1. 8/13/2014 Caracteristicile desenului omuletului | MirelaZivari.ro
Caracteristicile desenului omuletului
Caracteristicile desenului om uleţului
Dinţii, degetele de la mâini şi de la picioare, desenate deosebit de ascuţite, indică agresiv itateşi tendinţa la
”acting out”. Braţele foarte lungi în desenul propriei persoane arată refuzarea celorlalţi, închiderea în sine,
nev oia de a se întoarce în sine; acelaşi lucru la alte persoane indică persoane care respinge copilul sau sunt
reprezentate ca înfricoşătoare de către copil. Braţele ex trem de lungi care apar între 2 persoane
desemnează riv alizarea dintre cele 2 persoane. Figurile haşurate sau foarte dens umbrite (întunecate),
arată prezenţa problemelor emoţionale. Când această caracteristică apare pe o porţiune specifică de corp
ex primă o angoasă fix ată simbolic pe acest segment corporal. Haşurarea puternică poate conecta şi
membrii familiei care sunt într-o interacţiune foarte puternică, dacă se centrează pe o persoană sau un
obiect atunci persoana sau obiectul respectiv indică katex is, angoasele legate de ea. La propria persoană
lăsarea goală a feţei sugerează stimă de sine scăzută.
Familie preprezentată cu mulţi membrii de familie găsim la copiii cu ev oluţieşcolară bună şi percepţia
pozitiv ă a sinelui. Înălţimile membrilor familiei raportate între ele este un indicativ pentru importanţa
subiectiv ă sau efectul psihologic al acestora asupra subiectului (înălţimea mai mare merge cu importanţă
mai mare). Dacă copilul se reprezintă pe sine în mod disproporţionat de mic faţă de ceilalţi membrii ai
familiei, pune pe hârtie sentimentul de stimă de sină scăzută, autoev aluarea negativ ă. Dacă însă se
desenează mai mare cu asta trădează nu numai autoev aluarea sa (în caz de supradimensionare
disproporţionată), dar şi agresiv itate.
Atunci când figura propriei persoane seamănă cu celelte figuri (haine, direcţii, ex presii faciale, indicatoare
de formă) copilul cu aceasta arată importanţa celeilate persoane, identificarea cu ea (pe care le însoţesc şi
desenele mamă-copil deja amintite).
Dacă propria figură o situează pe hârtie mai sus ca pe a celorlaţi prin asta indică dorinţa de dominare sau
nev oia sporită de atenţie. Dacă altă persoană e desenată mai sus, aceasta reprezintă dominanţa acelei
persoane. Omitere unor membrii ai familiei indică probleme emoţionale; în unele cazuri concrete arată
agresiv itatea interzisă orientatea către persoana nereprezentată (se poate observ a adesea la fraţii noi-născuţi).
Omiterea propriei persoane din desen indică stimă de sine scăzută, imagine de sine negativ ă,
poziţia periferică a copilului în familie.
Atunci copilul reprezintă fiecare membru al familiei sub formă de omuleţ dinbastonaşe, este important să
aflăm dacă la cerere completează desenul. Dacă da,atunci probabil de fond este anx ietatea de ex aminare,
dacă nu, ne putem gândi laregresie ca mecanism de defensă (să luăm însă în calcul, că omuleţ din
beţigaşepoate apare şi în cazul unui QI scăzut). Dacă numai câte o persoană estereprezentată ca omuleţ din
beţigaşe, acesta este un indicator nespecific alproblemelor emoţionale, iar în mod specific poate sugera în
legătură cu persoana respectiv ă, anx ietate, defensă, încăpăţânare, relaţie emoţională săracă.
Figurile ne-naturale (robot, trasături animalice), indică o slăbiciune în controlulrealităţii, reprezentarea
formelor bizare, la copiii mai mari şi adolescenţi poatesugera tulburări de gândire, posibilitatea psihozei.
Interpretarea aşezării şi a distanţei spaţiale
Desenarea propriei figuri aproape de alta arată că, copilul iubeşte membrul de familie respectiv , ar dori să
fie mai aproape de ea, sau are nev oie de mai multă atenţie din partea ei (la adolescenţi această proiecţie
funcţionează mai puţin). Când copilul se desenează aproape de părinte, arată cu aceasta nev oia de atenţie
şi acceptare, precum şi identificarea cu părintele respectiv ; în mod contrar, distanţa reprezintă izolarea şi
http://www.mirelazivari.ro/caracteristicile-desenului-omuletului 1/4

2. 8/13/2014 Caracteristicile desenului omuletului | MirelaZivari.ro
respingerea. Orice obstacol fizic prezent între propria figură şi mamă, reprezintă distanţa psihologică faţă
de mamă.
