1. Capitolul
5
MOD DE GÂNDIRE ~N EVOLU}IA
CONSTRUC}IILOR
Concep]ia religioas, `n Egiptul Antic,
5.1. PIRAMIDA EGIPTEAN| era credin]a `n via]a etern, cea terestr
Acum 4500 de ani, `n Egiptul Antic fiind considerat o etap a celei dint^i.
`ncepe o perioad de glorie a istoriei Astfel se explic preocuparea
construc]iilor. permanent pentru creerea condi]iilor
Tehnica construc]iilor `n piatr atinge de conservare a celuilalt “Eu”. Trupul
un `nalt nivel de perfec]iune. Se poate ne`nsufle]it al faraonului, considerat
considera prelucrarea pietrei `n Egiptul sacru era `mblsmat [i aprat de
Antic, o art cu adevrat savant ac]iunea distrugtoare a timpului sau a
comparativ cu stadiul preistoric al ]rilor profanatorilor, prin construirea unui
din jur. monument funerar inaccesibil.
Piramida, cavou al regelui-faraon, Mre]ia piramidei urmrea s-i
supranumit “fiul soarelui” – Ra, este deci cople[easc pe supu[i, uimind prin
un monument `n cinstea unui astru volum, `nl]ime, durabilitate [i
(adorat de elita egiptean). Regele- perfec]iunea execu]iei.
faraon, conductorul statului, este
Piramida poate simboliza: na[terea
considerat loc]iitorului demiurgului pe
pm^ntului din ap, razele soarelui
Pm^nt.
trimise spre pm^nt, rampa de acces `n
Piramida este construc]ia funerar ce
vederea `mbarcrii dup moarte `n
exprim adora]ia [i grija sacr
barca zeului soare – Ra.
manifestat fa] de zei [i mor]i.
43

2. Marea piramid (piramida lui Keops) cele ale `ntregului monument, camera
face parte din ansamblu de la Ghiseh, regelui-faraon, camera reginei [i
cel mai mare grup de monumente coridoare, galerii de acces.
construit de om (fig. 5.1). Protec]ia camerei regelui faraon unde
Piramida [i monumentele din jurul lor era depus sarcofagul, contra presiunii
au fost concepute [i realizate printr-o mari din greutatea pietrei de deasupra,
anume distribu]ie geometric. a fost realizat prin 5 camere de
Piramida geometric, care apare descrcare amplasate deasupra
dup dispari]ia piramidei `n trepte, are tavanului orizontal. Ultima camer a fost
baza ptrat [i fe]ele triunghiulare. alctuit cu dale a[ezate oblic.
Privit de la distan] piramida are Scurgerea presiunii provenit din
aspectul unui corp geometric perfect [i greutatea piramidei, de deasupra
compact. De aproape ea apare ca camerei regelui, nu se realizeaz
av^nd fe]ele formate din trepte foarte vertical spre baz fiind deviat de
mari. lespedele `nclinate, produc^nd un efect
Dimensiunile Marei piramide sunt de bolt. Acesta reduce `ncrcarea ce
impresionante, `nl]imea de 148 m, trebuia suportat de tavanul camerei.
echivaleaz cu o cldire cu 50 de etaje, Pentru pre`nt^mpinarea distrugerii prin
iar baza are 2,66 ha (230x230 m). tasare, pere]ii ultimilor dou camere de
Blocurile de piatr, ce alctuiesc descrcare (care ar fi putut ceda la
Marea piramid, sunt din calcar de presiunea greut]ii pietrei) au fost
culoare glbuie – culoarea de[ertului. executa]i din calcar, iar ceilal]i din
Aceste blocuri au o greutate medie de granit. Prin aceast concep]ie se
2500 kg [i o `nl]ime de 70 cm. urmrea ca pietrele s se sprijine una
Tierea pietrelor, la carier, se pe cealalt, prin `mpingeri laterale,
realiza cu unelte de aram durificat protej^nd astfel `ncperea central a
sau prin crparea rocii de calcar cu piramidei.
piese din diolit (roc vulcanic dur), Coridorul (galeria cea mare) a fost
mrirea acestor crpturi, [i ruperea acoperit cu bol]i cu console, sub forma
blocului de piatr dup suprafe]e unei scri rsturnate, repartiz^nd
orizontale sau verticale prin judicios presiunea datorit greut]ii mari
introducerea for]at a unor pane din de deasupra [i av^nd `n acela[i timp un
lemn umed. deosebit efect artistic.
Piramida a fost placat cu blocuri din ~ncperile din interiorul piramidei erau
calcar alb, cu planeitate perfect ce a ventilate prin canale ce traversau
condus la realizarea unor rosturi cu piramida, `ntre anumite ore ale zilei,
grosime redus. datorit diferen]elor de temperatur
~n interior piramida se compune din `ntre exterior [i interior. Constructorii
`ncperi, de dimensiuni mici raportate la Egiptului Antic au conceput rezemarea
44

3. Marea Piramid din Egiptul Antic
Piramida lui Kefren Piramida lui Keops
a. (Marea Piramid)
Templul de sus b.
Canale de Camera 148 m
ventila]ie regelui
Sfinxul
Galeria
cea mare
Camera
reginei
Roc de funda]ie
Piramida
neterminat
Templul de jos Coridoare
|A.
Camer
Coridorul de legtur
`ntre cele doua temple d. subteran
A-B
c.
Pere]i de calcar
15 m
Pere]i din granit
8,5 m
Camera
2,5 m
5,8 m regelui Marea |B. Coridor
galerie
Coridor
Anticamer 2,4
Fig.5.1 Piramida din Egiptul Antic. a. – Ansamblul funerar de al Ghiseh. Piramida lui Keops. b.
Sec]iune. c. ~ncperea principal. d. Bolt cu consol la marea galerie
45

4. piramidei pe o suprafa] convex, care blocurilor de piatr `n greutate de
lucreaz sub form de bolt, reduc^nd aproximativ 2 tone, la o `nl]ime de 150
substan]ial presiunea pe suprafa]a de m.
rezemare. S-a emis ipoteza c ridicarea
Ipoteze de construc]ie blocurilor se fcea cu ajutorul unor
Marea piramid a fost ridicat de puternice balansoare de lemn, formate
constructori av^nd un riguros spirit din 2 lemne decupate dup un segment
matematic [i un remarcabil sim] artistic. de cerc [i reunite prin traverse, situate
Piramida lui Keops pare a ]^[ni din `n terase succesive, c^t [i cu ajutorul
pm^nt, av^nd totu[i uria[ile propor]ii p^rghiilor (fig.5.2). Pe msur ce
armonizate. Aspectul greoi este evitat construc]ia se `nal], `n jurul pr]ii
prin folosirea unui anumit raport `ntre executate se forma o ramp de nisip,
baz [i v^rf, asigur^nd masei piramidei terenul `nl]^ndu-se astfel la nivelul
o `nf]i[are ce degaj for]. [antierului.
Transportul blocurilor de piatr. Aceste rampe se alungeau pe
Carierele de piatr, exploatate pentru msur ce construc]ia se ridica. Dup
construc]ia piramidelor, se afl la o al]i cercettori, `n locul rampelor de nisip
distan] apreciabil fa] de construc]iile ar fi existat sare, care ar fi disprut o
`ns[i, fapt care a permis emiterea unor dat cu inunda]iilor Nilului.
ipoteze privind transportul blocurilor de Blocurile de piatr exterioare erau
piatr (fig.5.2): pozate pe o suprafa] orizontal, u[or
• s-a presupus c acest transport s-ar `nclinat spre interior pentru a spori
fi realizat prin folosirea a mii de oameni stabilitatea, reduc^nd astfel posibilitatea
la tragerea pe nisip a unor snii din alunecrii. Blocurile de fa]ad s-au
lemn pe care erau a[ezate imensele montat de sus `n jos `n timp ce erau
blocuri; dr^mate rampele de acces din nisip.
• s-a emis de asemenea prerea c Realizarea suprafe]ei de rezemare.
blocurile ar fi fost deplasate pe ap, Constructorii egipteni au realizat
prinse `ntre dou brci, av^ndu-se `n suprafa]a de rezemare a piramidei pe
vedere faptul c greutatea blocurilor se terenul de fundare, prin sparea `n
mic[ora `n ap (apa ce lega cariera de st^nc a conturului construc]iei
locul execu]iei, aprea datorit (230x230 m) [i realizarea unei re]ele de
inunda]iilor Nilului). canale la o cot mai redus ca
Ridicarea blocurilor de piatr. suprafa]a de rezemare. S-a umplut
}in^ndu-se seama de faptul c `n `ntreaga suprafa] de rezemare cu ap.
Egiptul Antic nu era cunoscut scripetele, S-a msurat `ncep^nd de la nivelul apei
apare uimitor sistemul de ridicare a `n jos, `n diverse puncte, permi]^ndu-se
46

