1.5 ghid abatoare draft final

Twinning Project RO2006/IB/EN-08
Implementation and enforcement of the environmental acquis focused on
Environmental noise – Phase II
AbatoareSchiţăGhid
Octombrie 2008
Dr. Joachim Wieting STE; Agenţia Federală pentru Protecţia Mediului
Wigbert Albrecht STE; Agenţia de Land pentru Protecţia Mediului, Sachsen- Anhalt

_________________________________________________________________________________
2
Cuprins
1. Introducere……………………………………………………………………………….…...…… 4
1.1 Consideraţii generale……………………………….………………………………….……...4
1.2 BAT Structura ghidului tehnic………………………………………………………………...6
2. „Cele mai bune tehnici disponibile“ – BAT……………………………………………………....6
3. Aplicbilitatea ghidului………………………………………………………………....................12
4. Abatoare cu impact asupra mediului.....................Eroare! Marcaj în document nedefinit.
4.1. Matrice abatoare – legislaţia referitoare la mediu………………………………………..Eroare! Marcaj în document nedefinit.
4.1.1 Apă / Apă evacuată..................................Eroare! Marcaj în document nedefinit.
4.1.2 Deșeuri......................................................Eroare! Marcaj în document nedefinit.
4.1.3 Proteţia împotriva emisiilor........................Eroare! Marcaj în document nedefinit.
4.1.4 Protecţia împotriva substanţelor toxice / siguranţa utilajelorEroare! Marcaj în document nedefinit.
5. „Cele mai bune tehnici disponibile“ – BAT.............Eroare! Marcaj în document nedefinit.
5.1 Producţie……………………………………………………………………………………....Eroare! Marcaj în document nedefinit.
5.2 Tehnologii………………………………………………………………………………….….Eroare! Marcaj în document nedefinit.
5.2.1 Abatoare bovine și porcine…………………………………………………………..….Eroare! Marcaj în document nedefinit.
5.2.1.1 Culoar abatorizare bovine....................Eroare! Marcaj în document nedefinit.
5.2.1.2 Culoar abatorizare porcine...................Eroare! Marcaj în document nedefinit.
5.2.1.3 Igienizarea cloarelor de abatorizare bovine și porcineEroare! Marcaj în document nedefinit.
5.2.1.4 Prepararea și depozitarea produselor animale secundare de origine bovină și porcină...............................................................Eroare! Marcaj în document nedefinit.
5.2.2 Abatoare de păsări....................................Eroare! Marcaj în document nedefinit.
5.2.2.1 Culoar abatorizare păsări....................Eroare! Marcaj în document nedefinit.
5.2.2.2 Preparea și depozitarea produselor animale secundareEroare! Marcaj în document nedefinit.
5.3 Uilizarea produselor animale secundare…………………………………………………..Eroare! Marcaj în document nedefinit.
5.4 Necesitatea energetică……………………………………………………………………...Eroare! Marcaj în document nedefinit.
5.4.1 Alimentarea energetică.............................Eroare! Marcaj în document nedefinit.
5.4.1.1 ALimentarea cu curent.......................Eroare! Marcaj în document nedefinit.
5.4.1.2 Alimentarea cu carburanţi..................Eroare! Marcaj în document nedefinit.
5.4.1.3 Alimentarea cu combustibil................Eroare! Marcaj în document nedefinit.
5.4.1.4 Alimentarea cu aer comprimat...........Eroare! Marcaj în document nedefinit.
4.4.1.5 Alimentarea cu căldură......................Eroare! Marcaj în document nedefinit.
5.4.1.6 Alimentarea cu frig.............................Eroare! Marcaj în document nedefinit.
5.5 Alimentarea cu apă și eliminarea apei……………………………………………………..Eroare! Marcaj în document nedefinit.
5.5.1 Consumul de apă și cantitatea de apă rezidualăEroare! Marcaj în document nedefinit.
5.5.2 Alimentarea din surse străine...................Eroare! Marcaj în document nedefinit.
5.5.3 Alimentare proprie.....................................Eroare! Marcaj în document nedefinit.
5.5.4 Prepararea și tratarea apei.......................Eroare! Marcaj în document nedefinit.

_________________________________________________________________________________
3
5.6 Măsuri pentru evitarea și reducerea impactului asupra mediului………………….……Eroare! Marcaj în document nedefinit.
5.6.1 Surse de miros și emisii............................Eroare! Marcaj în document nedefinit.
5.6.1.2 Măsuri pentru evitarea, reducerea și deversarea emisiilor de substanșe toxice pentru aer și mirosuri.....................................Eroare! Marcaj în document nedefinit.
5.6.1.2.1 Bovine și porcine.........................Eroare! Marcaj în document nedefinit.
5.6.1.2.2 Păsări..........................................Eroare! Marcaj în document nedefinit.
5.6.1.2.3 Epurarea aerului evacuat............Eroare! Marcaj în document nedefinit.
5.6.2 Zgomot......................................................Eroare! Marcaj în document nedefinit.
5.6.3 Apă reziduală............................................Eroare! Marcaj în document nedefinit.
5.6.3.1 Cantitatea de apă rezidualăl..............Eroare! Marcaj în document nedefinit.
5.6.3.2 Compoziţia apei reziduale..................Eroare! Marcaj în document nedefinit.
5.6.3.2.1 Dversare indirectă.......................Eroare! Marcaj în document nedefinit.
5.6.3.2.2 Deversare directă (staţiile de epurare ale abatorului)Eroare! Marcaj în document nedefinit.
5.6.3.3 Proceduri pentru epurarea apei rezidualeEroare! Marcaj în document nedefinit.
5.6.3.4 Igienizare și dezinfecţie......................Eroare! Marcaj în document nedefinit.
5.6.3.4.1 Igienizarea exteriorului autovehiculelorEroare! Marcaj în document nedefinit.
5.6.4 Transport / Logistică.................................Eroare! Marcaj în document nedefinit.
5.6.4.1 Autovehicule / Parc auto....................Eroare! Marcaj în document nedefinit.
5.6.4.1.1 Utilizarea autovehiculelor............Eroare! Marcaj în document nedefinit.
5.6.4.1.2 Tehnica autovehiculelor..............Eroare! Marcaj în document nedefinit.
5.6.4.1.3 Instalaţii li agenţi de răcire..........Eroare! Marcaj în document nedefinit.
5.6.4.1.4 Motostivuitoare............................Eroare! Marcaj în document nedefinit.
5.6.5 Depozite / Depozite de combustibili..........Eroare! Marcaj în document nedefinit.
5.6.5.1 Depozite.............................................Eroare! Marcaj în document nedefinit.
5.6.5.2 Depozite de combustibili....................Eroare! Marcaj în document nedefinit.
5.6.6 Mentenanţă...............................................Eroare! Marcaj în document nedefinit.
6. Concluzii pentru cele mai bune tehnici disponibileEroare! Marcaj în document nedefinit.
7. Supravegherea emisiilor........................................Eroare! Marcaj în document nedefinit.
8. Bibliografie / Indicarea surselor.............................Eroare! Marcaj în document nedefinit.
9. Anexă.................................................................................................................................84
Anexă 9.1 Procedura de autorizare……………………………………………………………….84
Anexa 9.2 Studii de caz…………………………………………………………………….……....Eroare! Marcaj în document nedefinit.

_________________________________________________________________________________
4
Cuvânt înainte
Poluare mediului nu se oprește în faţa graniţelor și aceasta probleă afectează tot mai mult și abatoarele. Având în vedere numărul mare de probleme nerezolvate, se emit reglementări atât la nivel internaţional și european cât și naţional, pentru ca răspunsurile și problemele pentru protecţia mediului nu mai pot fi găsite doar la un singur nivel. Prin aderarea României la UE, se pun în acest domeniu întrebări, la care încercăm să dăm un răspuns prin acest ghid.
Tocmai abatoarele sunt strâns legate de agricultură și mediu. Ceea ce se intenţionează a se realize în domeniul protecţiei mediului și a naturii are efect și pentru indistria agrară și a abatoarelor din România, în ceea ce privește legislaţia pe protecţia împotriva emisiilor, pe deșeuri și ape.
Aderarea României la UE în 01.01.2007 necesită și transpunerea ţelurilor UE corespunzătoare, în domeniul protecţiei mediului. Printr-un proiect comuncu toate statele membre UE, așa numite proiecte Twinning, se dorește susţinerea transpunerii dreptului UE privind mediul, în România. Domeniul agricol, care cuprinde și abatoarele,are o însemnătate foarte mare în România. Din acest motiv a fost ales domeniul abatoare în cadrul acestui proiect. Abatoarele cu o capacitate de abatorizare de 50 tone pe zi sunt considerate ca având un impact însemnat asupra mediului, căzând astfel sub incidenţa directivei IPPC[1].
Introducerea de măsuri conform „celor mai bune tehnici disponibile“ (BAT), este o componentă esenţială a acestei Directive IPPC, regăsindu-se astfel în reglementările privind mediul din statele membre. Deoarece introducerea celor mai bune tehnici disponibile va viza în special extinderea instalaţiilor, respectiv noile investiţii, este cu atât mai important să se dea niște puncte de orientare privind standardul actual al tehnicii din indistria abatoarelor. Ca urmare a consecinţelor noior cerinţe este necesar să se acorde industriei abatoarelor din România un ajutor în procesul de decizie și o bază de discuţie pentru htărâri de extindere și în cadrul procedurii de autorizare.
Ghidul de faţă a fost elaborate având la bază buletinul tehnic BAT pentru abatoare și folosirea produselor animale secundare[2], complexele de reglementări ale Asociaţiei

_________________________________________________________________________________
5
Inginerilor Germani (VDI) [3] și a Asociaţiei Germane pentru Gospodărirea Apelor, Apelor Reziduale și a Deșeurilor e.V. (DWA) [4].
Ca rezultate ale altor proiecte de Twinning, mai trebuie luate în considerare:
• Manualul „Utilizarea Directivei IPPC în România“
• Formulare cereri pentru autorizaţia de mediu integrată, introdusă prin
MO 36/2004 din 07.01.2004
• Ghid pentru stabilirea și utulizarea BAT în procedura de autorizare
• Manualul „Monitoring“
• Ghidul pentru monitorizarea emisiilor conform EGO 152/2004
Introducere
1.1. Consideraţii generale
Pe data de 24 septembrie 1996 a fost adoptată directiva 96/61/CE a consiliului referitoare la Prevenirea şi Controlul integrat al Poluării. Scopul este de a orienta politica comuna de mediu în ceea ce priveşte poluatorul, în scopul prevenirii poluării încă de la sursă, iar dacă nu este posibil, cel puţin redcerea acesteia, obţinându-se astfel o administrare prevăzătoare a resurselor de materie primă.
Transpunerea directivei europene în dreptul românesc are loc sub forma Ordonanţei Guvernamentale de Urgenţă 152/2005 in relaţie cu OM 1158/2005.
Ordonanţa Guvernamentală de Urgenţă nr.152 din 10 noiembrie 2005 privind prevenirea şi controlul integrat al poluării, publicată in Monitorul Oficial, partea I, nr. 1078 din 30 noiembrie 2005.
În domeniul de aplicare al directivei IPPC se regăsesc categoriile de activităţi industriale enumerate în Ordonanţa Guvernamentală de Urgenţă 152/2005, anexa 1.
1. Această directivă nu se referă doar la instalaţii sau părţi ale instalaţiilor care sunt folosite în cercetarea, dezvoltarea şi încercarea unor produse şi proceduri noi. Aceasta se referă şi la instalaţii care sunt utilizate atât în laborator cât şi în unităţile de măsură tehnice şi a căror activitate nu este producerea de articole pentru vânzare. De asemenea se regăsesc instalaţii, in care sunt efectuate produse noi iar acestea sunt cercetate şi dezvoltate în continuare. Excluderea instalaţiilor din prevederile legale IPPC conform nr. 1 nu se referă la instalaţiile prin care sunt produse cantităţi relativ mici de substanţe medicamentoase (activităţi conform nr. 4.5 anexa 1 din HGO 152/2005) (substanţă activă).
2. Pragurile de valori menţionate în anexa 1 se referă la capacitatea de producţie sau la productivitate. Dacă acelaşi operator realizează activităţi diferite dar aparţinătoare aceleiaţi categorii în aceeaşi instalaţie sau în acelaşi loc, atunci capacităţile se însumează. Capacitatea unei instalaţii reiese din suprafaţa (Betriebsumfang) legală şi reală cu care instalaţia poate funcţiona 24 de ore. (în condiţiile în care aceasta poate funcţiona in acest fel.) Această condiţie preliminară indică la examinare dacă instalaţia intră sau nu în directiva IPPC trebuie pornit de la serviciul din cadrul autorizaţiei.
Problema se pune altfel când operatorul instalaţiei existente se obligă, printr-un contract cu autorităţile, să utilizeze instalaţia numai sub capacitatea acesteia sau sub limitele capacităţii de producţie, conform anexei nr.1 din Hotărârea Guvernamentală de Urgenţă 1152/ 2005.
În cazul în care capacitatea sau limita de productivitate a unei instalaţii existente este depăşită pentru prima dată prin modificări (activitate care până în momentul modificării nu a intrat în directiva IPPC) trebuie cerută o nouă autorizaţie IPPC.
În vederea stabilirii dacă o activitate intră în directiva IPPC se vor însuma capacităţile unor activităţi asemănătoare ale unui operator într-un anumit loc. Ca punct de lucru se va lua suprafaţa întreprinderii. Dacă operatorul are instalaţii învecinate şi care sunt legate între ele printr-un sistem de infrastructura intern, atunci acestea ar trebui adunate în acelaşi loc.

