Analiza SWOT

1. 3.1 ISTORICUL sI PROFILUL S.C. AURORA S.A.
În anul 1885 a fost fondat concernul FRIEDERICH CZELL si FII având ca obiect de activitate exportul de
activitate exportul de lâna de oaie spre Anglia.
Mai târziu s-a abandonat aceasta activitate în favoarea fabricarii si comercializarii spirtului, scop pentru care s-a
construit o fabrica de spirt la CRISTIAN. Dian acelasi motiv s-au depus intense eforturi pentru introducerea culturii
cartofului în regiunea Brasovului, cultura prea putin cunoscuta si extinsa pâna atunci.
Spre finele secolului 19 - în anul 1892 - "CZELL si FII" achizitioneaza si fabrica de spirt din Dîrste si
construieste, tot aici, o noua fabrica de bere cu o capacitate de 14.000 hl, având un personal de numai 40 de lucratori.
Afacerea s-a dezvoltat bine, astfel ca Alexandru Petit putea nota în Monografia Brasovului - 1922, cresterea numarului
de lucratori la 130 si a productiei de bere si malt la 40.000 hl si respectiv 80-90 de vagoane anual. Înca dinaintea
izbucnirii primului razboi mondial, "CZELL si FII" avea în functie fabrici de bere la Brasov, Miercurea Ciuc, Feldioara,
Cluj, Timis si Oravita, precum si fabrici de spirt la Cristian, Dîrste si Sibiu.
Firma facea si un intens comert cu vinuri, având pivnite mari si vii proprii la Medias, vândute mai târziu firmei
Dr. A. Ambrosi. "Czell si Fii" valorifica si productia unei fabrici de lichior si rachiuri naturale care se adaugau si încadr au
fericit cu comertul traditional de bere si vin. Primul razboi mondial, dezastruos pentru zona, a lovit firma "Czell si Fii".
Au fost distruse complet în incendii, fabrica de spirt din Cristian si fabrica de bere din Dîrste. Pivnitele cu vinuri au fos t
jefuite si golite. Fabrica de bere din Dîrste a fost reconstruita în anii 1917-1918. Dupa razboi, în anul 1923,
neîntelegerile dintre actionari au condus la divizarea firmei. O parte a cuprins fabrica de bere Dîrste, mina de carbuni.
Productia de bere s-a dezvoltat neîntrerupt la Dîrste, chiar si în timpul celui de al doilea razboi mondial.
Cifrele anuale obtinute au variat între 17.331 hl. în 1931 pâna la 108.745 hl. în 1941.
În 1939 fabrica avea 45.000 mp de teren si 180 de functionari, tehnicieni si lucratori.
La începuturi, berea se livra în butoaie de lemn de stejar (50, 100 si 200 l) prin depozitul fabricii sau prin
depozitul comercial de pe strada Lunga din Brasov. Pentru clientii îndepartati, livrarea se facea prin CFR care avea o
linie de garaj la Dîrste.
Interesant, în perioada de început, a fost modul de închidere a sticlelor cu bere, prin folosirea dopurilor din ceramica
care se aplicau la gâtul buteliilor cu un dispozitiv metalic.
Din 1948, de la nationalizare, fabrica de bere si lichior Dîrste a luat denumirea de "Aurora". De atunci, ea a fost supusa
unui proces continuu de sistematizare, modernizare si extindere care a condus la capacitati de productie incomparabil
mai mari, la procese tehnologice mecanizate si automatizate.
În 1948, la nationalizare, firma mai avea în componenta sa doar fabricile de bere din Brasov si Timisoara, precum si
fermele agricole si zootehnice.
Prin aplicarea planului de sistematizare au fost mecanizate operatiunile de productie în proportie de 95%.
În anul 1954, fabrica de bere "Aurora" din Dîrste era situata pe un teren propriu cu o suprafata de 217.500 mp care,
fiind întretaiat prin soseaua nationala Brasov-Predeal si strada Dîrste-Noua, formeaza trei complexe de teren separate.
