În această prezentare sunt metode pe care le-am învățat în cadrul cursului ,,Group Dynamics and Social Skills in the Classroom", din CADRUL PROIECTULUI ERASMUS+ KA1 – MOBILITATEA CADRELOR DIDACTICE “DEVELOPMENT OF QUALITY MANAGEMENT, TEACHING COMPETENCES AND COMMUNICATION SKILLS IN EDUCATION” 2014-1-RO01-KA101 – 000930. Metodele prezentate cuprind: Exerciții de cunoaștere;Exerciții de formare a grupului; Metode de sporire a siguranței în cadrul grupului și o metodă de analiză a unui capitol sau curs. Fiecare metodă este descrisă și are inclusă o poză din cadrul realizării ei în Italia.

1. DISEMINAREA CURSULUI
,,Group Dynamics and Social Skills in the Classroom"
DIN CADRUL PROIECTULUI ERASMUS+ KA1 –
MOBILITATEA CADRELOR DIDACTICE “DEVELOPMENT OF
QUALITY MANAGEMENT, TEACHING COMPETENCES AND
COMMUNICATION SKILLS IN EDUCATION”
2014-1-RO01-KA101 – 000930
Profesori realizatori: Popescu Simona
Petrache Bogdan
Metode active de
învățare
Utilizate în cadrul cursului
,,Group Dynamics and Social Skills in the Classroom"
Italia 16-23 11.2014

2. CUPRINS
I. Exerciții de cunoaștere
1. Numele și mișcarea
2. Hârtia pe cap
3. Salutări internaționale
4. Hârtia de toaletă
5. Starea de spirit
6. Valorizarea numelui
7. Prezentarea instituției/a persoanei

3. II. Metode de formare a
grupului
1. Puzzle – blind
2. Toffee
3. Crossing with box
4. Teatru la videoproiector
5. Vânarea comorilor

4. III. Metode de sporire a
siguranței
1. Visând în perechi
2. Mersul orbilor/Labirintul

5. Learning café
IV. Metoda de analiză a
unui capitol/curs

6. I.1. Numele și mișcarea
Metoda constă în așezarea participanților la curs
într-un cerc și rostirea numelui asociată cu o
mișcare spontană, mișcare ce trebuie realizată de
toți membrii participanți.
Aceasta are drept scop cunoașterea participanților
într-un mod destins, dezinhibat, relaxant ce poate
deveni uneori chiar amuzant.

7. I.2. Hârtia pe cap
Două persoane față în față au pe cap o foaie și în
mână un instrument de scris/desenat. Fiecare
trebuie să deseneze pe foaia aflată pe cap chipul
persoanei din fața sa. După ce fiecare persoană
consideră că a terminat desenul se dă foaia de pe
cap și se comentează ce au vrut sa deseneze. Se
poate continua cu scurte întrebări astfel încât să
se poată dezvolta imaginea despre partenerul de
dialog.

8. I.3. Salutări internaționale
Fiecare membru al grupului inventează un salut și
o țară. Apoi primesc îndemnul să se miște
aleatoriu. Urmează întâlnirea cu un membru al
grupului și începe prezentarea, salutul și țara de
unde ești.

9. I.4. Hârtia de toaletă
Fiecare participant își alege dintr-un sul de hârtie
igienică atâtea bucăți câte crede că ar folosi la
toaletă într-o zi obișnuită, apoi va trebui să spună
atâtea lucruri despre ei înșiși, câte bucăți de
hârtie au ales.

10. I. 5. Starea de spirit
Membrii grupului/clasei se așează în cerc iar în
interiorul cercului se pun fel de fel de lucruri:
poze, jucării, diverse obiecte,etc. Fiecărui membru
al grupului i se solicită să ia un obiect din cerc. Se
întreabă de către moderator de ce a ales acel
obiect în raport cu starea de spirit personală.

11. I.6. Valorizarea numelui
Pe o foaie fiecare persoană își trece numele și
specifică ca pe razele soarelui anumite
caracteristici personale. Această foaie se
păstrează și peste timp se analizează schimbările
apărute.

12. I.7. Prezentarea instituției/persoanei
Fiecare construiește desene, informații despre
sine, instituție și le aduce la cunoștință celorlalți
participanți.
Se pot dezvolta dezbateri, argumentări sau alte
elemente de diversificare.

13. II.1. Puzzle-blind
Echipa se împarte în două: una care va ghida cu
informații pe cei care sunt în cealaltă echipă
considerați „orbii” și care va reconstitui puzzle-ul.
Ghidarea se face prin comunicare verbală. Puzzle-
ul trebuie să fie din piese mari astfel încât
îmbinarea pieselor să fie accesibilă.

