2. G
Discută cu tinerii. Noi am avut două întâlniri în cu tinerii înainte
de a porni propriu-zis la primul drum. Și doar două, pentru că am
mai lucrat cu acești tineri în ultimii doi ani. Deja ne cunoșteam
numele și trecusem peste partea de timiditate. Și pentru ca
tinerii – sunt adolescenți de fapt uneori e greu să-i faci să
se înțeleagă. Așa că cele două întâlniri ale noastre au fost
acaparate de discuții legate în mare de ce vom mânca și unde
publicăm sau nu pozele.
R
Și aici am ajuns iarși la un aspect extrem de important. Tin-
erii din centrele de plasament sunt mai sensibili la poze. Cum
adica? Ei adora să li se facă poze, dar sunt foarte stresați dacă
aceste poze vor fi publicate undeva. Pentru că, cel mai adesea,
colegii lor de la școală nu știu că ei provin dintr-un centru de
plasament. Așa că, oricât de greu vi s-ar părea, dacă tinerii nu
doresc, nu publicați poze cu ei. Nici măcar pe pagina personală
de facebook. Credeti-ne pe cuvânt!
E
În cadrul celor două întâlniri nu-i speriați pe tineri. Spunem
asta pentru că mulți au tendința să se ducă la ei cu o camera
foto, una video și alte persoane care doar se uită fără să fie
neapărat implicate. Mergeți la ei simplu, fără să fiți burdușiți
Aceasta este o broșura realizată în cadrul proiectului
AgreeCulture! Ce este AgreeCulture? AgreeCulture este un
proiect finanțat de Comisia Europeana prin intermediul progra-
mului Tineret în Actțiune, Acțiunea 1.2.
Pe scurt: Alături de o echipă de patru tineri motivați, zece
tineri dintr-un centru de plasament au avut șansa să cunoască
natura.
Și ca să fie mai ușor, să vedem, sistematic, cum am implemen-
tat acest proiect și ce ar trebui să ai și tu în vedere daca vei
dori să implementezi un proiect asemănător. Și cum un coleg
ne spunea, zilele trecute, că viața e prea scurta ca să nu înveți
din greșelile altora, îți vom spune și care sunt punctele unde
trebuie să fii foarte atent.
A
Selectează tinerii din centrele de plasament cu care vrei să
lucrezi. Poate acesta este cel mai important aspect. De ce?
Pentru ca impactul principal al proiectului trebuie să fie asu-
pra tinerilor și, prin urmare, trebuie să alegi tinerii potriviți
care să fie interesați de tema proiectului. Așadar noi am selec-
tat zece tineri, fete și băieți, toți proveniți din același centru.
Norocul nostru a fost că mentorul lor le-a spus: “Natura este
una din valorile pe care le promovam aici. Uite ca voi aveți o
șansă extraordinară!”
3. U
Am ieșit și la primă întâlnire în afara centrului. Am pornit de
dimineață. Și ca să nu intrăm din prima în pâine, adica în sat,
noi ne-am oprit undeva într/o pădure lângă București. În cadrul
unei plimbări am rugat tinerii să facă poze lucrurilor din natură
care îi inspiră pe ei cel mai mult. Sfat practic: încercați să luați
cât mai multe aparate foto. Noi din păcate am avut doar două
aparate pe care cei zece tineri le-au împărțit așa cum au putut
(cu mici scandaluri – daca le putem numi așa). Și nu vă așteptați
să supraviețuiască… Aparatele! La cine vă gandeați…. Noi n-am
avut planul B bine pus la punct… Așa că după excursia în pădure
am rămas fără baterii la aparate și cu frustrări.. ale câtorva
tineri care nu au apucat să facă cate poze au dorit. Și un lucru
pe care l-am învățat – tinerii adoră să privească pozele pe ec-
ranul aparatului. Cel puțin grupul nostru ar fi petrecut ore în șir
uitându-se la pozele din aparate. Apoi, după fotografiada, ne-
am continuat drumul către locația de la țară. Acolo ne-am oprit,
am trecut prin curte, iar mai apoi am mers la gârla din aprop-
iere. Am făcut cunoștință cu Nea Bebe – mentorul nostru bio.
