Gruia Catalin-Gabriel Clasa a 12-a A ELVETIA
<ul><li>Confederaţia Elveţiană  sau  Elveţia  este un mic  stat federal  în  Europa   Centrală , fără ieşire la mare. Are ...
Istoric <ul><li>În anul  1291 , reprezentanţii  cantoanelor   Uri ,  Schwyz  şi  Unterwald  au semnat  Scrisoarea  de  Ali...
Politica <ul><li>Constituţia federală, adoptată în 1848, formează baza legală a statului federal modern. În 1999 a fost ad...
Geografie <ul><li>Peisajul elveţian caracteristic este legat de un lanţ muntos înalt situat în zona central-sudică a ţării...
Cantoane <ul><li>Confederaţia Elveţiană se împarte în 26 de cantoane: </li></ul><ul><li>Appenzell  Extern  ( Appenzell Aus...
ECONOMIE <ul><li>Economia Elveţiei este una dintre cele mai stabile economii ale lumii. Politica sa plină de succes pe ter...
Demografie şi limbi <ul><li>Elveţia a fost influenţată de câteva dintre cele mai importante culturi europene, de la practi...
Patrimoniu mondial <ul><li>Pe lista patrimoniului mondial UNESCO sunt înscrise următoarele obiective din Elveţia: </li></u...
Turism in Elvetia   <ul><li>Elvetia traieste in mare parte din turism, stiind sa profite din plin de darurile cu care a in...
Upcoming SlideShare
Loading in …5
×

12A_Elvetia

895 views

Published on

Published in: Education, Career
0 Comments
0 Likes
Statistics
Notes
  • Be the first to comment

  • Be the first to like this

No Downloads
Views
Total views
895
On SlideShare
0
From Embeds
0
Number of Embeds
2
Actions
Shares
0
Downloads
0
Comments
0
Likes
0
Embeds 0
No embeds