5. Ipoteze de construc]ie a piramidelor din Egiptul Antic
a. 2500 kg b.
Bloc de piatr
Bloc de piatr care, prin
sanie de lemn
scufundarea `n ap pierde
tras pe nisip de
40 % din greutate
sclavi
c. 1. Rularea blocului de
piatr pe balansoar
Balansoar din Pozarea pe
Plan `nclinat din
2. lemn balansoar
3. pm^nt
4. 5.
d.
Introducerea
sub balansoar
1.
a blocurilor mici
de piatr (sau
piese de lemn)
2.
e.
1. 2. 3.
Ridicarea pe treptele consecutive ale piramidei.
4.
Fig.5.2 Piramida din Egiptul Antic. Ipoteze de construc]ii. a. b. Transportul blocurilor
de piatr c. (1, 2, 3, 4, 5) Ridicarea blocurilor de piatr cu ajutorul
balansoarelor din lemn. d. (1, 2, 3, 4) e.(1, 2, 3) Ridicarea prin intermediul
p^rghiilor
47

6. astfel stabilirea formei optime urmrite a elementul de rezisten]; partea de
suprafe]ei de rezemare a piramidei. mijloc (friza), care poate fi `mpodobit
cu reliefuri; la partea superioar se
5.2. TEMPLUL GRECIEI ANTICE gsea corni[a, mult ie[it `n afar,
Templul grec era considerat sanctuar protej^nd antablamentul de intemperii.
al zeilor, a[adar nu era conceput ca un Distan]a `ntre coloanele templului este
loca[ al credincio[ilor. Ceremonia dictat de rezisten]a la `ntindere din
religioas se desf[ura `n aer liber, `n `ncovoiere a grinzilor din piatr
fa]a [i `n jurul templului ce adpostea (arhitrava) ce reazem pe aceste
zeii. Este interesant faptul c grecii coloane.
antici stabileau similitudini `ntre oameni
Sisteme de execu]ie. Materialul de
[i zei `n ceea ce prive[te `nf]i[area,
construc]ie care va aduce consacrarea
ac]iunile [i sentimentele, gsindu-i totu[i
constructorilor Greciei Antice este
pe ace[tia din urm nemuritori [i
piatra. Pentru pere]i se folosea piatr
supranaturali de puternici.
fr mortar, legtura fc^ndu-se cu
Miestria constructorilor Greciei
agrafe de metal sau lemn grudonat.
Antice a fost `ndreptat spre tratarea
Pentru u[urin]a transportului [i a
exterioar a acestor edificii (fig. 5.3).
manevrrii, coloanele erau construite
Templul era amplasat pe o `nl]ime `n
din tamburi, `mbina]i cu piese de lemn
cadru unei incinte sacre a ora[ului-
sau metal (fig. 5.4).
cetate sau `n interiorul ansamblului
~n vederea facilitrii ridicrii
marilor sanctuare. ~n exterior, templul
tamburilor, se lsau cepuri sau [an]uri
avea un portic continuu de coloane, la
cioplite, prin care se treceau fr^nghii.
unele temple acesta era dublu.
Coloanele se realizau cu o u[oar
Coloanele erau amplasate pe o baz `n
`nclinare spre interior, deplas^nd astfel
trepte `n exteriorul [i totodat, `n jurul
centrul de greutate, fapt ce determin o
templului, d^nd impresia de
stabilitate la rsturnare `n cazul
accesibilitate, suprim^nd senza]ia
cutremurelor. Aceast `nclinare se
apstoare, de mister, a zidurilor pline
realizeaz prin tiere oblic a primului [i
(asemntor templelor egiptene).
ultimului tambur. Fe]ele de contact ale
Structura de rezisten] a templului
tamburilor se prelucrau numai pe
este preluat de la construc]iile arhaice
conturul exterior, urmrindu-se o
din lemn, fiind compus din grind [i
rezemare mai bun; la mijloc,
coloan de piatr. Distan]a `ntre
prelucrarea era grosier, pentru a
coloane era dictat de lungimea
asigura rezisten]a la alunecare (prin
blocurilor de piatr de la grinzi. Peste
frecare).
coloane se a[eaz antablamentul care
Plan[eele se construiau din lemn [i
este alctuit din trei pr]i: partea
mai t^rziu din piatr. Acoperi[ul este
inferioar (arhitrava), ce constituie
48

7. Templul [i ordinele Greciei Antice
Naosul cu statuia
a.
zeului Colonad ce
3,6 m
`nconjoar
templul
Statuia zeului
14,0 m
1,8 m
28,0 m b. Partenonul
c. Timpan
Corni[ Porticuri
Friz
Nike Apterus Erehteionul
Arhitrav
Capitel Corni[
Fusul coloanei
d. e. Friz
Corni[
Metope
Triglefe Arhitrav
Arhitrav
Abac
Abac
Volute
Echin Capitel
Grind Caneluri
Fusul St^lp
Fig. 5.3 Templul Greciei Antice. a. Sec]iune transversal. b. Planuri. c. Fa]ade.
d. Ordinul doric. e. Ordinul ionic.
49

8. Sisteme de execu]ie `n Grecia Antic
a.
b. Fixarea zidriei uscate din piatr cioplit cu piese metalice
Capitelul
coloanei de
col] d.
A A
Grind din piatr (arhitrava) – –
Tamburul ce
c. Dorn realizeaz
metalic `nclinarea
coloanei
A–A
2
Suprafa]a
rugoas Tambur de
piatr 3
e.
Antablament
1 1 Capitel
Sisteme de tiere
f.
pentru a ob]ine
un rost aparent Triglif
2 mic 4 5 6
Arhitrav Tambur Arhitrav
Fig. 5.4. Sisteme de execu]ie `n Grecia Antic. a.b. ~mbinarea
zidriei [i grinzilor din piatr. c.d. Alctuirea coloanelor. ~mbinarea
tamburilor. d. Realizarea `nclinrii coloanelor. e. (1, 2) Sisteme de
tiere. f.(1, 2, 3, 4, 5, 6) Sisteme de prindere pentru ridicare
50