L
Și că tot veni vorba Nea Bebe! Cine e acest personaj? Pai dacă
niciunul dintre voi nu are la activ niște studii în domeniu sau
niște ani de experiență în agricultură, ce o sa-i învățați voi pe
tineri? Noi l-am avut pe așa numitul Nea Bebe. Care a ter-
minat studii în domeniu, lucrează la Garda de Mediu, și care,
culmea, deși locuiește la oraș, are o ferma de subzistență de
mai bine de 25 de ani. Ca să nu mai spunem că a crescut la țară.
Omul nostru de aur, face aproape zilnic naveta din orașul în
cu caiete, pixuri sau alte materiale ca pentru un adevărat curs
sau ora de școală. Noi am desfășurat activitățile chiar în cen-
trul lor și este important să nu se simtă invadați chiar la ei
acasă. Cel mai important este să fiți prietenoși. Copii de asta
au nevoie. O să vedeți că o să va îmbrațișeze, pupe, arate ce
mai au nou. Nu va sfiiți. Nici nu știți cât de mult îi va bucura
îmbrățișarea voastră.
E
Între timp creați o identitate a proiectului. Un logo, o adresa
de email a priectului, și daca puteți un blog sau website. Noi am
comandat pentru tineri tricouri, insigne, și la cererea acestora
și șepci. Pentru că orice agricultor adevărat are nevoie de o
șapcă, mai ales atunci când lucrează. Ce nu știați că e la modă?
Mai în glumă, mai în serios, ne-am dat seama că la o ediție vi-
itoare ar trebui să realizăm un set de lucru complet: cizme de
cauciuc, salopetă, mânuși și chiar și un șorț de lucru.
C
Tot în cadrul discuțiilor cu tinerii încercați să aflați cât de fa-
miliari sunt ei cu natura și mai ales cu mersul la țară. Poate că
pentru mulți dintre noi pare normal ca în fiecare vacanță de
vară a copilăriei să mergem la bunci, la țară. Ei, uite noi am fost
șocați să aflaăm că unii dintre ei nu au fost niciodată la țară.
Obișuniți-vă cu ideea ca unii chiar nu au văzut nici măcar o dată
o găină vie…
4. care locuiește până la țară ca să aibă grija de gradină (eh, doar
20 de kilometri). Și peste toate astea, Nea Bebe adoră copii
și tinerii. Și mai ales, a fost plăcut impresionat în momentul în
care i-am spus că venim peste el să ne învețe și pe noi din ce
știe el în ale agriculturii.
T
Aranjamentele la fața locului. La Nea Bebe în curte găsim o li-
vada impresionantă (meri, guti, cireși, caiși, piersici, pruni, nec-
tarini? Așa se nunesc? Uite că acum îmi dau seama că nu am în-
trebat cum se numește copacul care face nectarine…), diferite
legume cultivate – ceapă, usturori, roșii, dovelcei, castraveți,
năut, mărar, pătrunjel, morcovi, și diverse accesorii – zmeură,
coacăze, căpșuni, un alun de pădure, porum de floricele și… stu-
pi. Și toate grădinile astea – care sunt amenajate haotic- este
o rețea de picurare – un fel de sistem de irigații. Ei în tot para-
disul acesta agricol lipsesc animalele. Nu ar mai fi timp (și nici
spațiu de ele). Dar tinerii noștri trebuiau să învețe și despre
animale. Treaba s-a rezolvat. Fratele lui Nea Bebe are și el
casă la țară în același sat. Și are multe animale. Inclusiv porci
vietnamezi – vedetele noastre. Porci atât de iubiți că tinerii
ajunseră să se certe pe tema cine face curat în… grajdul lor.
U
Somnul și mâncarea și transportul. Ei, și de sâmbăta seara și
până duminica mai trebuia și să dormim undeva. Dar cum nu
încăpeam atâția oameni doar la Nea Bebe, ne-am împărțit între
casa lui și cea a fratelui lui. Și, știți cum e, când e vorba de ales,
mai ales într-un grup… cel mai bine e să tragi la sorți. Așa că, prin
tragere la sorți s-a hotărât care, unde doarme.. Asta a fost cu
somnul. Cu mâncarea…. În fiecare sâmbătă ne-am oprit la câte
un supermarket, și împreună cu tinerii, am cumpărat mâncarea.
