actiunea in anulare

1. ACŢIUNEA ÎN ANULARE
Funcţiile acţiunii:
1. controlul de legalitate al actelor emise de instituţiile comunitare;
2. funcţia constituţională – delimitarea competenţelor organelor comunitare, precum şi
delimitarea ocmeptenţelor unionale de cele naţionale;
3. protejarea drepturilor individuale faţă de normele comunitare;
Calitate procesuală activă (reclamant):
1. Reclamanţii privilegiaţi (nu trebuie să invoce încălcarea drepturilor şi intereselor lor
individuale): statele membre; Comisia; Consiliul UE – aceste acţiuni intră în competenţa
de judecată a CJE;
Reclamanţii neprivilegiaţi (competenţa de judecată a TPI – Tribunalul de Primă Instanţă):
2. Reclamanţii care pot să introducă acţiunea în vederea protejării propriilor competenţe:
Parlamentul European; Curtea de Conturi; Banca Centrală Europeană; Comitetul
Regiunilor (din 2009);
3. Particularii afectaţi în mod direct şi individual prin actul ilegal (persoane fizice şi juridice)
– uneori se admit acţiunile introduse de uniuni, asociaţii şi fundaţii dacă le-au fost
încălcate drepturile direct şi individual şi dacă sunt imputerniciţiprin statut să asigure
protecţia juridică a drepturilor membrilor asociaţiei;
Capacitate procesuală pasivă:
- Consiliul UE;
- Parlamentul European;
- Comisia;
- Consiliul European * din 2009, după T.de la Lisabona;
- BCE;
Actele care pot fi atacte prin această acţiune:
- actele cu caracter obligatoriu;
- acţiunile instituţiilor comunitare;
!!!Observaţie: particularii pot ataca actele a căror destinatari sunt sau actele cu caracter general
(regulamente de ex.) care îi privesc direct şi individual.
Condiţii de admisibilitate:
1. calitate procesuală activă (reclamantul să aparţină uneia dintre categoriile menţionate mai
sus);
2. capacitate procesuală pasivă;
3. actul atacat să fie un act legislativ sau administrativ cu caracter obligatoriu (decizii,
regulamente care reglementează situaţii concrete;
NU POT FI ATACATE avizele şi recomandările (nu sunt obligatorii)!
4. justificarea unui interes procesual (în azul reclamanţilor neprivilegiaţi;
5. acţiunea să fie temeinică;
1

2. !!!!!! Intersul procesual în cazul particularilor cerinţa afectării individuale şi directe (!!!
Subiect de examen – atenţie la jurisprudenţă):
Afectare individuală – reclamantul este destinatarul actului;
Afectare nemijlocită – actul ocntestat afectează drepturile şi/sau interesele reclamantului;
Jurisprudenţă
1963 - Cazul Plaumann
Stare de fapt: solicitarea suspendării taxelor vamalep entru importul de mandarine de către
Germania. Emiterea de către Comisie a unei decizii de refuzare a suspedării plăţii taxelor
vamale pentru importul de mandarine. Atacarea deciziei de către Plaumann, un importator de
mandarine. Respingerea acţiunii de către CJE pe motivul lipsei întrunirii condiţiei de afectare
individuală prin decizia adoptată. Plaumann nu era singurul afectat prin decizie, aceasta a
afectat în egală măsură interesele tuturor comercianţilor de mandarine.
1965 – Cazul Alfred Toepfer – exemplu de întrunire a criteriului afectării directe şi
individuale
Solicitarea unei licenţe de import de către comerciantul de cereale A. Toepfer la o dată când
taxele vamale erau zero. Introducerea de către Germania, ulterior momentului solicitării
licenţei de import a unei taxe vamale pentru importul de cereale. Admiterea acţiunii pe motiv
că singurul vizat de decizia de intorducere a taxei de import era comerciantul reclamant.
Exemple pentru lipsa întrunirii condiţiei afectării individuale şi directe:
1983- Cazul Differdange
Adoptarea de către Comisia a unei decizii prin care se permite autorităţilor idn Luxemburg să
acorde ajutoare de stat unor întreprinderi siderurugice cu condiţia ca întreprinderile
beneficiare să îşi reducă prducţia. Atacarea deciziei Comisiei de către autorităţile municiale
ale oraşului Differdange pe motiv de afectare a scăderii nivelului impozitelor încasate.
Respingerea acţiunii de către CJE pe motiv de lipsă a întrunirii condiţiei afectării directe prin
decizia Comisiei din moment ce condiţiile acordării ajutoarelor de stat pentru fiecare
întreprindere în parte au fost negociate de către stat şi nu de către Comisie.
1985 – Cazul Mannesmann
Încheierea unei convenţii între CE şi SUA privind comerţul cu produsele de oţelărie şi
adoptarea ulerior de către Comisie a unei decizii prin care se stabilesc cotele naţionale pentru
fiecare stat membru. Îmărţirea cotei naţionale de către Germania între firmele active în
domeniu. Atacarea decizie Comsiei de către firma Mannesmann. Acţiunea este respinsă pe
motiv că actul care a aectat interesele reclamanului era cel adoptat la nivel naţional şi nu cel
adoptat de către Comisie.
1989 – Cazul Codorniu – exemplu pentru întrunirea criteriului afectării individuale
Folosirea mărcii geografice de Gran cremant de Codorniu de către o firmă producătoare de
şampanie din Spania. Adoptarea unui regulament de către Consiliul UE prin care denumirea
cremant era rezervată vinurilor de calitate din Luxemburg şi Franţa. Admiterea acţiunii pe
motiv de întrunire a condiţiei afectării individuale prin faptul că marca firmei conţine
2

