moldovei și să îi
informeze pe germani despre armistițiu, urmând să părăsească Bucureștiul pentru a se muta în
Occident cu ajutorul germanilor în caz de eșec (Axworthy, Scafeș, și Crăciunoiu 1995, 177).
Gheorghe Brătianu nu reușește să-i găsească nici pe Maniu și nici pe unchiul său pentru a confirma
acordul cu solicitările Mareșalului. Această situație l-a iritat pe mareșal, care a decis să amâne
discuția cu regele (D. Deletant 2006, 241). În ziua de 23 august 1944, Ion Antonescu a dat
instrucțiuni să se solicite regelui o audiență, la ora 16. Lui Mihai Antonescu i s-a acordat o audiență
separată, la 15.30 (Dennis Deletant 1999).
Mihai Antonescu se duce singur la audiența fixată cu regele (D. Deletant 2006, 241).
Generalul Constantin Sănătescu îl sună pe Mareșal pentru a-l convinge să vină și el. Ion Antonescu
acceptă în cele din urmă să meargă la palatul regal, (Nagy-Talavera 1970, 337) deși existau
numeroase divergențe între el și suveran (Axworthy, Scafeș, și Crăciunoiu 1995, 178). Ajunge la
palat la ora 16:00 și îi explică regelui situația militară și planurile sale. Mihai I îi cere să accepte
un armistițiu și să renunțe la orice rezistență pentru a-i convinge pe aliați de bunăvoința României.
Mareșalul refuză categoric (Hitchins 1994, 499) (Erickson 2015, 362) (Axworthy, Scafeș, și
Crăciunoiu 1995, 178) (D. Deletant 2006, 242) (Nagy-Talavera 1970, 337), spunând că va încheia
armistițiul doar cu consimțământul lui Hitler, justificându-se prin „cuvântul de ofițer dat lui Adolf
Hitler” (Sănătescu 2006) Regele îl demite (D. Deletant 2006, 242), și ordonă arestarea mareșalului
și a viceprim-ministrului Mihai Antonescu (Constantinescu-Iasi 1968, 48), de către colonelul
Emilian Ionescu cu un grup de patru soldați aceștia fiind închiși într-o cameră din palat în jurul
orei 17:00 (Axworthy, Scafeș, și Crăciunoiu 1995, 179).
4. NICOLAE SFETCU: ACTUL DE LA 23 AUGUST 1944
4
Într-un interviu acordat lui Stelian Tănase, Mihai I spunea că, pe baza deciziei de ieșire din
război pe 26 august, ”am trimis o telegramă foarte bine detaliată comandatului suprem englez care
era în Italia și pe scurt am spus așa: în vederea anumitor evenimente de la noi din țară, eu îl rog ca
să trimită aviația americană, să bombardeze anumite puncte nevralgice din jurul Bucureștiului și
le-am dat indicațiile exacte.” (Europa Liberă 2021) Ulterior data a fost mutată pe 23 august. La
întrevederea cu Antonescu, ”i-am spus, mai deghizat, mai așa, că el ar fi omul care ar trebui să
facă acest lucru. Bine, a protestat, bineînțeles, Mihai Antonescu a încercat și el să spună ceva să-l
astâmpere puțin, că situația e prea gravă pentru orgolii, Sănătescu care fusese coleg cu el la
Cavalerie, și el a încercat. Atuncea Antonescu s-a cam agitat și a spus: „Eu, fără permisul lui Hitler,
eu nu pot să fac așa ceva!””. După arestarea lui Antonescu ”l-am chemat și pe generalul Mihai,
care a fost dat afară din armată de Antonescu, și l-am numit Șeful Marelui Stat Major, atunci
imediat, în aceeași după-masă. Și după asta a venit Aldea? și l-am trimis să comande trupele care
mergeau spre Transilvania.” (Europa Liberă 2021). De menționat că Sorin Aparaschivei spune că
Traian Borcescu (șeful Secției Contrainformații din SSI) a confirmat că Ion Antonescu ar fi avut
o aprobare de la Adolf Hitler să discute cu anglo-americanii posibilitatea ieșirii din război, dar
contra sovieticilor1
. (Aparaschivei 2021)
În continuare, la ordinul regelui, sunt arestați și alți susținători ai mareșalului, chemați la
palatul regal sub pretextul unui consiliu extraordinar (Constantinescu-Iasi 1968, 48) printre aceștia,
generalul Constantin Pantazi, ministrul Apărării, generalul Dumitru Popescu, ministrul de Interne,
generalul Constantin Vasiliu, subsecretar de stat la Ministerul de Interne și colonelul Mircea
Elefterescu, șeful Poliției București. (Dennis Deletant 1999)), cu excepția lui Eugen Cristescu,
șeful serviciilor secrete române, care se pare că a bănuit că este ceva în neregulă. Eugen Cristescu
a fost arestat și el după alte câteva zile. A fost restabilită constituția din 1923 (Axworthy, Scafeș,
și Crăciunoiu 1995, 179). Noul guvern condus de generalul Sănătescu includea toți ofițerii și
politicieni afiliați Blocului Național (Hitchins 1994, 500). Maniu și Pătrășcanu urmau să
stabilească miniștrii din noul guvern, până pe data de 23 august (Porter 2005, 104).