O să vedeți, e o mare provocare să mergi cu zece tineri printr-
un super market. Noi ne-am descurcat, provocarea mai mare
a fost pentru șoferul care ne aștepta în mașină și câte două
ore. Și transportul? Ei, iată, că noi am fost cei mai norocoși
oameni din lume. Abosult întâmplător am ajuns la această firmă
de transport, și, deși transportul nostru valora mai mult, ni s-a
luat chiar suma pe care o aveam prevăzută în proiect. Pentru că
managerul companiei a spus că el nu își dorește să facă profit
de pe urma unor tineri orfani. Ce a fost și mai plăcut, a fost că
acesta la final, ne-a rugat să îi spunem cum se poate implica să
îi mai ajute pe tineri…
R
Activitățile Deși inițial noi ne programasem ca în fiecare week-
end să ne dedicăm unei teme, ne-am dat seama că ar fi prea
plictisitor să discutăm un week-end întreg despre albine de ex-
emplu. Așa că în fiecare week-end am facut puțin din toate. Am
umbalt la albine, am văzut ce face o matcă, cum se construiesc
ramele, cum se scoate mierea de pe rame. La Ștefan am învățat
despre iepuri, porci, pisici, câini, gaini, rațe. O activitate de
succes a fost altoirea copacilor. Fiecare tânăr și-a altoit copa-
cul lui, și nu doar unul… Ei, am trecut și la lucruri mai sofisticate,
cum ar fi, crearea unui pom, care are o creanga de prun și alta
de cais… Ciudat? Ei, extrem de simplu, dacă îmi dați o lamă și
niște folie, vă altoim imdiat ce copac vreți. De insecte am avut
parte… (și nu din fericire). De șoareci am învățat să scăpam cu
ceva clasic: capcană făcută dintr-o strachina, o nucă, un ac, o
5. bucată de branză (sau altceva) și o scândură… Și bineînțeles,
cel mai important, ustenislele? Să le numim așa? Sape, cazmale,
furci și altele… Mai ușor de folosit decât de învățat denumir-
ile. Credeti-ne pe cuvânt.Am învățat să punem araci, să săpăm
(încercând să nu tăiem plantele chiar de la rădăcina în încer-
carea noastră de la le săpa), și, cât de ușor se construiește
un sitem de udat prin picurare. Și, să nu uităm, de reciclarea
creativă. Vaze și alte obiecte de artă din gunoaie. Ei, nimic, nu e
un gunoi. Și dacă vrem să fim cu adevărat sustenabili trebuie să
înțelegem cum stă treaba cu ceea ce este numit consumerim…
E
Și pentru că practica e ușoară, în ceea ce privește teoria, iată
că am dat de o provocare. Cum le vorbești tinerilo despre po-
luare? De vorbit poți să le vorbești, dar cum creezi un impact
asupra lor? Iată că răspunsul a venit de la prietenii noștri de
la Greenpeace. O spunem mai cu jumătate de gură. Pentru că
cei de la Greenpeace, conform politici nu aplică și nici nu susțin
ceva care vine de la instituții cum ar fi Comisia Europeană. Dar
ideea proiectului nostru i-a impresionat. Așa că ei ne-au furni-
zat un DVD cu filmulețe legate de poluare, organisme modifi-
cate genetic, reciclare. Așa că am pus un cearșaf pe șifonier
și am dat drumul la video proiector. Pentru partea cu adevărat
teoretică, singura noastră opțiune a fost să printăm diferite
pasaje pe foi colorate, să decupăm pasajele și să rugăm tinerii
să le potrivească…
Mai multe informații despre programul prin care a fost
finanțat acest proiect găsești pe:
www.tinact.ro
În proiect au fost folosite metode ale educației nonformale.
Mai multe despre ce este educația nonfomala și diferite me-
tode găsești pe:
www.nonformalii.ro
Acest proiect a fost finanţat cu sprijinul Comisiei Europene.
Această publicaţie (comunicare) reflectă numai punctul de
vedere al autorului şi Comisia nu este responsabilă pentru
eventuala utilizare a informaţiilor pe care le conţine.