14. Participanții sunt împărțiți în 2 grupuri. Membrii
unui grup întinși pe jos și ținându-se strâns unii
de ceilalți vor încerca să reziste dorinței
membrilor din celălalt grup de a-i dezbina.
II.2. Toffee

15. II. 3. Crossing with box
Pentru a realiza această metodă avem nevoie de 3
lăzi rezistente și o traversă de lemn groasă și de
aproximativ 1 metru lungime. Metoda se
realizează cu o echipă formată din 6-7 persoane.
Echipa pornește dintr-un punct A aflată pe lăzi și
cu ajutorul scândurii și a lăzilor trebuie să se
deplaseze în punctul B. Echipa nu are voie să
coboare de pe lăzi și membrii ei trebuie să se
susțină astfel încât să ajungă cu toții la destinație.
Dacă un membru al echipei cade se reia acțiunea
din punctul A.

16. II.4. Teatru la videoproiector
Pe o foaie (convenabil ar fi carton) A3 fiecare membru
al echipei constituite desenează dintr-o parte în alta a
cartonului linii, curbe, zig-zag, etc. După ce se umple
coala de astfel de trasee se caută să se identifice
conturul unor obiecte, lucruri. Acestea vor fi decupate
și cu ajutorul unor bețișoare cu scoch vor deveni
obiecte de îndemânare într-o scurtă piesă de teatru
proiectată pe panoul videoproiectorului. Piesa de
teatru va fi concepută la sugestia moderatorului
(rezolvarea unui conflict, toleranța, integrarea într-un
colectiv,etc.)

17. II.5. Vânarea comorilor
Fiecare grup primește o hartă cu toate informațiile
despre locul de acțiune ( clădiri, arbuști, stânci,etc.).
Plecarea se face din 3 în 3 min. pentru fiecare grup.
Această hartă are niște numere care trebuie reperate
în teren cu ajutorul unor numere de identificare prin
stegulețe. Pot fi mai multe numere pentru a îngreuna
alegerea corectă a numărului de identificare.
Reperarea numerelor se face parcurgând un traseu la
alegere fără a călca spațiul verde sau a te apropia de
reper. Câștigă grupul care identifică corect numărul
corespondent celui specificat pe hartă în timpul cel
mai scurt.

18. III. 1. Visând în perechi
Două persoane stau pe podea spate în spate și
,,visează". Una dintre persoane caută sa ghicească
un aspect din visul (dorințele) celeilalte persoane.
Acțiunea durează 5 min. după care se schimbă
rolurile.

19. III.2. Mersul orbilor/Labirintul
I. Cu ajutorul unei frânghii sau fâșii din material textil
de 20 m se construiește un traseu care să pună în
dificultate grupul. Grupul se afla in șir indian și este
legat la ochi. Doar cel care conduce grupul poate vedea ce
se întâmplă și comunica echipierilor. Fiecare echipier
care a trecut de un obstacol transmite echipierului din
spate ce îl așteaptă pentru a nu se accidenta. Odată
ajunși la capătul frânghiei/materialului textil jocul se
încheie.
II. Frânghia este întinsă precum o pânză de păianjen iar
membrii echipei trebuie să se ajute să treacă dintr-o
parte în alta a „pânzei” fără a folosi același traseu de
trecere. Se stabilesc strategii astfel încât munca de
trecere să nu devină greoaie în atingerea scopului.

20. Learning café
• Toți participanții au șansa de a-și exprima părerile,
ideile despre subiectul de la masă în manieră
proprie, pe foaie, fiecare masă având alt subiect;
• Fiecare grup discută pe tema dată 7 minute iar
moderatorul le face o scurtă prezentare a ceea ce s-a
scris și exprimat anterior pentru ca ideile să nu se
repete;
• Moderatorul de la fiecare masă, după ultimul grup,
va prezenta foaia de flip chart și concluziile în fața
tuturor.
Ex. de subiecte de discutat la sfârșitul unui curs: Idei
din curs; Emoții; Fapte; Mesajul; Riscuri și slăbiciuni;
Beneficii.
Metoda se aplică la sfârșitul unui curs când
se urmărește a se recapitula, fixa și evalua
modul în care s-au atins obiectivele
propuse.
Se realizează într-o ,,cafenea" în care
cursanții stau grupați la câte 6 mese, fiecare
având un moderator – elev, un subiect de
discutat, o față de masă – foaie flip chart și
carioci. Îndrumătorul este și chelnerul care
îi servește cu cafea, suc, etc. și
manageriază timpul.