Seara, a fost izolat sediul german din București tăind liniile telefonice, iar militarii au
ocupat punctele strategice ale capitalei (Axworthy, Scafeș, și Crăciunoiu 1995, 179). La
1
www.CNSAS.ro. (Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității), Dosar P 000218 (lotul Pătrășcanu),
vol. 4 p. 245
5. NICOLAE SFETCU: ACTUL DE LA 23 AUGUST 1944
5
informarea lui Cristescu despre o posibilă lovitură de stat, ambasadorul Germaniei în România,
von Killinger, se duce la palat la ora 20.00, unde este sfătuit de Mihai I și prim-ministrul Sănătescu
„să retragă trupele germane din țară pentru a le împiedica să fie atacate de armata română”
(Axworthy, Scafeș, și Crăciunoiu 1995, 179). În jurul orei 21.00, un grup de comuniști ai lui Emil
Bodnăraș îi iau pe Ion și Mihai Antonescu și îi duc, împreună cu ceilalți arestați (Constantinescu-
Iasi 1968, 48). într-o casă conspirativă de unde au fost extrădați ulterior în URSS, la 31 august,
după intrarea trupelor sovietice în București.
La ora 22:00, Mihai I face o declarație radio înregistrată pe disc, în care anunță ruperea
relațiilor diplomatice cu Germania, acceptarea unui armistițiu cu Aliații (Erickson 2015, 362)
(Sănătescu 2006) (care urmează să fie semnat la 12 septembrie), și decizia sa de a recupera
Transilvania de Nord. Sănătescu a ordonat reprezentanților români de la Cairo să accepte condițiile
de armistițiu impuse de Aliați în aprilie (Hitchins 1994, 500). În jurul orei 23.00, generalul
Gheorghe Mihail, noul șef al Statului Major Român, a ordonat unităților militare românești să
alunge forțele germane din țară și să le împiedice să se concentreze în Carpați (Ceaușescu,
Constantiniu, și Ionescu 1985, 38) (Constantinescu-Iasi 1968, 49). La scurt timp, regele s-a
refugiat în munți pentru a evita să fie capturat în cazul în care germanii ar reuși să pună mâna pe
București (Dennis Deletant 1999, 51).
Fostul ambasador Manfred Freiherr von Killinger s-a refugiat la Săftica, lângă București.
A doua zi după lovitura de stat, l-au vizitat colonelul român Eugen Cristescu și generalul
Constantin Tobescu, care i-au propus retragerea fără luptă a armatei germane din România,
comandată de Johannes Frießner. Von Killinger refuză, iar românii îl arestează. Aflând că URSS
vrea să preia toți prizonierii germani, Manfred von Killinger s-a sinucis la 2 septembrie 1944
(Erickson 2015, 363).