_________________________________________________________________________________
6
În anexa Hotărârii Guvernamentale de Urgenţă 152/2005 CATEGORII ALE ACTIVITĂŢILOR INDUSTRIALE pentru care este obligatorie obţinerea autorizaţiei IPPC în conformitate cu articolul 1 din HGO nr. 152/2005 se găsesc:
Nr. 6.4. (a) sunt enunţate instalaţiile de măcelărit cu o capacitate de măcelărie (greutate corporală a animalului) mai mare de 50t pe zi.
Instalaţiile de descompunere şi prelucrare a cărnii, produsele animale secundare (Nebenprodukte) sau Konfiskate nu sunt menţionate.
Cerinţele directivei IVU pentru instalaţii de măcelărie anuală trebuie impuse pe plan naţional.
Instalaţiile care se află sub valorile limită conform anexei 1 a Hotărarii Guvernamentale de Urgenţă 152/2005 sunt incluse in OM 876/2004 din decembrie 2004. Procedurile de autorizare trebuie emise în conformitate cu prevederile acestui regulament. Emiterea autorizaţiei de mediu pentru aceste categorii de instalaţii intră în competenţa Autorităţilor locale de mediu (Agenţiile Locale).
Referinţe la procedura de autorizare se găsesc în anexa 9.1.
1.2 BAT Structura ghidului tehnic
Acest ghid ethnic a fost structurat după cum urmează:
Capitol
Detalii
1
Introducere
2
Interpretarea BAT
3
Părţile acoperite de acest ghid tehnic
4
Descrierea procesului, riscul pentru mediu și tehnici de control
5
Cele mai bune tehnici disponibile
6
BAT entru valorile de emisie asociate
7
Monitorizarea de conformitate
Acolo unde este relevant, se fac referinţe detaliate și la alte ghiduri; cum ar fi documente de referinţă (BREF) publicate de Comisia Europeană. Stabilirea BAT-urilor se face având în vedere aceste norme.
Informaţiile din acest ghid tehnic au scopul de a fi utilizate pentru stabilirea BAT-urilor pentru activităţi specifice.
2 „Cele mai bune tehnici disponibile“ - BAT
Aplicarea BAT în procedura de autorizare
Autorizaţiile integrate trebuie să conţină cerinţe şi valori limită de emisie, care să asigure că au fost luate în prealabil toate măsurile necesare pentru protejarea mediului. Valorile limită de emisie trebuie stabilite pe baza BAT-urilor. La stabilirea BAT-urilor vor fi luate în considerare următoarele:
1. Introducerea şi utilizarea unei tehnologi sărace în producerea de deşeuri
2. Introducerea şi utilizarea unor substanţe mai puţin dăunătoare
3. Promovarea recuperării şi a refolosirii substanţelor produse sau folosite, cât şi a deşeurilor

_________________________________________________________________________________
7
4. Proceduri comparabile, procedee şi metode de funcţionare, care să poate fi folosite cu succes în domeniul industrial;
5. Progrese în tehnologie şi în ştiinţă;
6. Modul, consecinţele şi cantitatea emisiilor;
7. Perioada de punere în funcţiune a instalaţiilor noi şi a celor existente;
8. Timpul necesar pentru introducerea celor mai bune tehnici disponibile;
9. Consumul de materie primă şi modul în care această materie primă a fost folosită la diferitele proceduri cat şi eficienţa energiei;
10. Necesitatea de a evita şi diminua pe cat posibil consecinţele totale ale emisiilor şi ale perocolelor pentru mediu;
11. Necesitatea de a preveni accidentele şi de a diminua efectele acestora asupra mediului;
12. Informaţiile (BREF) publicate de către Comisie conform articolului 16 alineatul 16 sau de către organizaţiile internaţionale;
BAT-Reference Documents (BREF) (Documente de referinţă)
Pentru a sprijini statele membre la implementarea directivei IPPC are loc un schimb de informaţii legat de BAT între statele membre şi industria/întreprinderea in cauză. Scopul acestui schimb de informaţii este de a echilibra dezechilibrul pe plan tehnologic din comunitate (Armonizarea Standardelor) pentru a promova răspandirea valorilor limită şi a tehnicilor care au fost stabilite de societate.
Rezultatul acestui schimb de informaţii va fi publicat în BREF-uri. BREF-urile sunt orientative trebuie, însă trebuie luate în considerare la stabilirea BAT-urilor şi la stabilirea cerinţelor din autorizaţie care reies din BAT-uri. (Anexa IV, numărul 12 din directiva IPPC)
„Best available technique“ cele mai bune tehnici disponibile
„Best available technique“ reprezintă nivelul de dezvoltare cel mai eficient şi progresiv al activităţilor şi metodelor de exploatare la care aptitudinea unor tehnici speciale se poate demonstra practic. BAT-urile servesc în principal ca şi bază pentru stabilirea valorilor limită de emisii, în scopul prevenirii poluării mediului iar în cazul în care acest lucru nu este posibil, pentru a diminua în ansamblu emisiile şi impactul asupra mediului în întregul său. Se subliniază în special două puncte:
BAT-urile sunt supuse unui continu proces de îmbunătăţire. Ce astăzi este considerat cea mai bună tehnică disponibilă, maine poate fi întrecut de progresele ştiinţifice şi de îmbunătăţirile tehnologice.
BAT-urile se bazează/se referă, în relaţie cu instalaţiile de producţie şi cu emisiile acestora pe de-o parte la măsurile integrate de îmbunătăţire a procesului și a producţieiintegrate. Pe de altă parte, BAT-urile fac referire şi la „End-of-pipe“ (=măsuri adiţionale de protejare a mediului).
1. În primul rand trebuie evitate efectele asupra mediului (de exemplu prin alegerea altei metode de fabricaţie)
2. Apoi trebuie reduse emisiile inevitabile de subsatnţe iar în cazul în care este posibil acestea să fie recuperate (de exemplu prin ridicarea randamentului sau prin reciclare internă).
3. Abia după ce au fost efectuate toate aceste măsuri, emisiile şi deşeurile rămase pot fi îndepărtate într-un mod cât mai dăunător posibil.
„Tehnici: Prin tehnici se înţelege atât tehnologia conform căreia acestea funcţionează cât şi modul în care instalaţiile sunt planificate, construite, întreţinute, utilizate şi dezafectate.
“disponibil”: „disponibile“ sunt desemnate acele tehnici care au înregistrat un nivel de dezvoltare care facilitează aplicarea în branşa industrială în cauză, în condiţii economice şi tehnice viabile, luându-se în considerare costurile şi beneficiile. Este însă nesemnificativ

_________________________________________________________________________________
8
dacă aceste tehnici sunt disponibile în interiorul statului membru în cauză sau dacă sunt realizate extern, important este, ca aceste tehnici să fie disponibile operatorului. Pe deasupra, pot fi luate în considerare, în cazuri concrete, pe langă situaţia economică a întreprinderii şi vechimea şi durata de viaţă a instalaţiei (părţile componente) ale acesteia.
“cele mai bune”: o tehnică poate fi desemnată „cea mai bună“ atunci cand se poate atinge eficient un nivel ridicat de protecţie a mediului în ansamblul său.
“integrat”: Măsurile sunt considerate integrate atunci, când datorită lor se atinge un nivel înalt de protecţie al mediului.
“Abordarea integrată” ( Directiva IPPC, articolul 7):
Abordarea integrată menţionată în articolul 7 se referă la o procedură de autorizare complet coordinată, în care sunt implicate părerile diferitelor autorităţi şi diferitele documente pentru autorizaţie. De asemenea trebuie luate în considerare procedurile şi deciziile care au fost luate de către celelalte autorităţi. În cele din urmă prin „integrat“ şi „abordare integrată“ trebuie stabilită instalaţia/producţia/modul optim a unei instalaţii industriale pentru un loc exact.
Nucleul acestor cerinţe este poluarea cât mai redusă a mediului prin constituirea şi exploatarea instalaţiilor industriale. Acest lucru va fi garantat prin utilizarea unor procedee tehnice şi metode de exploatare în conformitate cu cele mai bune tehnici disponibile.
Autorităţile de specialitate şi experţii certificaţi de stat sunt în măsură să verifice respectarea cerinţelor.
Aplicarea BAT-urilor în avizul de funcţionare conform IPPC
În general
Suportul avizului de funcţionare (Genehmigungsbescheid) este un raport cuprinzător. O altă sursă importantă este rezultatul verificării de mediu (UVP Umweltverträglichkeitsprüfung). Pentru o exploatare corespunzătoare a instalţiilor se va ţine seama de aceste rezultate la stabilirea limitelor de emisii si a limitelor de valori.
În următoarele 2 imagini este redată o schemă a demersurilor de la întocmirea cererii de autorizare pană la primirea avizului de autorizare. Imaginea următoare descrie desfăşurarea examinării sectoriale iar a doua imagine descrie evoluţia examinării aspectelor locale. Îmbinarea acestor aspecte, sectoriale şi locale, cât şi studierea reciprocă a acestora duc la constituirea unui suport pentru acordarea avizului de funcţionare. Paşii individuali ai acestui proces trebuie să conţină informaţii cuprinzătoare şi transparente, furnizate de către autorirăţile de autorizare competente care să cuprindă toate punctele de vedere ale funcţiilor de specialitate pentru a demonstra pe baza căror date şi aprecieri a fost făcută evaluarea. Cu o astfel de abordare se poate reproduce oricând cum au fost stabilite BAT-urile pentru fiecare caz în parte. Cu aceaste se poate considera închisă primul tur de verificări a părţii tehnice.
Potrivit cu aceste verificări, autorităţile trebuie să preia funcţia de coordinare conform articolului 4 din HGU 152/2005: Într-o procedură, care implică în special prezenţa publicului, vor fi audiate şi alte autorităţi competente, cetăţeni şi instituţii implicate în procedură (iniţiative ale cetăţenilor, organizaţii pentru protecţia mediului.. Aceştia îşi exprimă părerea referitoare la planuri şi aduc propuneri pentru aspectele, care în opinia lor sunt importante. (ex. protecţia apelor, instalaţii biotopice şi pentru protecţia naturii, protecţia sănătăţii, menţinerea sănătăţii, menţinerea calităţii aerului, protecţia solului, întrebări referitoare la siguranţă (protecţia împotriva incendiilor sau a accidentelor), protecţie împotriva zgomotului, întrebări referitoare la protejarea monumentelor istorice). Toate aceste discuţii/probleme abordate vor fi evaluate şi analizate reciproc.
Avizul de funcţionare şi limita emisiilor împreună cu alte materiale şi condiţii impuse rezultă din documentele mai sus menţionate.