9. alctuit dintr-o [arpant de lemn, pe cror `nl]ime nu corespundea pasului
asteriala creia se a[ezau ]igle uman, ce era calculat din ra]iuni
ceramice sau de piatr (marmur). estetice `n func]ie de `nl]imea
edificiului. La ordinul ionic se interpune
Ordinul `n Grecia Antic. Termenul
`ntre coloane [i gradene, un element
“ordin” este cel mai des `nt^lnit la
nou – alctuit din discuri suprapuse, cu
Platon, fiind sinonim cu “armonios”
rol de repartizare a sarcinilor ce provin
(fig.5.3). Trebuie subliniat faptul c
de la coloana zvelt. Coloanele au
aten]ia constructorilor greci a fost
caneluri cu sec]iuni `n arc de cerc te[it.
`ndreptat `n special asupra aspectului
Coloana doric este robust comparativ
exterior al templelor. Ei transformau
cu zvelte]ea coloanei ionice.
coloanele `n sublime capodopere
Capitelul este elementul de trecere
sculpturale, acoperind grinzile,
`ntre st^lp [i grind. Transmiterea
corni[ele, pere]ii cu basoreliefuri liniare
sarcinii de la grind se face prin
[i figurative.
intermediul capitelului `n cazul ordinului
Ordinul se compunea din
doric compus din dou plci, una
antablament, coloan [i baza
ptrat [i cealalt rotund. Capitelul
construc]iei. Aceast totalitate de
ionic este alctuit dintr-o plac ptrat
profiluri [i detalii sculpturale, ce pornesc
sub]ire, decorat cu frunze [i una
de la structura de rezisten] st^lp-
circular ornamentat cu ove; `ntre
grind, sunt coordonate `ntr-un `ntreg
acestea se afl o plac cu volute de
propor]ional [i armonios.
forma unei spirale, termin^ndu-se cu un
Atributele ordinului doric sunt
ochi circular.
simplitatea, severitatea degaj^nd o
Arhitrava doric, grinda de rezisten]
expresie estetic de for] [i brb]ie.
a antablamentului era lipsit de
Provenien]a oriental a ordinului
decora]ii. Friza, partea de mijloc a
ionic se eviden]ieaz prin abunden]a
antablamentului, era alctuit din
ornamentelor [i se caracterizeaz prin
plcu]e cu [n]ule]e verticale ce imitau
elegan], gra]ie [i suple]e.
canelurile (trigrife) [i plcu]e
Ordinul corintic este derivat din ordinul
ornamentate cu sculpturi (metope).
ionic deosebindu-se de acesta prin
Constructorii greci au fost cei dint^i
aspectul capitelului, care are form de
care au folosit o corni[ a crei
co[ tronconic, `mbrcat `n foi de acant,
strea[in a fr^nt efectiv “lama” apei
de unde ies volute prelungite.
provenite din precipita]ii `ndeprt^nd-o
Cariatidele, sunt o variant a ordinului
de pere]ii fa]adei. Frontoanele ce
grecesc, ele `nlocuiesc fusul coloanei
`ncununeaz ordinul au aceea[i pant
reprezent^nd figuri feminine a[ezate
ca [i cea a acoperi[ului. Sunt decorate
vertical (fig. 5.5). Platforma pe care se
cu sculpturi ce se `nscriu `n timpanul
ridic ordinul era limitat de gradene, a
dreptunghiular.
51

10. Modularea [i teatrul `n Grecia Antic
26T
1½ 1½ 1½
a. 1 1 1
11½11½ 1
4½ 5 5
4T 4½T
5T
5T
10T=2a 61T
4½T 5T 5T 5T
5T
4½T
a 24T
5T 26½ T 26T
b.
c. Gradene
Corni[
Arhitrav
1.
Capitel
Orchestr
Ramp
Scen Proscen
2.
Scen
Orchestr
Gradene
Fig. 5.5 a. Modularea `n Grecia Antic. b. Cariatid. c.(1,2). Teatrul Grec.
52

11. Aplicarea ordinelor depindea de finisate. Constructorii Greciei Antice nu
caracaterul pe care avea s-l primeasc aplicau sistemul modular prin calcularea
edificiul; ordinul doric era adecvat mecanic a tuturor dimensiunilor, ci
templelor monumentale, pe c^nd cel stabileau raporturile (`ntre `nl]imea
ionic – interioarelor. coloanei [i diametrul, `ntre intervalele
coloanelor sau `ntre `nl]imea [i
Scara uman. Grecii antici, pentru
lungimea arhitravei) `n func]ie de
care zeii luau `nf]i[area oamenilor cu
imaginea considerat ideal [i efectul
ac]iunile, reac]iile [i sentimentele lor au
de armonie.
creat o arhitectur fondat pe scar
uman. Propor]ionalitatea cldirilor era Corec]ii optice. Arhitec]ii nu se limitau
legat de dimensiunile reale ale omului. la determinarea matematic a imaginii
Edificiile de dimensiuni monumentale edificiilor, ci le aduceau corec]ii optice.
(temple) av^nd la baz scara uman Ei curbau suprafe]ele plane [i liniile
creeaz o impresie tonic, de exaltare [i orizontale, pentru a nu prea concave `n
eroism, fr nimic apstor [i cople[itor. partea de mijloc, intensific^nd astfel
senza]ia de elasticitate [i for].
Modularea. Constructorii Greciei
Coloanele marginale erau `ngro[ate (cu
Antice au raportat toate dimensiunile
5 cm) [i `nclinate (astfel, intercolonada
edificiilor la o msur de baz denumit
de la col]uri se mic[ora), pentru ca
modul (fig. 5.5). Ca modul principal
lumina s nu le reduc aparent [i s nu
pentru calcularea dimensiunilor
lase impresia de `ndeprtare `n evantai
templului doric, grecii foloseau l]imea
(din cauza efectului de perspectiv).
triglifei (plcu] cu [n]ule]e verticale
din compone]a antablamentului), iar la Teatrul. ~n Grecia Antic, teatrul
templul ionic modulul era diametrul ocupa un loc important, lucru evident [i
inferior al coloanei. Modulul este `n capacitatea lui enorm (44 000 locuri)
`ntotdeauna `n raport simplu cu raportat la numrul cet]enilor liber a
dimensiunile tuturor elementelor Atenei - 90 000 (fig. 5.5). Aceast
templului. Propor]iile [i formele edificiilor construc]ie de dimensiuni mari era
grece[ti, uimitor de simple [i mre]e, conceput `n aer liber cu gradenele
izvorau din folosirea modulului ca mijloc a[ezate circular, pe panta natural a
artistic de compozi]ie. ~nafar de rolul colinelor, ceea ce reprezint o solu]ie
su estetic, modulul avea [i un rol economic, privit comporativ cu cea a
tehnic bine definit [i anume: teatrelor cu infrastructur. Constructoriii
dimensiunile elementelor de construc]ie au asigurat o bun vizibilitate spre
din piatr se stabileau din timp, `n platforma circular (orchestr) unde se
func]ie de modulul de baz, ca s poat desf[ura spectacolul c^t [i spre
fi tiate [i prelucrate la cariere, iar pe pavilion (scen) care servea drept
[antierul templului erau montate [i fundal pentru ac]iunea dramatic [i
53