Între 1955-1965 se aflau în functiune urmatoarele obiective:
 Orzaria si fabrica de malt
 Fierberea (instalatia de fierbere cu 4 cazane, pentru plamadit si fiert plamada, filtrarea mustului de bere si un
extractor de hamei Cladirea si instalatiile au fost puse in functiune în anul 1930.)
 Racirea si complexul masinilor-compresoare
 Complexul fermentatiei (depozitare bere si ghetar. La subsol avea 8 sectoare de depozitare a berii si la parter 2
sectoare pentru fermentarea berii în linuri, din beton, si o sectie de fermentare cu tancuri din otel emailat).
 Hala de spalat-umplut butoaie (cuprinzând instalatia de spalat si smolit butoaie, instalatii pentru umplut berea
în butoaie, filtrarea berii si spalat masa de filtrare).
 Spalare si umplere sticle (la etajul 1 erau instalate doua linii automate de spalat, umplut si capsulat sticle cu
bere).
Întreprinderea mai avea ca anexe dogaria si laboratorul
Sursele de apa ale întreprinderii erau în 1954 urmatoarele: izvorul Alexandru; un put forat alaturi de fabrica de bere
si apa industriala care este luata din canalul Timis.
Prima dezvoltare a fost impusa de asigurarea cu malt, atât a fabricii "Aurora" cât si a celorlalte fabrici din tara, si a se
renunta la importul de malt. Astfel, în perioada 1954-1959 s-a extins capacitatea de productie malt, prin construirea unei

2. fabrici de malt cu o capacitate de prelucrare de 10.500 t. orz/an, totalizând cu vechea capacitate, o productie de 11.000
t. orz/an, devenind cea mai mare fabrica de malt din tara.
O alta etapa importanta de dezvoltare a fost în perioada anilor 1971-1974, când au fost dezvoltate sectiile de fierbere
si fermentatie. Astfel, lânga sectia veche de fierbere s-a amplasat o noua linie, la acea data dintre cel mai moderne, de
productie germana si s-a înaltat cladirea pe 7 nivele a sectiei de fermentatie primara si secundara.
În aceste conditii s-a extins si sectia de îmbuteliere la sticla, marindu-se capacitatea prin montarea unei linii cu
productivitate sporita.
Între anii 1965-1971 s-au fabricat sortimente de bere blonda, bruna si Porter, la care în anul 1972 s-au adaugat noi
sortimente - Carpatina si Turist. Dupa 1980 s-a trecut la înlocuirea vechii sectii de fierbere cu o sectie noua,
automatizata, linie de fierbere care a fost realizata în tara. S-a rationalizat fluxul tehnologic la sectia îmbuteliere prin
dotare cu doua linii de îmbuteliere bere la sticle.
În anul 1987 s-a pus în functiune o linie de fabricat capsule cu o capacitate zilnica de 3 tone.
Dupa 1980, sortimentele de bere fabricate au fost diversificate, astfel s-a trecut la fabricarea berii Poiana, bere Piatra
Craiului si a sortimentelor superioareAurora (tip Bucegi), Bîrsa (tip Valea Prahovei) si Cerbul (tip Carpati). De asemenea
s-a introdus în fabricatie berea "Ciucas", mult solicitata pe piata.
Fabrica de lichior fondata odata cu înfiintarea fabricii de spirt din Cristian. La început a fost condusa de Carol Czell si
apoi a fost preluata de Frederic Czell si Fii, în 1922 la grupa dr. Wilhelm Czell.
Fabrica era dotata si cu o instalatie de distilare formata din: cazan de abur, alambic, racitor, vas aducator. De
asemenea, fabrica avea în dotare un generator de abur. Fabrica de lichioruri Czell si Fii a obtinut productii de lichior,
productii de rachiuri din fructe.
În luna iunie a anului 1948, s-a trecut la nationalizarea fabricii, iar în septembrie 1948 s-a procedat la comasarea
fabricii de lichior Czell si Fii cu fabrica Veritas.