________ _________________________________ ___________________________ ___
9
Schemă pentru autorizări Cerere
Verificare specifiă domeniului
Verficarea integralităţii Înapoi pentru completare
VERIFICAREA TEHNICĂ
Întocmirea unei diagrame
Privire de ansamblu a consumului de curent
sau bilanţul emisiilor pe un an
Comparaţie cu alte tehnici /
Procedură pentru stabilirea BATurilor
Există un BREF?
da nu
__________
Capitol „valori obișuite nu Instalaţie de testare/pilot nu documentarea
Pentru emisii și consum“ vezi „tehnici în dezvoltare“ deviaţiilor
(în capitolul 3)
(în capitolul 5)

________________________ __________________
10
da da
Capitolul: „Tehnici, care trebuie BAT echivalente Alte surse de constatare:
Să respecte prevederile BAT“ sau mai bune Comparaţia între domenii
și Abatoare concurente
„Cele mai bune tehnici disponibile Informarea asociaţiilor
(BAT)“ în capitolul 4
Verificarea aplicabilităţii Cea mai bună procedură/
într-un caz concret cea mai bună tehnică
Adaptarea datelor din cerere pentru acest tip de producţie
Date BREF
Schema
_______________________________________
Hotărâre de autorizare:
Verificarea locaţiei Verificarea locaţiei
(și sub aspect economic)
Evaluarea conflictelor
Evauarea rezultatelor da
evaluării de impact asupra mediului alternative la producţie
și a altor surse de informaţie posbil
nu
Identificarea punctelor de conflict Instalaţie curăţare („end-of-pipe“) da
la bunurile protejate posibil
nu
Nu există conflicte Aspectele supraordonate
permit producţia
nu
Instalaţiile nu pot fi autorizate
în această locaţie
Respectara acordurilor și
prevederilor internaţionale

_________________________________________________________________________________
11
de ex. HELCOM, OSPAR, ...
Evaluare totală
Din verificarea tipică domeniului
și locaţiei
Cea mai bună procedură
pentru această activitae industrială
în această locaţie
conform deciziei de autorizare IPPC
cu maximul de emisii admise
- Planuri de ecologizare
- Orar pentru efectuarea de îmbunătăţiri continue
- Reglmentări de surpraveghere
Aspecte economice
Stabilirea BAT-urilor, după cum sunt definte în directiva IVU, articolul 2, nr. 11, trebuie să ia în considerare atât aspectul costuri/beneficii cât şi rezerve şi preveniri. Aceasta este valabilă mai întâi la generalităţi, dar şi în cazuri particulare. Chiar şi munca grupelor tehnice pe planul UE este planificat astfel, încât în cazuri particulare nu este posibilă o evaluare pauşală ci se discută standardele aplicate pe scară largă.
Pentru a atinge un nivel înalt de protecţie, trebuie găsite soluţii adecvate şi în conformitate cu necesitatăţile pentru fiecare branşă. În această privinţă trebuie luate în considerare şi proceduri alternative, care în cazuri speciale pot oferi o soluţie tehnică rezonabilă şi echivalentă. Trebuie să se ţină cont de respectivele condiţii de bază ale întreprinderii pentru a putea face o declaraţie legată de relevanţa unor proceduri respectiv procese în ceea ce priveşte mediul. Procesele care au loc în abatoare pot avea consecinţe asupra următoarelor domenii:
- Energie
- Apă/apă reziduală
- Deşeuri
- Zgomot
- Aer
- Siguranţa instalaţiilor (Seveso II)
- Norme de igiene
- Protecţia animalelor
Obligativitatea de raportare
Pentru activităţi industriale trebuie luată în considerare obligativitatea de raportare internaţională. În acest context se semnalează anularea prevederilor naţionale existente prin Registrul European de Emisii. (E-PRTR = European Pollutant Release and Transfer Register)

3 Aplicabilitatea ghidului
În Anexa EGO 152/2005 Categorii de Activităţi Industriale, se găsesc activităţile pentru care este obligatorie obţinetea autorizaţiei IPPC, conform prevederilor art.1 din G.E.O. nr. 152/2005
Nr. 6.4. (a) Instalaţii pentru abatorizare cu o capacitate de peste 50 tone/zi.
Această activitate este subiectul acestui ghid.
Instalaţiile de mărunţire, de prelucarea cărnii sau a produselor animale secundare nu sunt incluse în acest ghid.
_________________________________________________________________________________
12

Abatoare
Într-un abator, operaţiunile cu cel mai mare impact asupra mediului sunt: consumul de apă, poluarea ridicată a apei reziduale prin substanţe organice şi consumul de energie care depinde de răcirea şi încălzirea apei.
În tabelul următor sunt trecute domeniile de funcţionare ale abatoarelor la în ale căror instalaţii se încadrează potenţiale consecinţe asupra mediului, emisii respectiv folosiri ale resurselor. Mai departe sunt enumerate abatoarele, astfel încât acestea să poate fi evaluate, respectiv sistematizate. Expuneri mai detaliate şi observaţii relevante pentru mediu și pentru instalaţii se găsesc în rmătoarele capitole.
Livrarea animalelor
Abator
Vehicule
Rampe de descărcare
Hală de depozitare a animalelor cu separatoare
Spălătorie pentru camioane
Loc pentru depozitarea excrementelor
4.2
Producţia
Abator
Instalaţii de anesteziere
Omorarea
Măcelărire
Partea „murdară“
Sangerarea
Curăţarea
Post-curăţarea
Arderea
Sterilizarea
Partea curată
Scoaterea/Extragerea
Împărţirea/ Descompunerea
Inspecţia veterinară.
Prelucrarea
Cantărirea
Clasificarea
Răcirea
Laborator
Instrumente de laborator
— procurarea externă
• Transformatori
— producerea de energie
• CHP (instalaţie de cogenerare)
• Cogenerare Frig-Căldură (funcţionează pe turbine)
Abator
Alimentarea cu energie
4.3
• Turbină cu aburi
— alimentarea cu combustibil
• staţie de alimentare
_________________________________________________________________________________
13

— alimentarea cu carburant
— aprovizionarea cu gaz
• Aprovizionarea şi depozitarea gazelor naturale
•
Aprovizionarea şi depozitarea gazelor fluide
— aprovizionarea cu ulei
•
Aprovizionarea şi depozitarea păcurii
Foartea uşoară(HEL)
— Aprovizionarea cu aer comprimat
• producerea aeruluicomprimat cu ulei
• producerea aerului comprimat fără ulei
_________________________________________________________________________________
4.4
Alimentarea cu căldură
Abator
— producerea aburului
•
Instalaţie de cazane
•
Instalaţii de recâștigare a condensului
•
Instalaţii de păstrare a apei
— Producerea de apă fiebinte
• Boiler
• Baterii (robinete)
— Încălzire/Climatizare
• Încălzitor de aer
• Încălzire / Instalaţii mici de încălzire
Alimentarea cu căldură
4.5
Abator
— Producerea de răceală
• instalaţii de comprimare
• instalaţii de absorbţie
•
Instalaţii de răcire a încăperilor (indirect )
— stocarea şi distribuirea frigului
•
Instalaţii de răcire a încăperilor (direct)
4.6
Alimentarea cu apă şi eliminarea apei
Abator
— procurarea externă
• Instalaţii de pregătire a apei (apa municipală)
— aprovizionarea proprie
• Fantani
• Instalaţii de pregătire a apei (apa proprie)
— Procesul de tratare al apelor
• Instalaţii cu membrane
• Instalaţii de răcire
— tratarea apei reziduale
— Canalizare indirectă
• instalaţii de tratare în prealabil a apei reziduale
• Instalaţii de separare
• Instalaţii de tratare a apei
Canalizare directă 14

4.7
Depozitarea
Abator
Depozitarea utilităţilor
4.8
Îndepărtarea
Abator
Produse animale secundare
Buton de urechi pentru însemnare etc.
4.9
Tratarea aerului evacuat
Abator
Sistem de aerisire şi ventilare
Captarea aerului evacuat
Instalaţie de curăţare a aerului evacuat
4.10
Expedierea
Abator
_________________________________________________________________________________
4.11
Igienizarea și dezinfecţia
Abator
Instalaţii de curăţare a boxelor
Locuri pentru spălat
Filter pentru aerul evacuate
În continuare sunt prezentate într-o matrice diferitele instalaţii. Ordonarea domeniilor de operare intr-o listă uşurează şi simplifică găsirea instalaţiilor. Instalaţiile sunt trecute vertical, domeniile juridice sunt trecute orizontal. Baza legală relevantă pentru fiecare instalaţie este bifată în randul corespunzător. Valorile limită, volumul limită, datele de funcţionare ş.a. trebuie cercetate pentru fiecare instalaţiei în parte, în sursele legislative specifice.
15

4.1
Matrice – instalaţii şi legislaţia privind mediul
4.1.1 – Apă / apă reziduală
Legea privind taxele pe ape
Legea privind detergenţii
Reglementări privindtransportul produselor periculoase
Legislaţia privind nămolul de epurare
Apă / apă reziduală –
reglementări legislative
Protecţia apelor
Ordonanţa privind substanţele care sunt dăunătoare apelor
Reglementări privind deșeurile biodegradabile
Cerinţepentrustaţiide
Legislaţia privind îngrășămintele
Legislaţia privind apa potabilă
Statutul local privind apele
Legea Gospodăririi Apelor
4.6 Aprovizionarea cu apă şi eliminarea apei
_________________________________________________________________________________
Instalaţii de preparare a apei (apa municipală)
x
Fantani
x
x
x
Instalaţii de preparare a apei (apa proprie)
x
x
x
Instalaţii cu membrane
x
X
Instalaţii de răcire
x
Instalaţii de tratare în prealabil a apei reziduale (deversare indirectă)
x
X
x
x
x
Instalaţii de separare
x
x
X
x
Instalaţii de tratare a apei
x
x
x
X
x
x
x
4.11 Curăţare şi dezinfecţie
Depozitarea chimicalelor (instalaţii care corespund legii de gospodărire a apelor)
x
x
Instalaţii de curăţare a cutiilor si paleţilor
x
Locuri amenajate pentru spălat
x
x
4.2 Producţia
Instrumente de laborator
x
x
x
4.10 Transport/Logistică/Depozitarea/Păstrarea
Parc de autovehicule/Vehicule de refrigerare
x
Depozitarea substanţelor auxiliare şi a aditivilor
x
x
x
Depozitarea mijloacelor de operare
x
x
x
Ateliere
x
x
x
16

3.2 Deşeurile - legislaţie
Categorii de instalaţii / Reglementări juridice
Abfall
Legislaţia privind reciclarea și deșeurile
Introducerea catalogului european pentru deșeuri
Prevederi referitoare la deșeuri periculoase
Prevederi privind deșeurile nepericuloase
Concepte economice și bilanţuri pentru deșeuri
Dovedirea reciclării și a eliminării
Transportarea deșeurilor
Prevederi pentru uleiul folosit
Eliminarea solvenţilor halogeni folosiţi
4.3 Alimentarea cu energie
Instalaţie de cogenerare
x
x
x
x
x
X
x
x
x
Cogenerare frig-căldură (funcţionează pe turbine)
_________________________________________________________________________________
x
x
x
x
x
X
x
x
Staţie de alimentare
x
x
x
x
x
X
x
x
Aprovizionare şi depozitarea păcuri (foarte uşoară) (HEL)
x
x
x
x
x
X
x
x
Producerea aerului comprimat cu ulei
x
x
x
x
x
X
x
x
Producerea aerului comprimat fără ulei
x
x
x
x
x
X
x
x
4.4 Aprovizionarea cu căldură
Instalaţii de cazane
x
x
x
x
x
X
x
Încălzitor pentru aer
x
x
x
x
x
X
x
4.5 Răcirea
Instalaţii de comprimare
x
x
x
x
x
X
x
x
4.6 Alimentarea cu apă şi îndepărtarea acesteia
Fantani
x
x
x
x
x
X
x
Instalaţii de pregătire a apei (apa municipală)
x
x
x
x
x
X
x
Instalaţii de tratare în prealabil a apei reziduale
x
x
x
x
x
X
x
x
x
x
x
x
x
X
x
Instalaţii de tratare a apei reziduale
x
x
x
x
x
X
x
x
4.11 Curăţarea şi dezinfectarea
Instalaţii de curăţare a cutiilor şi a paleţilor
x
x
x
x
x
X
x
Locuri amenajate pentru spălat
x
x
x
x
x
X
x
Instalaţii de filtrare a aerului aspirat şi evacuat
x
x
x
x
x
X
x
17