12. costumarea actorilor, dezvolt^ndu-se Monumentele romane au `n schimb
ulterior `ntr-un organism complex. destina]ii utilitare, arhitec]ii adapt^ndu-le
~n teatrul grecesc guverna o acustic cu precdere necesit]ilor umane.
excelent savant asigurat prin Romanii acord spa]iului interior o
reflectoare: platforma gradenelor [i importan] sporit. Edificiile din Roma
peretele pavilionului. Pentru Antic, de exemplu bazilica au multiple
exemplificare zgomotul cderii unei destina]ii: tribunal, loc pentru `ntruniri [i
monezi pe platforma teatrului se aude `n discu]ii publice, burs, hal de mrfuri.
ultimul r^nd al gradenelor. Privind comparativ templul grec [i
bazilica roman se observ c
5.3 PANTEONUL DIN ROMA ANTIC| constructorii Romei Antice deplaseaz
Imperiul Roman rm^ne `n istorie cea coloanele din exterior `n interior,
mai mare putere militar [i economic a conferindu-le `nafara rolului de sus]inere
Antichit]ii. Perioada imperiului coincide a acoperi[ului unul de concep]ie
cu o extindere considerabil a grani]elor spa]ial interioar.
(Marea Mediteran devine pentru Deosebit de construc]iile destinate
romani o mare interioar) [i cu o spectacolelor din Grecia Antic, cele
acumulare incomensurabil de bog]ii romane erau situate deasupra terenului,
provenite din teritoriile-provincii. ~n compuse dintr-un sistem de galerii
perioada imperiului arhitectura Romei boltite suprapuse, cu rol de sus]inere a
Antice atinge apogeul. Ea era gradenelor [i de evacuare `n timp scurt
conceput ca o transpunere artistic a a spectatorilor (datorit numrului mare
simbolului de for] dominant, autoritate de ie[iri). Amfiteatrele ating^nd uneori
plenar [i grandoare a acestui Imperiu. capacit]i foarte mari (50 000 locuri-
Aceasta va conferi construc]iilor Romei Coloseumul) erau destinate unor
Antice un caracter spectacular. spectacole ce se bucurau de mare
Construc]iile romane sunt de dimensiuni popularitate `n Roma Antic ca: lupte de
enorme, produc^nd o impresie gladiatori, btlii navale, lupte `ntre
impuntoare. Influen]a religiei condamna]i [i fiare slbatice.
`nregistreaz o cdere `n timpul
Sisteme de execu]ie. Materialele de
Imperiului, ca urmare acestui fapt,
construc]ie folosite de romani erau
aten]ia se `ndreapt `n special spre
lemnul, crmida nears, piatra, [i
monumentalele cldiri publice – bazilici,
betonul denumit concretum.
amfiteatre, terme, (fig. 5.6).
Scara acestor construc]ii, privit Betonul roman se realiza dintr-un
comparativ cu aceea a edificiilor Greciei amestec de nisip, ap [i pm^nt
Antice, este una monumental, vulcanic de puzzoli. Acest mortar nu se
suficient sie[i, ignor^ndu-l pe om la amesteca `n prealabil ci se turna peste
care nu inten]ioneaz s se raporteze.
54

13. Edificii din Roma Antic
156 m
a. b.
Nivelul II Nivelul III
1.
Templul lui Traian
186 m
Bibliotecile
Bazilica Ulpia
I. Intrri
Statuia (80 sectoare) IV. Galeria
ecvestr a superioar
lui Traian
2.
Scri
radiale
Scri
concentrice
3.
Ordinul corintic
IV Ordinul ionic
III
II
I
Intrare, ie[ire (80) Ordinul doric
Fig. 5.6 Edificii din Roma Antic. a. Forumul lui Traian. b.(1,2,3).
Coloseumul. Plan. Sec]iune. Fa]ad.
55

14. Panteonul din Roma Antic
a. Bolt semicilindric Bolt `ncruci[at Cupol
b. 1. Inel superior Arce de descrcare
Nervuri radiale
Arce de descrcare
2. A Ni[
Arce de descrcare
Coloane
3. A – A Gol pentru
lumin
5,5 m 43 m
43 m
Ni[
25 m
33 m Ni[
A
Fig. 5.7 a. Bolta din Roma Antic. b. Panteonul. Structura cupolei (1). Plan (2). Sec]iune (3).
56

15. un strat de pietri[ compact^ndu-se cu structura bolt-zid, romanii vor schimba
maiul. Cofrajele se confec]ionau de aspectul spa]iului interior, cre^nd noi
obicei din elemente ceramice sau piatr valen]e de alctuire a planurilor. ~ncep
lucrat. Deosebit de zidria executat astfel s dea via] spa]iului interior,
exclusiv din piatr, zidria de beton component fundamental a arhitecturii.
placat cu piatr necesit o manoper Panteonul. Construc]ie celebr a
mai pu]in calificat. arhitectului-inginer Apolodor din
Folosind materialele `n structuri, Damasc, Panteonul este cunoscut [i
adecvate propriet]ilor lor romanii preiau sub numele de “templul tuturor zeilor”
[i dezvolt sistemul de boltire ale (fig. 5.7).
truscilor (fig. 5.7). Ca sistem de boltire Vestitul edificiu al Romei Antice [i-a
se folosesc `n Roma Antic: bolta cucerit faima prin imensa cupol ce
semicircular, bolta `ncruci[at [i acoperea o construc]ie circular `n plan
cupola emisferic. ~n compara]ie cu (sistem constructiv folosit [i `n cazul
bolta semicircular, care transmite acoperirii termelor). Cupola are un
sarcini la 2 ziduri longitudinale, diametru de 43 m, iar deschiderea
permi]^nd iluminarea prin frontoane, golului de la partea superioar are un
cea `ncruci[at, rezultat prin intersec]ia diametru de 9 m prin mijllocirea unor
a 2 semicilindrii rezem^nd pe 4 puncte, nervuri zidite, sarcinile se transmit unor
asigur o iluminare corespunztoare din arce de decrcare, ce transmit, la r^ndul
toate direc]iile. Bol]ile semicirculare se lor, `ncrcrile din cupol numai
segmenteaz prin arce de crmid, anumitor puncte ale zidului circular;
form^nd o osatur rezistent. restul por]iunilor de zid sunt sub]iate,
Cupola emisferic se descarc `ntr- folosindu-se ca ni[e.
un zid circular, iluminarea fiind asigurat ~n interior, cupola este acoperit cu 5
de “opeion” – un gol situat la partea r^nduri de casetoane, ce descresc pe
superioar a cupolei. msur ce se `nal] ctre centrul
Construc]iile din epoca Romei Antice, cupolei. Ele impun scara construc]iei.
`n special cele din timpul Imperiului, Dimensiunile cupolei sunt subliniate
marcheaz un progres fa] de cele din deopotriv de `mpr]irea peretelui `n
Grecia Antic. dou registre.
Constructorii Romei Antice au Zidul circular pe care reazem cupola
`nceput s separe scheletul portant al are `nl]imea egal cu raza cupolei,
construc]iei de elementele neportante [i astfel `nc^t `n spa]iul interior al
de umplutur; acest lucru aducea dup Panteonului se poate `nscrie o sfer.
sine folosirea ra]ional a m^inii de lucru Aceast form de o deosebit claritate
calificate [i economisirea de materiale. poate fi prins dintr-o privire. Cele 8
Trec^nd de la structura de rezisten] ni[e mari extind suprafa]a interioar a
grind-st^lp, specific grecilor la
57