În declarația militarilor care au contribuit la planificarea și executarea actului de la 23
august 1944, intitulată „Contribuții anonime la actul de la 23 august 1944” și semnată de Gheorghe
Zamfirescu, Șeful Secției I (Informații), Marele Stat Major al Armatei Române și ajutoarele sale
– colonel Comișel Pantelimon și colonel Valeriu Selescu, se afirmă:
„Noi, cei 3, am desfășurat următoarele activități:
1. Amânarea și tergiversarea conștientă a ordinelor categorice primite de Secția I, de a trimite în
Moldova cele 29 de divizii de recruți. Dacă recruții contingentului anului 1945 se găseau
în Moldova la data de 23 august 1944, orice acțiune militară împotriva germanilor și apoi
6. NICOLAE SFETCU: ACTUL DE LA 23 AUGUST 1944
6
în acțiunea comună româno-rusă la Vest era categoric imposibilă. Această măsură de
tergiversare a fost luată pe proprie răspundere, fără aprobarea niciunui șef ierarhic.
2. Organizarea operativă a celor 29 divizii de recruți, tocmai pentru ca acestea să poată răspunde
unor eventuale operații în scopul politic urmărit. Fără această măsură, coroborată cu cea de
mai sus, operațiile de dezarmare, captare și izgonire a unităților germane și operațiunile
comune cu Armata Roșie ar fi fost imposibile.
3. Cei 3 menționați au procurat persoanelor care au întreprins acțiunea de la 23 august 1944
documente cuprinzând:
– dispozitivul trupelor noastre pe întreg teritoriul țării, cu indicarea intervențiilor posibile
pentru preîntâmpinarea acțiunii eventuale a trupelor germane;
– dispozitivul trupelor germane cu indicarea potențialului lor de luptă (Documentele se
găsesc la Palatul Regal). Ofițerii au făcut tot ce au făcut cu toate riscurile ce puteau surveni,
în cunoștință că acționează pentru Patrie și Rege.
4. Tot din propria inițiativă a celor 3, s-a paralizat acțiunea de informare a organelor lui Eugen
Cristescu, prin angajarea lt.-col. Traian Borcescu și a domnului Mihai (Gh., arestat),
persoanele care lucrau în acest sector (și aceasta cu 4 săptămâni înainte de 23 august 1944).
Dacă aceste organe nu erau angajate scopului, pentru a deruta acțiunea organelor poliției
secrete germane, nu mai putea exista la 23 august 1944 niciun element care a executat
acțiunea politică și militară, deoarece din informații ulterioare am aflat că 15.000 de
persoane erau trecute pe lista Poliției secrete germane pentru ca la prima informație să fie
arestate și, desigur, suprimate. Or, această informație nu a mai sosit, deoarece prin
angajamente personale, repet, acțiunea acestei Poliții a fost paralizată.
5. Acești 3 ofițeri au ținut în acțiunea lor legătura continuă, pentru actul de la 23 august, cu domnii
generali [Vasiliu] Rășcanu, [Aurel] Aldea, [Gheorghe] Potopeanu, [Dumitru] Dămăceanu
(căruia i s-au înmânat toate documentele de la punctele 3) și colonelul adj. Ionescu Emilian
[adjutant regal].
6. Menționez cazul col. Valeriu Selescu, unul din cei 3 ofițeri, care în afară de cele semnalate la
punctele 1-5 a fost trimis în noaptea de 23-24 august chiar la Palatul Regal, de către dl
general Constantin Sănătescu, să însoțească pe generalul german Alfred Gerstenberg la
Otopeni, acesta din urmă își dăduse cuvântul de onoare că va da ordin pentru retragerea
trupelor sale. În loc de aceasta, el a dat ordin să se atace Bucureștiul, făcând prizonier pe
ofițerul român, care timp de 5 zile a fost ținut de germani sub presiunea suprimării și mereu
în zona de foc a artileriei și apoi de mitraliere a trupelor noastre.