4.1.3 Protecţia împotriva emisiilor
Protecţia împotriva emisiilor
Reglementări privind instalaţii de ardere mici
Reglementări privind calitatea combustibililor
Directiva Seveso II
Cerinţe referitoare la depozitarea combustibililor Otto
Indicaţii pentru calitatea benzinei
Valori limită pentru emisii în aer
Valori limită pentru emisii de zgomot
Directiva privind emisiile de mirosuri GIRL
4.1Aprovizinarea cu animale
Vehicule
x
Rampe de descărcare
X
x
x
Hală de depozitare a animalelor cu separatoare
X
x
x
Spălătorie pentru camioane
x
x
4.2 Producţia
Instalaţii de anesteziere
X
x
Omorarea
X
x
Măcelărirea
X
x
Răcirea
X
x
x
x
X
x
Aprovizionarea şi depozitarea gazelor naturale
X
Aprovizionrea şi depozitarea gazelor fluide
X
x
Aprovizionarea şi depozitarea păcurii (HEL)
X
x
4.4 Aprovizinarea cu căldură
Instalaţii de cazane
x
X
x
x
X
x
Instalaţii de încălzire/Instalaţii mici de ardere
x
X
x
2.5 Răcirea
x
x
Instalaţii deabsorbţie
x
x
Instalaţii de răcire a încăperii (indirect)
x
Instalaţii de răcirea a încăperii (direct)
2.Aprovizionare cu apă şi îndepărtarea acesteia
Instalaţii de post-răcire
x
Instalaţii de tratare în prealabil a apei reziduale
X
x
x
X
x
x
Instalaţii de tratare a apei reziduale
X
x
x
_________________________________________________________________________________
18

_________________________________________________________________________________
19
4.1.3 Protecţia împotriva emisiilor
Protecţia împotriva emisiilor
Reglementări privind instalaţii mici de ardere
Reglementări privind calitatea combustibililor
Directiva Seveso II
Cerinţe pentru depozitarea de combustibili Otto
Indicaţii referitoare la calitatea benzinei
Valori limită pentru emisii și imisii pentru în aer
Valori limită pentru emisii și imisii pentru zgomot
Directiva privind emisiile de mirosuri GIRL
4.11 Curăţarea şi dezinfectarea
Depozitarea chimicalelor (instalaţii conform legii de gospodărire a apelor)
curăţarea rezervorului
X
4.7 Depozitarea
x
4.8 Entsorgung
Silozuri
x
x
Rezervoare
x
x
buncăre
x
x
4.9 Tratarea aerului evacuat
Instalaţii de filtrare a aerulu aspirat şi evacuat
x
X
x
4.10 Expedierea
Depozitul
x
x
Vehiculele de transport
X
x

4.1.4 Protecţia împotriva substanţelor periculoase/ Siguranţa utilajelor
Ctaegorii de instalaţii/ Reglementări legislative
Planificarea spaţiului și construcţie
Prevederi privind utilizarea spaţiului și construcţiile
Verificare tehnică de construcţie
Reglementări pentru funcţionare
Reglementări pentru spaţii pentru circulaţie, reguli de construcţie
Reglementări pentru separatori pentru lichide ușoare
Reglementări pentru separatori de grăsimi
Reglementări pentru blocarea lichidelor ușoare
Protecţia împotriva substanţelor periculoase/siguranţa utilajelor
Reglementări privind lichidele inflamabile
Ordonanţa privind materialele periculoase
Ordonanţa privind substanţele periculoase
Ordonanţa privind recipientele sub presiune
Ordonanţa privind aerul comprimat
Ordonanţa privind cazanele cu aburi
Transformatori
x
x
CHP instalaţie de cogenerare
x
x
Cogenerare Frig-Căldurp (funcţionează pe turbine)
x
x
x
Turbină cu aburi
x
x
x
x
x
x
x
Aprovizionare cu/şi depozitarea gazelor naturale
x
x
Aprovizionare cu/şi depozzitarea gazelor fluide
x
?
x
Aprovizionare şi depozitarea cu (HEL)
x
x
x
x
Producerea aerului comprimat cu ulei
x
x
x
Producerea aerului comprimat fără ulei
x
x
4.4 Aprovizionarea cu căldură
Instalaţii cu cazane
x
x
x
x
x
x
Instalaţii de recaştigare a condensatului
x
x
x
Instalaţii depregătire a apei (apap din cazane)
x
x
x
Boiler
Robinete
Instalaţii de căldură/instalaţii mici de căldură
_________________________________________________________________________________
20

_______________________________________________________________________________
21
2.3 Răcirea
X
x
x
Instalaţii de răcirea a încăperii (indirect)
X
x
x
Instalaţii de răcirea a încăperii (direct)
x
x
Protecţia împotriva substanţelor periculoase / Siguranţa utilajelor
Categorii de instalaţii / Reglementări legislative
Planificarea spaţiului și construcţie
Reglementări privind destinaţia construcţiilor
Verificarea tehnică de construcţie
Reglementări de funcţionare
Reglementări privind spaţiile destinate circulaţiei
Reglementări privind separatoare lichide ușoare
Reglementări pentru separatoare grăsimi
Reglementări privind oprirea lichidelor ușoare
Protecţia împotriva substanţelor peiculoase/siguranţa utilajelor
Reglementări privind lichide einflamabile
Ordonanţa privind materialele periculoase
Ordonanţa privind lichidele periculoase
Ordonanţa privind recipientele sub presiune
Ordonanţa privind aerul comprimat
Ordonanţa privind cazanele cu abur
4.10Transport/Logistik/Depozitarea/Păstrare
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
13
14
Amenajări de depozitare
Motostivuitor/Instalaţii de încărcare
Parc de autovehicule/Vehicule d erefrigerare
X
x
x
Instalaţii de siloz
Tehnica MSR
Depozitarea substanţelor auxiliare şi a aditivilor
X
x
x
X
x
x
Ateliere
x
__
x
x

5. „Cele mai bune tehnici disponibile“ -BAT-
pentru abatoare cu impact asupra mediului
Acest capitol oferă o privire de ansumblu asupra tehnologiilor utilizate la ora actuală în abatoare şi impactul acestora asupra mediului. După exemplele din practică, se va încerca expunerea standardului tehnicii, având în vedere protecţia mediului, precum şi costurile şi beneficiile pentru anumite abatoare prezentate în capitolul 4.
5.1 Producţie
În decursul ultimelor patru decenii, numărul abatoarelor aflate în oraşe a scăzut, cestea fiind înlocuite de abatoarele aflate în regiuni unde se practică creşterea a animalelor în scopul abatorizării. Astfel s-a schimbat şi tehnologia în procesele esenţiale. În abatoarele din oraşe, animalele se tăiau parţial în boxe de tăiere individuale, speciale pentru un tip de animale (vaci, viţei, oi, porci). Pentru cai existau spaţii sau hale amenajate cu instalaţii tehnice speciale.
În majoritatea abatoarelor moderne, raţionalizate, animalele se împart în două culoare pentru abatorizare, pentru bovine şi porcine. Multe dintre abatoare sunt specializate pe tăierea de bovine sau porcine.
Abatoarele de păsări sunt dotate de obicei doar pentru tăierea unei singure specii. Tehnologia este foarte asemănătoare pentru toate speciile de păsări, dieferenţa constând între mărimea şi particularităţile animalelor.
5.2 Tehnologii
În cele ce urmează se oferă o privire de ansamblu asupra tehnologiilor utilizate în procesul de abatorizare şi impactul proceselor asupra mediului.
În cazul abatoarelor, consumul de apă, având o mare concentraţie de substanţe organice în apa evacuată şi consumul energetic pentru răcirea şi încălzirea apei, sunt procedeele cu cel mai mare impact asupra mediului. Dintre toate deşeurile lichide produse în abatoarele de animale mari şi păsări, sângele are cel mai mare conţinut CSB.
Procesul de colectare, depozitare şi prelucrare a sângelui constituie astfel un element esenţial în evaluarea şi monitorizarea abatoarelor. Instalaţia de răcire generează în majoritatea abatoarelor, cel mai mare consum de curent. În timpul programului de lucru, 45% până la 90% din consumul total de curent se datorează instalaţiei de răcire, iar în afara orelor de producţie 100%. Conform dreptului alimentar şi veterinar în vigoare, în abatoare trebuie utilizată apă potabilă. De aceea nu există practic nici o posibilitate de a refolosi apa. Acest fapt are consecinţe atât pentru consumul de apă cât şi pentru consumul energetic, atunci când apa este reîncălzită. Emisiile de miros, provenind de ex. de la depozitarea şi utilizarea sângelui şi de la tratarea apei evacuate, pot constitui problemele principale din punct de vedere al mediului. În funcţie de locaţie, pot exista şi probleme de zgomot la descărcarea animalelor, precum şi datorită compresoarelor.
În afară de efectele secundare dircte asupra mediului, prin aer evacuat, zgomot, apă evacuată, trebuie respectate şi cerinţele referitoare la siguranţa alimentelor, siguranţa muncii, precum şi la protecţia animalelor la transportare şi tăiere.
Declaraţie conf. Ordonanţei (CE) Nr. 853/2004 (Informaţii referitoare la lanţul alimentar) [5] _________________________________________________________________________________
22

De la 1 ianuarie 2008 nu se mai permite tăierea animalelor în abatoare, fără adeverinţă de producător. Conform Ordonanţei UE nr. 853/2004, animalel tăiate în scop alimentar trebuie să aibă o adeverinâă de producător, pentru siguranţa alimentelor. Informaţiile referitoare la lanţul alimentar se referă la datele crescătorului de animale, privind buna sănătatea a animalelor abatorizate în scop alimentar.
Protecţia animalelor la tăiere
În scopul producţiei de carne, animalele trebuie ucise. Pentru protecţia animalelor, prevederile UE au ca scop diminuarea, pe cât posibil, a suferinţei animalelor abatorizate. În Directiva 93/119/CE se stipulează că animalele nu trebuie să sufere dureri inutile la tăiere, nici în interiorul şi nici în afara abatoarelor. Directiva 93/119/CE, conţine cerinţe minime pentru abtoare şi reguli de bază pentru tăierea şi uciderea animalelor, în măsura în care acest lucru este permis in afara abatoarelor. (de ex. uciderea animalelor pentru combaterea epidemiilor, uciderea animalelor cu blană ş.a.m.d.). Este general valabil că animalele trebuie scutite de orice agitaţie şi durere inutilă la descărcare, liniştire, anesteziere, abatorizare respectiv ucidere. Abatoarele trebuie construite şi echipate în aşa fel încât aeste cerinţe să fie respectate. Personalul din abatoare trebuie şcolit şi format în mod corespunzător. Înainte de tăiere, animalele trebuie ori anesteziate ori ucise imediat. Tăierea şi uciderea în afara abatoarelor este admisă limitat, doar în cîteva cazuri excepţionale (combaterea epidemiilor, tăierea animalelor cu blană). Şi aici sunt admise doar metodele de tăiere şi ucidere permise.
Carnea destinată consumului alimentar trebuie să provină întotdeauna din abatoare autorizate.
Protecţia animalelor la transportare
Ordonanţa EG Nr. 1/2005 referitoare la protecţia animalelor la transportare și activităţile conexe, contribuie la o îmbunătăţire a condiţiilor de protecţie a animalelor.
Ordonanţa este rezultatul unei verificări a reglementărilor comunitare privind transportul deja existente, şi defineşte termenul de lanţ de transport, adică se stabileşte, cine pentru ce răspunde, pentru ca noile reglementări să fie aplicate mai eficient.
Ordonanţa introduce mecanisme de monitorizare noi, mai eficiente, de exemplu din 2007 vehiculele de transport vor fi controlate prin sisteme de navigare prin satelit. Prevederile pentru transporturi mai lungi de 8 ore au fost deasemenea înasprite, iar pentru vehiculele care efectuează transporturi mai lungi, vor intra în vigoare norme pentru vehicule mai exigente.
Conform cerinţelor pentru protecţia animalelor la transportare, vehiculele de transport trebuie echipate cu un sistem de navigare prin satelit, în cazul unor transporturi mai lungi de opt ore. Acest lucru este valail pentru maijloacele de transport utilizate începând cu 1 ianuarie 2007 şi pentru diverse mijloace de transport începând cu ianuarie 2009.
În următoarea imagine sunt prezentate etapele principale dintr-un abator, cu fluxul de intrare şi ieşire. [2].
_________________________________________________________________________________
23