16. Panteonului, mic[or^nd masa zidului `nc^t s corespund cerin]elor culturii
circular. Coloanele ce separ ni[ele au cre[tine (bisericile bizantine concentrau
drept scop restabilirea vizual a unit]ii mari mul]imi de credincio[i). Drept
dintre perete [i spa]iul de sub cupol. urmare, forma exterioar va fi oarecum
De la funda]ii p^n la partea neglijat. Biserica bizantin era
superioar, Panteonul a fost turnat `n conceput pentru a servi nu numai
straturi orizontale de beton roman, cu oficierilor religioase, ci [i `ntrunirilor
straturi intermediare de crmizi: ctre publice.
partea superioar, balastru devine din Sisteme de boltire. Zidriile se
ce `n ce mai u[or, fiind construit numai realizau din crmid ars, cu grosimea
din spum de mare. Reducerea greut]ii de 4-5 cm. Mortarul de var, cu o
proprii a agregatului [i a sec]iunii grosime egal sau mai mare ca a
cupolei la partea superioar a crmizii, i se adaug pentru mrirea
determinat mrirea stabilit]ii rezisten]ei, crmid sfr^mat. Zidurile
construc]iei. Lumina difuz, care mixte folosite de bizantini erau
ptrunde prin partea superioar a executate din crmid (3-5 r^nduri)
cupolei, realizeaz atenuarea altern^nd cu asize din piatr cioplit.
policromiei elementelor decorative, a Preluat de la romani, tehnica boltirii
supra`ncrcrii cu decora]ii, a se dezvolt prin introducerea arcelor
succesiunii de elemente liniare [i curbe, care se descarc prin intermediul
d^nd o senza]ie de calm, echilibru [i capitelurilor la coloane. Acest sistem
unitate compozi]iei arhitectonice. conduce la separarea coloanei de
5.4 BISERICA “SF. SOFIA” antablament. Bol]ile sunt construite din
asize de crmid fr cofraje de
Imperiul roman se `mparte, la sf^r[itul sus]inere. Cele dou arce diagonale ale
secolului al 4-lea, `n Imperiul de rsrit bol]ii `ncruci[ate bizantine sunt arce de
sau Imperiul Bizantin cu capitala la cerc, `n consecin] intersec]ia arcelor
Constantinopol [i Imperiul de apus. ~n diagonale (cheia bol]ii) este la o cot
societatea bizantin, autoritatea superioar celei a cheilor celor 4 arce
absolut a `mpratului era sprijiinit de frontale.
biserica cre[tin, ce de]inea o pozi]ie Cea mai important realizare a
dominant constituind cea de-a doua constructorilor de bol]i bizantine a
mare putere a Imperiului. Ca urmare a constituit-o acoperirea unui plan ptrat
acestui fapt, arhitectura construc]iilor cu o cupol prin intermediul
monumentale bizantine va preamri pandantivilor (triunghiuri sferice). Planul
puterea `mpratului [i a bisericii. ptrat este format din st^lpi de
Constructorii bizantini au avut `n vedere, sus]inere, lega]i `ntre ei prin arce de
la realizarea edificiilor de cult, descrcare. Spre deosebire de cele
organizarea spa]iului interior, astfel
58

17. Cupola bizantin. Structura Bisericii 'Sf. Sofia'
a.
Plan Pandantivi Cupol cu pandantivi
b. Bol]i semicilindrice Semicupole Bolt semicilindric
Cupol Cupol Cupol
Semicupol
Pandantiv Cupol cu nervuri radiale
Goluri la baza cupolei
pentru iluminat
c.
Arce de descrcare
Semicupol
Abside acoperite cu
semicupole
Pile masive
33 m
Contrafor]i masivi
Fig. 5.8 Cupola bizantin. a. Alctuire. b. Preluarea `mpingerilor.(bol]i semicilindrice,
semicupole, bol]i semicilindrice [i semicupole) c. Biserica “Sf. Sofia”
59

18. romane (la care iluminarea se face prin centralizate a `mpratului [i a
partea superioar), la cupolele bizantine suprema]iei bisericii cre[tine. Acest
iluminarea natural se realizeaz prin edificiu este unul din cele mai
ferestre amplasate la na[terea cupolei, importante monumente ale arhitecturii
`ntre nervuri. La cupola bizantin se mondiale. Planul dreptunghiular al
remarc sistemul ingenios de preluare a acestui edificiu are drept nucleu un
`mpingerilor cupolei centrale prin imens ptrat central, marcat de 4 st^lpi
semicupole sau bol]i semicilindrice. masivi. Ptratul central al bisericii este
A[ezarea acestora `n cele 4 direc]ii acoperit de o cupol cu un diametru de
principale ale planului ptrat d na[tere 33 m (deschidere spectaculoas [i
unui plan sub form de cruce greac temerar pentru acele timpuri). Prin
(cruce cu 4 bra]e egale). intermediul pandantivilor sferici cupola
descarc sarcinile pe arce care la
Biserica “Sf. Sofia”. Dac la egipteni
r^ndul lor reazem pe st^lpi masivi.
templele erau destinate unor procesiuni
~mpingerile laterale ale arcelor de
solemne, iar la greci [i la romani erau
descrcare se anuleaz pe dou laturi
considerate locuin]e ale zeilor, la
`n semicupole, iar pe celelate dou se
bizantini ritualul cre[tin se desf[ura `n
echilibreaz prin contraforturi masive,
incinta edificiului, `n fa]a `ntregii
lega]i de st^lpii de sus]inere. Acest
comunit]i. ~n consecin], arhitec]ii
edificiu oglinde[te strlucit aplicarea
bizantini vor fi preocupa]i de
sistemului constructiv, tipic construc]iilor
organizarea cu precdere a spa]iului
bizantine – stabilitatea edificiului e
interior, preconizat a fi c^t mai
asigurat prin echilibrarea reciproc a
cuprinztor posibil (fig. 5.8).
eforturilor din bol]i.
Bisericile cre[tine sub form de
Structura de rezisten] a cupolei
construc]ii centrale (bazilice cu cupol),
const din nervuri radiale, care, la
au `n plan form circular, ortogonal
partea inferioar, se sprijin pe un inel
sau ptrat. Caracteristica acestor
`ntrit cu contraforturi (`n dreptul
construc]ii de tip central o constituie
nervurilor); la partea superioar,
contrastul izbitor `ntre partea central de
nervurile se `ntretaie `n centrul cupolei.
mari dimensiuni iluminat de sus [i
Iluminarea spa]iului central al edificiului
restul edificiului, alctuit din galerii de
se face prin golurile dintre nervuri
`nl]imi reduse, slab luminate (destinate
situate la baza cupolei. Cupola a fost
credincio[ilor), ce `nconjoar spa]iul
realizat din crmizi u[oare din tuf
central.
vulcanic.
La Constantinopol `n secolul al 6-lea
Spa]iul interior al bisericii “Sf. Sofia” a
constructorii Anthemios din Tralles [i
fost astfel decorat, pentru a atenua
Isodor din Milet vor concepe [i construi
impresia de masivitate. Acest deziderat
biserica “Sf. Sofia”, simbol al puterii
s-a realizat prin ornamentarea cu
60