Din anul 1951, fabrica de lichior a fost transferata la fabrica de bere si are o crestere relativ mica, pâna în anul 1955,
deoarece era instalata într-o cladire improprie. Din anul 1955 sectia de lichior este mutata într-un local corespunzator la
Dîrste, dotata cu utilaje corespunzatoare, fapt care a determinat o crestere simtitoare a productiei între 1955 -1959.
Sectia lichior a produs lichioruri si pentru export în butelii de sticla de diferite forme si capacitati. Exportul de lichior s-
a realizat în perioada 1963-1971.
Sortimentele de lichioruri cel mai mult solicitate la export au fost: "Ciocolata cu visine", "Crema de ciocolata", "Triple
sec", "Lichior de vanilie", "Visinata Mocca","Select", "Jawa".
În momentul de fata se produc 29 de sortimente de lichioruri, clasificate în:
 aperitive
 lichioruri pe baza de esente
 lichioruri pe baza de sucuri naturale
 lichioruri
În anul 1995, SC. AURORA SA a devenit firma cu capital integral privat, capital românesc suta la suta, un lucru tot mai
rar în domeniu, unde marcile straine au preluat producatorii de bere români, încercând sa faca legea în piata. Managerii
firmei si actionarii au adoptat un program curajos si ambitios de modernizare si dezvoltare, pe termen mediu si lung,
menit sa asigure competitivitatea marcii brasovene. Nu a existat nici un an fara înnoiri la nivelul standardelor
internationale în materie, efortul investitional conducând la o capacitate de peste 672.000 de hectolitri pe an, în conditii
de calitate ireprosabile. specialitati.
Specialistii de la SC. AURORA SA nu se vor opri aici; în perioada imediat urmatoare, ei vor oferi noi probe ale modului
dinamic în care înteleg sa evolueze într-un mediu concurential extrem de pretentios, aceasta, desigur, în beneficiul
clientilor.
Produsele Aurora
Bere Aurora Premium
Bere Aurora Bruna
Bere Ciucas
Vodca Aurora - 37,5°
Lichior de ciocolata cu visine Aurora - 22°

3. Brandy Aurora - 40°
Lichior de ciocolata cu visine Aurora - 22°
3.2. PUNCTE TARI:
 Societatea beneficiaza de un management modern;
 Structura organizationala a societatii este moderna, cuprinzând sectoarele, sectiile si compartimentele necesare
unei întreprinderi moderne;
 Societatea are o structura de cercetare;
 Prin tehnologiile si aparatura moderna cu care este dotata, societatea are posibilitatea urmaririi eficiente a
calitatii produselor, acesta fiind o preocupare constanta;
 Colectivul de specialisti de toate nivelele: ingineri, maistrii, muncitori etc. era la pornirea fabricii alcatuit în
mare majoritate din oameni tineri, multi dintre acestia având doar cunostinte teoretice si nici un fel de practica
în domeniu.
 Imaginea firmei este sustinuta în primul rând de calitatea produselor oferite pietii, dar si de o strategie de
marketing aliniata cerintelor economiei de piata.
 Actiunea a început în 1993, când s-a achizitionat un filtru SCHENK, ceea ce a reprezentat o cotitura în filtrarea
berii în România, reusindu-se un salt important în marirea stabilitatii berii, de la 7-10 zile la 30 de zile. Marile
investitii, însumând peste 30 de milioane de marci germane, s-au facut, însa, dupa privatizare.
Linia de îmbuteliere a berii la butoaie inox tip KEG, achizitionata de la firma germana GEA TILL, beneficiind
de sistem automat de spalare, îmbuteliere si control, cu o capacitate de 100 de butoaie KEG pe ora, în conditii
de sterilizare si pasteurizare, a fost un prim salt receptionat pozitiv de piata.
A urmat linia de îmbuteliere a berii la sticla, cu capacitate de 32.000 de sticle pe ora, cu tehnologie de ultima
generatie, spalarea, controlul, îmbutelierea, etichetarea si ambalarea fiind complet automatizate. Linia,
cumparata de la firma KRONES, din Germania, una dintre cele mai mari producatoare de linii de îmbuteliere din
lume, dispune de capacitati de îmbuteliere de 0,33 si 0,55, sticlele fiind perfect spalate si îmbuteliate.