În loc de încheiere, repet că acțiunea de la 23 august a celor 3 ofițeri, deși anonimi, a fost
determinată de reușita acestui act și că aceste note le-am întocmit, în primul rând, pentru
completarea istorică a faptelor și, în al doilea rând, pentru conștiința mea pentru camarazii
7. NICOLAE SFETCU: ACTUL DE LA 23 AUGUST 1944
7
care m-au ajutat în această acțiune și – chiar față de mine personal. / [Semnează] Șeful
Secției I, Colonel Gh. Zamfirescu”2
(Aparaschivei 2021)
O parte din acești militari (gl. Aldea, gl. Mitre, gl. Curta (consilier intim al lui Iuliu Maniu)
însărcinat cu rezistența armată în Ardeal, gl. Coroamă, gl. Teodorini Corneliu, gl. Constantin
Sănătescu, gl. Niculescu (Cociu), fost comandant militar al Capitalei, gl. Gh. Mihail, gl. Cameniță,
gl. Mociulschi, gl. Georgescu Constantin, gl. I. Constantinescu, gl. Marcel Oltean, gl. Emilian
Ionescu, gl. Bărdan, gl. Nicolae Rădescu) au constituit, imediat după 23 august 1944, „Grupul de
Rezistență al Armatei”3
, cu scopul (considerat de NKVD) de ”a servi cauzelor anglo-americanilor
în dauna URSS și împotriva regimului actual [comunist]”4
. (Aparaschivei 2021)
Mareșalul nu a fost judecat în procesele de la Nürnberg. În procesul Tribunalul Poporului
din București, mareșalul a refuzat să semneze cererea de grațiere, fiind condamnat la moarte și
executat la 1 iunie 1946, lângă închisoarea Jilava (Ciobanu 1991) (Ionnițiu 1993).
2
ASRI Fond P (penal), Dosar nr. 25374, Vol. 36, fila 302: Declarația lui Gheorghe Zamfirescu, Șeful Secției I
(Informații), Marele Stat Major al Armatei române, intitulată: Contribuții anonime la actul de la 23 august 1944, semnată
la: 21 martie 1945.
3
ASRI Dosar nr. 8171, vol. I, f. 688, Notă informativă, 10 octombrie 1945.
4
Ibidem.
8. NICOLAE SFETCU: ACTUL DE LA 23 AUGUST 1944
8
Bibliografie
Aparaschivei, Sorin. 2021. „23 august 1944 - O afacere exclusiv militară”. 2021.
https://www.historia.ro/sectiune/general/articol/23-august-1944-o-afacere-exclusiv-
militara.
Axworthy, Mark, Cornel I. Scafeș, și Cristian Crăciunoiu. 1995. Third Axis, Fourth Ally:
Romanian Armed Forces in the European War, 1941-1945. Hailer Publishing.
Ceaușescu, Ilie, Florin Constantiniu, și Mihail E. Ionescu. 1985. A Turning Point in World War II:
23 August 1944 in Romania. East European Monographs.
Ciobanu, Mircea. 1991. Convorbiri cu Mihai I al României. Humanitas.
Constantinescu-Iasi, P. 1968. „L’insurrection d’Aout 1944”. Revue d’histoire de la Deuxième
Guerre mondiale 18 (70): 39–55. https://www.jstor.org/stable/25730186.
Deletant, D. 2006. Hitler’s Forgotten Ally: Ion Antonescu and His Regime, Romania 1940-1944.
Springer.
Deletant, Dennis. 1999. Communist Terror in Romania: Gheorghiu-Dej and the Police State,
1948-1965. C. Hurst & Co. Publishers.
———. 2016. British Clandestine Activities in Romania during the Second World War. Springer.
Erickson, John. 2015. The Road To Berlin. Hachette UK.
Europa Liberă. 2021. „23 August 1944 - Mărturia-document a Regelui Mihai”. Europa Liberă
România, 2021, sec. Politică. https://romania.europalibera.org/a/august-1944-mărturia-
regelui-mihai/31420740.html.
Hitchins, Keith. 1994. „România. 1866–1947”. Humanitas. 1994.
https://humanitas.ro/humanitas/carte/rom%C3%A2nia-1866%E2%80%931947.
Ionnițiu, Mircea. 1993. Amintiri și reflecțiuni. Editura Enciclopedică.
Nagy-Talavera, Nicholas M. 1970. The Green Shirts and the Others: A History of Fascism in
Hungary and Rumania. Hoover Institution Press, Stanford University.
Porter, Ivor. 2005. Michael of Romania: The King and the Country. Sutton.
Sănătescu, Constantin. 2006. Jurnalul generalului Sănătescu. Humanitas.