Figurile mărite (de ex . aşezate pe cutii) indică riv alizare, dorinţa de dominare.Dacă se desenează pe sine
mai mare deseori îşi poate ex prima dorinţa că v rea să fie mai în v ârstă.
Dacă ceilalţi membrii ai familiei sunt într-un grup, dar propria persoană este mai departe de grup, atunci
copilul se percepe ca şi cum nu face parte din grup, căeste lăsat pe dinafară din treaba „comună”; poate fi
însoţită de izolare emoţională cu lipsa de autoacceptare, cu sentimentul respingerii de către familie,
abilităţi sociale nedezv oltate. Copilul desenat între cei 2 părinţi sugerează hiperprotecţie sau nev oia de
mai multă atenţie parentală. Lipsa interacţiunilor (figurile nu sunt întoarse faţă în faţă, figurile sunt aşezate
lateral sau spate în spate, persoane care au interacţiuni izolate), indică comunicarea săracă din familie.
Când părinţii nu interacţionează cu alte personaje, copilul poate resimţi respingere din partea părinţilor.
Întoarcerea (cu spatele sau lateral) a propriei figuri arată probleme de integrare familială, sentimentul
respingeriisau nev oia de atenţie. Ordinea de desenare a membrilor familiei în general respectă ordinea
v ârstei, unde dimensiunea oamenilor creşte cu v ârsta; ordinea care diferă de aceasta arată importanţa
relativ ă persoanei respectiv e.
Stil, indicatori de form ă
Începând cu v ârsta de aprox imativ 6 ani, un desen foarte asimetric sugerează impulsiv itate, prea multe
detalii sau persev erarea obiectelor, obsesiv itate, nesiguranţă, împreună cu un cap desenat neobişnuit de
mare arată intelectualizarea ca mecanism de defensă preferenţial. Ştergerea cu radiera reprezintă
ambiv alenţa în legătură cu persona respectiv ă, conflictualitatea.
Compartimentalizarea - reprezintă despărţirea membrilor
familiei pe lungimea totală paginii, cu linii drepte, de ex . în cutii,
desenarea în pătrate, dreptunghiuri (figura nr. 3).
Conform observ aţiilor lui Burns şi Kaufmann (1 97 2), arată nev oia
copilului să se retragă, să se limiteze pe sine şi emoţiile sale de
ceilalţi din familie (izolare socială, iubirea nu pote fi manifestată
deschis). Poate arăta sentiment de respingere, frica de alţi
membrii de familie sau lipsa comunicării deschise. Dacă pe lângă
compartimentalizare fiecare membru de familie desfăşoară o
activ itate în desen, arată lipsa de coeziune a acelei familii,
lax itatea apartanenţei familiale. Când copilul delimitează de jur împrejur 2 sau mai multe persoane, cu
aceasta ex primă mai ales că este intens preocupat de intensitatea interacţiunii dintre persoanele
reprezentate. Este rară, dar foarte marcantă compartimentalizarea prin îndoirea foii de hârtie; apare în
angoasa grav ă, probleme emoţionale acute. Burns şi Kaufmann (1 97 2) au găsit incidenţa
compartimentalizării în populaţiile clinice de copii de 20,8%, compartimentalizarea realizată prin îndoirea
paginii de hârtie ce 2, 1 %.
La apariţia încapsulării, copiluldelimitează câţiv a (dar nu pe toţi membrii familiei), de jur împrejur cu
marginile unui obiect (de ex . cu o coardă de sărit, av ion, maşină, care nu se întind pe toată lungimea
paginii (figur nr. 4). Acest element de stil apare în desenele copiilor care se luptă cu probleme emoţionale
şi reprezintă dorinţa de a izola, îndepărta persoana reprezentată. Dacă înconjoară astfel 2 persoane
reprezintă relaţia strânsă dintre cele persoane; indicenţa apariţiei la populaţia deja amintită după Burns
şi Kaufmann (1 97 2) este de 1 3%. Delimitarea părţii superioare a hârtiei mai mult decât cu o linie întinsă pe
toată lăţimea paginii chiar şi atunci când are loc printr-un nor sau prin alt obiect, apare în angoasă acută,
anx ietate difuză.
http://www.mirelazivari.ro/caracteristicile-desenului-omuletului 2/4

3. 8/13/2014 Caracteristicile desenului omuletului | MirelaZivari.ro
Acelaşi lucru în partea
de jos a paginii
(figura nr. 5) apare în
desenul acelor copii
care în trăiesc în familii
aflate în situaţii
dificile, instabile,
nesigure unde dev ine
deosebit de importantă
siguranţa, nev oia
de stabilitate. O
semnificaţie asemănătoare o are şi linis solului haşurată cu linii care se încrucişează; cu cât este mai lată
banda haşurată şi cu cât e mai intensăhaşurarea cu atât mai grav ă este perturbarea.