 Societatea prin produsele sale si preturile atractive ale acestora, are o imagine favorabila pe piata, situându-se
printre liderii de piata.
3.3. PUNCTE SLABE:
 Mai mult de jumatate din actiunile societatii sunt detinute de o companie straina;
 Infrastructura de distributie slab dezvoltata;
 La hameiere se foloseste în exclusivitate hamei din import de la firma John Barth , sub forma de hamei granule
(Pellets) sau hamei extract cu un bogat continut de acizi alfa;
 La sectorul fabricare malt s-a facut mult mai putin pe linia mecanizarii si modernizarii instalatiilor si a
procesului tehnologic, el urmând sa fie modernizat abia în anii ce vin;
 Lipsa surselor de apa, proprii;
 Vânzari mai scazute în anotimpul rece.
3.4. OPORTUNITĂŢI:

4.  Cresterea rapida a pietei datorate existentei unei singure fabrici de bere în întreaga Oltenie (la Turnu Severin),
fabrica veche si de capacitate mica, ce nu putea asigura nici pe departe cererea de bere a populatiei din
aceasta importanta zona a tarii. O serie de orase ale Olteniei, puternic industrializate, cu un numar mare de
muncitori ocupati în industrie si în constructii - montaj constituie o buna piata de desfacere pentru produsul
bere;
 Podgoriile Olteniei, cu exceptia celor din judetul Vâlcea, detin o mica pondere din totalul terenurilor agricole,
iar cantitatea de vin ce se produce anual în aceasta zona a tarii este relativ mica în comparatie cu alte zone
geografice.
 Societatea are posibilitatea extinderii nomenclatorului de produse fie prin sortimente noi de bere, fie prin
produse derivate: drojdie de bere, sucuri naturale (zona pomicola importanta aflata la distanta relativ mica),
etc.
 Existenta unor culturi întinse de oarze (orz si orzoaica) în judetele Dolj, Olt, Mehedinti, materie prima în
fabricarea berii;
 Societatea prin potentialul sau si prin potentialul zonei în care se afla amplasata are posibilitatea integrare pe
verticala si de diversificare.
3.5. AMENINŢĂRI:
 Presiunea tot mai crescânda a concurentei - bere importata sau produsa sub licenta în tara, cu renume:
Beck; Carlsberg; Heineken etc.
 Emanciparea consumatorilor;
 Fluctuatiile monedei nationale fata de moneda EURO sau DOLAR;
 Degradarea solului în zonele de cultura a orzului si orzoaicei;
 Alternanta de ani secetosi si umezi cu efecte asupra recoltelor de orz si orzoaica;
 Pauperizarea populatiei;
 Politicile de reducere si eliminare a consumului de alcool.
4. CONCLUZII
Pentru mentinerea si accentuarea dezvoltarii societatii S.C.AURORA S.A., se poate
actiona prin:
- continuarea modernizarii bazei tehnico-materiale;
- dezvoltarea sectorului de desfacere si desfacerea directa catre clienti a produselor;
- dezvoltarea nomenclatorului de produse (productia de drojdie de bere, de sucuri si chiar de alcool);
- realizarea de servicii catre alte întreprinderi ( îmbuteliere produse, furnizarea de agent termic, etc.);
- producerea si comercializarea de materii prime sau semifabricate pentru alte întreprinderi;
- pregatirea si formarea de specialisti pentru întreprinderile de profil interesate;
- executarea de "service" altor întreprinderi cu instalatii identice;

5. - altele.
În urma analizei concluziilor de catre conducerea la vârf a societatii se poate realiza:
- redefinirea misiunii, a directiilor strategice si a obiectivelor de dezvoltare (unde se vrea
sa se ajunga);
- ierarhizarea obiectivelor de dezvoltare;
- elaborarea masurilor de dezvoltare si stabilirea indicatorilor de realizat.