3. denumirea de cremant. Deşi era vorba de un act normativ cu caracter general firma Codorniu
se individualizează faţă de alţi destinatari ai regulamentului prin faptul că denumirea
produsului comercializat de către el conţine denumirea de cremant. În urma acţiunii exercitate
de către firma din Spania, a fost modificată decizia Consiliului, pe motiv de încălcare a uneui
drept fundamental al firmei privind folosirea unei mărci înregistrate.
Importanţa acţiunii – acordarea posibilităţii atacării directe a regulamentelor de către
reclamanţii neprivileiaţi în ipoteza afectării unui drept fundamental.
2001 – Cauza Jego Quere
Adoptarea unei decizii de către Comisie prin care se interzice folosirea navoadelor cu o
densitate mică a ochiurilor , în vederea protejarii exmeplarelor tinere de salau de mare.
Folosirea navoadelor interzise de catre societatea franceza Jego Quere care pescuia cod in
zona tarmului nordic al Irlandei. Scaderea rentabilitatii firmei in urma necesitatii schimbarii
navoadelor. Teoretic exista doar posiblitatea atacarii indirecte a regulamentului de catre
particulari (in cursul proceselui intentat importiva incalcarii regulamentului, prin invocarea
excpetiei de ilegalitate sau prin introducerea unei acţiuni preliminare). Atacarea directa a
regulamentului de catre societatea Jego Quere pe motiv de afcetare a dreptului fundamental
de acces la justitie. Admiterea actiunii prin intrunirea conditiei afectarii individuale si directe.
Cauza Green Peace International – introducerea actiunii de anulare de catre organizatie
impotriva unui act care afecta interesele locuitorilor unor insule. Consacrarea conditiilor in
care o organizatir poate sa aibă calitate procesuală activă: afectarea intereselor fiecărui
membru.
Temeinicia acţiunii (motivul pentru care se poate introduce acţiunea):
- lipsă de competenţă;
- nerespectarea cerinţelor procedurale importante cu ocazia adoptării actului;
- încălcarea tratatelor de înfiinţare (intră aici şi principiile generale de drept;
- adoptarea actului cu abuz de putere din partea organului comunitar (urmărirea altor
obiective prin adoptarea actului decat cele in vederea atingerii carora au fost atribuite
competentele prevazute in tratat);
- ilegalitati formale ale actului adoptat (nerespectarea regulilor privind limbile oficiale, a
regulilor privind notficarea actelor);
- nerespectarea principiului subsidiarităţii;
Termenul de introducere a acţiunii:
2 luni de la publicarea sau comunicarea actului;
Efectele hotărârii:
- declararea retroactivă a nulităţii totale sau parţiale a actului;
- opozabilitatea erga omnes (împotriva tuturor) a nulităţii actului;
- obligaţia organului care a adoptat actul să facă tot posibilul pentru restabilirea situaţiei
anerioare adoptării actului ilegal;
- posibilitatea introducerii unei acţiuni în vederea acordării de despăgubiri;
3