19. mozaicuri a arcelor [i a pandantivilor. Arhitectura romanic se dezvolt sub
Expresivitatea mozaicului bizantin este imperiul a dou dominante: feudalismul
conferit de folosirea unui fond auriu, [i biserica catolic. Aceasta din urm
diversele pietre ale mozaicului devine o `nsemnat putere politic [i
disting^ndu-se de la distan]e ideologic a Evului Mediu, `ntre]in^nd
apreciabile. Aspectul strlucitor al ideea c “arta poate devini o adevrat
acestui fond auriu, `n special pe biblie pentru analfabe]i”. Astfel biserica
suprafe]ele curbate creeaz impresia de domin rigid `ntreaga via] cultural.
incomensurare. Conceptele religioase `[i vor imprima
~n cazul acestui `nsemnat edificiu, pecetea asupra arhitecturii romanice.
fa]adele exterioare sunt lipsite de Constructorii romanici sunt preocupa]i
elemente decorative - aceasta este, de de realizarea unui spa]iu interior foarte
altfel, o trstur tipic a arhitecturii `ncptor [i bine acoperit – locul de
bizantine timpurii [i medii. desf[urare a ceremonialului religios
Dup cucerirea Constantinopolului de era ales astfel, `nc^t s concentreze
ctre turci, biserica devine moschee. aten]ia credincio[ilor [i s creeze
atmosfer mistic.
5.5. BOL}ILE ROMANICE
Sisteme de execu]ie. Pere]ii edificiilor
Denumirea improprie, de arhitectur romanice, ce preiau `mpingerile bol]ilor,
“romanic” apar]ine istoricilor de art din au o grosime aprecibil ob]inut de cele
prima jumtate a sec al 19-lea; se mai multe ori prin ridicarea a dou
consider c arhitectura romanic ar r^nduri de zidrie, spa]iul dintre ele fiind
avea legtur cu cea roman, iar umplut cu piatr sfr^mat. Bolta
termenul ce o denume[te este specific romanic se `ncadreaz acelora[i tipuri,
popoarelor ce vorbesc limbi romanice. folosite [i de constructorii Romei Antice:
Arhitectura romanic s-a dezvoltat `n bolta semicilindric [i bolta `ncruci[at,
general `n ]rile europene catolice. Spre simpl sau nervurat. Spre deosebire
est [i sud, expansiunea romanic este de bolta folosit `n Roma Antic, bolta
oprit de influen]a arhitecturii bizantine romanic era mai sub]ire, mai u[oar,
adoptat de ]rile ortodoxe. Arhitectura av^nd deasupra o [arpant de lemn.
bizantin era din punct de vedere Datorit acestui fapt, bolta avea muchii
conceptual [i tehnic, mult mai evoluat proeminente spre interior alctuit din
dec^t cea romanic. Arhitectura bol]ari de piatr; `mpreun cu nervurile
romanic s-a conturat l-a `nceputul situate `n lungul muchiilor proeminente,
trecerii de la feudalismul timpuriu la cel pentru fortificare, bolta creeaz o
dezvoltat (sec. 11 [i 12). ~n epoca structur spa]ial. Privit comparativ cu
romanic se na[te ora[ul medieval [i bolta antic (rezultat din intersec]ia a
`ncepe procesul de formare a statelor doi cilindrii de aceea[i raz, ob]in^ndu-
centralizate din apusul Europei.
61

20. Edificii romanice
a. b.
c. d.
Jumtate de bolt Bolt semicilindric
semicilindric cu rol
de arc de descrcare
Lumin
natural
St^lp Lumin
natural
Nav
lateral
Nav
central
Fig. 5.9 Catedrala romanic. a. Fa]ad. b.
Interior. c. Plan. d. Sec]iune.
62

21. Bol]i romanice
Bol]i semicilindrice cu arce dublouri
a.
Bol]i `ncruci[ate
b.
cu arce `n plin cintru cu arce fr^nte trompe
Bolt `ncruci[at
Arce `n plin cintru
c. d.
{arpant
Bolt `ncruci[at
1
St^lp
Arce diagonale
Nav
semicirculare Nav central Nav
lateral
lateral
Arce fr^nte Cheia arcelor
de capt diagonale este
egale dou deasupra cheii
c^te dou arcelor de capt
2 Arce fr^nte 3
Fig. 5.10 a. b. Bol]i romanice. c (1, 2, 3) Trasarea arcelor de capt [i diagonale.
d. Bazilica cu bol]i `ncruci[ate
63

22. se 4 arce de capt semicirculare egale se face numai prin ferestrele laterale.
`ntre ele [i dou arce diagonale Structura tip bazilic are nava principal
semieliptice, bolta `ncruci[at romanic mai `nalt dec^t cele colaterale, pentru
are arcele diagonale semicirculare, pe a primi direct lumina natural.
c^nd cele de capt pot fi semicirculare
egale `ntre ele sau egale dou c^te 5.6. CATEDRALA GOTIC|
dou (cele opuse). Arcele diagonale `n Termenul impropriu de “gotic”, atribuit
plin cintru implic supra`nl]area arcelor acestei arhitecturi medievale era
de capt. Fa] de bolta semicilindric, sinonim cu “barbar”. Denumirea
cea `ncruci[at e mai simpl, apar]ine arti[tilor Rena[terii Italiene,
transmi]^nd presiuni mai mici. Ctre care considerau aceast arhitectur
sf^r[itul perioadei romanice, alturi de drept haotic [i lipsit de armonie.
arcele `n plin cintru apar arcele fr^nte Arhitectura gotic se contureaz `n
(ob]inute din dou arcuri de cerc) cu perioada feudalismului t^rziu. Este
aceea[i raz, trasate din centre diferite perioada de creere a statelor
plasate pe aceea[i orizontal), folosite centralizate din apusul Europei [i unele
la deschideri sporite. Acest arc permite ora[e-republici independente (`n Italia).
traveelor mici s ob]in aceea[i `nl]ime Ca [i `n perioada romanic,
pe traveele mari. Prin forma sa, arcul preocuprile [tin]ifice sunt practic
fr^nt este aparent mai u[or dec^t cel `n inexistente. Orice concluzie cu caracter
plin cintru, pentru densit]i [i volume [tin]ific, fie [i sporadic ce contrazice
egale. Aceste arce fr^nte marcheaz textele biblice e curmat de Inchizi]ie.
mai bine articula]ia de la cheie. Sisteme de execu]ie. Acumularea
~mpingerile bol]ilor erau preluate “la cuno[tin]elor legate de tehnica
navele laterale” de zidul portant masiv construc]iilor va conduce la apari]ia
sau de zidul cu contraforturi. Aceste breslelor pe specialit]i, alctuite `n
sisteme de boltire erau utilizate la special din me[teri laici.
edificiile religioase romanice. Edificiile gotice vor oglindi, de altfel,
Din punct de vedere al sistemului de ptrunderea g^ndirii ra]ionale `n tehnica
acoperire, edificiile de cult romanice, se construc]iilor. Tehnica prelucrrii pietrei,
`mpart `n construc]ii de tip hal [i tip va atinge un nivel neobi[nuit, at^t `n
bazilic. Structurile tip hal cuprind sub confec]ionarea ornamentelor c^t [i a
acela[i acoperi[ nava central [i cele elementelor constructive propriu-zise.
colaterale. ~mpingerile bol]ii ce acoper Ptrunderea g^ndirii ra]ionale `n
nava central sunt preluate de bol]ile de concep]ia edificiilor este eviden]iat de
deasupra navelor colaterale, `ndeplinind tendin]a de reducere a greut]ii bol]ilor
rolul unui arc de descrcare, fiind [i zidurilor. Aceast u[urare a
a[adar prototipul viitorului arc butant. construc]iei va conduce la economii
Iluminarea `ntregului plan al edificiului
64

23. Catedrala gotic
a. b.
157 m
c. d.
Verticalitatea
gotic ajunge
la apogeu la
catedrala din
Köln
Fig. 5.11 Catedrala gotic. a. Portal. b. Interior. c. Fa]ad. d. Vedere
longitudinal a navei centrale.
65