_________________________________________________________________________________
material electricitate apă electricitate/ apă apă apă propan apă Aer Refriger- aer Spumă
așternut gaz/petrol comprimat/ anţi comprimat detergent
apă CO electricitate aer încălzire electricitate aer electricitate electricitate aer/electricitate apă 2
apă comprimat cu abur apă comprimat apă gaz apă compuși
sare electricitate apă refrigeranţi igienizare apă ambalare
1 2 3 4(a) 4 (b) 4(c) 4 (d) 4 (e) 5 6 7 8 9
depozitare abatorizare sângerare jupuire îndepartarea opărire păr și pârlire eviscerare deschidere răcire portionare curăţare
capului unghii și îngheţare
și a copitelor
dejecţii CO2 sânge piei limbă rezervor apă canalizare miros deșeuri utilizabile SRM căldură reziduală apă spălat
și așternut opărire grăsimi inclusiv
apă pentru apă cu copite apă și nămol căldură evacuată zgomot refrigeranţi detergenţi
spălat sânge apă pentru păr și unghii organe pt utilizare volatili pastă carne și compuși
apă pentru spălat SRM apă spălat apă farmaceutică apă igienizanţi
spălat SRM apă de apă spălat apă spălat oase
spălat sânge spălat grăsimi resturi carne
mirosuri zomot
apă cu carcase
zgomot sânge ambalaj
deșeuri rezidual
Apă pentru inutilizabile
spălat apă
SRM spălat
conţinut
visceral
spălarea
intestnală
mirosuri
apă
spălat
Imaginea 2-1: Schema procesului de abatorizare din Modeul de abordare pentru producerea de ghiduri BAT pentru subdomenii specifice din industria alimentară
Citiţi Meat Abattoirs Final Report: Main Process Steps at Red Meat Abattoirs. Figure 1.
5.2.1 Abatoare bovine şi porcine
5.2.1.1 Culoar de abatorizare pentru bovine
Diagrama pentru culoarul de abatorizare bovine arată paşii esenţiali din procesul de tăiere a bovinelor, cu produse, produse secundare, emisii, apă evacuată şi deşeuri.
Livarea animalelor, boxa de aşteptare
Animalele se livrează de obiciei în camioane şi se descrcă pe o rampă care duce la boxa de aşteptare. Din motive care ţin de protecţia faţă de emisii, descărcările trebuie efectuate cu porţile halelor închise. Aceasta înseamnă că camioanele trebuie să intre în hale care pot fi închise, unde se va efectua descărcarea, după închiderea porţilor. Deasemenea, pentru box de aţteptare trebuie să fie într-un spaţiu închis.
Afirmaţia că aceste măsuri trebuie luate în principiu, include şi posibilitatea că în anumite cazuri se pot recunoaşte şi alte măsuri, dacă prin acestea se ajunge la o reducere a emisiilor echivalentă.
Ca măsură de reducere a emisiilor echivalentă, poate fi luată în considerare, din punct de vedere tehnic, şi construcţia de rampe acoperite, pentru livrarea animalelor şi o ventilaţie sub presiune a boxei de aşteptare, pentru deversarea aerului poluat cu mirosuri.
24

Produs secundar Proces Emisii/Apă reziduală
Livrare animale și staul așteptare
_________________________________
Descărcare miros
Dejecţii - - - - - - examinare pe viu - - - - - - - zgomot
lichide stabilirea identităţii apă reziduală
ghidarea în boxe de așteptare
_________________________________________________________________________________
Anesteziere și luare sânge
_________________________________
sânge - - - - - - ghidare în boxe pentru anesteziere - - - - - - apă reziduală
intraea pe linia de abatorizare
înjunghiere și scurgerea sângelui
Pre-abatorizare
coarne _________________________________
picoare faţă - - - - - - - tăierea coarnelor - - - - - - - apă reziduală
cap tăiere picioare faţă
atârnare și tăiere picioare spate
pre-jupuire, închiderea intestinuluis
tăierea capului
îndepărtarea și închiderea esofagului
piele - - - - - - - - - - - - - - - Jupuire - - - - - - - - - - - - - - - apă reziduală
organe interne - - - - - Extragerea și prelucrarea organelor - - - - - - apă reziduală
resturi tăiere - - - - - - Așchii din coprul animal - - - - - - - - - - apă reziduală
Verificarea cărnii - - - - - - - - - - - - - apă reziduală
grăsime/măduvă/ - - - - - - Curăţare/îndepart grăsimii - - - - - - - - - - - - apă reziduală
Cântărire/clasificare - - - - - - - - - - - apă reziduală
Răcire - - - - - - - - - - - - - - - - - - apă reziduală
căldură reziduală
25

bucăţi - - - - - - - - - - - - - - - - - Porţionare - - - - - - - - - - - - - - - - - apă reziduală
Porţii sferturi vită
Diagrama unui culoar de abatorizare bovine
Aşternutul pentru bovine şi gunoiul se îndepărtează manual din camionul care livrează animalele. Apoi amioanele se clătesc şi se dezinfectează pe locul de spălat vehicule. Gangurile se curăţă în timpul tăierii şi după.
• Produse animale secundare Dejecţii, urină, aşternut
• Apă evacuată: din instalaţia de spălare a vehiculelor sau din procesul de curăţare sus-numit.
• emisii: mirosuri, zgomot
Hala de tăiere
În capacana pentru anesteziere, animalele se anesteziază cu ajutorul unui dispozitiv de împuşcare a bolţurilor, sau electric. Pentru înjungherea suspendată, animalul se leagă de unul din picioarele din spate şi se transportă cu ajutorul unui lift spre banda de înjunghiere. Este posibilă şi o înjunghiere în poziţia culcat pe instalaţia de transport corespunzătoare. Continuarea transportului pe banda de înjunghiere se face manual, sau cu ajutorul unor utilaje de transport.
Înjunghierea se face prin dechiderea arterei carotide, cu ajutorul unui cuţit. Sângele extras în mod igienic este dus în secţia de prelucrare a sângelui; restul sângelui ajungând într-un rezervor sau în alt recipient.
În final se taie picioare din faţă şi, în funcţie de tehnica de jupuire utilizată ulterior, capul. Picioarele se colectează în recipiente.
Capetele tăiate se jupoaie, se îndepărtează coarnele şi se taie limba. Nasul şi gâtul se clătesc cu apă. Scalpul şi coarnele se colectează în recipiente. Capul astfel preparat se agaţă de banda pentru organe şi se transportă la secţia de verificare a cărnii. O altă ordine este deasemenea posibilă.
La agăţarea corpului animal de banda de transport se separă picioarele şi se colectează în recipiente. Atârnarea se face cu ajutorul unui troliu, a unei instalaţii pneumatice de agăţare sau cu ajutorul unei instalaţii de trasnport speciale. În cazul înjunghierii în poziţia culcat, se pot utiliza şi alte tehnici.
Pe banda de eviscerare are loc pre-jupuirea cu cuţitul sau cu un utilaj de jupuire manual pneumatic sau electric. Uterele se agaţă de banda de transport organe iar testiculele se colectează într-un recipient. Restul jupuirii se face cu ajutorul unui utilaj de jupuire a burţii şi a spateului şi de jur împrejur. Pieile se colectează în recipiente şi eventual sunt rasportate către acestea cu ajutorul tehnicii de transportare. Înainte sau după de deschide sternul, cu ajutorul unui fierăstrău. După jupuire se extrag organele interne şi măruntaiele. Organele interne (cu excepţia ficatului) sunt duse la tobogabul pentru măruntaie sau la transportatorul pentru organe, iar după ce carnea este verificată acestea sunt transportate la secţia de prelucrare a intestinelor.
Conform prevederilor legale, rezultatelor cercetărilor oficiale şi a eficienţei economice, diversele părţi se colectează separat, pentru prelucrarea de alimente, sau ca alte produse secundare, conform Ordonanţei (CE) Nr. 1774/2002.
Organele interne şi ficatul se agaţă de instalaţia de transportare pentru organe şi se transportă deasemenea la secţia de verificare. În funcţie de rezultat, acestea ajung la _________________________________________________________________________________
26

prelucrarea organelor, în camera de răcire a organelor sau în recipientul pentru păstrarea produselor secundare.
Apoi corpul animal se despică în jumătate, cu ajutorul unui topor sau a unei drujbe manuale sau automatice. Apoi se îndepărtează măduva, se colectează în recipientul pentru „material riscant specific“, iar corpurile animale se taie, verifică, se ştampilează, se cântăresc şi apoi se depozitează în camera de răcire, pe categorii.
Animalele care prezintă neajunsuri se depozitează până la evaluarea definitivă, în camere de răcire separate.
• Produse animale secundare (nedestinate consumului alimentar):
Mai ales craniul, coarnele, scalpul, picioarele din faţă, picioarele din spate, ghearele, pielea, ochii, urechile, intestinele, măduva, organele genitale, amigdalele, sângele, măruntaiele, ficaţii, rinichii, ugerele care nu au calitatea necesară pentru consumul alimentar, şi părţile declarate de veterinar necomestibile. Acestea se separă şi se colectează în recipiente, conform Ordonanţei (CE) Nr. 1774/2002. Grăsimea produsă se colectează într-un recipient pentru grăsime şi este transportată la secţia de prelucrare a grăsimii.
• Apa evacuată: din procesul de curăţare
• emisii: aer evacuat, vapori, mirosuri
5.2.1.2 Culoar de abatorizare porci
Diagrama pentru culoarul de abatorizare porci arată paşii esenţiali din procesul de tăieri al porcilor, cu produse , produse secundare, emisii şi deşeuri.
Livrarea animalelor şi boxa de aşteptare
Livrarea şi introducerea animalelor în boxa de aşteptare au loc în mod analog, ca în procesul de tăiere a bovinelor.
• Produse animale secundare: excremente, urină, aşternut
• Apă evacuată din curăţarea culoarului de tăiere şi a echipamentului de lucru
• emisii: mirosuri, zgomot
Hala de tăiere
În funcţie de dotarea şi capacitatea liniei de tăiere, porcii se introduc unul după altul sau în grupe (ceea ce crează un zgomot mult mai mare), în instaţiile de anesteziere. Anestezierea are loc în boxele de anesteziere sau în instalaţiile de anesteziere automate, electric sau cu ajutorul gazelor de anesteziere (de ex. CO2/amestec cu aer). Cu ajutorul unor lanşuri, porcii se agaţă ulterior de unul din picioarele din spate într-un lift, care îi pe banda de înjunghiere. La alte tehnici de tăiere, animalele sunt înjunghiate în poziţia culcat, pe o instalaţie de transport, şi doar după înjungiere se leagă de piciorul din spate de banda de transport.
Înjungerea se face prin deschiderea arterei carotide, cu ajutorul unui cuţit. Sângele extras în mod igienic este trasnportat la secţia de prelucrare a sângelui. Restul sângelui se colectează într-un rezervor sau în alte recipiente.
Restul transportului animalelor pe bana de înjunghiere şi către posturile de prelucrare se face manul, cu ajutorul unei instalaţii de transport.
În principiu, se urmează următorii paşi:
• Fierbere la ca. 60 °C
• Depilare mecanică _________________________________________________________________________________
27

