2. 1. Pentru ce este cunoscut
2. Studiile
3. Profesoratul
4. Contribuţii ale sale în
matematica pură şi aplicată
5. Decesul
3. Rudolf Otto Sigismund Lipschitz a fost un
matematician german.
Este cunoscut mai ales pentru condiția de continuitate
din analiza matematică ce îi poartă numele.
Alte contribuții se înscriu în domenii ca: teoria
numerelor, geometrie diferențială și mecanică
clasică.
4. Tatăl lui Rudolf Lipschitz a fost moşier. Astfel,
matematicianul a fost născut la moşia tatălui său,
aproape de Bönkein, Königsberg.
Începe studiile universitare în 1947, intră la Königsberg
Albertus-Universität şi studiază acolo sub Franz
Neumann.
5. După obiceiul de timp, care cerea să se studieze la
universităţi diferite, Lipschitz a plecat de la Königsberg la
Berlin, unde a studiat sub Dirichlet.
Aceasta nu a fost un moment deosebit de uşor pentru
Lipschitz a cărui sănătate a fost destul de precară şi i-a
cauzat probleme, trebuind să stea departe de studiile
sale, fiindu-i greu să recupereze.
Cu toate acestea, el a terminat studiile, cu atribuirea unui
doctorat la 9 august 1853.
6. Pentru început, nu s-a găsit niciun post de profesor
universitar imediat pentru Lipschitz. Cu toate acestea, el
a predat patru ani la Gimnaziul din Königsberg şi la
Gimnaziul din Elbing.
În 1857 Lipschitz a devenit lector la Universitatea din
Berlin. În acelaşi an s-a căsătorit cu Ida Paşti, fiica unuia
dintre proprietarii moşiilor din aproprierea celei a
tatălui său. Apoi, în 1862 a devenit profesor extraordinar
la Breslau.
7. În timpul celor doi ani de la
Breslau, Lipschitz a scris două
lucrări. Împreună cu Heinrich
Schröter şi Frankenheim, el a
fondat un seminar în
matematică şi fizică
matematică. El a fost desemnat
un profesor obişnuit de la
Universitatea din Bonn şi a
plecat de la Breslau în paştele
anului 1864.
8. Restul carierei pe care şi-a petrecut-o a fost la
Universitatea din Bonn.
Aceasta nu a fost pentru că el nu a avut posibilitatea de a se
muta ori transfera la o altă universitate.
Dimpotrivă, după ce Clebsch a murit in noiembrie 1872, i-
a fost oferit scaunul lui de la Göttingen în anul următor.
Însă Lipschitz era destul de fericit la Bonn şi astfel, a
refuzat oferta de la Göttingen.
9. Klein a primit doctoratul de la
Universitatea din Bonn în 1868. El a
fost supravegheat de Plücker , şi
examinat de către Lipschitz. Se
consideră că dacă Klein ar fi fost încă
în Göttingen când i s-a oferit lui
Lipschitz postul de profesor, cel din
urmă ar fi fost mult mai înclinat să
accepte oferta.
10. Faptul cel mai remarcabil cu privire la activitatea lui Lipschitz a fost
reprezentat prin subiectele foarte diferite prin care el a contribuit şi
pe care le-a abordat.
Spre exemplu:
1). Metoda Hamilton-Jacobi
- folosită pentru rezolvarea ecuaţiilor de
mişcare, care a condus la aplicaţii importante în mecanica celestă
11. 2). “El a efectuat investigaţii importante şi
fructuoase în teoria numerelor , în teoria Bessel, în
legătură cu funcţiile şi seriile Fourier , în ecuaţii cu
derivate parţiale şi ordinare şi în mecanica de analiză şi
teoria potenţialului .”
B Schoeneberg, Dicţionar al biografiei ştiinţifice (New
York 1970-1990).
12. 3). El a lucrat pe forme diferenţiale pătratice şi pe
mecanică. În lucrarea “Lucrarea lui Rudolf Lipschitz
asupra geometriei diferenţiale şi mecanicii”, R Taziolli
arată că interpretarea mecanică a lui Lipschitz asupra
geometriei diferenţiale a lui Riemann reprezintă un
pas vital în drumul spre teoria relativităţii a lui
Einstein.
R Tazzioli, Rudolf Lipschitz's work on differential
geometry and mechanics, in The history of modern
mathematics III (Boston, MA, 1994), 113-138.
13. 4). Lipschitz este
amintit, de asemenea,
pentru "starea Lipschitz", o
inegalitate care garantează o
soluţie unică pentru ecuaţia
diferenţială y '= f (x, y).
Peano a dat teorema de
existenţă pentru această
ecuaţie diferenţială, oferind
condiţii care să garanteze
cel puţin o soluţie.
14. 5). Activitatea sa
în teoria numerelor
algebrice l-au determinat
să studieze şi generalizări,
cum ar fi algebra lui
Clifford. În fapt, Lipschitz
a redescoperit algebra lui
Clifford si a fost primul
care a aplicat-o pentru a
reprezenta rotaţii de spatii
euclidiene, introducând
astfel grupurile de Spin
(N).
15. Mormantul lui Rudolf Otto Sigismund Lipschitz şi a altor
membri ai familiei este în cimitirul de la Bonn-Poppelsdorf
(secţiunea XIII). Inscripţia de pe piatra de mormânt are
următorul cuprins:
Dr. Rudolf Lipschitz
Profesor de matematică
de la Universitatea din Bonn
născut la 14 Mai 1832
a murit în şapte Octbr. 1903
Doamna Ida Lipschitz
Născută Pasha
născută la 5 Aprilie 1832
a murit în 12.Jan 1922...
16.
17. R Tazzioli, Rudolf Lipschitz's work on differential
geometry and mechanics, in The history of modern
mathematics III (Boston, MA, 1994), 113-138.
B Schoeneberg, Dicţionar al biografiei ştiinţifice (New
York 1970-1990).
www.wikipedia.com
Proiect realizat de Maria-Luiza Butoi, clasa a XI-a A,
Colegiul Naţional de Informatică “Tudor Vianu”,
Profesor coordonator: Costel Chiteş