24. Sisteme de execu]ie gotice
a. 1. Structura sistemului nelegat. 2. Structura sistemului nelegat
Unei travei dreptunghiulare a navei centrale `i
corespunde o travee ptrat a navelor laterale Unei travee ptrate a navei centrale `i
corespund dou travee ptrate ale
Bolt `ncruci[at navelor laterale
b. cu nervuri `n ogiv
c.
Arce butante
ce transmit
`mpingerile
de la bolt la
contrafort 1. Bolt `ncruci[at
Contrafort
{arpant
Bolt
Arc fr^nt `ncruci[at
Fereastr - 2. Bolt stelat
Nav rozet
lateral
Fereastr
`n ogiv
Nav
central
3. Bolt tip plas
d. Fig.5.12 Catedrala gotic. a (1, 2).
50 m Structura arcelor `n ogiv. b.
Sec]iune. c (1,2,3). Bolta gotic.
d. Plan
124 m
66

25. `nsemnate de material, spa]iu [i acoperirea unei suprafe]e mari sau,
manoper. spre sf^r[itul perioadei gotice, formarea
La construc]iile gotice sistemele de unui fastuos motiv decorativ.
execu]ie folosite pentru acoperire sunt Bolta `ncruci[at, cu nervuri `n ogiv
bol]ile sub]iri, cu panouri [i nervuri prezint avantajul c poate alctui [i
sus]inute de coloane. ~mpingerile alte forme `n plan dec^t cea
laterale sunt preluate de contraforturi [i dreptunghiular sau ptrat - forme
arce butante. Pentru folosirea acestor triunghiulare, poligonale. Bolta
sisteme de preluare a `mpingerilor `ncruci[at nervurat va deveni, `n
laterale, zidul foarte gros din perioada perioada gotic, bolta sexpartit
romanic este `nlocuit cu un schelet, zid (stelat), pentru ca `n cele din urm s
sub]ire neportant [i o suprafa] mare se transforme `n bolt-evantai. Nervurile
vitrat. La unele catedrale pe unele bol]ilor gotice se executau din piatr
por]iuni zidul dispare, ramân^nd numai cioplit iar panourile de bolt din zidrie
scheletul [i sticla vitrat. Suprafe]ele de crmid u[oar. Se cuvine
mari de sticl vitrat au dus la realizarea semnalat faptul c me[terii gotici
unei impresii spectaculoase de de]ineau `nalte cuno[tin]e de tehnica
continuitate `ntre interiorul [i exteriorul stereotomiei, `mbin^nd perfect criterii
edificiului, ceea ce constituie una din geometrice, statice [i estetice.
caracteristicile spa]iului gotic. Ca elemente portante ce transmit
Bol]ile gotice acoper travee `ncrcrile de la bol]i, constructorii din
dreptunghiulare sau ptrate, cu laturi perioada gotic au folosit pila (st^lp
ajung^nd p^n la 12-16 m., bol]ile au interior), arcul butant [i contrafortul. Pila
structur nervurat. Nervurile sunt evolueaz de la sec]iune simpl
alctuite din arce fr^nte `n ogiv, (circular) la sec]iuni mai complicate,
`ntretiate, ce preiau eforturile de la incluz^nd [i colonetele (prelungirile
panourile de piatr [i le repartizeaz `n nervurile bol]ii).
cele patru unghiuri. Traseul nervurilor se Elementul `ntr-adevr original,
caracterizeaz prin arcul diagonal, inventat din necesitate, al constructorilor
arcele de capt [i prin arcele dublouri. gotici, este arcul butant, care asigur
Uneori exist o diferen] `ntre `nl]imea echilibru bol]ilor `nl]ate pe pile. El
ogivelor diagonale [i arcele de capt, transmite `mpingerile laterale de la bolt
astfel `nc^t bolta cu muchii tinde s la contrafort. La `nceput, arcul butant
devin o cupol nervurat, fasonat `n era amplasat `n acoperi[ul `nsu[i al
form de stea (bolta sexpartit) prin navei laterale, apoi s-a degajat de masa
adugarea unei nervuri suplimentare, lui, pentru ca, `n cele din urm s se
de piatr. Sporirea numrului de nervuri `nal]e izolat `n spa]iu, particip^nd la
duce la o mic[orare a suprafe]ei estetica central a catedralei. Pentru o
panourilor bol]ii ceea ce determin mai mare eficacitate constructorii gotici
67

26. `nlocuiesc arcul unic prin dou arce Accentuarea acestui raport `ntre
amplasate deasupra [i dedesubtul zonei dreptunghiul sec]iunii transversale sau
de `mpingere. Ca o consecin] a acestei longitudinale [i dreptunghiul planului va
evolu]ii a arcului butant, sec]iunile pilelor creea diferen]ele de `nl]ime, ce se fac
se mic[oreaz, iar `nl]imea lor cre[te; sim]ite la diferite edificii gotice. De
totodat, va cre[te corespunztor men]ionat c acest contrast va cre[te cu
suprafa]a de sticl vitrat `n dauna at^t mai mult cu c^t `naintm spre nord,
zidului exterior. Contraforturile care spre Germania. Edificiile gotice `mbin
primesc `mpingerile arcelor butante sunt cele dou direc]ii: cea vertical
picioare masive din zidrie a[ezate `n (dominant la templele egiptene) [i cea
exteriorul zidurilor perimetrale. orizontal (caracteristic bazilicilor
bizantine). Catedrala gotic este
Catedrala gotic este programul
edificiul unui mit, deoarece nu este
principal al arhitecturii gotice fiind
construit la scar uman (contrast^nd
biserica ce adposte[te jil]ul episcopal.
cu templul grecesc), a[adar va degaja o
Prin reducerea sec]iuniii elementelor de
impresie de mre]ie cople[itoare asupra
sus]inere (pile), prin sporirea `nl]imii
privitorului.
navei centrale [i prin decora]ia bogat
cldirile catedralelor gotice se remarc 5.7. M|N|STIRILE DIN MOLDOVA
printr-o subliniat tendin] spre
verticalitate. Aceste edificii, ce serveau ~n epoca lui {tefan cel Mare [i Petru
drept loc de oficiere a cultului [i drept Rare[, `n Moldova s-au `nl]at cele mai
sediu al reuniunii politice [i festive numeroase [i reprezentative
organizate de rege, erau constituite cu monumente de arhitectur medieval al
sprijinul `ntregii colectivit]i a ora[ului cror specific local se afirm riguros,
medieval. Datorit proiectelor extrem de astfel `nc^t, sub aspectul originalit]ii,
ambi]ioase, lucrrile de construc]ii ale formele stilistice nu-[i gsesc nicieri
catedralelor gotice dep[eau, `n timp, o analogii. ~n aceast perioad de
genera]ie extinz^ndu-se vreme de 2-3 puternic av^nt economic, t^rgurile
secole. Moldovei s-au `nmul]it [i conturat ca
Planul catedralei gotice are form de a[ezri urbane autonome. Intensa
cruce latin. Tipurile de sec]iune activitate `n domeniul cldirilor de cult [i
transversal folosit de constructorii caracterul specific al operelor
gotici sunt acelea[i din perioada arhitectonice se explic tocmai prin
romanic: bazilica [i biserica tip hal. dezvoltarea me[te[ugurilor [i recrutarea
Contrastul dintre dimensiunile pe unui numr din ce `n ce mai mare de
vertical [i orizontal ale spa]iului me[teri autohtoni.
interior constituie una dintre Sisteme de execu]ie. Zidurile, care
caracteristicile catedralelor gotice. definesc planul mnstirilor
68