• Depilare termică
• Curăţare/polişare a suprafeţei corpurilor
Aici se utilizează diferite procedee şi diverse combinaţii de utilaje. Se pot efectua mai mulţi paşi într-un utilaj combinat, sau corpurile animale trec prin mai multe instalaţii separate.
Se fierbe după cum urmează:
• Cazan de fierbere: introducerea completă a corpului animal în apă fiartă
• Tunel de fierbere cu apă fiartă: scufundarea capetelor şi a extremităţilor din faţă în apă fiartă şi stropirea restului corpului cu apă fiartă. Corpul animal este legat de unul din picioarele din spate.
• Tunel de fierbere cu procedeu de fierbere-condensare: Corpurile, legate de piciorul din spate, unt transportate de către o instalaţie de transport pe bază de abur. Aburul face condens la suprafaţa corpului animal, având astfel un efect de fierbere.
Toate cele trei procedee au avantaje şi dezavantaje, iar operatorul abatorului poate prefera soluţii diferite.
La procesul de depilare mecanică, animalele sunt desprinse de banda de transport.
După depilare, se crestează picioarele din spate pentru cârligele de transport, porcul se agaţă cu cârlige şi este transportat cu ajutorul unui lift la linia de tăiere.
Corpul animal se usucă cu ajutorul unui utilaj cu perii, după pârlirea restului perilor de porc într-un cuptor.
Fiecare pas de lucru poate fi organizat pe linia de producţie într-o ordine diferită, de ex. mai întâi se pot scopate ochii şi se pot colecta într-un recipient. Acest procedeu se poate efectua însă şi mai târziu pe linia de producţie, sau în anumite circumstanţe poate fi omis în întregime.
Se îndepărtează rectul, automat sau manual. La tăierea tradiţională, rectul se extrage manual, cu cuţitul, după despicarea osului pubian.
Se deschide burta şi se extrag organele interne (mai puţin ficatul). Acestea sunt depuse pe o bandă de transport pentru organe, iar după verificare sunt transportate la secţia de prelucrare intestinesau la recipientele de colectare a produselor secundare. Limba, laringele, trahea şi esofagul, plamânii, inima, şi rinichii sunt deasemenea extrase şi puse pe banda de transport organe. După verificare, organele ajung la secţia de prelucrare organe, în camerele de răcire pentru organe sau în cazul în care nu primesc aviz, sunt depozitate în recipientele de colectare a produselor secundare.
Anumiţi paşi din procesul de tăiere au devenit, între timp, parţial sau complet automatizaţi. De exemplu există o instalaţie automatizată pentru îndepărtarea anusului, pentru deschiderea întregului corp animal , inclusiv a sternului, de îndepărtare a ghearelor şi de fragmentare a animalului cu ajutorul unor drujbe. Alte sisteme automatizate sunt în dezvoltare, de ex. preluarea grăsimii interne sau extragerea totală a intestinelor şi organelor roşii.
_________________________________________________________________________________
28

Produs secundar Etapă proces Emisii/apă reziduală
Livrarea animalelor și staul așteptare
_________________________________
Descărcare miros
Dejecţii - - - - - - Examinare pe viu - - - - - - -zgomot
Stabilirea identităţii apă reziduală
Ghiarea în boxele de așteptare
_________________________________________________________________________________
Anesteziere și extragere sânge
_________________________________
Sânge - - - - - - Ghidarea în boxele de anesteziere - - - - - - Apă reziduală
Anesteziere (sau electric) 2CO
Atârnarea pe linia de abatorizare
Înjunghiere și scurgerea sângelui
Opărire și îndepărtarea părului
Păr _________________________________
Ghiare - - - - - - - evtl. spălarea animalului înainte de tăiere - - - - - - - apă evacuată
Urechi opărire căldură evacuată
îndepărtarea părului
îndepărtarea copitelor
atârnarea în linia de abatorizae
pârlire
uscare la rece
uscare la cald
evtl. îndepărtarea ochilor și a urechilor
Organe interne - - - - - Extragerea și prelucarea organelor - - - - - apă evacuată
Resturi din tăiere - - - - - - Așchii ale animalului abatorizat - - - - - - - - - - apă evacuată
Verificarea cărnii - - - - - - - - - - - - - apă evacuată
Resturi/grăsime/măduvă - - - - - - -Curăţare ulterioară - - - - - - - - - - - - - apă evacuată
Cântărire/Clasificare - - - - - - - - - - - apă evacuată
Răcire - - - - - - - - - - - - - - - - - - apă evacuată
căldură evacuată 29

Jumătăţi de porc
Diagrama unui culoar pentru abatorizarea porcilor
Următorii paşi corespund paşilor din culoarul pentru abatorizarea vitelor.
• Principalele produse secundare animale: păr de porc, gheare, ochi, urechi, organe genitale, măduvă, organe roşii şi albe neadecvate consumului alimentar, creier şi sânge
• Apă evacuată: Apă fiartă, apă evacuată din curăţarea animalului, apă provenită de la cloarul de abatorizare şi de la echipamentul de muncă
• Emisii: Aer evacuat, instalaţia de fierbere a apei şi cuptorul cu flacără, mirosuri
5.2.1.3 Curăţarea culoarelor de abatorizare bovine şi porcine
Planul de curăţare pentru culoarul de abatorizare arată după cum urmează:
• Cu ajutorul măturii se mătură toate bucăţile mari de carne şi alte resturi solide de pe podea şi se colectează în recipientele corespunzătoare.
• Pre-curăţarea ulterioară se face cu utilaje cu presiune scăzută. După această curăţenie, încăperile se curăţă de mizeria evidentă (carne, sânge etc.).
• Utilizarea substanţelor de curăţare se face înr-un procedeu cu spumă.
• Respectând perioada de contact permisă, are loc curăţenia principală cu utilaje cu presiune scăzută. După încheierea curăţeniei principale încăperile sunt curate.
• Respectând concentraţia necesară, în procesul de stropire se utilizează dezinfectanţi.
• După perioada de contact respectată, dezinfectantul se clăteşte cu apă potabilă.
Este recomandabil să se utilizeze alternativ soluţii de curăţare acide şi alcaline, pentru a se evita sedimentarea şi depunerea resturilor de alimente pe pereţi şi podea, pe utilaje şi instalaţii.
5.2.1.4 Preparearea şi depozitarea produselor animale secundare provenind de la bovine şi porcine
Grăsimi interne
Grăsimile interne se preiau de regulă, în stare proaspătă şi sunt transportate la secţia de prelucrare, într-un recipient pentru topirea grăsimilor.
Organe interne
Organele interne se împart în aşa numitele organe roşii şi organe albe.
Organe roşii
Organele roşii se mărunţesc pe banda de tăiere, respectiv se colectează şi se preiau direct, pentru utilizarea ulterioară (consum alimentar, respectiv hrană animală).
• Apă evacuată: din curăţarea clădirilor
Organe albe
În secţia de prelucrare intestine se mărunţeşte pachetul intestinal, iar stomacul şi intestinele (la porc) se golesc şi se curăţă, în funcţie de scopul utilizării ulterioare. În afară de asta, intestinul subţire de porc se curăţă de mucoasă automat. Organele (cum ar fi: stomacul, intestinul, splina, pancreasul) se păstrează la rece, respectiv se sărează şi se depozitează.
_________________________________________________________________________________
30

Conţinutul stomacului şi al intestinului se coletcează şi de aruncă. Restul se colectează separat, cu ajutorul recipientelor de transport, sau cu ajutorul unei instalaţii de transport.
• Apa evacuată: curăţare, curăţarea clădirilor
• emisii: mirosuri, aer evacuat
Piei şi blăni
Pieile, respectiv blănile sunt transportate zilnic, în stare proaspătă, la secţia de prelucrare, şi de aceea sunt pregătite fără altă tratare, într-o încăpere închisă, uscată, pentru preluare imediată.
• Apă evacuată: de la curăţare
• Emisii: mirosuri
Păr de porc
Părul de porc se păstrează separat, până la preluare.
• Apă evacuată: din transportul hidraulic şi scurgerea de apă a părului de porc
• Emisii: mirosuri
Oase
Picioarele inferioare, în cazul animalelor mari şi vârful copitelor, la porci, se colectează în recipiente speciale şi sunt transportate pentru eliminare.
Prelucrarea sângelui
Sângele este o substanţă care se strică uşor. De aceea trebuie să fie răcit, cât se poate de repede. Felul depozitării sau a preparării sângelui depinde de scopul în care va fi întrebuinţat ulterior. Felul cel mai frecvent folosit în abatoare este extragerea de plasmă.
Mod de operare la extragerea de plasmă
Prin adăugarea unei cantităţi bine dozate de anticoagulant, sângele ajunge în rezervoare. Sângele animal, care nu a primit avizul medico-veterinar se colectează separat. Sângele proaspăt eliberat este condus într-un separator de sânge. Acolo, sângele proaspăt se separă în plasmă şi globule roşii. Fiecare se colectează în recipiente separate, închise.
Produse animale secundare: globule roşii
• Apă evacuată: din curăţarea instalaţiilor
• Emisii: aer evacuat din rezervoare
În abatoare plasma extrasă se depozitează şi se prelucrează în două moduri:
• Ca plasmă lichidă în rezervoare (aici este vorba despre o depozitare intermediară, pe termen scurt, până la preluarea şi prelucrarea în industria alimentară, într-un recipient de răcire la maxim 3 °C; nu există emisii.)
• Als plasmă cu bucăţi de gheaţă (dacă plasma lichidă trebuie conservată pentru mai mult timp, atunci se depozitează într-un automat cu gheaţă fiind transformată în bucăţi de gheaţă, şi apoi depozitată în încăperi de răcire; nu există emisii.)
_________________________________________________________________________________
31

• Sânge gors/Depozitarea sângelui picurat (în cazul unei depozitări greşite sunt posibile emisii de mirosuri foarte puternice
_________________________________________________________________________________
32

Măruntaie
În cazul unei depozitări intermediare mai îndelungate, măruntaiele trebuie drenate mecanic, în incinta abatorului. Măruntaiele proaspete sau drenate se depozitează intermediar în
Schema prelucrării sângelui
examinare pe viu
nu
permisiune abatorizare ucidere și eliminare
da
anesteziere/abatorizare
scurgerea sângelui
sânge
sânge alimente rest sânge/sânge scurs
__
verificarea cărnii
bună TSE da BSE poz.
nu Tier Test eliminare
răcire nu neg.
da
10 °C 10 °C depozitare
≤ 3 °C depozit
extragere plasmă sânge
vânzare
ca. 60% ca. 40%
plasmă sânge globue roșii
(sânge gros)
răcit îngheţat
făină de sânge
vânzare din depozit
≤ 3 °C ≤ -18 °C paletaţi
sau în saci

containere, silozuri sau pe straturi uscate, se utilizează în agricultură sau într-o instalaţie de biogaz, sau se compostează.
• Apa evacuată: de la curăţare, dejecţii
• Emisii: Mirosuri
Îngrăşământ provenit din tăierea de bovine şi porcine
Îngrăşământul se produce la curăţarea vehiculelor de transport şi la scoaterea dejecţiilor proaspete din grajdiuri. Acest ori se depozitează temporar pe o haldă de îngrăşământ, ori se preia proaspăt. Îngrăşământul se depune în mod normal la marginea terenului abatorului.
• Apa evacuată: apă de infiltraţie
• Emisii: Mirosuri
5.2.2 Abatoare păsări
5.2.2.1 Culoarul pentru abtorizarea păsărilor
Preluarea animalelor
Preluarea animalelor sa face într-o hală de descărcare bine aerisită şi închisă. Instalaţia de aerisire trebuie instalată conform necesităţilor de aer curat şi de temperatură a animalelor. Aerul evacuat din utilajul de spălat rezervoare şi din instalaţia de spălat vehicule este condus direct în afară. Este interzisă o aerisire pe orizontală, prin porţi.
• Produse animale secundare: pene în hala de descărcare
• Apa evacuată: din instalaţia de apă şi din procesul de curăţare
• Emisii: aer evacuat cu conţinut de praf din hala de descărcare, aer evacuat de la spălarea vehiculelor şi a containerelor, mirosuri
Secţia de jumulire
În abatoarele de păsări se folosesc instalaţii de ucidere automate, din cauza numărului mare de tăieri pe oră. Animalele sunt anesteziate cu gaze speciale (CO2) admise, înainte de ucidere.
Sângele animalelor proaspăt tăiate se scurge din rigola de colectare a sângelui, ori direct într-un recipient pentru rezerve, ori într-un recipient de depozitare provizorie, din care se pompează pin conducte în rezervorul pentru rezerve.
Fierberea poate avea loc în procesul de scufundare sau procedeul de opărire cu aer fierbinte, la temperaturi de 48 °C până la 65 °C.
Jumulirea se face cu ajutorul mai multor utilaje speciale (înainte de jmulire raţele se mai scufundă odată într-o baie de ceară). Penele căzute în acest proces ajung printr-un procedeu de plutire, sau prin transportarea pe uscat (bandă de transport), în recipientele potrivite.
Capetele şi picioarele se depozitează intermediar în rezervoarele potrivite.
• Produse animale secundare: sânge, pene, capete (la găinuşe şi la raţe), bucăţi de picior
• Apa evacuată:
_________________________________________________________________________________
34