Personajele subliniate (fig. nr.6, subliniate cu cel puţin 2 linii sau
în mod repetat), indică relaţia nesigură, instabilă între copil şi
persoana respectiv ă reprezentată. După Burns şi Kaufmann
(1 97 2) incidenţa de apariţie a delimitării superioare este 4,2%, a
delimitării inferioare de 1 2%, a persoanelor subliniate de 9,9%.
Reprezentarea marginală a tuturor personajelor, dacă se găsesc
pe o singură margine a foii semnifică retragerea din lucrurile
comune, respectiv îngustarea, sărăcirea emoţională sau
dependenţa (poate apare însă şi la QI scăzut sau în cazul
problemelor de coordonare motorie. Atunci când copilul
desenează pe cinev a pe spatele foii, atunci (de cele mai multe ori
indirect) putem bănui conflict în relaţia cu persoana respectiv ă; acelaşi lucru la propria persoană apare la
copiii retraşi, rejetaţi de către familie.
O formă mai fină, latentă a rejetului, dar cu semnificaţie similară este dacă subiectul stă mult şi se holbează
la pagină fără să deseneze.
Sindromul „X” (figura nr. 7 ) reprezintă liniile care se încrucişează
într-un obiect şi sunt accentuate (umbrite sau întărite), atunci
când obiectul este conectat de cinev a (de ex . picioarele mesei de
călcat care aparţin de mamă). Semnificaţia este conflictul dintre
putere-contraputere, un Eu puternic (én), nev oia crescută de
conştiinţă. Deseori copilul marchează acele persoane pe desen,
cu care are o relaţie puternic ambiv alentă.
Atunci când copilul începe să deseneze cev a, apoi întrerupe
desenul inceput şi desenează altul în loc, poate trăda după caz un
grad crescut de teamă faţă deconţinutul sau dinamica primului desen (în locul originalului face un desen
maisigur din punct de v edere psihologic).
Fam ilia anim ală în m işcare
Familia animală în mişcare (Animal Kinetic Family Drawing, AKFD) a fost propusă de Jones (1 985)
motiv ând că animalele sunt simboluri ale impulsurilor inconştiente, ale proiecţiilor şi oglindesc emoţiile
reale inconştiente ale copilului despre familia sa. Din punctul de v edere al autorului familia de animale în
mişcare este o sarcină mai neutră ca desenul familiei în mişcare, de aceea activ ează mai puţin mecanismele
de defensă. Animalul este un element des întâlnit şi în alte răspunsuri proiectiv e ale copiilor (desen liber,
testul Rorschach, etc.).
http://www.mirelazivari.ro/caracteristicile-desenului-omuletului 3/4

4. 8/13/2014 Caracteristicile desenului omuletului | MirelaZivari.ro
Despre metodă ex istă puţină literatură de specialitate, despre deseneleanimalelor şi interpretarea familiei
de animale ex istă mai multe studii (Schwartz,Rosenberg, 1 955; Brem- Gräser, 1 957 ; Kos, Bierman, 1 97 3;
Av é-Lallemant, 1 97 6; Gmelin, 1 97 8; Hárdi, 1 991 ). Din practica nostră am v ăzut că tehnica estefolositoare,
de aceea o v om prezenta pe scurt (fără a face cunoscută simbolisticaanimală). Instructajul este următorul:
„desenează o familie de animale în aşa fel ca fiecare animal să facă cev a, v re-o activ itate.
Desenează animale întregi. Decifiecare animal să facă cev a, să aibă v re-o activ itate” („Draw a picture of a
family of animals, doing something. Try to draw whole animals, not cartoons or stickanimals. Remember,
make ev ery animal doing something- some kind of action”,1 89). După terminarea desenului, copilul
trebuie întrebat cine sunt membriifamiliei de animale, câţi ani au, şi dacă copilul ar fi un pui pe desen,
atunci ceanimal ar fi. Jones (1 985) a comparat desenele copiilor de 6-1 0 ani (copiiipărinţilor div orţaţi
v ersus copii care trăiesc în familii complete) DFM şi DFAM (KFD şi AKFD). Pe lotul lui cu un număr mic (n=
38) nu a găsit diferenţesemnificativ e statistic, însă a identificat câtev a patternuri relev ante clinic. De
ex .este interesant că în timp ce 40% din copiii părinţilor div orţaţi au desenat animale diferite în DFA, la
grupul de control animalel diferite au fost doar de 5%.Combinarea mai mltor specii de animale a ex primat
sentimentul copiilor că familia nu este unitară, nu este coeziv ă.
http://www.mirelazivari.ro/caracteristicile-desenului-omuletului 4/4