No notes for slide

12A_Elvetia

  1. 1. Gruia Catalin-Gabriel Clasa a 12-a A ELVETIA
  2. 2. <ul><li>Confederaţia Elveţiană sau Elveţia este un mic stat federal în Europa Centrală , fără ieşire la mare. Are graniţă cu Germania , Franţa , Italia , Austria şi Liechtenstein . Ţara are o mare tradiţie în neutralitatea politică şi militară , motiv pentru care este sediul multor organizaţii internaţionale </li></ul>
  3. 3. Istoric <ul><li>În anul 1291 , reprezentanţii cantoanelor Uri , Schwyz şi Unterwald au semnat Scrisoarea de Alianţă , care le-a unit în lupta contra autoritatii sporite a Austriei , deţinǎtoarea din acea perioadă a tronului german imperial al Sfântului Imperiu Roman . În bătălia de la Morgarten din 1315 , elveţienii au înfrânt forţele habsburgilor, asigurându-şi cvasi-independenţa faţă de aceştia. </li></ul><ul><li>În Tratatul de la Westfalia din 1648 , ţările europene au recunoscut independenţa Elveţiei faţă de Sfântul Imperiu Roman şi neutralitatea ei. În 1798 , forţele revoluţiei franceze au cucerit Elveţia. Congresul de la Viena din 1815 a restabilit independenţa elveţiană, iar puterile europene au acceptat să recunoască neutralitatea elveţiană definitivǎ. </li></ul><ul><li>Elveţia a adoptat o constituţie federală în 1848 , revizuită profund în 1874 , care a stabilit responsabilitatea federală în afacerile interne, apărare şi comerţ. De atunci se continuă cea mai bună politică economică şi socială care a caracterizat Elveţia de-a lungul timpului. </li></ul><ul><li>Elveţienii sunt cunoscuţi pentru neutralitatea lor istorică şi pentru că nu au participat militar în nici un război mondial . În 2002 Elveţia a devenit membru cu drepturi depline al Organizatiei Naţiunilor Unite . Nu este membră a Uniunii Europene UE . </li></ul>
  4. 4. Politica <ul><li>Constituţia federală, adoptată în 1848, formează baza legală a statului federal modern. În 1999 a fost adoptată o nouă constituţie, dar care nu a introdus modificări notabile în organizarea statului. Ea descrie drepturile fundamentale şi politice ale indivizilor, descrie cadrul pentru participarea cetăţenilor la treburile publice, şi divide puterea în stat între Confederaţie şi cantoane, definind jurisdicţiile şi autoritatea la nivel federal. Sunt trei instituţii federale importante: parlamentul bicameral (legislativul), Consiliul Federal (executivul) şi Curtea Supremă Federală (instanţa judecătorească supremă). </li></ul><ul><li>Parlamentul Elveţiei este format din două camere: Consiliul Statelor care are 46 de reprezentanţi (doi din fiecare canton şi unul din fiecare semicanton) aleşi prin sisteme definite de fiecare canton individual, şi Consiliul Naţional, care este format din 200 de membri aleşi printr-un sistem electoral proporţional, în funcţie de populaţia fiecărui canton. membrii ambelor camere au un mandat de 4 ani. Când ambele camere sunt reunite în sesiune comună, ele sunt numite împreună Adunarea Federală . Prin referendum , cetăţenii pot contesta orice lege adoptată de parlament, şi prin inţiativă legislativă publică, pot introduce amendamente la constituţia federală, elemente care fac Elveţia să fie uneori considerată o democraţie directă . </li></ul><ul><li>Consiliul Federal este guvernul ţării, şi conduce aparatul administrativ federal, având atribuţiile unui şef de stat. Este un corp colegial format din şapte membri aleşi pentru un mandat de patru ani de către Adunarea Federală, care şi supervizează activitatea Consiliului. Preşedintele Confederaţiei este ales de Adunare din cei şapte membri, tradiţional prin rotaţie, pentru un mandat de câte un an, pentru a prezida şedinţele guvernului şi pentru a îndeplini funcţiile reprezentative în relaţiile internaţionale. Cu toate acestea, preşedintele este doar un primus inter pares fără puteri suplimentare, rămânând şi şeful unui departament din administraţie. </li></ul>
  5. 5. Geografie <ul><li>Peisajul elveţian caracteristic este legat de un lanţ muntos înalt situat în zona central-sudică a ţării. Între vârfurile înalte ale Alpilor Elveţieni , Vârful Dufour , care atinge 4.634 metri peste nivelul mării, este cel mai înalt. Pe muntele Dufour se găsesc numeroase văi, inclusiv câteva glaciare. De aici izvorăsc câteva dintre fluviile principale ale Europei , precum Rin , Rhon , Inn , Aare sau Ticino , care se leagă de câteva lacuri alpine precum Lacul Geneva ( Lac Leman ), Lacul Zürich ( Zürcher See ), Lacul Neuchâtel şi Lacul Constanţa ( Bodensee ). Singurul parc naţional al Elveţiei este „Parcul Naţional Elveţian” care a fost creat în 1914 în partea de sud-est a ţării. Acesta conţine păduri de conifere, păşuni montane şi un peisaj montan aspru foarte impresionant. Partea de nord a Elveţiei, cea mai populată, este mai deschisă, are însă mulţi munţi de înălţime medie. Clima elveţiană este temperată, dar poate varia mult, în funcţie de regiune, de la clima aspră pe culmile muntoase până la clima plăcută, mediteraneană , în partea de sud. </li></ul>