din cazanele de fierbere şi din maşinile jumulire, precum şi din curăţarea abatorului
• Emisii: aer evacuat din cazanul de fierbere, din mşinile de jumulire şi din aerisirea spaţiilor, mirosuri
Secţia de abatorizare
Deschiderea corpurilor animale şi golirea acestora se face cu ajutorul automatelor de deschidere, respectiv de golire. La raţe şi la curci acest lucru se face parţial manual.
Intestine, picioare şi parţial capete sunt transportate cu ajutorul unui sistem de transport, cu vacuum, în recipientele corespunzătoare.
Secţia de abatorizare
Deschiderea corpurilor animale şi golirea acestora se face cu ajutorul automatelor de deschidere, respectiv de golire. La raţe şi la curci acest lucru se face parţial manual.
Intestine, picioare şi parţial capete sunt transportate cu ajutorul unui sistem de transport, cu vacuum, în recipientele corespunzătoare.
• Produse animale secundare:
Resturi măruntaie, intestine și capete
• Apa evacuată: de la automatele de deschidere, respectiv curăţare şi de la spălător, precum şi de la curăţarea abatorului
• Emisii: aer evacuat din aerisirea spaţiului, mirosuri
Răcirea animalului tăiat
Corpul tăiat se răceşte într-un proces cu una sau două etape. Aceasta se întâmplă mai ales cu ajutorul curenţilor de aer rece (răcire uscată), sau în procesul de pulverizare aer (răcire cu pulverizare aer).
• Apa evacuată: de la dezgheţarea vaporizatorului şi de la curăţarea abatorului
• Emisii: nu există
5.2.2.2 Prepararea şi depozitarea produselor animale secundare
Fließschema eines Geflügelschlachtbetriebes
În multe abatoare se transportă penele din secţia de jumulire, prin procedeul de plutire, în recipientele corespunzătoare, iar acolo, cu ajutorul separatoarelor (cum ar fi site rotative de orice tip) se separă de apă şi se depozitează în containere sau se transportă uscate, cu ajutorul benzilor de transport.
Pentru intestine, capete şi picioare se utilizează deasemenea procesul de plutire (separarea de apă cu ajutorul separatoarelor şi depozitarea în container). În procesul de plutire materialul se răceşteşi astfel, proteinele sunt descompuse într-o măsură mai mică (mai puţine mirosuri).
Înainte ca apa evacuată să fie deversată într-o staţie de epurare, este necesară o pre- epurare, cu ajutorul unei greble sau unei site automate.
_________________________________________________________________________________
35

• Emisii: aerul evacuat din aerisirea spaţiilor, mirosuri
La depoziaterea intermediară a produselor animale secundare rezultate din abatorul de păsări, trebuie ca acestea, să fie transportate cât de repede posibil la o unitate pentru prelucrarea acestora. Un transport zilnic este posibil doar în abatoarele mai mari.
Produse animale secundare rezultate din tăierea păsărilor:
Găini
Curci
Raţe
Proporţie din gerutate %
Proporţie din grutate %
Proporţie din greutate %
Sânge
3
3–4
5
Pene
6
7–9
5
Capete
3
1–2
6
Picioare
5
3–4
-*)
Intestine
8
4–5
10
*) Picioarele de raţă se comercializează ca produs alimentar.
În recipientele specifice pot apărea mirosuri neplăcute, ale căror emisii trebuie împiedicate.
Sângele animalelor proaspăt tăiate curge din rigola pentru sânge într-un recipient intermediar, iar de acolo se pompează printr-o conductă într-un rezervor de sânge, din care este colectat zilnic.
• Emisii: Mirosuri la ridicare
5.3 Folosirea produselor animale secundare
Produsele animale secundare (de ex. pielea, părul de porc, penele, intestinele, părţile intestinale şi alte măruntaie) trebuie împiedicate să ajungă în canalizare, cu ajutorul unor instalaţii cu stiă specifice. Acelaşi lucru este valabil şi pentru carnea necomestibilă şi pentru bucăţi de metal. Pentru evitarea putrezirii şi a mirosurilor trebuie asigurată o depozitare la rece şi o ridicare rapiă a acestora.
Următorul tabel indică posibilităţile de folosire proselor animale secundare rezultate din abatoare:
Produs animal secundar
Posibilităţi de folosire
Conţinut stomac şi intestine
• Instalaţie biogaz
• agricultură
• compostare
Păr porc
• compostare
• fabrică de prelucrare a produselor animale secundare
Pene
Sânge
• producţia de sânge uscat ca aditiv pentru hrană animală
• Instalaţie de biogaz
Conţinut site
• Compostare
_________________________________________________________________________________
Nămol flotaţie
36

Alte produse secundare
Cerinţe pentru comportament ul cu produse animale secundare, conform Directivei
(CE) Nr. 1774/2002 a Parlamentului European şi a Consiliului din 3 octombrie 2002, privind prevederile de igienă pentru produse animale secundare care nu sunt destinate consumului limentar (ABl. CE Nr. L 273 pg. 1) în varianta în vigoare, inclusiv deşeuri provenind din bucuătărie şi de la hrana animală.
5.4 Necesitate energetică
Consumul energetic trebuie stabilit pentru piecare proces în parte, pentru că prin această măsură se pot introduce programe pentru monitorizarea şi dirijarea consumului, care pot duce la o reducere semnificativă a costurilor.
În majoritatea abatoarelor, instalaţia de răcire are cel mai mare consum energetic. Aceasta are un consum, în timpul zilei de lucru, de 45 % până la 90 % iar în afara timpului de producţie înregistrează 100 % din consumul energetic total. În zonele de răcire se află şi zonele de aer condiţionat, de răcire şi îngheţare. Abatoarele mai mari dispun de o instalaţie centrală cu compresor şi o instalaţie de condensare. Conform prevederilor pentru răcirea corpurilor abatorizate, acestea trebuie să atingă o temperatură de maxim 7 °C, înainte de a părăsi abatorul; pentru măruntaie şi sânge, temperatura maxim prevăzută este e 3 ºC (vezi Ordonanţa (CE) Nr. 853/2004).
Următoarele măsuri s-au dovedit a fi eficiente în abatoare, din punct de vedere energetic:
• fixarea circuitului de răcire la o temperatură de condensare a agentului de răcire cât mai mică
• curăţarea regulată a condesatorului pentru aer
• dezgheţarea vaporizatorului cu căldura de la aerisire sau cu gaz fierbinte, în locul unei dezgheţări electrice
• Recircularea căldurii din instalaţiile de răcire
• Recuperarea căldurii la generarea de aer comprimat
• Izolarea instalaţiei de răcire
Utilizarea energiei pentru încălzirea apei este un alt punct energetic important. Pentru apa fiartă se utilizează în primul rând ulei cu conţinut scăzut de sulf şi/sau gaz metan. De obicei, apa din cazan se dedurizează înainte de utilizare. Apa fierbinte se utilizează pentru bazine şi duşuri, pentru rezervoarele de fierbere a porcilor (58 °C pânâ la 65 °C), instalaţia de stropire (60 °C până la 65 ºC) şi instalaţia de dezinfecţie ( 82 ºC).
La tăierea porcilor se utilizează gaz metan sau gaz lichid (în special propan) pentru pârlirea corpurilor abatorizate cu flacără directă. Se recomandă o recuprare a căldurii. Este BAT folosirea gazului metan, pentru un impact redus asupra mediului.
Următorul tabel arată consumul energetic de căldură şi apă a proceselor de fierbere în parte, făcând referinţă la capacitatea de tăiere de ca. 400 unităţi/h pe o perioadă medie de tăiere de 8 h (o unitate corespunde unui porc resp. ¼ vită).
Comparaţia diferitelor procese de fierbere din punct de vedere al consumului de energie, căldură şi apă
Cazan fierbere
Tunel pentru fierberea apei, atârnat
Tunel pentru fierbere cu condesare, atârnat
Timp de fierbere în minute
5
6,5
7
Distanţa dintre corpuri în mm
1200
614
614
_________________________________________________________________________________
37

Sistem de fierbere în m
40
27
29
Viteza de transport în m/s
0,133
0,069
0,069
Capacitate instalată în kW
5,5
37,5
11
Energie electrică
kWh/unitate
0,011
0,075
0,022
Apă caldă fără abur
Apă caldă sau abur
_________________________________________________________________________________
Se mai poate face economie energetică şi prin utilizarea căldurii evacuate de compresoarele pentru frig şi aer utilizate. Prin instalaţiile de recuperare a căldurii corespunzătoare, căldura evacuată în timpul procesului de abatorizare se poate încălzi şi înmagazina o parte din apa utilizată zilnic la curăţare.
Instalaţiire de dezinfecţie a cuţitelor trebuie izolate şi acoperite. Rezervoarele pentru fierbere şi instalaţii de fierbere cu abur pentru porci şi păsări trebuie deasemenea izolate.
Valori consum
Următoarele grafici indică valorile de consum pentru energia calorică şi pentru energia electrică, per unitate abatorizată, respectiv, la păsări per kg, greutate abatorizată pentru un abator de porcine, pentru un abator de bovine şi pentru un abator de păsări:
Tip de energie
Abur
Nergie calorică
kWh/SE
1,6
1,7
1,9
Prima umplere în m³/d
40
18
0
Reumplere per porc în l
3
3
1
Consum de apă
Consum de apă în l/unitate
15,5
8,6
1
38

Necesitate medie de căldură într-un abator de porcine
Frig 49% Aer comprimat 5% Abatorizare 30% Mărunire 2% Prelucarea măruntaie 3% Iluminare/computere 2% Apă curată Apă reziduală 7% Hala cazanelor 2% Consum pe SE: (8-13) KWh
Diferite procedee de opărire comparând consumul de energie, căldură și apă
Cuptor de ardere pentru îndepărtarea părului de porc30% Generarea de apă caldă 60% Încălzirea clădirilor10% Consum pe unitate (9-17) KWh _________________________________________________________________________________
39

Consum mediu de curent într-un abator de porcine
Generare apă caldă 90% Încălzirea clădirilor 10% Consum pe unitate(9-15) KWh Consum mediu de căldură într-un abator de bovine
Frig 51% Aer comprimat 7% Abatorizare 26% Mărunire 2% Prelucrare măruntaie 3% Iluminare/computere2% Apă curată Apă reziduală 7% Hala cazanelor 2% Consum pe unitate: (8-14)KWh
Necesitatea medie de curent într-un abator de bovine
_________________________________________________________________________________
40

Opărire30% Generarea apei calde pentru jumulire i igienizare/apa sanitară 60% Înălzirea clădirii 10% Consum pe kg abatorizat: (0,065– 0,10) KWh
Necesitate medie de căldură într-un abator de păsări livrarea i tăierea animalelor17% mărunire i prelucrare15% ambalare1% Necesitate medie de curent într-un abator de păsări
_________________________________________________________________________________
41