27. Sisteme de execu]ie la mnstirile din Moldova
a. Calot sferic
Pandantivi Semisfer
1. Pandantivi
Arce semicilindrice
`n consol
Arce de descrcare de
grosimi diferite ce fac trecerea 1. 5.
de la dreptunghiul naosului la
Arce piezi[e ce au laturile
ptratul de baz a cupolei
paralele cu diagonalele
2. ptratului de baz
b.
c.
Friz
Zona superioar din 1.
{iruri de crmid aparent
ocni]e `n
plin cintru 21,5 m
Zidrie
de piatr
Profil din
Zona inferioar din
piatr sub 2.
piatr aparent Pridvor
form arc
fr^nt
Crmid Pronaos 7m
Naos
aparent
Absida altarului
25 m
Soclu
Fig.5.13 M^nstirile din Moldova. a (1,2). Sisteme de boltire. b. Detaliu fa]ad. c
(1,2). Fa]ad. Plan.
69

28. Mnstirile din Moldova. Alctuire. Sistem de boltire
a.
Calote Turl
Pandantiv sferice
Arce piezi[e
Exonartex Pronaos
Gropni]
Naos Absida altarului
b.
Arcele piezi[e
Contrafor]i Turla
Arce piezi[e de descrcare
c.
Pandantiv Arce semicilindrice de
descrcare
Arce transversale de
descrcare
Arce longitudinal
de descrcare
Arc piezi[ de
descrcare L L/2 Pandantiv Fig. 5.14 M^nstirile din
Moldova. (M^nstirea Neam])
a. Proiec]ia axonometric b.
Plan c. Sisteme de boltire
70

29. moldovene[ti sunt alctuite din: miez [i pere]ilor, vor duce la transformarea
fe]e (interioar [i exterioar). ~n dreptunghiului `ncperii (naosului) `n
componen]a miezului intr: piatra ptrat. Aceasta se realizeaz prin
spart, piatra de r^u [i crmida, legate introducerea arcelor inegale ca grosime:
cu mortar. Prinse intim de miez, fe]ele cele dou `n direc]ii transversal a
exterioare erau la `nceput din material `ncperii sunt foarte late (100-120 cm).
aparent iar apoi `n timpul lui Petru Rare[ Pe aceste patru arce se ridic acela[i
erau tencuite [i acoperite cu fresce. numr de pandantivi (ce fac trecerea de
Interiorul era acoperit complet cu fresce. la planul ptrat la cel circular), pe care
Piatra [i crmida care alctuiau se `nal] un scund tambur cilindric. ~n
paramentul zidului, erau puse `n oper interiorul acestui tambur vertical, sunt
astfel: prima parte a zidului (2/3 din `nscrise patru arce `n plin cintru dispuse
`nl]ime) sub planul de na[tere al piezi[ (arcele paralele cu diagonalele
bol]ilor, era alctuit din piatr; a doua ptratului determinate de cele patru
parte a zidului (1/3 din `nl]ime), ce arce mari). Deasupra acestor arce se
sus]inea numai acoperi[ul, fiind protejat construie[te turla, a crei l]ime era
de o strea[in proeminent, era egal cu jumtate din l]imea naosului.
confec]ionat din crmid. Ultima Ingeniozitatea sistemului de boltire
treime a zidului juca un rol hotr^tor `n const `n aceea c transform planul
plastica de ansamblu a monumentului. dreptunghiular `n unul ptrat, iar pe
acesta `n unul circular, `nltur^nd la
Bol]ile moldovene[ti se impun ca un baz orice punct de sprijin, ce ar
sistem constructiv deosebit de original incomoda circula]ia sau vederea [i
prin care constructorii moldoveni au `nltur^nd `n acela[i timp l]imea
rmas ne`ntrecu]i. Comparativ cu golului, pentru a da zvelte]e turlei.
solu]iile bizantine [i gotice, conform • Alt sistem de boltire cu o not mai
crora `mpingerile bol]ilor erau preluate subliniat de originalitate porne[te de la
de pile masive interioare sau cele patru arce `n plin cintru `n consol
contraforturi exteriori, constructorii din [i de la cei patru pandantivi, deasupra
Moldova au urmrit s pstreze partea crora se ridic un foarte scurt inel
de jos a cldirii fr nici un fel de cilindric. Deasupra acestuia sunt situate
obstacol. Datorit grosimii mari a o semisfer [i opt arce `n plin cintru,
zidurilor [i a deschiderilor mici bol]ile nu egale. Intersect^ndu-se cu o sfer [i
au nevoie de puncte de sprijin `ntre ele acestea iau aspectul unei
intermediare. Descriem mai jos cele mai `mpletituri stelate, nervurate. Arhivoltele
ingenioase sisteme de boltire folosite de nervurilor stelate genereaz, `n partea
constructorii rom^ni. de sus o prism ortogonal peste care,
• Patru arce `n plin cintru, construite `n sprijinit de opt pandantivi, se `nal] o
consol [i fc^nd corp comun cu zidria calot sferic.
71

30. Mnstirea moldoveneasc. ~n din dou profile simple, suprapuse,
vederea ridicrii lor, constructorii despr]ite de o f^[ie de zidrie
trebuiau s conceap `ncperi necesare executat din piatr brut. Profilul de
adpostirii unui numr relativ mic de jos, tratat ca o `nvelitoare cu pant lin,
oameni, urmrind totodat ca edificiul sugereaz ideea unei bnci continue.
s capete un aspect monumental. Ultima treime a zidului exterior este
Planul bisericii moldovene[ti era executat din crmid aparent.
alctuit conform ceremonialului [i Acesta se compune din [iruri suprapuse
ritualului cultului ortodox: `ncperea din mici firide oarbe (ocni]e) [i o friz
altarului, naos, pronaos, completat lat cu dou, trei [iruri de discuri de
uneori cu pridvor [i grovni] (camera teracot divers colorat [i sml]uit.
mormintelor). Interiorul mnstirilor Fa]adele sunt fragmentate de
moldovene[ti degaj o atmosfer calm contraforturi, la `nceput decorative din
cu o nuan] de mister realizat prin piatr f]uit, apoi pictate, ca [i restul
slaba iluminare [i frescele cu caracter fa]adei.
religios. Ferestrele au fost `ncadrate cu Acoperi[ul edificiilor de cult
chenare din piatr prelucrat cu moldovene[ti este elementul care
elemente arhitectonice de influen] influen]eaz `n cel mai `nalt grad
gotic. U[a este `ncadrat de un chenar aspectul global al monumentului. Cele
dreptunghiular din piatr, decorat cu dou tipuri de acoperi[ sunt: cel unitar,
dou sau trei mrgele verticale av^nd o al bisericilor cu plan drept, cu pante
combina]ie de elemente gotice [i de stil mari, av^nd `nl]imea aproximativ
renascentist. aceea[i cu a trupului bisericii, [i cel al
Fa]adele bisericilor moldovene[ti bisericilor cu turl, fragmentat `n volume
constituie un exemplu de art [i logic egale cu pr]ile esen]iale din plan.
constructiv ca [i de un remarcabil bun Frescele de pe pere]ii exteriori,
gust. Cele dou pr]i ale zidului executate `n perioada lui Petru Rare[
`nconjurtor, de fa]ad sunt tratate `mbrac pere]ii de la soclu p^n la
diferit. Partea de jos (2/3 din `nl]ime) – [trea[in. Zugrvelile exterioare au
o suprafa] de piatr aparent, cu rezistat peste veacuri tuturor
aspect aparent neregulat – are numai intemperiilor. Procedeul zugrvirii totale
c^teva accente cu caracter decorativ: de o valoare tematic [i artistic
profile de soclu, coronamente de remarcabil confer mnstirilor din
contraforturi, chenare de u[i [i ferestre. Moldova un caracter `ntru totul deosebit,
Soclu, `nalt, proeminent, este compus unic `n `ntreaga lume.
72