  6. 6. Cantoane <ul><li>Confederaţia Elveţiană se împarte în 26 de cantoane: </li></ul><ul><li>Appenzell Extern ( Appenzell Ausserrhoden ) </li></ul><ul><li>Appenzell Intern ( Appenzell Innerrhoden ) </li></ul><ul><li>Argovia ( Aargau ) </li></ul><ul><li>Basel- Oraş ( Basel-Stadt ) </li></ul><ul><li>Basel- Provincie ( Basel-Landschaft ) </li></ul><ul><li>Berna ( Bern / Berne ) </li></ul><ul><li>Fribourg ( Freiburg ) </li></ul><ul><li>Geneva ( Genève ) </li></ul><ul><li>Glarus </li></ul><ul><li>Graubünden ( Grigioni / Grischun ) </li></ul><ul><li>Jura </li></ul><ul><li>Lucerna ( Luzern ) </li></ul><ul><li>Neuchâtel </li></ul><ul><li>St. Gall ( St. Gallen ) </li></ul><ul><li>Schaffhausen </li></ul><ul><li>Schwyz </li></ul><ul><li>Solothurn </li></ul><ul><li>Ticino </li></ul><ul><li>Turgovia ( Thurgau ) </li></ul><ul><li>Obwald </li></ul><ul><li>Nidwald </li></ul><ul><li>Uri </li></ul><ul><li>Valais ( Wallis ) </li></ul><ul><li>Vaud </li></ul><ul><li>Zug </li></ul><ul><li>Zürich </li></ul><ul><li>Cantoanele sunt divizate în 2.889 municipalitati </li></ul>
  7. 7. ECONOMIE <ul><li>Economia Elveţiei este una dintre cele mai stabile economii ale lumii. Politica sa plină de succes pe termen lung în domeniul siguranţei monedei naţionale, dublată de secretul operaţiilor financiare efectuate în băncile elveţiene a făcut din Elveţia un „rai financiar” al investitorilor şi al investiţilor acestora. În acelaşi timp, a creat o economie care se bazeză masiv pe afluxul extern constant de investiţii. Din cauza dimeniunilor reduse ale ţării şi a specializării înguste a forţei sale de muncă, industria fină şi de precizie, respectiv comerţul şi finanţele sunt esenţiale pentru menţinerea stabilităţii economice a ţării </li></ul>
  8. 8. Demografie şi limbi <ul><li>Elveţia a fost influenţată de câteva dintre cele mai importante culturi europene, de la practicile sale culturale până la limbile vorbite. În Elveţia există patru limbi oficiale: germana în nordul şi centrul ţării (64 %), franceza în vest (19 %), italiana în sud (8 %); o comunitate mică din cantonul sud-estic Graubünden vorbeşte romanşa (< 1 %). </li></ul><ul><li>Dialectul german vorbit în Elveţia este cunoscut sub numele de germană elveţiană ( Schwyzerdütsch ), dar în mediile de informare se foloseşte germana înaltă ( Hochdeutsch ). </li></ul><ul><li>Romanşa nu este o limbă oficială de acelaşi rang ca germana, franceza sau italiana: conform alineatului 1 al articolului 70 al constituţiei federale, &quot; Les langues officielles de la Confédération sont l'allemand, le français et l'italien. Le romanche est aussi langue officielle pour les rapports que la Confédération entretient avec les personnes de langue romanche. &quot; (din franceză: &quot;Limbile oficiale ale Confederaţiei sunt germana, franceza şi italiana. Romanşa este de asemenea limbă oficială pentru rapoartele pe care Confederaţia le întreţine cu persoanele vorbitoare de limbă romanşă.&quot;) </li></ul><ul><li>Mulţi elveţieni vorbesc mai mult decât o limbă. 20 % din populaţie este formată din rezidenţi şi muncitori temporari străini. </li></ul><ul><li>Religiile cele mai întâlnite în Elveţia sunt romano-catolicismul , confesiune de care aparţine 43 % din populaţie, şi protestantismul (35 %), însă datorită imigrărilor s-au mai stabilit şi islamul cu 4 % din populaţie şi ortodoxismul cu 2 %. Stabilitatea şi prosperitatea Elveţiei, combinate cu diversitatea populaţiei, au adus la o situaţie pe care unii o numesc acum stat consociaţional </li></ul>
  9. 9. Patrimoniu mondial <ul><li>Pe lista patrimoniului mondial UNESCO sunt înscrise următoarele obiective din Elveţia: </li></ul><ul><li>Mănăstirea benedictină de la St. Gallen (1983) </li></ul><ul><li>Mănăstirea benedictină Sf.Ioan din Val Müstair (1983) </li></ul><ul><li>Centrul vechi istoric din Berna (1983) </li></ul><ul><li>Cele trei cetăţi din Bellinzona (2000) </li></ul><ul><li>Regiunea alpină „ Jungfrau ” (2001, 2007) </li></ul><ul><li>„ Monte San Giorgio” lângă Lacul Lugano (2003) </li></ul><ul><li>Terasele viticole din districtul Lavaux ( Cantonul Vaud ) (2007) </li></ul>
  10. 10. Turism in Elvetia <ul><li>Elvetia traieste in mare parte din turism, stiind sa profite din plin de darurile cu care a inzestrat-o natura, dar si gratie infrastructurii care asigura conditii deosebite de cazare, masa, transport. Anual ii trec granitele in jur de 11 milioane de turisti din toata lumea </li></ul><ul><li>Cunoscuta ma ales ca o tara a ceasurilor si a conturilor bancare, Elvetia nu se lasa mai prejos nici cand vine vorba de turism. Alpii Elvetiei (inaltime maxima de peste 4.600 m) sunt principalul punct de discutie cand vine vorba de turism in Elvetia. </li></ul><ul><li>Din punct de vedere turistic, Elvetia este cunoscuta in principal pentru muntii sai, insa odata ajuns in aceasta tara calatorul nu trebuie sa evite orasele sale  (zurich, Berna, Geneva de exemplu) sau lacurile sale . </li></ul>

×