5.4.1 Alimentarea energetică
Alimentarea energetică într-un abator este, pe lângă producţie, un subiect foarte important, pentru că necesitatea energetică este una foarte mare. Din acest motiv, fiecare abator încearcă să eficientizeze alimentarea energetică, cât mai mult posibil. Fiecare economie energetică înseamnă în acelaşi timp şi o reducere a emisiilor.
5.4.1.1 Alimentarea cu curent
Alimentarea din alte surse
Alimentarea cu curent dintr-un abator se face aproape exclusiv prin alimentarea cu energie electircă din surse extrene, din reţeaua unei firme de furnizare energie. În funcţie de capacitatea de racordare necesară, alimetarea se face ori prin tensiune joasă (capacităţi mai mici) ori prin tensiune medie (de ex. 20 kV, pentru capacităţi mai mari). În timp ce racordul de tensiune joasă de poate face direct, pentru un racord de tensiune medie trebuie instalată de o staţie de transformare cu instalaţie de distribuţie corespunzătoare, între reţeaua firmei de furnizare energie şi reţeaua abatorului. În funcţie de necesitate, trebuie măsurată capacitatea transformatorului, pentru utilizarea staţiei de transformare corespunzătoare. Alegerea, dacă transformatorul să fie răcit cu aer sau cu ulei, se face în funcţie de condiţiile de la faţa locului. Din cauza numeroaselor instalaţiilor motorizate, trebuie avută în vedere o compensaţie suficientă pentru curentul inactiv. Astfel se evită solicitarea inutilă a reţelei şi costuri în plus. Ar trebui să fie de la sine înţeles că pentru transformatoare să se utilizeze fără PCB. Pentru instalaţiile care mai funcţionează cu uleiuri ce conţin PCB se recomandă şi schimbarea uleiului, dacă acest lucru nu este oricum solicitat deja prin lege. Odată cu creşterea întreprinderii, creşte şi extinderea spaţiului de producţie. Transmisia de capacităţi pe distanţe mai mari presupune şi intersectări de cabluri (investiţii) corespunzătoare şi pierderi de linii. Un alt aspect important este o planificare inteligentă şi o dirijare a încărcăturilor (de ex. reprezentarea consumului de curent pe secţii), nu doar pentru a evita orele scumpe de consum curent, ci şi pentru a reduce consumul din punct de vedere economic şi al protecţiei mediului. Instrumente simple şi de mare ajutor sunt instalaţiile de monitorizare pentru maxime şi evaluări regulate ale datelor de consum în parte.
Generare proprie
O altă posibilitate a aprovizionării cu energie electrică este producţia proprie de curent. O debranşare totală de le reţeaua publică constituie mai degrabă o excepţie. De creşterea mărimii abatoarelor şi cu funcţionarea acestora în mai multe schimburi, este legată şi o necesitate mai mare de capacitate electrică precum şi energie termică, astfel încât, la structurile corespunzătoare şi pe timpul programului de lucru, este recomandabilă o generare energetică parţială proprie, în cadrul unei cuplări energie-căldură. La această varianta se acoperă o încărcătură de bază definită, atât din punct de vedere electric cât şi termic, prin cuplarea energie-căldură. Restul necesar de energie electrică se extrage, în continuare, din reţeaua firmei de generare energie.
Prin utilizarea acestei tehnici se poate creşte utilizarea energiei primare şi se pot reduce emisiile, în mod semnificativ. Dacă există posibilitatea de a se utiliza căldura evacuată la generarea de curent, până la ca. 120°C, atunci se pretează instalarea unei centrale de cogenerare cu motoare de ardere, pentru că acestea nu generează o temperaturămai mare. În cazul instalaţiilor cu capacităţi mai mari, se poate avea în vedere utilizarea turbinelor cu gaz, pentru generarea de abur. Cu ajutorul nor cazane se poate genera aburul necesar într-un abator, la presiunea corespunzătoare. Pentru că într-o turbină cu gaz are loc arderea gazului cu surplus de oxigen, se poate introduce mai mult combustibil în cazan, pentru a folosi şi restul de oxigen din gazul evacuat din turbina cu gaz. Căldura evacuată poate fi utilizată în diverse scopuri în interiorul abatorului (apă caldă). Respectarea valorilor limită pentru emisii este posibilă de obicei, fără probleme.
_________________________________________________________________________________
42

O altă variantă pentru generarea proprie de curent este instalarea unei instalaţii cu turbină pe bază de abur. Aici, în generatorul de abur, se produce abur cu o presiune mult mai mare decât este necesar pentru funcţionarea normală a abatorului. Într-o turbină cu abur cu contra-presiune are loc relaxarea aburului, la presiunea necesară pentru abator. Energia astfel emisă se transformă în turbină şi se utilizează la propulsarea generatorului. Acest tip de instalaţie este destul de rar, şi presupune o capacitate destul de mare. Rentabilitatea acestui tip de instalaţie depinde foarte mult de diverşi facori. Printre aceştia se numără structura abatorului, perioadele de funcţionare şi orele de funcţionare pe an care reies de aici, prin utilizarea concomitentă de curent şi abur. Un alt rol îl joacă şi posibilele contracte cu furnizorul de energie (de ex. pentru curent şi gaz metan) şi condiţiile pentru livrarea de gaz metan, pentru restul necesar de curent şi eventual necesara prevedere privind o livrare de rezervă. În afară de asta, mai trebuie respectate şi condiţiile cadru pentru reparaţii, mentenanţă şi asigurare a instalaţiei.
turbină gazCazan abur Cazan abur Instala?ie conven?ională Turbină gaz ?i generator Cazan pe aer curat Utilizare combustibil 131,4 % Instala?ie combinată cu cazan pt căldura Evacuată ?i recuperarea căldurii Utilizare combustibil 100 39,1 % 92,3 % 39,1 % 60,9 % Energie electrică 9,1 % Pierdere gaze evacuate ?i altele 30 % Căldură utilizată Pierdere gaze ?i altele 10,6 % Energieelectrică 9,1 % Căldură utilizată Pierdere gaze evacuate ?i altele 9,2 % turbină gaz (Economizer)
5.4.1.2 Alimentarea cu carburanţi
La instalarea şi operarea staţiilor pentru aprovizionarea cu carburanţi a autovehiculelor trebuie respectate o serie de puncte. Cerinţele pentru operarea instalaţiilor specifice pompelor pentru combustibil Otto și Diesel sunt reglementate prin lege. Indiferent dacă staţiile de carburanţi sunt nou construite sau sunt deja în funcţiune, trebuie avut în vedere ca nici solul, nici apa sau apa freatică să nu fie afectate. Respectarea acestor prevederi trebuie monitorizată sau respectarea ei trebuie asigurată prin instrumente de monitorizare. Există pericole în mai multe domenii tehnice. Rezervorul pentru carburanţi trebuie să fie etanş, să nu aibă loc scurgeri de carburanţi.
Un alt potenţial de risc există chiar în procesul de alimentare cu carburanţi. Este inevitabil să nu se risipească cantităţi mici de carburanţi. De aceea operatorul trebuie să se asigure că carburantul nu ajunge în sol şi/sau prin apa de suprafaţă, în mediu. Stratul care acoperă solul trebuie să fie impermeabil. Această sigilare a solului trebuie făcută pe o suprafaţă suficientă (lungimea maximă a furtunului plus 1 metru). În plus, o acoperire poate împiedica o spălare a carburantiului, această acoperire nu este însă obligatorie. Este esenţial, ca lichidele să treacă printr-un separator de corpuri solide şi substanţe uşoare, pentru evitarea unei contaminări cu apă evacuată.
_________________________________________________________________________________
În cazul staţiilor de alimentare, trebuie avut în vedere cadrul controalelor periodice proprii, ca şi solul din apropierea instalaţiilor de curăţare cu apă să fie monitorizat. Mai departe, staţiile de alimentare trebuie verificate de către experţi, la intervale regulate. Trebuie asigurată o
43

protecţie suficientă împotriva incendiilor şi a exploziilor, deoarece la carburant este vorba despre lichide inflamabile. Dacă se închid staţiile de alimentare, trebuie asigurată o dezafectare regulamentară. Aici este vorba, de ex. despre o curăţare şi eliminare în cazul rezervoarelor de gaz metan. Aceste operaţiuni pot fi efectuate doar de către firme de specialitate. Trebuie solicitate dovezile necesare şi prezentate autorităţilor.
5.4.1.3 Alimentarea cu combustibili
Cerinţele referitoare la depozitarea combustibililor pentru generarea de energie într-un abator se diferenţiază în funcţie de tipul de combustibil utilizat.
− Gaz metan: La acest tip de combustibil utilizat nu este posibilă o depozitare a combustibilului trecut în mod continuu prin conducte. Montarea conductei de gaz se face conform reglementărilor legislative. Conductele aflate în interiorul abatorului trebuie marcate corespunzător. Astfel rămâne doar necesitatea de a include aceste conducte de gaz în planul de evacuare în caz de pericol, respectiv în cadastrul de protecţia împotriva incendiilor.
− Gaz lichid: Depozitarea de gaz lichid necesită măsuri de siguranţă complexe, în funcţie de volumul depozitat. În afară de asta trebuie efectuate şi proceduri de autorizare privind dreptul imisiilor. În pracică, toate acetea, precum şi preţul destul de ridicat pentru combustibili au avut ca effect ca în general să nu existe mari depozite de combustibili lichizi în incinta abatoarelor.
− Păcură extra uşoară (L8): Păcura este un combustibil des folosit, mai ales în combinaţie cu gazul metan. La alimentarea cu păcură trebuie respectate prevederile privind lichide incendiabile. În general, la suprafaţă sunt instalate rezervoare cu bazine de captare. Instalaţiile subpământene nu sunt recomandabile din cauza costurilor de producţie şi a costurilor de monitorizare.
− Păcura grea: Se recomandă înlocuirea acesteia cu păcura ușoară, în baza recomandărilor din BREF- uri.
− La depozitarea combustibililor trebuie respectate prevederile privind substanţele care periclitează apele, cuprinse în legea privind gospodărirea apelor.
5.4.1.4 Alimentarea cu aer comprimat
Generarea aerului comprimat
Cu creşterea mărimii abatorului şi a instalaţiilor, a crescut şi gradul de automatizare al abatoarelor. În timp ce înainte doar puţine sarcini se făceau cu ajutorul aerului comprimat, în ziua de astazi aerul comprimat este indispensabil, pentru o mulţime de sarcini. Pentru perioade scurte de lucru, pentru cantităţi mai mici de livrare şi parţial pentru presiuni mai mici, care înainte şi chiar şi acum mai sunt necesare în abatoarele mici, se recomandă compresoarele cu pistoane, din punct de vedere energetic şi economic.
Abatoarele mai mari, cu un număr mare de utilaje de producţie automate, necesită cantităţi de livrare mai mari şi din cauza presiunii sistemelor, parţial mai ridicate, din instalţiile de producţie, şi a reţelelor de aer comprimat care necesită reţele cu presiuni mai ridicate. Pentru a face faţă acestor cerinţe, utilizarea compresoarelor cu şuruburi a ajuns între timp o practică comună. Pentru generarea aerului comprimat se utilizează diverse tipuri de garnituri de etanşare. În mod normal, aceste garniturei se ung cu ulei, pentru diverse moduri de întrebuinţare se recomandă însă utilizarea aerului comprimat generat fără ulei. Aerul comprimat generat fără ulei trebuie utilizat doar acolo unde este într-adevăr necesar.
_________________________________________________________________________________
44

Aerul comprimat este o formă energetică foarte costistoare, deoarece energia primară trebuie mai întâi transformată în curent electric, cu o eficienţă destul de scăzută, iar aerul comprimat este generat apoi cu o eficienţă şi mai scăzută. Astfel, din energia electrică utilizată mai rămâne ca. 5 % din aerul comprimat. Restul rămâne în formă de căldură, care ar trebui utilizată, pe cât posibil, în cadrul unui sistem de recuperare a căldurii, pentru a îmbunătăţii bugetul energetic.
1) capacitatea totală electrică.
_________________________________________________________________________________
Aceasta se calculează din capacitatea motorului plus căldura evacuată de motor
2) căldura evacuată de motor (condusă la aerul rece). Această proporţie de căldură depinde de eficienţa motorului care poate oscila între ca. 0,93, la motoare mai mari şi ca. 0,88, la agregate mai mici.
3) transferul de căldură de la răcitorul de ulei la aerul rece. Cu un sistem de cuplare energetică, această căldură se poate utiliza pentru încălzirea apei industriale.
4) transfer de căldură de la
răcitorul cu aer comprimat la aerul rece
55) căldura care rămâne în aerul comprimat
6) emanarea energetică în mediu prin garnitura etanşă 7) cantitatea de căldură utilizată în aerul de răcire pentru încălzirea spaţiilor
Utilizarea instalaţiilor de generare a aerului comprimat generează emisii de zgomot, care sunt luate în calcul în bilanţul total al abatorului. Operatorul acestor instalaţii poate lua doar măsuri secundare pentru reducerea acestor emisii, cum ar fi de ex. presiune capsulată sau instalarea protecţiei împortiva zgomotului. Şi aici este valabil:
• Un aspect important este o planificare inteligentă şi dirijarea încărcăturilor (de ex. reprezentarea pe secţii a consumului de aer comprimat), pentru a evita orele de consum cele mai scumpe, şi a reduce consumul în mod economic şi ecologic.
• Un instrument simplu şi de ajutor pentru aceasta sunt instalaţiile de monitorizare a consumului maxim şi o evaluare regulată a datelor de consum în parte.
• Pentru economisire se utilizează aerul comprimat care nu trebuie uscat şi utilizează compresoare cu indicator dublă, în funcţie de necesitatea de aer comprimat.
45

1.5 ghid abatoare draft final

Recommended

Recommended

More Related Content

What's hot

What's hot (20)

Viewers also liked

Viewers also liked (6)

Similar to 1.5 ghid abatoare draft final

Similar to 1.5 ghid abatoare draft final (7)

1.5 ghid abatoare draft final